• FISIUNEA NUCLEARA

Descoperirea fisiunii nucleare şi a reacţiilor de fisiune în lanţ

1932 Chadwick descoperã neutronul

( 4He + 9Be → 12C + 1n + γ)
(Premiul Nobel 1935)

1933 Fermi a bombardat nuclee cu neutroni lenţi

(Premiul Nobel 1938 )

Enrico Fermi (1901-1954)

Teoretician si experimentator
Primul reactor nuclear
Descoperirea fisiunii nucleare şi a reacţiilor de fisiune în lanţ

1938 Punerea în evidenţã a Ba ca rezultat al fisiunii nucleare de Hahn, Meitner, Strassmann

(Premiul Nobel 1944 fãrã L.M.)

Otto Hahn (1879-1968)

Lise Meitner (1878-1968)
(Emigreaza 1938)
Fritz Strassmann (1902-1980)

1939 Punerea în evidenţã a fisiunii nucleare sub acţiunea neutronilor, cu posibilitatea unor reacţii
în lanţ
(Szilard a anticipat acest proces în 1933)

1942 începe proiectul Manhattan , iniţiator Szilard

( 1939 scrisoarea lui Szilard, Einstein, Wigner an Roosevelt)

1942 Fermi a construit primul reactor nuclear şi a obtinut prima fisiune nuclearã controlatã

1945 Bomba atomicã (fisiunea U-235 si Pu-239) la Hiroshima şi Nagasaki

• Lise Meitner şi-a dedicat întreaga viaţă
ştiinţei; nu s-a căsătorit şi nu s-a spus
niciodată despre ea că ar fi fost implicată
în vreo relaţie romantică cu cineva. Iată
cum îşi comentează propria viaţă:
• “Iubesc fizica din toată inima. Nici nu pot
să îmi închipui că nu ar face parte din
viaţa mea. Este un fel de iubire personală,
asemănătoare sentimentelor pe care
cineva le-ar avea faţă de o persoană
căreia îi este recunoscătoare pentru multe
lucruri. Iar eu, care tind să am o conştiinţă
încărcată, sunt un fizician fără nici cel mai
mic semn de conştiinţă încărcată.”
• Proiectul Manhattan a fost proiectul de
dezvoltare a primei arme nucleare (bomba
atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război
Mondial de către Statele Unite ale
Americii, Regatul Unit și Canada. Ceea ce a
fost denumit oficial Districtul Ingineresc
Manhattan, se referă anume la perioada
1941–1946, când proiectul s-a aflat sub
controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA,
sub adminstrația Generalului Leslie R.
Groves. Cercetarea științifică a fost condusă
de fizicianul american J. Robert
Oppenheimer.
• Proiectul a avut succes în dezvoltarea și
detonarea a trei arme nucleare în 1945: o
detonare de test a unei bombe cu implozie
cuplutoniu pe 16 iulie (testul Trinity)
lângă Alamogordo, New Mexico; o bombă
cu uraniu îmbogățit denumită "Little Boy"
pe 6 augustdeasupra
orașului Hiroshima, Japonia; și o a doua
bombă cu plutoniu, denumită "Fat Man" pe 9
august deasupra orașului Nagasaki,
Japonia.
 Fisiunea Uraniului

 o explozie a unei Supernova acum 6 miliarde de ani a descompus

izotopul Uraniu-238 (T1/2 =4,5109 ani), Uraniu-235 (T1/2 =0,7109 ani) şi
Plutonium-239 (T1/2 =24103 ani) în proporţii aproximativ egale
Pu-239 s-a descompus imediat, din U-235 a mai rãmas 0,3 % şi din U-238
40 % .
 mineralele bogate in U conţin 0,3 % U şi costã ca. $50/kg U , rezervele
mondiale de U natural sunt de cca.10 Milioane tone .
 existã 4,2 109 t U natural în apa mãrilor, costa $500/kg.

 Dezintegrarea Alpha:
238
92U  234
90 Th  
 Dezintegrarea spontanã:

238
92U  Xe 
140
54
96
38 Sr  2 01n
235
92U  Ba 
142
56
90
36 Kr  3 01n
Uraniu este un metal greu, argintiu
 Energia eliberatã de nucleul 235-U

Bilantul energetic la descompunerea 235

92U

Mass data: nucleardata.nuclear.lu.se/database/masses/

Masa (1u=931.478MeV/c2):
236.045562u → 88.917633u + 143.922940u + 3.025995u
Variatia de energie: 166.73MeV

Energia de legatura [M(A,Z) - Z·M(1H) - N·M(1n)] :

-1790.415MeV → -766.908MeV - 1190.239MeV 1g Uraniu → pr. de fisiune 68 Milioane kJ
Variatia de energie : 166.73MeV

Defectul de masa [M(A,Z) - A] :

42.441MeV → -76.725MeV – 71.780MeV + 24.214MeV
Variatia de energie : 166.73MeV
 Proprietãţile fisiunii nucleare

Z Z
b) Exces de neutroni in produsi: 
A U A A 100

 multe nuclee -instabile (adesea cu viata lunga)

Exemple:
16 s 66 s 12,8 d 40 a
140
54 Xe  140
55 Cs  140
56 Ba  140
57 La  140
58 Ce (stabil)
2 , 4 min 67 a 2105 a
99
41 Nb  99
42 Mo  99
43 Tc  99
44 Ru (stabil)

 1000 nuclee -instabile

 239Pu se numeste deseu radioactiv
 Proprietãţile fisiunii nucleare
d) Neutroni intarziati ( t  0,2 s  60 s )
 - 
N ucleu 1 t½  intirziati
N ucleu 2  N ucleu 3  n
 ca. 1% Neutroni sunt intirziati
 Proprietãţile fisiunii nucleare
f) Scindare ternara in ca. 1% nuclee:

n  N ucleu  Y1  Y 2  N ucleum aiu sor

 simetric  H,
3
1
4
2 He ,  
 radiatie puternica prin Tritium

E kin,e  18,6 keV

3
H  3
He  e  ν e
τ  12,3 a
1 2

g) Sectiunea de fisiune :


σ tot En   σ tot n  235U  toateprocesele
 
σ f En   σ n  235U numaifisiunea

Reactorul functioneaza  f  tot  1

235U: f  tot  1 pentru En  0 ( Neutroni termici )

f  tot  0 pentru En  1 MeV ( neutroni fisionabili)

 ptr. termalizarea neutronilor este necesar un Moderator

 Termalizarea neutronilor

ΔEn
Exemplu: ( H2O ) ca moderator  imprastierea protonilor , A  1
En  50 %
A 1
Numarul de cicniri k pana la termalizare:

0,5 k  E n  k B T  1
40 eV  k 1
ln 2 ln En
k BT
E n  1 M eV  k  25

Moderator Nr. de ciocniri pina la

frinare de la 1,75 MeV
la 0.025 eV
Hidrogen 18 650
Deuteriu 25 1
Beriliu 86 7
Carbon 114 10
 Pierderi de neutroni
 238U absorbtia
 „Otravuri“ in reactor , exemplu 135Xe: f ( 235U )  500 b
abs  3 000 000 b
 ( Cd, B )  Absorptia controlata a neutronilor

 Combustibil nuclear : tot( 235U )  f( 235U )

:
Materiale ptr. Absorptia neutronilor : B, Cd, In, Ag

n  105B  37Li  24He  

n  113  48 Cd  
114
48 Cd
 Comparaţie cu arderea cãrbunilor

Arderea a 1 kg cãrbune produce 8.14 kWh.

1 kg Uraniu produce 22 700 000 kWh.

En. de legaturã a nucleonilor 200 MeV

Leg. molecularã 4.1 eV.

Uraniul, ca şi „combustibil „ este de 3 milioane de ori

mai puternic decât cãrbunele

Fisiunea a 1 kg Uraniu pune în libertate tot atâta energie

cât şi 2.800.000 kg C formând 10.2 milioane kg CO2 !!!
 Reactorul nuclear (principiul de funcţionare)

Reactorul nuclear conţine:

→ Comb. nuclear Uraniu îmbogãţit cu cca. 3% U-235

(Imbog. la bomba atomica: 80% U-235)

→ Moderator Apa sub presiune (150 bar), zur

Franarea neutronilor (creste probabilitatea de
fisiune
Racire

→ Absorbant Elemente de control (B, Cd, Gd) ptr. Absorbtia

neutronilor a. i.

k=1 (regim critic )

Element de ardere si pastile de dioxid de

uraniu.
 De la tabletele combustibile la reactorul nuclear

Combustibilul sub
formã de elemente de
ardere, cca 200, fiecare
rãcit individual cu apã
Fiecare element
conţine 20-30 bare de
ardere, fiecare barã de
ardere conţine 200
tablete cu oxid de
uraniu
Mãrimea unei tablete:
1 cm înãlţime, 1 cm
diametru
 Dinamica reactorului

Cum se pãstreazã un reactor în regim stabil? Exemple de modificare a

reactivitãţii :
0.5% neutroni trec de 235-U dupã 10 sec,
ca neutroni întîrziaţi  arderea comb. nuclear
 k<1: Reactor în regim subcritic  Conversia prin exces de
 1<k<1+β: Reactor în regim critic neutroni
întîrziat 238
U  n  239U  239Np  239Pu
 k>1+β: reactor critic 232
Th  n  233Th  233Pa  233U
 Dezint, prod. fisiune
 “otravirea neutronilor”
(ex. Bor în apã, )
 Modificarea raportului moderator-comb.
Modif. densitatii apei (Temperatura)

Pierderea de apã

 Dinamica reactorului

Ex. modificarea reactivitatii in

timpul functionarii La reducerea puterii reactorului apare exces
135Xe , scade reactivitatea
 Xenonul 135Xe otraveste neutronii


 135Cs 
135
J 135
Xe  n 136 

 Xe 
135Xe se formeaza continuu in exces de
neutroni
 Cãldura rezultatã din comb. nuclear epuizat 11 luni de funcţionare

Reactor functional T0 [s] cu puterea P0 , caldura P la momentul t [s] dupa oprirea reactorului

Pt   P0  6.22 102  t 0.2  T0  t 
0.2


Caldura comb.
Timp de incalzire a
t epuizat Putere termica
2500 m³ apa de la 15 °C la 100 °C
in procente
10 Secunde 3,72 % 149 MW 100 min

1 Minut 2,54 % 102 MW 146 min

1 Ora 1,01 % 40 MW 6h

1 Zi 0,44 % 18 MW 14 h

3 Zile 0,31 % 13 MW 20 h

1 Saptamina 0,23 % 9 MW 26 h

1 Luna 0,13 % 5 MW 49 h

3 Luni 0,07 % 3 MW 89 h
 Vase de avarie

In caz de avarie la sistemul de rãcire, este

posibilã evaporarea apei de rãcire şi
supraîncalzirea elem. de ardere.
 Energia nuclearã în lume

 443 reactoare nucleare în 30 ţãri (Jan. 2015)

 ~16% Producţia mondialã de energie (2003)
 24 Reactoare sunt în construcţie