CURS 8 TOPOGRAFIE 2 sef lucr. dr. ing.

Lazăr Anca-Alina

2.6.3.2 Modul de lucru cu programul Drumuire&Radiate

Acest program permite măsurarea unui număr mare de puncte prin metoda radierilor.
Acesta se aseamănă cu programul Măsurare, dar are în plus pagina de start pentru setarea
punctului de staţie şi posibilitatea de a se introduce coduri pentru fiecare punct măsurat.
După setarea jobului, a punctului de staţie şi a orientării se lansează programul cu tasta
soft Start, iar pe ecran se prezintă prima pagină a acestuia (fig. 2.34).

Fig. 2.34 Programul Drumuire&Radiate pagina 1

Programul Drumuire&Radiate are trei pagini pe care apar câmpuri editabile (NrPt, hr,
Cod), în care se pot introduce elementele respective cu tasta soft INPUT şi câmpuri needitabile
(Hz, V, , , , Est, Nord, Cota), pe care se afişează rezultatele măsurătorilor şi a calculelor
pentru punctul vizat.
Tastele soft disponibile pentru acest program sunt INPUT, EDM, ALL, IndivPt, REC,
COD, DIST. Tasta soft IndivPt schimbă câmpul editabil NrPt în I-Pt şi permite introducerea
automată a numelui punctului care urmează să fie măsurat, prin incrementarea primului nume
introdus în acest câmp, cu o unitate (de ex. A, A1, A2, etc. sau 123, 124, 125 etc.). Tasta soft
COD permite căutarea unui cod în memoria staţiei sau introducerea unuia nou pentru a fi înscris
în câmpul Cod de pe ecranul programului.
Modul de lucru cu acest program este următorul:
 Se introduc elementele necesare (nume punct, înălţime reflector, cod);
 Se instalează reflectorul în punctul de măsurat;
 Se vizează reflectorul şi se apasa tasta soft ALL.
Înregistrarea măsurătorilor se realizează automat dacă se foloseşte tasta ALL sau REC.

2.6.3.3 Modul de lucru cu programul Trasare

Acest program permite trasarea pe teren a punctelor din proiectele de construcţii pe baza
coordonatelor rectangulare sau polare cunoscute ale acestora. Aparatul calculează automat
elementele de trasare (unghi orizontal, distanţă, diferenţă de nivel) din coordonatele cunoscute
ale punctului de staţie şi a celui de trasat sau, aceste elemente se pot introduce manual.
După setarea staţiei în pagina de start şi lansarea programului, pe ecran se afişează prima
pagină a acestuia (fig. 2.35).

34
CURS 8 TOPOGRAFIE 2 sef lucr. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

Fig. 2.35 Programul TRASARE

În prima linie se introduce numele punctului de trasat şi se apasă ENTER. Dacă punctul
este găsit în memorie se afişează ecranul PUNCTE GĂSITE cu o listă (fig. 2.36), în care punctul
poate fi vizualizat cu tasta soft VIZUAL şi poate fi validat cu tasta soft OK.

Fig. 2.36 Ecranul PUNCTE GASITE

Dacă punctul nu este găsit atunci se afişează ecranul CAUTARE PUNCT (fig. 2.37) în
care se poate extinde căutarea la toate directoarele sau în ultimă instanţă se pot introduce manual
coordonatele punctului de trasat cu tasta soft ENH.

Fig. 2.37 Ecranul CAUTARE PUNCT

35
CURS 8 TOPOGRAFIE 2 sef lucr. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

Punctul găsit, sau introdus se validează cu OK şi aparatul afişează în prima pagină a

programului TRASARE, unghiul cu care trebuie rotit aparatul pentru a găsi direcţia către
punctul de trasat, distanţa orizontală de la staţie la punctul de trasat şi diferenţa de nivel dintre
acestea. Reflectorul este aşezat aproximativ pe direcţia, la distanţa şi diferenţa de nivel cerute,
se vizează şi se execute o măsurare folosind tasta soft DIST, după care aparatul afişează
diferenţele de unghi, distanţă şi diferenţă de nivel între poziţia punctului de trasat şi cea a
reflectorului. În continuare reflectorul va fi deplasat aproximativ cu aceste diferenţe şi
măsurarea cu tasta DIST se repeta. În acest mod, prin repetarea operaţiilor se ajunge tot mai
aproape de punctul căutat, până când diferenţele rezultate sunt mai mici decât toleranţele admise
la trasare. La ultima măsurătoare pentru găsirea poziţiei punctului căutat se utilizează tasta
ALL, pentru ca elementele măsurate să fie memorate şi poziţia găsită se marchează cu ţăruş.
În funcţie de modul cum sunt exprimate diferenţele în plan orizontal între poziţia
punctului de trasat şi cea a reflectorului, programul prezintă pe cele trei pagini ale sale
următoarele trei moduri de Trasare:
a) Pagina 1 – trasarea cu elemente polare (fig. 2.38), când diferenţele de poziţie sunt date
prin elementele polare ΔHz şi ΔD. Dacă valorile ΔHz sunt pozitive reflectorul trebuie mutat
spre dreapta sau invers în caz contrar; dacă valorile ΔD sunt pozitive atunci reflectorul se mută
mai departe de aparat sau invers în caz contrar.
b) Pagina 2 – trasarea cu elemente ortogonale (fig. 2.39) când diferenţele de poziţie între
reflector şi punctul de trasat sunt exprimate prin elemente ortogonale ΔT (distanţa perpendicular
pe viză) şi ΔL (distanţa în lungul vizei). Dacă valorile ΔT sunt pozitive reflectorul trebuie mutat
spre dreapta sau invers în caz contrar; dacă valorile ΔL sunt pozitive reflectorul se mută mai
departe de aparat sau invers în caz contrar.

Fig. 2.38 Trasarea cu elemente polare

Fig. 2.39 Trasarea cu elemente ortogonale

36
CURS 8 TOPOGRAFIE 2 sef lucr. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

c) Pagina 3 – trasarea cu elemente carteziene (fig. 2.40) când diferenţele de poziţie sunt
date prin coordonatele relative ΔE şi ΔN ale punctului de trasat în raport cu poziţia reflectorului.
Dacă valorile ΔE sunt pozitive reflectorul trebuie mutat în sensul pozitiv al axei Est sau invers
în caz contrar; dacă valorile ΔN sunt pozitive atunci reflectorul se mută în sensul pozitiv al axei
Nord sau invers în caz contrar.

Fig. 2.40 Trasarea cu elemente carteziene

În programul TRASARE sunt accesibile tastele soft INPUT, DIST, REC, VIZUAL,
EDM, ALL, ENH, B&D, MANUAL. Tasta soft B&D deschide o pagină în care se pot introduce
numele punctului şi elementele polare pentru trasarea unui punct: orientarea direcţiei staţie-
punctul căutat şi distanţa între staţie şi acest punct. Tasta soft MANUAL deschide o pagină
pentru introducerea manual a coordonatelor punctului trasat, fără să se mai introducă şi numele
punctului şi fără memorarea coordonatelor introduce. După validarea acestor elemente trasarea
se realizează aşa cum s-a descris anterior.

2.6.3.3 Modul de lucru cu programul Statie libera

Acest program permite determinarea coordonatelor unui punct staţionat necunoscut şi

orientarea primei direcţii vizate, prin măsurare de unghiuri, distanţe sau combinat, la două până
la cinci puncte de coordonate cunoscute din reţeaua de sprijin (fig. 2.41).

Fig. 2.41 Programul Staţie liberă

37
CURS 8 TOPOGRAFIE 2 sef lucr. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

Determinarea punctului nou se realizează prin:

 Intersecţie unghiulară înapoi, dacă se măsoară doar unghiuri la trei până la cinci
puncte de sprijin;
 Intersecţie cu distanţe şi unghiuri, dacă se măsoară distanţele şi unghiurile la
două ăână la cinci puncta de sprijin.
Dacă există măsurători suplimentare, intersecţia este compensate prin metoda celor mai
mici pătrate, rezultând şi erorile de determinare ale coordonatelor şi orientării de referinţă.
Programul Statie libera are pagina de start diferită de a celorlalte programe (fig. 2.42).
Aceasta conţine doar trei opţiuni, dintre care una este deosebită şi anume Precizia. Aceasta
deschide un ecran în care se pot introduce limitele maxime de eroare admise la determinarea
punctului de staţie, pentru componentele pe cele trei axe, E, N, H şi pentru orientarea primei
direcţii.

Fig. 2.42 Pagina de start a programului Statie libera

După lansarea programului cu opţiunea Start, pe prima pagină se cere introducerea

numelui punctului de staţie şi a înălţimii aparatului. După introducerea acestor elemente şi
validarea lor cu tasta OK pe pagina următoare se cere introducerea numelui primului punct de
sprijin vizat (şi înălţimea reflectorului dacă este cazul). În continuare se introduce numele
primului punct vizat şi se cauta acest punct în memoria staţiei totale sau se introduce manual
coordonatele cu tasta ENH. După acceptarea cu OK a acestui punct se afişează următoarea
pagină a programului în care se cere vizarea şi măsurarea la acest punct. Măsurătoarea se
realizează cu tasta soft ALL, dacă se măsoară unghiuri şi distanţe sau cu REC, dacă se măsoară
doar unghiuri. În continuare cu tasta soft NOU se introduce succesiv toate punctele de sprijin
şi se procedează ca mai înainte. În această fază sunt accesibile tastele soft NOU, ALL, DIST,
VIZUAL, CALC (după ce s-a realizat minimul de măsurători necesare determinării). După
ultimul punct măsurat, cu tasta soft CALC se realizează calculul automat al intersecţiei şi
rezultatele se prezintă în următoarea pagină a programului.
Pe această pagină se prezintă numele şi coordonatele calculate ale punctului nou
staţionat. Cu tasta soft StDev se pot afişa erorile de determinare ale coordonatelor şi orientării
primei direcţii observate iar cu tasta RESID se pot vizualiza erorile reziduale ale direcţiilor.
Dacă se doreşte introducerea unui punct de sprijin suplimentar ( până la maxim cinci) atunci se
foloseşte tasta soft AddPt şi măsurătorile şi apoi calculul se reiau. Tot aşa se poate reface
măsurarea la unul din punctele utilizate, pentru care eroarea reziduală a rezultat prea mare.
Acceptarea rezultatelor se face cu tasta soft SET, care setează punctul determinat ca
punct de staţie current, îl memorează şi trece automat în submeniul Prog.

38