STAŢIA TOTALĂ TRIMBLE 5503

DR
Părți componente

Dispozitiv de vizare

Unitatea centrală

Şurub de mişcare pe verticală(servo)

Şurub de mişcare pe orizontală(servo)

Trimble 5500 văzut din partea din spate

 Simbolul prismei (indicator situat pe
ambele părţi laterale care marchează
înălţimea
instrumentului (IH))

Trimble 5500 văzut din partea laterală.

Orificiul diodei prin care se transmite raza
laser pentru măsurarea distanţelor şi
punctarea cu spot
luminos.
 Instrumentul este poziţionat pe direcţia
necesară cu ajutorul a două şuruburi
servo situate pe partea laterală a
instrumentului.
 Cele două şuruburi rotesc
instrumentul cu patru viteze diferite în
funcţie de cum se acţionează asupra
acestora.
 Cu cât şurubul este rotit mai repede
cu atât staţia totală se mişcă mai
Şurub de rotire pe verticală

Şurub de rotire pe orizontală

 Unitatea de control
 Instrumentul Trimble 5500DR funcţionează cu unitate de
control alfanumerică.
 Unităţile de control Geodimeter sunt uşor de folosit având
o structură logică de parcurgere a paşilor în cadrul
măsurătorilor.
 Tastatura alfanumerică are 33 de taste cu diferite funcţii
pentru introducerea numerelor, caracterelor alfa precum şi
alte opţiuni de control al aparatului. În total cuprinde 126
de funcţii pentru alegerea meniurilor, programelor,
opţiunilor de efectuare a măsurătorilor precum şi funcţiile
de editare.
 Unitatea de control numerică conţine doar 22 de taste.
 Unitatea de control nu este doar o tastatură, aceasta
având memorie internă în care sunt înregistrate datele
colectate în teren precum şi programele folosite în cadrul
măsurătorilor.
Unitate de control detaşabilă

Avantaje
 posibilitatea de a realiza transferul
datelor fără a fi necesar instrumentul.
 poate fi transportată cu uşurinţă la
birou în urma efectuării măsurătorilor.
 se leagă la un calculator folosind un
cablu multifuncţional iar apoi prin
intermediul programului 54 sau a soft-
ului Geotool se realizează transferul
datelor măsurate.
Unităţi de control personalizate

 În cazul mai multor utilizatori al unui

instrument, fiecare operator poate
avea propria sa unitate de control cu
propriile setări, programe şi memorie
internă.
 fiecare utilizator are posibilitatea să-şi
personalizeze tastatura cu setările şi
programele UDS necesare în funcţie
de cerinţe şi specificul lucrărilor.
Unităţi de control adiţionale
 La instrumentul Trimble 5600 se pot ataşa
simultan două unităţi de control: una în
spatele instrumentului care serveşte ca
unitate de control principală şi cea de-a doua
în faţa instrumentului ca unitate secundară.
 Cu două unităţi de control ataşate în acelaşi
timp, cantitatea măsurătorilor ce pot fi
colectate în teren creşte considerabil având
două memorii interne.
 Unitatea de control secundară constituie un
mare avantaj când se măsoară în ambele
poziţii ale lunetei iar operatorul doreşte să
aibă control la punctul măsurat în a doua
poziţie a lunetei.
Afişajul

 Afişajul instrumentului (pe bază de

cristale lichide) prezintă patru linii
orizontale fiecare dintre acestea având
20 de caractere.
 Caracterele afişate pot fi atât numerice
cât şi alfanumerice.
 Prima linie conţine diferite etichete şi
simboluri ce indică starea curentă a
instrumentului: modul de măsurare,
programul curent, ceasul, indicatorul
pentru semnalul întors de la prismă(*) şi
starea bateriei.
 Dacă este setat un offset pentru punctul de
staţie sau pentru prismă acesta este indicat
pe afişaj printr-un simbol (!) plasat între ora
şi minutele ceasului.
 În cazul tastaturii alfanumerice sunt afişate
mai multe simboluri corespunzătoare
diferitelor opţiuni: α pentru caractere alfa, ^
pentru Shift, | pentru litere mici etc.
 Pe cele trei linii inferioare ale afişajului apar
valorile măsurate şi etichetele
corespunzătoare acestora.
 În urma măsurării unui punct pot fi vizualizate
diferite informaţii pe “pagini” diferite ce se
derulează prin apăsarea tastei ENT
Meniul instrumentului
MNU
 Deşi instrumentul funcţionează după o
tehnologie sofisticată operarea acestuia
este foarte simplă, toate comenzile fiind
controlate de la unitatea de control ce
are o structură logică de parcurgere a
paşilor în cadrul măsurătorilor.
 Multe din setările aparatului pot fi
accesate cu ajutorul meniului.
 Astfel, folosind această opţiune se pot
stabili unităţile de măsură, datele afişate
în timpul măsurătorilor, factorii de
corecţie, etc.
Selectarea programelor
PRG

 Cu tasta de mai sus se aleg diferitele

programe instalate în unitatea de
control a instrumentului.
 Sunt două modalităţi diferite de
alegere şi accesare a programelor
existente:
O apăsare scurtă a tastei PRG
STD 13:08

Program=20

 În acest caz pe afişajul instrumentului

apare eticheta programului, operatorul
urmând să introducă numărul
programului necesar după care se apasă
tasta ENT.
O apăsare lungă a tastei PRG
 Cu această variantă aparatul afişează
meniul de selectare a programelor.
 În cadrul acestui meniu pot fi
vizualizate toate programele instalate
în unitatea de control.
 Numele programelor ce nu sunt
instalate sunt afişate între paranteze
rotunde.
UDS P0 13:08
- Tipul şi numărul programului
640 632 - 05.00 - Modelul instrumentului şi versiunea soft-ului
Program=0 - Numele programului
Dir <- -> Exit - Taste funcţionale

 Dir –Apăsând tasta corespunzătoare acestei

funcţii se poate selecta una dintre
următoarele opţiuni:
o UDS(programele create de utilizator),
o PRG(programele instalate de producător)
o OPTIONS(opţiuni).
 <_ _> - Derularea meniului cu programele
sau opţiunile selectate
 Exit/MNU – Închiderea meniului fără a
deschide un anumit program
 ENT – Accesarea programului selectat
Meniu de configurare

 Majoritatea programele accesate

printr-o apăsare mai lungă a tastei
PRG, afişează un meniu ce permite o
configurare ulterioară începerii
măsurătorilor.
Tasta Enter ENT

 Această tastă activează diferitele opţiuni şi funcţii ale unităţii de

control şi derulează paginile cu informaţiile existente.

Tasta de ştergere STD

Folosind această tastă se pot şterge caracterele introduse greşit

Măsurători cu funcţia standard STDTD

 Această tastă activează funcţia de efectuare a măsurătorilor în

modul standard.
 În urma pornirii instrumentului, acesta activează automat modul
de măsurare standard.
 Durata de măsurare a unui punct, în acest caz, este de
3.5secunde.
 După măsurarea unui punct, instrumentul afişează unghiul
orizontal, unghiul vertical şi distanţa înclinată cu posibilitatea
afişării distanţei orizontale, şi a diferenţei de cotă.
 De asemenea, apăsând tasta ENT de două ori, pot fi vizualizate
coordonatele punctului măsurat.
 Măsurători cu funcţia Tracking TRK

 Acestă tastă activează comanda de efectuare a

măsurătorilor în mod continuu.
 Toate valorile măsurate sunt actualizate la fiecare 0.4
secunde din momentul în care instrumentul este poziţionat pe
direcţia prismei.
 Această opţiune este folosită, în mod special la lucrările de
trasare.

 Măsurători cu funcţia D-bar

 Această variantă de realizare a măsurătorilor este folosită în

cazul unor lucrări care necesită o precizie mai mare.
 Distanţa este determinată prin efectuarea mai multor
măsurători către acelaşi punct, valoarea finală fiind dată de
media aritmetică.
 Timpul necesar măsurării unui punct este de 3.5 secunde.
 Spot luminos pentru lucrările de
trasare
 Această tastă activează un spot luminos
ce ghidează persoana de la prismă pe
punctul ce urmează a fi trasat.
 Printr-o apăsare lungă a acestei taste
instrumentul emite un semnal acustic în
urma căruia afişajul este iluminat.
 Prin apăsarea mai lungă a acestei taste
şi emiterea de două ori a unui semnal
acustic, setările instrumentului sunt
resetate.
 Valabil doar la seria 5600
 Nivela torică
 Nivela torică este electronică şi conţine
două linii orizontale fiecare având cursor
separat ce indică înclinarea ambelor axe
ale instrumentului.
 Astfel, nu mai este necesară rotirea
apartului cu 90 de grade pentru ca
acesta să fie calat.
 Cursorul inferior indică înclinarea axei
orizontale iar cursorul superior înclinarea
axei verticale.
Efectuarea măsurătorilor A/M
 Pentru efectuarea măsurătorii se apasă tasta A/M şi
butonul din faţa instrumentului dacă se măsoară în
ambele poziţii ale lunetei.(C1 şi C2).

Înregistrarea măsurătorilor REG

 Această tastă este folosită pentru înregistrarea datelor

măsurate.
 În cazul în care se foloseşte un program UDS împreună
cu funcţia FSTD, printr-o singură apăsare a tastei REG
se realizează atât măsurătorile cât şi înregistrarea
datelor.

 Taste pentru rotirea instrumentului

 Când se execută măsurători în ambele poziţii ale

lunetei, instrumentul se poate roti în a doua poziţie prin
apăsarea unei singure taste:
Fişiere Job
 Pentru a permite identificarea ulterioară a fişierelor de tipul Job
acestea vor primi de la utilizator un nume numeric sau alfa
numeric.
 Toate datele măsurate în teren sunt stocate în fişirele de tipul
Job.
 Chiar şi coordonatele şi cotele calculate în teren sunt stocate în
aceste fişiere.
 Când sunt complete, aceste fişiere pot fi transferate separat într-
un computer în timp ce restul fişierelor care mai sunt necesare
pot rămâne în memoria instrumentului.

 Fişier nou de tipul Job

 În cazul majorităţii programelor de calcul în teren, la începutul
rulării acestora apare mesajul de introducere a numelui fişierului
Job în care urmează a fi înmagazinate datele măsurate în teren.
 Fişierul Job cu numele 0 există deja în instrument şi acesta nu
poate fi şters.
 Dacă trebuie creat un nou fişier Job se foloseşte funcţia 50 (F
50) şi după aceea se introduce numele noului fişier Job.
 Când se înregistrează următoarea măsurătoare datele acesteia
vor fi stocate în noul fişier Job.
Fişiere Area

 Coordonatele şi cotele cunoscute pot

fi stocate prin introducere manuală cu
programul 43 sau pot fi transferate
dintr-un computer.
 Datele înregistrate în instrument,
necesare la lucrările de trasare, se pot
folosi prin accesarea fişierelor Area în
care acestea sunt stocate.
Editarea fişierelor

 Orice fişier de tipul Area sau Job

poate fi editat cu opţiunea Edit din
meniul instrumentului.
 Cu această opţiune se poate vizualiza
şi modifica conţinutul fişierelor după
înregistrarea acestora.
Transferul Fişierelor

 Când se efectuează transferul unor

fişire Job sau Area, acestea nu sunt
şterse din dispozitivul de memorie în
care au fost înregistrate iniţial.
 Ele sunt de fapt copii ale datelor care
sunt transferate altor dispozitive.

 Există și posibilitatea ştergerii fişirelor

de tipul Job sau Area din staţia totală.
 Meniul de configurare

MNU

1 Setări 1 PPM Temp Pres PPM

2 Setări iniţiale 1 Punct excentric 2 ROE
3 Setări instrument Iluminarea afişajului on/off, nivelă electronică de calare, reglarea contrastului, iluminarea
firelor reticulare, volumul pentru semnalul acustic.
4 Ora 1 Setare oră 2 Modul de afişare(12 sau 24 de ore)
5 Radio Canal de transmitere a datelor Adresa staţiei(0-99) Adresa prismei
6 Măsurare distanţe
mai mari de 3000m* (*nu este valabil la toate tipurile)

2 Editor 1 Imem Memorie internă

2 Xmem(Card*) *Cardul de memorie care se ataşează la instrument corespunde memoriei externe - XMEM

3 Coord 1 Coordonate staţie Număr punct Înălţime instrument(Ih) Unghi de referinţă(Href)

N(X) E(Y) ELE(Z)
2 Trasare SON SOE SHT
3 Preluare date Preluare de date pentru staţie de la o altă staţie
4 Afişare coordonate Afişarea coordonatelor punctului de staţie

4 Comunicare 1 Selectare element 1 Imem 2 Serial 3 Xmem

date 2 Creare tabel Număr tabel
3 Formatul datelor 1 Standard 2 Format APA 3 Format NEN
transmise 4 GDM400/500

5 Test 1 Măsurătoare Măsurătoare nouă Colimaţie şi eroarea axei orizontale

4 Comunicare 1 Selectare element 1 Imem 2 Serial 3 Xmem
date 2 Creare tabel Număr tabel
3 Formatul datelor 1 Standard 2 Format APA 3 Format NEN
transmise 4 GDM400/500

5 Test 1 Măsurătoare Măsurătoare nouă Colimaţie şi eroarea axei orizontale

2 Afişare erori curente Colimaţie orizontală Colimaţie verticală Înclinarea axei orizontale
3 Colimaţia unităţii de
urmărire a prismei
4 Instrument 1 Versiunea instrumentului 2 Măsurătoare test 3 Versiune radio
5 Verificare baterie Nivelul de încărcare a bateriei
6 Unitatea de cotrol Verificare memorei disponibilă

6 Configurare 1 Activare/dezactivare Vizare test on/off, Cod punct on/off, Măsurare cote on/off, Oprire automată On/Off, Număr
program on/off, PPM on/off, Job/Memorie on/off, Afişare staţie on/off, Confirmare on/off,
Introducere manuală on/off, Semnal acustic on/off, Afişare XY on/off, Iluminare, 2 ore
“stand by”.
2 Măsurare standard 1 Standard 2 Măsuătoare rapidă
3 Zecimale Numărul de zecimale Numărul etichetei
4 Afişaj 1 Selectare afişaj 2 Creare afişaj
5 Unităţi Metri, Feet, Feet/Inches, Grade centazimale, Grade sexagesimale, Mile, Celsius, Fahr,
mmHg, hPa, h%, umidiate, teperatura.
6 Limba Sw, No, De Ge, Ja, Uk, Us, It, Fr, Sp.
7 Sistem coordonate 1 Orientare pe nord 2 Orientare pe sud
8 Constantă prismă Introducerea constantei pentru prismă
9 Distanţa Distanţa C2 D_bar on/off, numărul de măsurători

7 Direct Reflex 2 Metoda de măsurare 1 Cu prismă 2 Fără prismă

4 Punctare laser 1 Punctare activată - on 3 Ghid vertical 4 Ghid orizontal
2 Punctare dezactivată – off

8 Trasarea Stânga/Dreapta Sus/Jos

Măsurarea unghiurilor
 Staţia totală Trimble 5500 întruneşte toate
condiţiile pentru măsurarea rapidă şi precisă
a unghiurilor.
 Aceasta permite de asemenea alegerea celei
mai confortabile metode de măsurare pentru
operator.
 Sistemul de măsurare a unghiurilor oferă
următoarele avantaje:
o Corecţia automată a erorilor
o Corecţia automată a erorilor de colimaţie şi
înclinare a axelor
o Media aritmetică pentru eliminarea erorilor de
vizare .
Corecţie automată a erorii de înclinare a axei verticale

Corecţie automată a erorii de înclinare a axei orizontale

Corecţie automată a erorii de colimaţie
 Una dintre cele mai importante
caracteristici ale staţiei totale Trimble
5500 este citiriea electronică a
unghiurilor ceea ce elimină erorile de
măsurare ce intervin la teodolitele
clasice.
 De asemenea sunt eliminate şi erorile de
excentricitate şi cele de gradare a
cercului.
 Aparatul este construit de asemenea cu
aşa numitul compensator pe două axe
care corectează automat deviaţiile
ambelor axe ale instrumentului. Sistemul
avertizează orice deviaţie mai mare de
c
Corecţia erorilor de colimaţie

 Erorile de colimaţie pentru ambele axe

(orizontal şi vertical) se determină prin
efectuarea unei premăsurători de
control, valorile rezultate fiind
înregitrate în memoria instrumentului
şi aplicate automat la toate unghiurile
măsurate.
 Aceşti factori de corecţie rămân în
memoria internă a instrumentului până
la efectuarea unei alte măsurători de
control.
Corecţia erorii de înclinare a
axei orizontale

 În timpul aceleiaşi proceduri de

verificare a erorilor de colimaţie, este
posibil de asemnea să se măsoare şi
înregistreze eroarea de înclinare a
axei orizontale.
 Factorul de corecţie determinat este
aplicat automat la toate unghiurile
orizontale măsurate.
Este recomandat ca aceste măsurători de
verificare să fie executate în următoarele
situaţii:
 După transportul instrumentului în condiţii
necorespunzătoare;
 Când temperatura ambiantă diferă cu mai mult
de 20oC faţă de temperatura de la ultima
măsurătoare;
 În cazul schimbării configuraţiei unităţii de
control ulterior ultimei calibrări
efectuate.(Operatorul poate sa folosească una
sau cel mult două unităţi de control);
 Anterior măsurătorilor care necesită o precizie
mai mare de determinare a unghiurilor.
Măsurarea unghiurilor doar în
prima poziţie a lunetei
 Atât timp cât erorile instrumentului sunt corectate
automat de constantele determinate şi înregistrate
odată cu măsurătorile de verificare, este suficient ca
unghiurile să se măsoare doar în prima poziţie a
lunetei.
 Valorile erorilor instrumentale înregistrate în memoria
staţiei totale precum şi compensatorul corectează
unghiurile măsurate ţinând seama de următoarele erori:
 erorile de excentricitate şi de gradare a cercurilor
vertical şi orizontal;
 eroarea de calare a instrumentului;
 erorile de colimaţie pe verticală şi orizontală;
 erorile de înclinare a axelor.
 Erorilor provenite de la operator cum ar fi cele de
vizare(această eroare poate fi redusă prin măsurarea
unghiurilor în ambele poziţii ale lunetei) sau cele de
centrare în punctul de staţie nu sunt eliminate de
programele instrumentului.
Măsurarea unghiurilor în ambele
poziţii ale lunetei
 Staţia totală se poate utiliza prin metode similare cu
cele ale unui teodolit clasic, prin măsurarea
unghiurilor în ambele poziţii ale lunetei.
 Măsurătorile în ambele poziţii ale lunetei se
folosesc în general când este necesară o mai mare
precizie de determinare a unghiurilor.
 În cazul măsurătorilor cu funcţia STD (standard), se
măsoară şi se înregistrează valoarea unghioului în
ambele poziţii ale lunetei obţinându-se valoarea
totală a erorilor de vizare şi colimaţie.
 În cazul măsurătorilor cu funcţia D-bar se poate
reduce eroarea de vizare prin repetarea măsurătorii
şi calcularea valorii medii pentru fiecare viză.
Numărul măsurătorilor către acelaşi punct se alege
în funcţie de condiţiile de desfăşurare a lucrărilor.
Valoarea medie finală a unghiurilor măsurate este
calculată şi înregistrată.
Măsurarea distanţelor
 Sistemul de măsurare a distanţelor
operează în spectrul electromagnetic
cu unde infraroşii.
 Unitatea de măsurare a distanţelor
determină timpul în care unda emisă
de instrument este refelactată din
prismă şi recepţionată înapoi la staţia
totală.
 Timpul de parcurgere al undei este
convertit în ditanţă cu o precizie de
 Sistemul de măsurare a distanţelor permite mai
multe posibilităţi de folosire a acestei unităţi
acoperind diversele situaţii ce pot apărea în teren.
Există patru metode de măsurare a distanţelor:
 STD Măsurători standard spre ţinte staţionare
 STD Măsurători rapide spre ţinte staţionare
 D Măsurători multiple spre ţinte staţionare
(media aritmetică)
 TRK Măsurători spre ţinte în mişcare, de
exemplu în lucrările de trasare. De asemenea cu
această funcţie se pot executa măsurători polare
automate.

 Alegerea metodei de măsurare a distanţelor este

adesea bazată pe experienţa operatorului şi
precizia necesară la măsurătorile în cauză.
Trasarea cu spot
luminos
Valabil la seria 5600

Unitatea în cauză emite un spot luminos

cu trei sectoare de culori diferite: roşu, alb
şi verde. Sectorul alb coincide cu poziţia
corectă
 Frecvenţa spotului luminos creşte în timp ce prisma se
apropie de punctul ce trebuie determinat iar când
prisma este plasată în poziţia corectă spotul luminos va
fi continuu.
 În momentul în care prisma se află pe direcţia corectă,
distanţa va fi afişată automat pe display-ul
instrumentului.
 Sistemul de trasare cu spot luminos poate fi folosit de
asemnea şi în condiţii de vizibilitate redusă.
 La o distanţă de 100m, lăţimea spotului luminos alb
este de 15cm. Pe această porţiune instrumentul
efectuează măsurători în mod continuu. Lăţimea
spoturilor laterale(roşu şi verde), la aceeaşi distanţă de
100m, este de 5m.
 Unitatea care emite spoturile luminoase se ataşează la
instrument în locul bateriei interne şi se activează de la
tastatură.

Unitatea de emitere
a spotului luminos
Programe folosite curent
 Programul 40 – Generarea programelor
U.D.S
 Programul 20 – Stabilirea staţiei
 Programul 22 – Măsurarea unghiurilor
 Programul 23 – Trasare
 Programul 25 – Calcularea ariei
 Programul 30 – Măsurători în coordonate
 Programul 41 – Definirea etichetelor
 Programul 43 – Introducerea
coordonatelor
Programul 20 – Stabilirea
staţiei (Station Establishment)
Programul este împărţit în trei funcţii principale:

 Known station definirea staţiei când

coordonatele punctului de staţie şi ale
obiectului de referinţă sunt cunoscute;
 Free Station pentru stabilirea unei staţii
necunoscută folosind între 2 şi 8 puncte ale
căror coordonate se cunosc;
 Known station+ pentru stabilirea staţiei când
coordonatele punctului de staţie şi ale
obiectelor de referinţă, cel mult 10, sunt
cunoscute.
Programul 22 – Măsurarea
unghiurilor (Angel Measuring)
 Când se folosește programul 22, tot ceea ce
trebuie făcut este să se localizeze o singură dată
ţinta în C1.
 După ce toate ţintele sunt localizate şi
înregistrate în memoria internă sau externă (card
de memorie), există posibilitatea de a selecta
modul de măsurare în care vrem să lucrăm:
Standard sau D-bar.
 Apoi motorul servo al instrumentului, va face
restul operaţiilor.
 Instrumentul se va roti şi va puncta direct în C2,
în sensul invers primei înregistrări, după care se
facede către operator ajustarea fină necesară şi
înregistrarea prin apăsarea tastei A/M. Pentru
rotire la C1 se apasă tasta A/M timp de 2
secunde.
Programul 23 – Trasare (Set
Out)
 permite o trasare mult mai rapidă a
punctelor din teren şi de asemenea
oferă posibilitatea unei verificări
automate a punctului trasat.
Programul 25 – Calcularea
ariei
 Se poate calcula aria şi volumul dintre punctele
măsurate.
 Acest program conţine trei funcţii principale:

1. Calc
Cu această funcţie se poate calcula aria dintre punctele
măsurate, punctele fiind folosite în ordinea în care au
fost măsurate.
2. Arrange list
Această funcţie se foloseşte pentru alcătuirea unei liste a
punctelor măsurate, calcularea ariei făcîndu-se folosind
punctele în ordinea introdusă în lista respectivă.
3. Volume
Cu această funcţie se poate defini, un plan de referinţă
faţă de suprafaţa calculată cu scopul de a calcula
volumul.
Programul 30 – Măsurători în
coordonate
 Se pot măsura şi înregistra
coordonatele direct într-un fişier Area.
 Folosind acest program nu mai este
necesar să se înregistreze
coordonatele într-un fişier JOB pentru
a fi după accea tansferate într-un fişier
Area.
 Coordonatele pot fi folosite după
aceea la stabilirea unei noi staţii.
 Programul 30 este inclus în
următoarele programe:
 Programul 23 – SetOut
 Programul 24 – RefLine
 Programul 29- RoadLine
 Programul 39 - RoadLine 3D
 Programul 40 - U.D.S.