Lansarea mediului de programare grafica LabVIEW

La aparitia ferestrei introductive LabVIEW, apasati butonul New VI pentru a deschide o noua
aplicatie (un nou program).

Aplicatiile (programele) realizate in LabVIEW poarta denumirea de Instrumente Virtuale (in

engleza, Virtual Instruments, prescurtat VI). Denumirea provine de la faptul ca, in primele
sale versiuni, LabVIEW a fost strict dedicat pentru realizarea unor programe de monitorizare
a proceselor. Programele respective inlocuiau o serie de aparate si instrumente electronice -
de unde si motto-ul corporatiei National Instruments: The software is the instrument –
primind astfel denumirea de Instrumente Virtuale.
 Ferestrele principale ale unei aplicatii

O aplicatie (program) LabVIEW contine doua ferestre principale.

ð Panoul frontal reprezinta interfata grafica cu utilizatorul, fereastra pe care utilizatorul o va

vedea atunci cand va accesa aplicatia realizata. Prin intermediul elementelor de pe panou,
aplicatia primeste datele de intrare si afiseaza apoi datele de iesire ce au rezultat in urma
rularii.

ð Diagrama bloc este fereastra in care programatorul descrie algoritmul dupa care aplicatia
va efectua calculele si rationamentele necesare pentru prelucrarea informatiilor. In
majoritatea cazurilor, dupa ce programatorul a realizat o aplicatie si a livrat-o unui utilizator,
acesta din urma nu mai are acces la diagrama.
 Elemente de control si indicatoare

Elementele de control sunt acele componente ale panoului prin intermediul carora
utilizatorul poate transmite date de intrare catre program.
Elementele indicatoare sunt acele componente ale panoului prin intermediul carora
programul afiseaza datele de iesire calculate in urma rularii sale.

Datele de intrare sunt acele valori (informatii) pe care un program le primeste dintr-o sursa
oarecare. Datele de intrare pot fi:
ð introduse de catre utilizator prin intermediul tastaturii sau al mouse-ului;
ð extrase chiar de catre program din fisiere de date aflate pe diverse suporturi de memorie
(hard-disk, discheta, CD etc.);
ð primite prin intermediul diverselor echipamente (placa de sunet, camera video, placa de
retea, placa de achizitie de date etc.);
ð extrase de catre program din memorie, daca au fost stocate in aceasta de catre alte
programe.

Datele de iesire reprezinta valorile pe care programul le genereaza ca urmare a executarii

instructiunilor sale si le transmite utilizatorului. Transmiterea datelor de iesire se poate
efectua:
ð prin afisarea acestora pe monitor;
ð prin salvarea in fisiere de date ce vor fi ulterior accesate de catre utilizator sau de catre alte
programe;
ð prin stocarea in memorie pentru a fi utilizate de alte programe;
ð prin intermediul altor echipamente.
 Paleta de controale

Paleta de controale este o fereastra ce poate apare doar atunci cand se lucreaza in cadrul
panoului si contine sub-palete cu elemente de control si indicatoare de diverse tipuri.
Afisarea paletei de controale se poate efectua in doua moduri:

apasand butonul din dreapta al mouse-ului atunci cand cursorul acestuia este intr-o zona
libera a panoului;
selectand, din meniul View, comanda Controls Palette.

In primul caz, sub-paletele se deschid automat atunci cand cursorul mouse-ului trece pe
deasupra lor iar paleta ramane vizibila doar pana la selectarea unui element.

In al doilea caz, o sub-paleta se deschide (inlocuind paleta de controale) doar cand se face
un click pe simbolul sau. Paleta ramane vizibila si dupa selectarea unui element.
 Paleta de unelte

Paleta de unelte este o fereastra ce poate apare atat in cadrul panoului cat si al diagramei.
Afisarea paletei de controale se poate efectua selectand, din meniul View, comanda Tools
Palette.

Cele mai importante unelte din aceasta paleta sunt acelea pentru:
operare, utilizata in panou in special pentru a modifica valorile unor elemente de control;
selectare (pozitionare, dimensionare), utilizata atat in panou cat si in diagrama;
editare a textelor (in panou si in diagrama);
conectare, utilizata in special in diagrama;
afisare a meniurilor proprii;
deplasare a imaginii intr-o fereastra (scroll);
inserarea de puncte de oprire a rularii (breakpoint);
inserarea de puncte de proba;
selectarea de culori;

colorare.

Afisarea "temporara" a paletei de unelte intr-o forma simplificata poate fi efectuata tinand
apasata tasta Shift si apasand apoi butonul drept al mouse-ului.
Paleta va deveni vizibila doar pana in momentul selectarii uneia dintre uneltele sale.

Activarea optiunii Automatic Tool Selection (LED-ul verde al paletei de unelte) conduce la
selectarea automata a unei unelte, in functie de contextul in care se afla aplicatia si de
pozitia cursorului mouse-ului in raport cu componentele din panou sau diagrama.
 Elemente de control si indicatoare pentru valori scalare

Principalele trei tipuri de elemente de control si indicatoare pentru valori scalare sunt:
ð numerice
ð booleene (logice)
ð alfanumerice (texte, string, siruri de caractere)
Pentru fiecare din cele trei tipuri principale, paleta de controale contine cate o subpaleta
specifica, cu diverse forme de elemente.
 Terminalele elementelor

Atunci cand un element de control sau indicator este dispus in panou, in diagrama este
inserat automat un simbol, numit terminal, ce va reprezenta elementul respectiv in cadrul
fluxului de date.

Terminalele elementelor se diferentiaza prin culoare, in functie de tipul marimii scalare:

>>> portocaliu pentru valori numerice reale
>>> verde pentru valori booleene
>>> roz pentru valori alfanumerice (string)

De remarcat faptul ca:

> terminalele elementelor de control au contur gros si o sageata neagra mica in partea
dreapta

> terminalele elementelor indicatoare au contur subtire si o sageata neagra mica in partea
stanga.
 Paleta de functii

Paleta de functii este o fereastra ce poate apare doar atunci cand se lucreaza in cadrul
diagramei si contine sub-palete cu diverse categorii de functii, proceduri sau structuri
specifice de programare..
Afisarea paletei de functii se poate efectua in doua moduri:
ð apasand butonul din dreapta al mouse-ului atunci cand cursorul acestuia este intr-o zona
libera a diagramei;
ð selectand, din meniul View, comanda Functions Palette.

In primul caz, sub-paletele se deschid automat atunci cand cursorul mouse-ului trece pe
deasupra lor iar paleta ramane vizibila doar pana la selectarea unei functii

In al doilea caz, o sub-paleta se deschide (inlocuind paleta de functii) doar cand se face un
click pe simbolul sau. Paleta ramane vizibila si dupa selectarea unei functii.
 Fereastra Help

Selectarea, in panou sau in diagrama, din meniul Help, a comenzii Show Context Help,
conduce la deschiderea unei ferestre in care sunt afisate automat informatii ajutatoare.
Deschiderea sau inchiderea ferestrei Help pot fi comandate si prin apasarea combinatiei de
taste Ctrl + H

Atunci cand utilizatorul deschide paleta de functii si navigheaza prin subpaletele acesteia, in
fereastra Help apar informatii referitoare la functia corespunzatoare simbolului deasupra
caruia este pozitionat cursorul mouse-ului.

De asemenea, daca un simbol de functie a fost deja dispus in diagrama iar cursorul mouse-
ului este pozitionat deasupra sa, in fereastra Help apar informatii referitoare la functia
respectiva.
 Functii pentru valori numerice

Functiile pentru valori numerice sunt grupate in subpaleta Numeric a paletei de functii.
Se remarca o prima categorie, dedicata functiilor aritmetice simple: adunare (Add), scadere
(Subtract), inmultire (Multiply), impartire (Divide), incrementare (Increment), decrementare
(Decrement), valoare absoluta (Absolute Value), rotunjire la cel mai apropiat intreg (Round
To Nearest), rotunjire la intregul inferior (Round To -Infinity), rotunjire la intregul superior
(Round To +Infinity), radacina patrata (Square Root), schimbare de semn (Negate),
produsul dintre o valoare x si o putere a lui 2 (Scale By Power Of 2), inversare
(Reciprocal).

In subpaleta Numeric se gaseste de asemenea elementul Numeric Constant (constanta

numerica).
Atunci cand un astfel de element este dispus in diagrama, el capata automat valoarea 0 si
intra in modul de editare, asteptand ca utilizatorul sa introduca valoarea numerica dorita.
Daca, imediat dupa dispunerea in diagrama, in loc de a introduce o valoare in element,
utilizatorul efectueaza alta operatie, o alta valoare constanta poate fi specificata utilizand
unealta de operare sau pe cea de editare a textelor.

Functii pentru valori booleene

Functiile pentru valori booleene sunt grupate in subpaleta Boolean a paletei de functii.

Se remarca functiile logice simple SI (And), SAU (Or), SAU EXCLUSIV (Exclusive Or),
NEGARE (Not), SI NEGAT (Not And), SAU NEGAT (Not Or), SAU NEGAT EXCLUSIV (Not
Exclusive Or) si IMPLICA (Implies).

Subpaleta contine de asemenea, in partea inferioara, cele doua constante logice:

ADEVARAT (True) si FALS (False).
 Functii pentru valori alfanumerice (string)

Functiile pentru valori alfanumerice sunt grupate in subpaleta String a paletei de functii.

Printre cele mai simple se numara cele pentru transformarea caracterelor in majuscule (To
Upper Case) si pentru transformarea caracterelor in minuscule (To Lower Case).

In partea sa inferioara, subpaleta contine un element String Constant pentru introducerea in

diagrama de valori alfanumerice constante.
 Inserarea simbolurilor de functii in diagrama

1. Dispunerea unei functii in diagrama incepe cu selectarea simbolului corespunzator din

paleta de functii.

2. Dupa selectarea simbolului functiei, se deplaseaza cursorul mouse-ului pana in pozitia din
diagrama in care se doreste dispunerea.
Atat timp cat cursorul mouse-ului este deplasat, simbolul functiei va fi reprezentat impreuna
cu terminalele corespunzatoare datelor proprii de intrare si de iesire..

3. Daca, in timpul deplasarii, simbolul functiei este trecut suficient de aproape de un terminal
sau de o zona a fluxului de date la care se poate efectua o legatura, acea legatura este
stabilita automat.
Daca simbolul functiei este indepartat, in cursul deplasarii, de zona sau terminalul respectiv,
legatura stabilita automat dispare.
Daca nu se doreste efectuarea automata a unei legaturi, se apasa tasta Space in timp ce
butonul mouse-ului este apasat.

4. Cand simbolul functiei ajunge in pozitia dorita, se face click cu unul dintre butoanele
mouse-ului.
Daca in acel moment exista o legatura stabilita automat, legatura respectiva se pastreaza.
 Fluxul de date

Fluxul de date este format din totalitatea legaturilor ce conecteaza diversele terminale de
elemente, simboluri de functii sau proceduri si structuri de programare din cadrul diagramei.
Rolul fluxului de date este acela de reprezentare grafica a algoritmului dupa care aplicatia
va prelucra datele de intrare pentru a calcula valorile de iesire.
Traseele ce formeaza fluxul de date pot fi simple, cu o sursa si o destinatie, sau ramificate,
cu o sursa si mai multe destinatii.

Indiferent de modul sau sensul in care traseele sunt dispuse pe diagrama, "circulatia" datelor
in cadrul fluxului se efectueaza doar de la surse catre destinatii.

Prin sursa se intelege, de exemplu, terminalul unui element de control, simbolul unei
constante sau zona de iesire a unei functii sau proceduri.

Prin destinatie se intelege, de exemplu, terminalul unui element indicator sau zona de
intrare a unei functii sau proceduri.
 Principalele moduri de rulare a unei aplicatii

Barele de butoane ale panoului si diagramei contin o serie de elemente ce permit stabilirea
modului de rulare a unui program.

Apasarea butonului Run va conduce la rularea o singura data a programului. Va fi parcurs

intreg fluxul de date din diagrama, dupa care programul se va opri.
In timpul rularii programului, butonul Run isi schimba forma si se aprinde un buton Abort
execution.
Apasarea acestui din urma buton in timpul rularii va determina intreruperea acesteia.

Apasarea butonului Run Continuously va conduce la rularea repetata, fara oprire, a

programului.
Pe parcursul acestui mod de rulare, isi schimba forma atat butonul Run Continuously cat si
butonul Run, si se aprinde de asemenea butonul Abort execution.
Intreruperea rularii nu are loc decat la comanda utilizatorului, prin apasarea butonului Abort
execution.

Atat pe parcursul rularii simple cat si pe cel al rularii continui, utilizatorul are posibilitatea de a
suspenda rularea prin apasarea butonului Pause.
Apasarea acestui buton ii schimba forma si il transforma in butonul Continue, prin a carui
apasare se comanda reluarea unei rulari suspendate.

Daca, atunci cand rularea este suspendata, se trece in fereastra diagrama, programul
semnalizeaza prin aprindere intermitenta zona ce era in curs de executie atunci cand s-a
comandat suspendarea.

In diagrama, atunci cand rularea este suspendata, utilizatorul are posibilitatea de a continua
rularea pas cu pas, utilizand setul de trei butoane din dreapta.
In orice mod de rulare, prin apasarea butonului Highlight Execution, utilizatorul are
posibilitatea de a urmari o animatie ce sugereaza deplasarea valorilor prin fluxul de date.
Atunci cand o valoare paraseste o componenta a diagramei ce este o sursa a unei legaturi,
valoarea respectiva este afisata in diagrama.

Salvarea unei aplicatii

Atat timp cat inca nu a fost salvat intr-un fisier, un program are numele Untitled urmat de un
numar de ordine.

Pentru a specifica folder-ul in care programul sa fie salvat, precum si numele fisierului, se
alege din meniul File optiunea Save As...

Din momentul in care a fost salvat prima data, programului i se afiseaza numele atat in bara
superioara a panoului cat si in cea a diagramei.

Daca, dupa salvare, programului i se aduc in continuare modificari, langa numele acestuia
apare un asterisc (*), semnalizand astfel faptul ca versiunea ce a fost salvata nu este cea
mai recenta.

Bibliografie

http://www.labsmn.pub.ro/academic/labview/L1/Index%20L1.htm

http://www.catia.ro/articole/labview1/labview1.htm