SUPORT DE CURS

PRIMAVERA P6 – EPPM – ADVANCED

OPTIONAL CLIENT (DESKTOP)

CUPRINS

NR NUME CAPITOL PAGINA

1 Elemente de Interfata desktop 2
A. Toolbaruri si layouturi 2
B. Navigare si lucrul cu mai multe ferestre 7
C. Optiuni noi in P6 11
D. Taburi noi in ferestrele Projects si Activities 13
E. Elemente migrate in web 14

2 Coduri (creare, alocare si utilizare) 15

3 Campuri utilizator (UDF-uri) 20
4 Comanda Global Change 23
5 Elemente avansate de calcul (optiuni) 26
6 Import-export 40
7 Praguri si incidente 49
8 Alocare manuala de resurse si curbe de resurse 52
9 Actualizarea proiectelor de referinta 57
10 Tipuri de durata 59
11 Procente de realizare 61
12 Claim Digger 64
13 Analiza Earned Value 66
14 Bugetarea proiectelor 70
15 Tracking 73
16 Alta metode de actualizare (Apply Actuals si Upgrade Progress) 77
17 Visualiser 82
18 Nivelarea resurselor 93
19 Managementul proiectelor multiple 99
20 Proiecte reflexie 101
21 Perioade financiare 105
22 Documentele proiectelor 122

1
CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE INTERFATA
A. Toolbaruri si layouturi
- Interfata Primavera poate fi personalizata, dupa dorinta utilizatorului.
- In afara de meniul principal (File, Edit etc), sub bara de meniu si eventual pe
marginile laterale sunt toolbaruri separate cu o linie intrerupta (pot fi mai multe
toolbaruri pe o linie orizontala sau verticala). Toolbarurile contin butoane. Iata un
exemplu (toolbarurile grupate in partea de sus a ecranului):

- Forma standard a toolbarurilor se poate obtine astfel:

meniul View => Reset All Toolbars si arata asa:

- Daca (dupa ce se modifica dispunerea toolbarurilor) se doreste ca acestea sa

nu mai poata fi modificate din greseala, atunci aspectul curent se poate bloca in
aceasta forma cu comanda: meniul View => Lock All Toolbars
Deblocarea lor si revenirea la dispunerea standard: meniul View => Reset All
Toolbars
- Unele butoane din toolbaruri sunt disponibile si altele nu, in functie de context.
- Modificarea pozitiei toolbarurilor: click pe liniuta punctata cu care sunt
separate toolbarurile, dupa care se trage cu mouse-ul pana pe pozitia dorita,
unde se elibereaza mouse-ul.
Mai jos, mut ultimul toolbar pe o linie noua (dupa selectarea liniei sale de inceput,
trag mouse-ul in jos si apare o linie noua, unde eliberez mouse-ul):

2
Modificarea configuratiei de butoane a toolbarurilor

- Fiecare toolbar afisat are un ultim buton cu o mica sageata neagra (butonul Add
or Remove Buttons), care la apasare deschide o fereastra cu posibilitatile:
- Adaugarea de butoane noi pe ecran (punand bife in dreptul lor)
- Stergerea unor butoane existente in toolbar (stergand bife)
- Revenirea la componenta standard a acelui toolbar (Reset toolbar)
- Deschiderea unui tabel in care se pot face setari pentru meniuri si toolbaruri
- Mai jos: s-a apasat butonul de la sfarsitul ultimului toolbar de pe linia orizontala
=> buton Add or Remove Buttons => click => lista din figura:

- Se observa ca in lista exista cate o linie pentru fiecare buton al acelui toolbar si
ca liniile care au fost marcate cu o bifa au condus la afisarea butonului
corespunzator acelei linii. In cazul concret de mai sus, s-ar mai fi putut adauga
inca sase butoane. bifand unele linii, in toolbarul respectiv nu vor mai aparea
butoanele corespunzatoare.
- Penultima optiune (Reset Toolbar) conduce le revenirea toolbarului la
componenta sa standard de butoane
- Ultima optiune (Customize) permite customizarea toolbarurilor si a meniurilor.

CUSTOMIZAREA TOOLBARURILOR
Dupa apasarea optiunii Customize se deschide fereastra:

3
- Fereastra are 3 taburi. Mai sus este apasat tabul Toolbars.
1. Tabul Toolbar
- In tabel sunt afisate toolbarurile, iar cele ce sunt afisate sunt marcate cu o bifa.
- Debifand unele linii, toolbarurile corespunzatoare nu se mai afiseaza.
- De la butoanele din dreapta se pot crea toolbaruri utilizator (cu butonul New), se
pot redenumi sau sterge toolbaruri utilizator.
- Butonul Reset: prin apasare readuce toolbarul selectat la configuratie standard
de butoane
Crearea unui toolbar utilizator
Butonul New => apare o mica fereastra in care trebuie introdus numele
toolbarului ce se va crea =>

Se apasa OK si in tabelul cu toolbaruri apare noul toolbar pe ultima linie.

In acelasi timp, la inceputul liniei a doua (orizontala) de toolbaruri s-a creat un loc
nou pentru toolbarul nostru:

4
Acum urmeaza sa populam toolbarul nostru cu butoane. Aceasta se realizeaza
din al doilea tab al ferestrei Customize. Apasam acest tab (Commands).

2. TABUL COMMANDS

Butoanele ce se pot adauga se afla in coloana Commands si sunt grupate in

categoriile date de linia selectata in coloana din stanga (la noi: categoria File).
Adaugarea butoanelor in toolbarul nou se poate face tragand cu mouse-ul
butoanele dorite in toolbarul nostru (cel din linia a doua). Pentru exemplu s-au
tras butoanele Page Setup si Print Setup in toolbarul nou creat. Apoi din
categoria View s-au mai tras butoanele: Table si Gantt Chart:

5
 Se poate observa toolbarul nou de pe linia a doua, in stanga-sus (cu rosu)!
Observatie: primele 7 categorii de butoane corespund celor 7 meniuri din linia
principala de meniuri. Categoria Menus contine chiar cele 7 meniuri principale.
Observatie: pot adauga butoane noi chiar si la toolbarurile Primaverei in acelasi
fel, tragand un buton din coloana Commands in toolbarul afisat.
3. TABUL OPTIONS

Aici se pot personaliza toolbarurile:

- “Personalized show recently used commands first”: pentru asezarea in
“istoricul” comenzilor pe primele pozitii comenzile recente. Efectul se vede mai
jos, unde nu se deschid toate optiunile din meniul Tools (dupa ce am folosit
ultimele cateva dati doar optiunea Reports cu suboptiunile Reports si Report
Preferences), ci doar optiunile folosite mai des in ultima vreme:

- “Show full menus after a short delay”: afiseaza continutul meniurilor cu o mica
intarzire (de cateva secunde)
- Butonul “Reset my usage data”: pentru resetarea acelui “istoric”
- “Large Icons: pentru butoane mai mari (cam de doua ori)
- “Show Tooltips on toolbar”: cand se selecteaza un buton, apare un mic mesaj
cu numele butonului

6
 - “Show Shortcut keys on tooltips”: pe langa numele butonului apare si
combinatia de taste prin care se comanda actiunea acelui buton
- “Menu animations”: se comanda ca la deschiderea unui meniu sa se faca
simplu, sau cu o mica animatie/

Observatii:
a. cu clic-dreapta pe linia toolbarurilor se deschide o lista de toolbaruri, unde se
pot bifa/debifa toolbaruri din lista (efect: afisarea sau nu a acelor toolbaruri).
b. Cu optiunea Customize se deschide fereastra de mai sus.

c. Navigare si lucrul cu mai multe ferestre

La intrarea in P6: daca toate proiectele sunt inchise, atunci ecranul arata astfel:

PRIMII PASI:

- Meniul View => Reset All Toolbars => revenirea la configuratia standard pentru
toate toolbarurile
- Daca avem un proiect deschis: Meniul Project => Activities => se deschide
fereastra Activities. Se putea si cu butonul Activities (o bara mica verde din
toolbarul Projects, de pe coloana verticala-stanga de unelte); daca nu avem
proiect deschis, se poate deschide alta fereastra.
- Deschidem o fereastra (de exemplu pe Resources) prin meniul Enterprise =>
Resources => se deschide si fereastra Resources (se putea si cu butonul
Resources de pe bara verticala din stanga. Acum se obtine ecranul:

7
Fereastra activa este ultima introdusa; ea ocupa tot ecranul.
Ferestrele pot fi facute sa ocupe zone diferite pe ecran. Aceasta se poate realiza

cu ajutorul butoanelor sau manual.

1. Cu ajutorul butoanelor de mai sus:
Fie doua ferestre deschise (Activities si WBS, ca in ecranul de mai jos. Se
observa ca ultima fereastra deschisa este cea activa si ca ea ocupa tot ecranul.

Selectam tabul Activities si apas butonul . Obtinem impartirea ecranului in

doua arii de lucru: cea de sus pentru fereastra Activities si cea de jos pentru
fereastra WBS, ca in figura de mai jos:

8
 Daca era selectata tot fereastra Activities si am fi apasat butonul , cele doua
zone ar fi fost una in stanga si alta in dreapta, ca mai jos:

In oricare dintre cazuri, daca apasam butonul din mijloc ( ), se revine la situatia
initiala.

2. Manual:

- Plecand de la situatia initiala cu ferestrele deschise Activities si Projects, se da

apasa cu mouse-ul tabul Activities si se trage in jos pana cand se ajunge pe
marginea de jos a ecranului, cand mouse-ul redevine sagetuta normala). Acum
apare pe ecran un contur hasurat ce arata zona in care se va muta ferestra
Activities:

9
- Eliberam mouse-ul si zona hasurata mai sus a fost alocata pentru fereastra
Activities:

- Acum se poate redimensiona manual zona din ecran care sa revina fiecarei
ferestre prin tragerea liniei orizontale ce separa cele doua zone. Analog, se pot
crea zone si “pe verticala”, tragand cu mouse-ul spre marginea laterala a
ecranului.
- Se pot aloca astfel zone diferite de ecran pentru oricate ferestre (din pacate,
spatiul este limitat de marginile ecranului.
- OBSERVATIE: cand sunt mai multe ferestre pe ecran, doar una singura
este cea activa si atunci comenzile ce se dau sunt strict pentru fereastra
activa.

10
 d. Optiunile noi (specifice P6R8.3)
i. In domeniul rapoartelor
1. Memorarea raportului in zona de documente ale proiectului
2. Trimiterea raportului direct prin atasarea sa la un E-mail
3. Report Preferences din meniul Tools => Reports

1. Optiunea “Store Report in Work Documents and Documents for this project”
- Meniul Tools => Reports => Reports => apas butonul Run Report din toolbarul
Reports => fereastra:

- Se pune bifa pe campul “Store Report in Work Documents and Documents for
this project” si se da OK
- Acum, deschidem fereastra “WPs & Docs” si gasim raportul selectat in tabelul de
documente. El poate fi tratat ca orice alt document (assignat
activitatilor/WBS=urilor, legat de un document propriu-zis etc).

2. Trimiterea raportului direct in atasament la un E-mail

- Dupa succesiunea de operatii: Meniul Tools => Reports => Reports => apas
butonul Run Report din toolbarul Reports => deschiderea ferestrei Run Report
de mai jos, se poate bifa campul “E-mail Attachement”,
- efectul consta atasarea raportului intr-un e-mail, caruia trebuie doar sa-I
completam adresa si un eventual text. Mai jos asa arata ecranul de Outlook
pentru trimiterea raportului:

11
 3. Optiunea Report Preferences din meniul Tools => Reports

Caseta de dialog Report Preferences se foloseste pentru a defini trei seturi implicite de
anteturi, subsoluri, etichete personalizate şi pentru rapoarte.
Dupa succesiunea: Tools => Reports => Reports Preferences se deschide fereastra:

Pentru fiecare din cele 3 seturi pot completa in campurile Header Label, Footer Label si
Custom Label (1, 2 si 3) cate un continut.
Acestea vor fi regasite cand se va face setarea antetului si a subsolului unui raport, in
lista din care se pot adauga valori predefinite pentru antet sau subsol.

ii. Calendare personale pentru resurse

Pe langa calendarele de resurse ce pot fi utilizate de catre orice resursa, Primavera 8.3
pune la dispozitie “calendare personale”. Acestea pot fi folosite de catre o singura
resursa, cea pentru care a fost creat calendarul personal.
Daca respectiva resursa este stearsa, atunci se sterge si calendarul sau personal.

Crearea calendarului personal

Enterprise => Calendars => Resources => se dschide fereastra:

12
Se vad aici cele doua categorii de calendare de resurse: Personal si Shared. Crearea
celor personale se face exact ca si pentru celelalte, dar odata creat un calendar
personal, el poate fi trecut in categoria Shared cu butonul To Shared sau daca a fost
creat unul shared, el poate fi transformat in unul personal, cu butonul To Personal,
indicand resursa caruia ii este destinat.

Cele personale pot fi create si in fereastra Resources, unde selectez o resursa => tabul
Details => butonul Create Personal Calendar etc

e. Taburi noi in ferestrele Projects si Activities

Taburile din detaliile fereastrei Projects

Observam tabul nou Primavera Unifier (PU)

Daca este instalata aplicatia Primavera Unifier, atunci se poate lega proiectul la PU pentru a
defini maparea ce se va folosi in timpul actualizarii.
Unifica toate documentele intr-un portal de documente.
Manevre: bifa pentru a permite lucrul cu Unifier, apoi se introduc: numele proiectului, foaia de
calcul si datele pentru mapare.in cele 3 campuri.
Bifele de jos sunt pentru stergerea din unificator a activitatilor ce nu mai sunt in aplicatie,
respectiv pentru trimiterea la mapare numai a activitatile ce au assignat codul CBS (Cost Break
Structure), pentru ca activitatile sa fie grupate dupa Cost Account-uri.

13
Taburile din detaliile fereastrei Activities

Observam taburile noi:

- Discussion
Aici, fiecare membru din echipa poate posta mesaje (intrebari etc) si poate vedea
raspunsurile de la colegi. Discutiile sunt specifice fiecarei activitati
Campul Show: se aleg mesajele pentru afisate (All, Received sau Sent)
Campul Sort: ordinea mesajelor afisate: vechi => noi sau invers
- Feedback
Aici, fiecare resursa poate posta mesaje (intrebari etc) si poate vedea mesaje
primite. Mesajele acestea sunt specifice fiecarei activitati
Primirea mesajelor noi determina bifarea campului New. Acest camp poate fi
debifat manual (dupa citirea lui),
In tabela de activitati sunt disponibile coloanele: (din tabela de activitati)
Feedback to resource, Feedback from resource si New feedback

f. Elemente migrate din desktop-ul de EPPM in web

• Meniul ADMIN (cu tot ceea ce cuprinde in P6.7)
o In WEB: Administer => My Preferences/User Access etc
• Butonul RISK (si fereastra Risk)
o In WEB: Administer => Enterprise Data => Risk etc
• Crearea template-urilor pentru pasi (din meniul Enterprise)
o In WEB: Administer => Enterprise Data => Activities => Step Templates etc
• Crearea codurilor de proiect (din meniul Enterprise)
o In WEB: Administer => Enterprise Data => Projects => Project Codes etc
• Optiunea OBS (din meniul Enterprise)
o In WEB: Administer => User Acces => OBS etc
• Optiunea EPS (din meniul Enterprise)
o In WEB: Projects => EPS etc
• Job Services; ramane doar Job Status (in meniul Tools)
o In WEB: Projects (sagetuta laterala) => Project Scheduled Services etc (creare serviciu de
calcul) sau
o Administer => Global Scheduled Services etc pentru serviciile globale
• Optiunea Funding Sources (din meniul Enterprise)

14
 o In WEB: Administer => Enterprise Data => Projects => Funding Sources etc
• Optiunea Cost Accounts (din meniul Enterprise)
o In WEB: Administer => Enterprise Data => Activities => Cost Accounts etc

Capitolul 2. CODURI
- Codurile se pot asocia: proiectelor, resurselor si activitatilor
- In varianta P6R8 pentru Desktop, codurile de proiect se pot crea doar din
mediul web (dar se pot aloca proiectelor cele existente); se insa pot crea si
utiliza codurile de activitati si de resurse
- Codurile servesc la grupari, organizari, clasificari pentru analize si rapoarte
- Codurile de proiect si cele de resurse sunt globale (pt toate proiectele din BD).
- Cele de activitati pot fi de unul dintre tipurile:
a. Global (pentru toate activitatile din toate proiectele din BD),
b. EPS (pentru toate activfitatile din toate proiectele dintr-un anumit nod EPS)
c. Project (pentru toate activitatile dintr-un anumit proiect)
Valorile de cod au o ierarhie proprie, stabilita la crearea lor.
Atentie la deosebirea dintre cod si valorile codului!
Fie un cod “Calitate”, care are valorile: FB, B, S si NS. Aocarea acestui cod unei
activitati inseamna ca acea activitate va primi una dintre valorile FB, B, S sau
NS, deci mai aproape de realitate ar fi sa spunem ca se aloca o valoare de cod
(a acelui cod) pentru acea activitate.
Observatie: valorile de cod se exclud reciproc si de aceea o activitate nu poate
avea doua valori ale aceluiasi cod (cum sa aiba ea si valoarea FB si valoarea S,
in acelasi timp!?).
Pot fi create oricate coduri. Fiecare cod poate avea oricate valori de cod,
organizate in oricate niveluri de ierarhie.
Se pot aloca oricate coduri pentru o activitate/o resursa/un proiect (fiecare
cod cu cate una dintre valorile lui)
Ex: fie codurile Beneficiu (cu valorile: 0%. 25%. 50%, 75% si 100%) si Conduita
(cu valorile: Nesatisfacator, satidfacator, Bine si Foarte Bine); atunci o
activitate poate avea alocate codurile: Beneficiu (cu valoarea 50%) si Conduita
(cu valoarea “Bine”).

15
- Alocarea valorilor de coduri (putem proceda in mai multe moduri):
1. se intra in fereastra dorita: Projects/ Resources/Activities , selectez
elementul caruia ii aloc codul (proiect, activitate, resursa) si apoi: Details -> tabul
Codes -> butonul Assign -> se deschide lista de coduri, de unde se aloca direct o
valoare de cod a unui cod pentru elementul selectat. Assignarea propriu-zisa se
face cu dublu-clic pe acea valoare sau cu selectare valoare de cod urmata de
butonul Select (crucea verde).
Pentru exemplu, am ales activitatea A, careia ii assignez valoarea “Expense”
din codul “Capitalization”, dupa care, in detaliile activitatii vedem efectul:

2. Se intra in fereastra dorita: Projects/ Resources/Activities si

apoi: se afiseaza coloana cu codul dorit (in tabela de activitati/ resurse/
proiecte) si se editeaza pe tabel coloana cu codul ales pentru fiecare
activitate/proiect/resursa. Exemplu: voi adauga activitatii A inca o valoare
de cod si anume valoarea cu ID-ul CON, din codul DEPARTMENT. Afisez in
tabelul de activitati coloana cu codul DEPARTMENT, apoi selectez linia
activitatii A si dublu-clic in caseta din coloana DEPARTMENT si linia
activitatii A => se deschide lista de valori ale codului DEPARTMENT:
apoi selectez valoarea CON din tabela cu valori de cod si butonul clic pe
Select (crucea verde). Efectul se vede si in tabela de activitati (unde apare
ID-ul valorii de cod, adica inscriptia CON), dar si in zona de detalii, tabul
“Code”, unde a aparut a doua valoare de cod.

16
 3. Alocare multipla de coduri pt mai multe activitati/resurse/proiecte:
- cu Fill Down pe tabela de activitati, resurse, proiecte
- doar pentru activitati: cu activitatile selectate, butonul Activity Codes din
bara de comenzi.

- Crearea codurilor: Enterprise -> Resource Codes/Activity Codes si:

- Pentru coduri de activitate se mai alege tipul codului ( din butoanele
Global/EPS/Project) => se deschide fereastra,

unde apas butonul Modify => se deschide o fereastra noua in care se pot
crea/sterge coduri.

17
 Pentru creare unui cod: -> Add -> apare o linie noua in tabelul de sus, cu
numele New Activity Code; dau nume nou acestui cod (in tabel, sau jos in campul
Activity Code Name) si mai introduc in campul Max Length numarul maxim de
caractere cu care se face descrierea valorilor de cod ->Close -> revenire la
fereastra precedenta (in exemplu am introdus codul cu numele “cod nou”):

Acum se vor introduce valorile pentru acest cod nou astfel: pentru fiecare
valoare noua se da cate un Add si se face descrierea ei, precizandu-se apoi locul ei
in ierarhia valorilor introduse (cu butoanele-sagetute)-> Close -> Gata.
Mai jos, avem valorile: BINE (cu subcazurile: bine, foarte bine), NORMAL si
RAU (cu subcazurile rau si foarte rau):

18
 - La cele de resurse : la fel ca la codurile de activitate, dar aici nu mai avem
preselectarea cu unul dintre butoanele Global/EPS/Proiect.

-Vizualizarea activitatilor folosind coduri:

a. se pot face grupari dupa valorile unui cod.
b. se pot face filtrari dupa codul dorit (se pot folosi si alte criterii)
Exemplu: fie tabelul de activitati de mai jos. Department este o coloana pentru
codul global de activitati “Department”. Se vor folosi trei valori ale acestui cod (cele cu
ID-urile: ENG, ISD si PCH).

Vom face un filtru pentru a afisa doar activitatile ce au una din valorile ENG sau
PCH pentru codul Department. Filtrul poate fi urmatorul:

19
 Iar efectul aplicarii sale asupra tabelului de activitati se vede mai jos:

Capitolul 3. CAMPURI DEFINITE DE UTILIZATOR

(User Defined Fields sau UDF)

- UDF-urile sunt campuri din BD care sunt create si personalizate de catre utilizator
-servesc la grupari, analize, rapoarte, sau pentru calculul unor valori etc.
- aceste UDF pot contine informatii de tipuri diferite: date calendaristice (start si
finish), integer, number (nr reale), text, indicator (un set de 4 valori-imagine) si
cost (cu valori de cost in moneda curenta).
- domeniile pentru care se pot defini UDF: proiect, expenses, resurse, WBS,
activitati, pasi de activitate, parametrii configurabili, riscuri sau documente.
Atentie: daca am creat un UDF pentru domeniul Activities, atunci nu vom putea
vedea/ folosi acest UDF decat in fereastra de activitati! La fel si pentru alte
domenii!
20
- Definirea UDF: Enterprise -> UDF -> fereastra:

Aici aleg domeniul din campul User Defined Fields (activitati/resurse etc) ->

Pentru exemplu aleg domeniul Activities, dupa care apas Add -> apare o linie noua
cu numele implicit (New), ca mai jos:

21
aleg nume (Camp nou) si tip de camp (aleg pentru el tipul de date Integer):

-> Close.
S-a creat un UDF numit Camp nou ce va contine valori intregi; el este dedicat
domeniului Activities. Tipul de date pentru UDF este necesar pentru natura
datelor ce se vor depune in aceste UDF-uri.

-Atribuirea manuala de valori pt campul utilizator creat: se alege un layout ce

contine o coloana cu numele UDF-ul creat => se atribuie manual in tabelul de
activitati valori in coloanele UDF-ului creat, pt fiecare activitate.
Observatie: unele campuri UDF (de exemplu cele din domeniul Activities) pot
primi valori si prin comanda Global Change (vezi capitolul urmator).

22
Capitolul 4. Comanda GLOBAL CHANGE (GC)
-cu GC-uri se poate da o singura comanda pentru mai multe modificari de date din
proiectul curent pentru trei domenii (activitati, assignari de resurse si cheltuieli), la
alegere; prin aceste comenzi se pot schimba date, valori de coduri sau de UDF,
costuri, durate, unitati; ex: modificarea valorilor bugetate etc.
- nu se pot da asemenea comenzi la nivel de proiect, ci doar la nivel de activitati,
resurse si cheltuieli!!!

Crearea unui GC
- Practic: Tools -> Global Change -> buton New -> fereastra:

- aici aleg domeniul (in campul “Select Subject Area”), numele (in campul
“Global Change Name”) si mai jos editez GC.
Forma unui GC:
IF (conditie ce priveste unul sau mai multi parametri)
THEN (actiune-1, actiune-2 etc)
ELSE (actiune-a, actiune-b etc)

23
Exemplu: fie UDF-ul de activitati Camp nou (de tip integer). Atunci comanda:
IF Department = Eng
THEN Camp nou=1
ELSE Camp nou=2
Efect: activitatile ce au codul Department cu valoarea Eng vor avea completat
campul Camp nou cu valoarea 1, iar celelalte activitati vor avea valoarea 2 in
acelasi camp

Observatii:
-elementele (pentru exemplu: activitatile) ce nu indeplinesc conditia din IF nu se
modifica decat daca se completeaza zona ELSE, deci ELSE nu este obligatorie;
- daca se doreste o aceeasi actiune pentru toate activitatile, atunci nu se
completeaza nimic nici in zona IF, ci doar in zona THEN;
- pot fi mai multe conditii elementare in acel IF (combinate cu AND si/sau cu OR,
ca la filtre);
- daca se modifica Original Duration (cu un GC) pentru o activitate startata, atunci
coloana Original Duration primeste noua valoare, dar in Graficul Gantt nu se
modifica OD decat dupa un calcul (cu F9).
- daca se doreste efectuarea mai multor actiuni, atunci acestea se vor trece una
sub alta, legate cu and, dar care nu se confunda cu operatorul logic AND.
Ex: IF conditie
THEN
Actiune-1
and Actiune-2
Aceste actiuni se desfasoara in ordinea: actiune-1 si apoi actiune-2
- pentru fiecare dintre cele 3 domenii sunt disponibili anumiti parametri si
anumite actiuni.

Executia GC: Dupa editarea comenzii -> butonul CHANGE -> afisare raport cu
schimbarile propuse si apoi se poate alege:
- SAVE, daca se doreste doar raportul schimbarilor intr-un fisier sau
- COMMIT, daca se doreste efectuarea schimbarilor din raport in BD sau
- Cancel, daca se renunta la aplicarea comenzii Global Change

Efect: daca s-a ales COMMIT, atunci schimbarile din raport se fac rapid, conform
comenzii Global Change, iar ele pot afecta oricate activitati!

24
Exemplu: se doreste marirea cu 10% a valorii Price/Unit mai mici de 5$/h, pentru
resursele Labor.
Observatie: Campul Rate Source va contine Override! (nu Role sau Resource).
Altfel se va semnala o eroare (legata de neputinta de a se modifica valoarea din
coloana Price/Unit). Comanda poate arata asa:

Dupa ce se apasa butonul Change, se obtine raportul ok:

Se apasa apoi butonul Commit Changes => se modifica valorile (Price/Unit ale
resurselor labor si cu valori sub 5$/h)) din proiect conform cu ceea ce doream.

25
Capitolul 5. OPTIUNI DE CALCUL (calcul avansat)
La apasarea butonului de calcul => se deschide fereastra Schedule Project, de
unde se poate alege daca Data Date sa fie comuna pentru toate proiectele
deschise (setata in fereastra Data Date) sau daca se va face calculul pentru
fiecare proiect la propria sa Data Date.
Tot aici se poate folosi butonul Options:

care deschide fereastra de optiuni. Aceasta are doua taburi (Advanced si

General). Incepem cu:

Tabul Advanced:

De aici se seteaza daca se calculeaza caile critice multiple si anume dupa Total
Float sau dupa Free Float, eventual pana la o anumita activitate (campul Display
multiple paths ending with activity) si numarul de cai ce vor fi afisate.

26
Dupa aceste setari se iese din fereastra si se da calculul (Schedule), rezultatul
calcului fiind vizibil in coloanele Float Path si Float Path Order.
Pentru a vizualiza Floath Paths dupa ce ati planificat proiectul puteti grupa
activitatile din tabelul de activitati dupa Float Path. Valoarea 1 pentru coloana
Float Path indica faptul ca activitatile incadrate in aceasta categorie sunt cele ce
formeaza calea critica. Cele cu valoarea 2 formeaza (sau sunt parte din) calea
critica nr. 2 (imediat urmatoare pe o scara a cailor critice) etc.
Valoarea Floath Path Order indica ordinea in care activitatile se succed pe calea
critica respectiva.
Mai jos, dupa calcul intr-un proiect cu setarile dupa Total Float se obtine ecranul:

Valorile 1 din coloana Float Path indica activitatile ce formeaza calea 1 (calea
critica), iar valorile din coloana Float Path Order arata ordinea activitatilor pe
calea lor.
Observatie: pentru caile 2, 3 etc, se precizeaza doar activitatile ce se desprind de
calea critica (ex: din calea 2 ar parea ca face parte doar activitatea L, dar de fapt
calea 2 incepe cu activitatile A, C etc de pe calea critica pana la J, apoi trece prin L
si continua pe calea critica cu activitatile H si O.
Acest aspect poate fi mai usor remarcat in diagrama Perth (Activity Network),
unde (intr-un alt exemplu de proiect) s-a facut gruparea dupa coloana Float Path:

27
 Tabul General: Optiunile privind planificarea proiectului
Schedule => Options => fereastra de mai jos:

In tabul General avem primele 6 optiuni:

1. Ignore relationships to and from other projects: Bifati pentru a ignora relatiile cu
activitati din alte proiecte. Corect, ar fi trebuit sa se numeasca Ignore
relationships to and from other closed projects.
Exemplu: fie doua proiecte: A si B si o relatie de la o activitate din A care intarzie
o activitate din B.

28
 Daca pastrez deschis doar pe B si
- bifa noastra nu este pusa, atunci cand se face calcul, activitatea din B este
tot intarziata, ca si cum ar fi deschis si proiectul A
- bifa noastra este pusa, atunci cand se face calcul, se ignora relatiile din
proiectul B cu cele din A si activitatea din B nu este afectata de relatia cu
activitatea din A
Observatie: daca proiectul A este deschis, atunci cu sau fara bifa noastra,
activitatea din B va fi afectata de relatia cu activitatea din proiectul A.
2. Make open-ended activities critical: cu aceasta bifa, cand se face calcul,
activitatile open-end (fara succesori) vor fi considerate critice.
Fie proiectul (dupa F9, cu setarile “Default” pentru Schedule):

Dupa calcul cu bifa noastra pusa, obtinem imaginea:

Observatii:
- Activitatea B nu are succesori si a devenit critica
- Activitatea F nu are successor si a devenit critica
- Efect “colateral”: activitatea E a devenit si ea critica pentru ca acum este
“lipita” de o activitate critica, deci daca ar intarzia, atunci ar intarzia o
activitate critica

29
3. Use Expected Finish Dates: Bifati pentru a calcula datele de sfarsit ale activitatilor
ca fiind datele asteptate de sfarsit (optiune implicita).
In detaliile activitatii, tabul Status, campul “Exp Finish” se poate adauga o data de
finish diferita de cea calculata. Atunci cand se face calcul:
- Cu bifa pusa, activitatea curenta va avea finisul (si bara in Gantt) la data asteptata
(din campul Exp(ected) Finish), Daca acest finis asteptat este (de exemplu) mai
tarziu decat cel din plan, atunci activitatea isi va mari durata (pastrandu-si startul
si avand finisul intarziat). Analog, durata se poate micsora.

4. Schedule automatically when a change affects dates: daca bifati acest camp,
atunci de fiecare data cand se face o modificare privind datele activitatilor
(durata, start, finis etc, direct sau provenind de la predecesori), se va face si
calculul proiectului.
EXEMPLU: daca maresc durata unei activitati (fara sa dau calcul!), atunci:
- fara bifa, se mareste bara, dar nu deplaseaza succesorii barei marite
- cu bifa: se mareste bara, dar se impinge si succesorul conform noii durate; practic
se face calcul!

5. Level resources during scheduling: daca bifati acest camp, atunci cand faceti
calcul se va face si nivelarea resurselor! (Vezi nivelarea resurselor!)
Dupa un asemenea calcul, daca se scoate bifa, atunci un nou calcul va readuce
proiectul in starea initiala (ca la nivelare).

6. Recalculate assignment costs after scheduling: se foloseste pentru ca odata cu

calculul proiectului sa se recalculeze costurile resurselor si rolurilor daca acestea
au assignate mai multe price/unit-uri.

Fie un proiect cu o singura activitate ce are o singura resursa, X. Resursa are

descrierea:

30
Resursa are initial alocarea pe activitate asa cum se vede mai jos:

Se vede ca X are 80h de lucru cu 10$/h, de unde rezulta un cost bugetat de 800$

Apoi adaugam o linie in tabul Units and Prices dun fereastra Resources, ca mai jos:

Se vede ca price/unit=10$/h pana la data 07/12/2014, data de la care are 20$/h.

In urma unui calcul, se obtine costul bugetetat tot de 800$, dar campul Price/Unit
are un asterix prin care aplicatia atrage atentia asupra acestei situatii:

31
Ce trebuie sa facem in situatia asta pentru a se face un calcul corect? Aplicatia are
optiunea Recalculate Assignment Costs din meniul Tools, dupa care se observa
costul corect:

Ei bine, cu bifa noastra pusa (Recalculate assignment costs after scheduling), se

face direct calcul corect al costului, adica se afiseaza de la inceput costul de
1200$. Acest cost provine din:
- Primele 5 zile (40h) a cate 10$/h => 400$
- Ultimele 5 zile (40h) a cate 20$/h => 800$ => total 1200$

Planificarea activitatilor aflate in desfasurare

Atunci cand planificati, optiunile urmatoare sunt cele ce determina modul in care
Primavera va planifica activitatile aflate in progres:
a. Retained Logic - durata ramasa a activitatii aflate in progres nu va fi
calculata pana cand toate activitatile predecesoare nu sunt incheiate.
b. Progress Override - legaturile logice sunt ignorate si activitatea poate
continua fara a fi intarziata.
c. Actual Dates – Cand calculati cu aceasta optiune, calculele inainte si inapoi
se fac folosind datele actuale (nu cu datele din planificare), ceea ce poate
produce Total Float-uri negative.

a. Planificarea activitatilor in desfasurare utilizand optiunea Retained Logic

Atunci cand planificati o activitate ce urmeaza sa inceapa (utilizand optiunea
Retained Logic), ea nu se va putea termina pana cand predecesoarele acesteia nu
se vor termina. Mai exact, dupa calculul ce incheie actualizarea, Remaining
Duration a activitatii succesoare este planificata automat de catre P6 sa inceapa
dupa ce toate predecesoarele activitatii curente sunt planificate sa se termine.

32
Exemplu
Fie proiectul de mai jos, unde A il precede pe B. S-a facut calculul (F9).

Apoi se face actualizarea dupa 5 zile de la startul proiectului. In cadrul actualizarii

se inregistreaza situatia:

Se observa pe graficul Gantt ca activitatea B (succesor al lui A) s-a executat

conform cu ceea ce s-a introdus la actualizare (startul actual inaintea celui
planificat), dar apoi arata ca si cum ar fi fost suspendata dupa DD pana cand se
termina predecesoarea sa (A).
Aceast comportament se bazeaza pe relatia dintre A si B: aplicatia “judeca”
astfel: B a inceput mai devreme si asa s-a inregistrat, dar eu (aplicatia☺)
replanific partea “remaining” a lui B doar dupa ce se termina predecesoarea sa
(activitatea A).

b. Planificarea activitatilor in desfasurare utilizand optiunea Progress Override

Atunci cand se planifica activitatile aflate in desfasurare utilizand optiunea
Progress Override, Primavera va ignora relatiile logice si va planifica durata
ramasa a activitatilor succesoare pe baza datei de analiza.
Mai jos avem acelasi proiect cu aceleasi date de planificare si de actualizare, dar
calculul se face (cu acelasi DD) cu optiunea Progress Override.

Acum, B este planificata automat de catre P6 sa continue imediat dupa DD fara

sa tina cont de predecesoarea sa (A) nu s-a terminat.

33
c.Planificarea activitatilor in desfasurare utilizand optiunea Actual Dates
Fie proiectul:

Facem actualizarea in acelasi context ca la precedentele cazuri msi obtinem:

Lucrurile par a fi ca in setarea Retained Logic. Diferenta consta in calculul valorii

Total Float pentru activitatea A.
Aplicatia “socoteste” astfel: daca succesoarea B a inceput la data 23 mai
dimineata, atunci predecesoarea A trebuia sa se termine in ziua precedenta (22
mai seara). Dar A este planificata sa se termine la data 30 mai seara, adica dupa 6
zile de lucru mai tarziu! Atunci, aplicatia a calculat valoarea -6 pentru Total Float-ul
lui A.
Optiunea „Calculate Start-to-start lag from”

Această opțiune afectează un plan doar daca opțiunea „When scheduling

progressed activities use” este setată pe varianta „Retained Logic”.
Alta conditie pentru evidentierea efectului este aceea ca predecesorul din relatia
start-to-start trebuie sa fi incalcat logica retelei (sa aiba startul actual inainte de
finisul predecesorului sau)

a. Early Start - „decalajul ramas” se calculează de la Remaining Start al

predecesorului său. În figura de mai jos activitatea B este legata de
activitatea C, cu relatie “Start-to-Start” cu un decalaj de două zile. Partea
rămasă din C este întârziată până cand incepe partea rămasă a sarcinii B
restul de lag este apoi întârziat mai mult de o zi.

34
b. Actual Start - „decalajul ramas” se calculează de la Actual Start al
predecesorului său. În figura de mai jos activitatea B este legata de activitatea C,
cu relatie :Start-to-Start” cu un decalaj de două zile. Partea rămasă din C este
întârziată cu 2 zile de la Actual Start-ul sau.

Aceasta optiune lipseste din mediul web!

Din HELP
Optiunea „Calculate start-to-start lag from”: Când există o relație „start-to-start” și
predecesorul începe „in afara secvenței” (adica are startul actual inainte de finisul
predecesoarei sale), activitatea succesor este amânată până care expiră și toate
relațiile precedente au fost îndeplinite. Puteți alege sa calculati decalajul fie de la Actual
start al predecesorului, fie de la Early Start al predecesorului.

Alegeți Actual Start atunci când doriți ca start succesorului sa depinda de timpul scurs
de la începerea efectivă a predecesorul lui (indiferent de cantitatea de munca pe care a
fost realizat în activitatea de predecesorul). Data de începere a Succesorului va fi DD
(Data Date) plus lagul rămas, adica marimea initiala a lagului – durata actuala a
predecesorului).

Doua notiuni:

„Lagul expirat” se numeste aici durata actuala a predecesorului.

„Lagul ramas” se mai numeste aici lagul din intervalul de dupa DD. El se
calculeaza ca fiind lagul initial – lagul expirat.

Alegeyi Early Start când startul succesorului depinde de cantitatea de munca realizata
de catre predecesor (in intervalul de la Startul Actual al predecesorului si DD). Lagul
expirat se calculeaza ca fiind numărul de workperiods (zile) dintre Startul Actual al
predecesorului și DD (Data Date). Data de start al succesorului este Early Start-ul
predecesorului plus orice lag rămas.

Notă

35
 Această opțiune este dezactivată atunci când in fereastra Schedule Options avem
optiunea Actual dates in zona „When scheduling progressed activities ise”. Ea este
disponibila si daca avem optiunea “Progress Override”, dar in acest caz ea nu
afecteaza planul proiectului nostru.

Un exemplu
Luam un exemplu

Initial, avem situatia de mai sus, unde relatia FS de la B la C are un lag de 7 zile.

Setarile implicite (optiunea noastra “Calculate Start-to-start lag from” este pe “Early Start”)

Apoi actualizez proiectul la DD = 24.07:18:00 astfel:

- start pentru A la data planificata si Remaining Duration = 6d

- start si pentru B la data 20.07:08:00 si remaining Duration = 5d
- calcul la DD = 24.07:18:00

Obtin:

Observatii:

- cu optiunea pusa pe “Early Start”, lagul “ramas” dintre B si C incepe sa se numere de la

startul Early Start al predecesorului B (care a incalcat logica retelei).
- “Lagul ramas” este format din cele 5 zile actuala ale predecesorului B plus cele doua zile
de lag “cinstit”, zile care se vad intre data “Remaining Start” al lui B si startul lui C

36
- Daca ar fi fost startata si C (la data de start actual = 22.07:08:00), atunci am fi obtinut:

Unde se vad aceleasi 5 zile actuale ale lui B plus cele doua zile de lag cinstit, intre
Remaining Early Start al lui B si Remaining Early Start al lui C.

Modificam setarile: optiunea noastra “Calculate Start-to-start lag from” este pe

“Actual Start”)

Revenim la situatia cu C nestartat si dupa calcul obtinem:

Observatii:
- Lagul de 7 dintre B si C zile se calculeaza incepand de la data actuala de start al lui B
(20.07:08:00) si data de start al lui C (29.07:08:00), insumand cele cinci zile actuale ale
lui B si adaugand (cam ca la Progress Override) cele doua zile de dupa DD (29.07 si
28.07).
- Daca la DD am fi gasit si pe C startata (tot la 22.07:08:00), atunci situatia ar fi aratat asa:

Aici se observa ca partea ramasa a lui C are Remaining Early Start la data 29.07:08:00.
Mai exact, lagul insumeaza aceleasi cinci zile actuale ale lui B si cele doua zile ce vin
imediat dupa DD (27.07 si 29.07).
Activitatea C a inceput la Actual Startul lui C (22.07:08:00).
Se mai vede si ca activitatea C a devenit necritica, dar asta este rezultatul situatiei
concrete din exemplu (finisul lui C este inaintea finisului ”proiectelului”).

37
 Merge ok!

Mai adaug doua poze (tot de la exemplul de mai sus, unde lagul este intre activitatile B si C si
are valoarea de 7d): prima cu Early Start:

Si a doua cu Actual Start:

38
 Optiunea „Calculate float based on finish date of”

Aplicatia poate calcula Total Float-ul activitatilor din mai multe proiecte deschise
astfel:
a. Pentru fiecare proiect in parte (ignorandu-le pe celelalte), adica va exista un drum
critic in fiecare proiect. Este vorba de optiunea „Each Project”.
Exemplu: in imaginea de mai jos.

Se observa calea critica din fiecare proiect, ca si valorile din coloana Total Float.

b. Pentru intregul ansamblu al proiectelor deschise, ele fiind tratate ca si cum ar fi un

proiect mare, care le include pe toate cele deschise. In acest caz, Total Float-ul se
va calcula pe baza celui mai tarziu Finish dintre cele ale proiectelor deschise.
Pentru exemplu, se folosesc aceleasi doua proiecte, doar ca s-a folosit optiunea
Opened Projects si am obtinut imaginea:

Se observa un singur drum critic (calea cu cel mai tarziu finish), iar in coloana Total
Float se vad valorile care arata ca s-au calculat relativ la data de finis al celei mai
lungi cai (finisul lui B din primul proiect).

Efectul calendarelor asupra decalajelor

Decalajul (lag) este o decalare inregistrata de o activitate fata de predecesorul ei.

In tabul General din Schedule Options, puteti alege un calendar pentru Primavera

39
pentru a-l utiliza in calcularea decalajului dintre doua activitati. Lag-urile sunt
calculate pe baza urmatoarelor calendare:
a. Predecessor Activity Calendar - decalajul este calculat pe baza calendarului
alocat activitatii predecesoare. Acest calendar este cel implicit.
b. Successor Activity Calendar - decalajul este calculat pe baza calendarului
alocat succesorului.
c. 24 Hour Chalendar - decalajul este calculat pe baza perioadelor de lucru (in
24 de ore se considera 3 zile de lucru).
d. Project Default Calendar - calendarul selectat ca Default for New Activities
(Implicit pentru activitatile noi) din eticheta Default din Project Details.

Capitolul 6. IMPORT-EXPORT

Operatiile de export/import se poate face in/din: Primavera, Excel, Microsoft

Project etc. Se vor trata operatiile de import-export intre mediile: Primavera-
Primavera si Primavera-Excel.

A. IMPORTUL SI EXPORTUL DATELOR IN/DIN PRIMAVERA

- Se pot exporta proiecte, dictionarul de resurse sau cel de roluri;
- Fisierul exportat din catre Primavera va avea extensia .xer.
- in export/import se pot adauga/sterge/inlocui informatii in BD.
- Fisierele exportate se pot folosi ca fisier backup, copie de lucru etc.
Un fisier de export poate contine unul sau mai multe proiecte.
Pentru export : deschidere proiect/proiecte -> File -> Export -> fereastra in care se
alege formatul de export Primavera PM - (XER) -> se deschide alta fereastra in
care se aleg obiectul exportului (doar proiectul deschis, doar rolurile sau doar
resursele firmei; vom alege proiectul) -> Next => se deschide fereastra:

40
de unde alegem (cu bife) ID-ul si numele proiectului/proiectelor de exportat
(dintre cele deschise si afisate); in figura de mai sus este un singur proiect deschis
=> Next => fereastra in care editam numele si calea fisierului .xer in care se va
face exportul proiectului/proiectelor alese => butonul Finish si … gata!
Primavera va intoarce o fereastra cu confirmarea exportului cu succes.

-Importul unui fisier .xer: meniul File -> alegem optiunea Import -> se deschide o
fereastra in care selectam formatul de import (Primavera sau altele; alegem
Primavera) -> se deschide alta fereastra in care alegem obiectulul importului
(proiect/roluri/resurse; alegem proiectul) => Next => se deschide alta fereastra in
care editam calea si numele fisierului de importat (unde pot fi mai multe
proiecte); aici selectam proiectul din care se va face importul si apoi in coloana
“Import Action” alegem o actiune de import din lista din figura:

41
 Daca nu este niciun proiect deschis in momentul importului, atunci nu sunt
disponibile decat actiunile: Create New Project si Ignore this Project.
In tabel apare cate o linie pentru fiecare proiect inclus in fisierul din care fac
import (in exemplu exista un singur proiect in acest fisier).
Bifa din coloana “Match” semnifica faptul ca proiectul respectiv este identificat
(dupa ID) ca existent deja in baza de date, in nodul EPS curent.
In coloana "Import To" vom alege proiectul din BD care va primi importul.
Daca vrem sa ignoram unul sau mai multe dintre proiectele din fisier, atunci
alegem pentru acestea optiunea “Ignore this Project”.
Actiunea de import cea mai frecventa (pe care o selectam in coloana “Import
Action”) este
Update Existing Project (proiectul este deschis in BD)
Updatarea consta in:
- Daca articolul (inregistrarea) exista deja in BD, atunci daca valorile coincid (cea
existenta si cea din proiectul de import), atunci nu se intampla nimic, iar daca
valorile nu coincid, atunci valoarea de import o inlocuieste pe cea existanta
initial in BD
- Daca articolul nu exista in BD, atunci se creaza un nou articol in BD cu valorile
inregistrarii din proiectul din fisierul de import.
42
 PRACTIC: Se da click in coloana “Import To” => se deschide fereastra mica de
mai jos (in dreapta), de unde aleg proiectul deschis (am ales T1) pe care vream
sa-l updatam (cu datele din proiectul de import):

Next => se deschide o fereastra in care trebuie sa alegem o configuratie de

import (Default sau una modificata) . Alegerea din lista se face cu click in prima
coloana (Use).
Despre configuratia de import vom vedea mai jos, in acest capitol. Acum am
lasat configuratia implicita de import.
Apoi se da Next => Finish => gata!

CONFIGURATIILE DE IMPORT

Daca nu alegem una dintre configuratiile oferite in lista din figura din stanga
atunci , putem crea o configuratie noua, cu butonul Add, dupa care completam

43
 numele ei in coloana “Layout Name” (in exemplu am lasat numele implicit,
“New”).
Apasand butonul “Modify” in linia configuratiei alese, se deschide fereastra de
mai sus, in dreapta, in care se pot modifica setarile existente la deschiderea ei.
Cu click intr-o linie in coloana “Action”, se deschide o lista cu 4 optiuni:

Alegerea este pentru una dintre actiunile:

a. Do Not Import: nu se importa ceea ce este selectat (activitati, relatii etc; aici
sunt activitatile); exceptie: resursele noi se vor importa!
b. Insert New: adaugare date noi din import, chiar daca exista potrivire intre datele
existente cu cele de import.
c. Keep Existing: la updatari se pastreaza datele vechi; la adaugari, datele asociate
vor forma o noua inregistrare
d. Update: updatarea datelor vechi cu continutul din corespunzator din cele
importate (pentru cele cu corespondent); pentru celelalte se face adaugare.
Actiunile se fac cand elementele importate au corespondent in proiectul din BD.
De ex: asocierea activitatilor (cea veche si cea importata) se face pe baza ID-
urilor lor etc.
Bifa din campul Delete este pentru a se sterge din proiectul din BD (cel care se
updateaza) acele valori ce nu au corespondent printre datele importate. Se
aplică numai la riscuri, relatii cu proiecte externe, praguri, activităţi, relaţii de
activitate, şi atribuirile de resurse pe activitati. Datele globale nu sunt afectate
de această setare.

Recapitulam actiunile posubule pentru import:

1. Update Existing Project (implicit): proiectul din BD este actualizat cu datele din
cel importat; daca proiectul din BD nu e deschis, atunci optiunea nu este
disponibila.Despre ea am vorbit mai sus.

44
 2. Create New Project: este creat un nou proiect in BD
3. Replace Existing Project: proiectul din BD este inlocuit (sters) cu cel importat;
daca proiectul din BD nu este deschis, atunci optiunea nu este disponibila;
4. Ignore this project: proiectul nu este importat;
5. Add Into Existing Project: proiectol importat devine un WBS-fiu pentru
proiectul din aplicatie (in care se face import)!
Daca proiectul ce se afla in BD nu este deschis, atunci optiunea nu este
disponibila.
- Import To: se scrie proiectul tinta pentru import (pentru Update) sau nodul
EPS in care se face importul (pentru Create) sau WBS-ul din aplicatie in care se
adauga proiectul (pentru Add).
- Dupa Next -> fereastra de optiuni de actualizare a proiectului (de mai jos):

Cand se face import, unele date de import pot intra in conflict cu cele din
proiectul din BD (cu acelasi nume) sau cu cele globale (din Enterprise), adica sa
difere de acestea. De aceea se pot modifica configuratiile de import, asa cum s-a
aratat mai sus. Se pot crea si salva configuratiile dorite, sau se poate modifica cea
implicita cu butonul Modify, care deschide fereastra:

45
 B. IMPORTUL SI EXPORTUL DATELOR: PRIMAVERA-EXCEL
-EXPORTUL: deschidere proiect -> File -> Export -> fereastra de mai jos in care aleg
formatul de export (Spreadsheet-(XLS)) -> Next ->

➔ Fereastra de mai jos de unde aleg obiectul exportului (activitati, relatii,

cheltuieli, dictionarul de resurse si resursele alocate pe proiect) => Next

In Excel, proiectul va contine 5+1 foi: fiecare bifa din cele din fereastra
corespunde unei foi; a sasea foaie este pentru preferintele utilizatorului si se
creeaza implicit.
- Next si exportul din Primavera in Excel, continua cu: fereastra de mai jos,

46
unde in campul Subject Area pot alege pentru fiecare domeniu (dintre cele 5) ce
coloane se vor trimite spre fisierul .xls si succesiunea lor.
Pt fiecare domeniu se pot alege coloane, filtre si se pot face sortari.

Aici se poate pastra sablonul default de date ce se exporta, sau apasand butonul
Add se poate crea alt sablon. Cu butonul Modify se poate modifica sablonul
selectat in lista. Cu butonul Remove se pot sterge sabloane de configurare.
Selectarea sabloanelor
In cadrul sablonului, se selecteaza coloanele, filtrele si criteriile de sortare pentru
fiecare clasa de date (din cele 5 foi de export). Datele astfel organizate aici
(coloane si continuturi) se vor regasi in fisierul Excel.

47
 Se iese din aceste selectii cu OK si in fereastra urmatoare se selecteaza calea si
numele fisierului XLS in care se face exportul.
Export Wizard va aloca ID-ul proiectului ca numele fisierului, dar puteti schimba
numele fisierului. Daca exportati proiecte multiple, se vor crea fisiere Excel
separate pentru fiecare proiect -> Next -> Finish

MODIFICAREA DATELOR IN EXCEL

Foile de calcul din Excel
Cand exportati datele intr-un fisier XLS, fiecare clasa de date este exportata intr-o
foaie separata (sheet) din cadrul fisierului XSL. Fiecare clasa de date se regaseste
sub urmatoarele denumiri:
Primele doua randuri din fiecare pagina contine urmatoarele informatii:
- Primul rand - numele coloanelor specifice fisierului Excel.
- Al doilea rand - Numele coloanelor specific Primavera.
Modificarea datelor in fisierul XLS
• Atunci cand actualizati datele proiectului in Excel, cum ar fi unitati, costuri,
durate si procente de realizare, importati datele pe rand. Integritatea datelor
poate fi compromisa daca alegeti sa actualizati simultan mai multe campuri
in Primavera!
• In Excel, pentru a sterge un rand de date in coloana Delete This Row tastati
“D” sau “d”.
• Adaugati elementele in dictionarele Primavera inainte de a le asocia
activitatilor in Excel. Daca atribuiti o noua valoare unei activitati care nu
exista in Primavera (sau o resursa), importul nu va adauga elementul
respectiv direct in dictionar. Aceasta se aplica resurselor, rolurilor, codurilor
de activitati si valorilor lor, calendarelor, conturilor de cheltuieli, WBS-urilor,
si codurilor de resurse.
• Randul aferent unei activitati necesita existenta unui ID de activitate pentru
ca aceasta sa poata fi importata cu succes.
• Actualizati fiecare clasa de date in fila proprie.
• Nu modificati limba de utilizare in Primavera (Tools, Language). De exemplu,
daca textul din fisierul de export este in engleza, datele actualizate trebuie sa
fie tot in engleza.
• Pentru a atribui noi activitati, exportati si coloana Activity Type in Primavera.
Primavera va atribui tipul implicit de activitate (Project Details, eticheta
Defaults) noii activitati daca acesta nu este specificat.

48
 • In fereastra Activities se poate da clic-dreapta in tabelul de activitati si apoi se
poate folosi optiunea Export to Excel pentru a exporta rapid coloanele afisate
in aspectul (layout) curent.
• Utilizati eticheta USERDATA in foaia de calcul din Excel ca referinta pentru
setarile preferentiale definite de utilizator (Edit, User Preferences) din
Primavera. Nu editati/modificati aceasta informatie.

Capitolul 7. PRAGURI SI INCIDENTE (Thresholds and Issues)

- Praguri = limitele intervalului de toleranta pentru variatia unui parametru ales;
- Lista parametrilor este limitata la 14, printre care sunt: Total Float, Free Float,
Start Data Variance, Finish Data Variance etc
- Daca pragurile sunt p1 si p2, cu p1<p2, atunci in urma monitorizarii parametrului
ales, se vor raporta ca fiind incidente cazurile in care parametrul este <=p1 dar si
acelea in care parametrul este >=p2.
- Incidentele pot aparea la activitati si la WBS-uri; ele pot fi create oricand intr-un
proiect. Incidentele trebuie corectate inainte de sfarsitul proiectului;
-Incidentele pot fi generate manual sau automat, prin monitorizarea pragurilor .
- Crearea unui prag: deschid Proiectul -> fereastra Thresholds -> Add ->
completare campuri din etichetele General si Details; astfel se precizeaza
aplicatiei datele despre praguri.

Campuri de completat:
1. Tabul General:
- Thresholds Parameter, unde se trece parametrul monitorizat (ex: Total Float etc)
- Lower si Upper Threshold, unde se trec limitele intervalului de toleranta (inchis
la ambele extremitati).
- WBS to Monitor, unde se trece WBS-ul de monitorizat
- Detail to Monitor, unde se aleg elementele de monitorizat (WBS-uri/activitati),
49
 - Status (starea: Enable sau Disable)
- Resposable Manager, unde se trece responsabilul monitorizarii acestor praguri
- Issue Priority (1..5), unde se trece prioritatea incidentului
- Tracking Layout, unde se trece layoutul de monitorizare in caz de incident;
Observatie: daca se introduce doar un prag (ex: Total Flot negative si intreg), se
poate completa doar pragul inferior cu -1, pentru a fi raportate activitatile cu
Total Float strict negative (-1, -2, -3 etc).
2. Tabul Details
- From Date si To Date pentru datele calendaristice intre care se face monitorizarea

- Pentru crearea unui incident: butonul Monitor (bara verticala din dreapta) -> se
afiseaza in tabul Details incidentele gasite de catre Primavera (activitatile/WBS-
urile ce nu respecta pragurile). Incidentele se mai pot gasi si in fereastra Issues.
Coloana “Resolution Date” va fi completata cand se remediaza incidentul
-Daca am definit mai multe praguri, se vor raporta incidentele rezultate cauzate
de catre toate pragurile definite.
- Incidentele se pot sterge manual si in fereastra Thresholds (tabul Details)

si in in fereastra “Issues” (unde se poate ajunge si cu “GoTo” din Thresholds,

tabulDetails, dar si cu butonul Issues din bara verticala din stanga).

50
- Pentru fiecare apasare pe “Monitor” (in bara din figura, in dreapta), fiecare
incident nerezolvat sau nou este raportat din nou si aici, nu doar in fereastra
Thresholds, tabul Details.
-Butonul “Issue History” (doua butoane mai jos fata de butonul Monitor) deschide
fereastra de mai jos in care se pot edita note referitoare la incidental selectat.
Aceste note pot fi trecute in istoric si de acolo pot fi trimise prin e-mail celor
interesati.
- Cu “Edit” -> User Preferences -> Application -> bifa pe “Show the Issue
Navigator, la pornirea Primaverei apare o fereastra cu incidentele inregistrate si
cu butoane cu care se poate naviga in proiect pt a urmari detalii.
- Pentru a inchide un incident: “Issues” -> selectare incident -> tabul General -> se
alege “Closed” in campul “Status” -> si se trece si data la “Resolution Date”.
Eventual se intra in Issue History pentru a da un mesaj despre rezolvare, dar
stergerea se face cu butonul “Delete” din bara verticala-dreapta.
Odata sterse, incidentele se pierd; la fel si notificarile si istoricul!
-Atentie: pragul ramane! Daca se doreste, se poate sterge si el. In acest caz,
atunci automat se sterg si incidentele legate de acele praguri sterse.
Din meniul Tools -> Issue Navigator se deschide fereastra Issue Navigator, unde:
- se poate alege un incident sau altul din cele din lista de incidente si sa se
vizualizeze detaliile incidentului (buton Issue Details)
- se poate deschide fereastra Notify Issue (butonul Notify) pentru a coresponda cu
responsabilii activitatilor/WS-urilor/resurselor cu incidente

Pentru un issue din cauza unei resurse

Daca un issue apare prin monitorizare, atunci el nu se poate atribui unei resurse.
Pentru a atribui un issue unei resurse, in fereastra “Project Issues”se apasa
butonul Add => o linie noua in tabelul de incidente. In tabul General completez
numele incidentului si celelalte campuri editabile, dupa care trec in tabul Details:

51
Aici trec resursa la care se refera incidentul in campul “Apply to Resource” si apoi
selectez si numele activitatii pe care e alocata respectiva resursa (activitate unde
s-a produs incidentul).
Observatie: campurile Threshold Parameter, Lower Threshold, Upper Threshold si
Actual value nu sunt editabile.
Eventualele informatii suplimentare despre incident se trec in tabul Notes:

CAPITOLUL 8. ALOCARE MANUALA DE RESURSE si CURBELE DE

RESURSE
Linear and Nonlinear allocations, Resource lag and Resource Duration, Resource
Curves, Assign a Curve to a Resource

Resursele se pot aloca “liniar” (acelasi numar de ore/zi) sau “neliniar” (cu un
consum zilnic diferit de la o zi la alta). Acest lucru se poate realiza cu o curba de
resurse sau cu o alocare manuala neliniara (de exemplu in spreadsheetul de
resurse).
La alocararea imei resirse pe o activitate, Primavera distribuie implicit orele
resursei uniform pe toata durata activitatii. Daca se doreste utilizarea unui model
neliniar de distribuire a orelor in timp, atunci se pot folosi si decalaje de alocare
(Original Lag) si durate de lucru pentru resursa respectiva (Original Duration).
Exemplu: Activitatea A are 10 zile, dar resursele alocate (Hydroblaster si
Inspections) sunt disponibile doar cate 5 zile si anume: Ivan in primele 5 si
Vladimir in ultimele 5.
Activitatea A are Original Duration = 10 zile, iar resursele sunt alocate astfel:

52
 - Hydroblaster in primele 5 zile prin datele: Original Duration = 5 zile, pentru
resursa (vezi coloana "Original Duration" din Details) si Original Lag = 0.
- Inspections in ultimele 5 zile prin datele: Original Duration = 5 zile, pentru
resursa si Original Lag = 5 zile, pentru a incepe cu 5 zile dupa data inceperii
activitatii, adica in continuarea lucrului lui Ivan.
Astfel, ei indeplinesc activitatea fara supraalocare, ca si cum ar fi fost doar o
singura resursa disponibila toate cele 10 zile.

Spreadsheetul de alocare a resurselor arata asa:

Se vede ca fiecare este planificat cate 5 zile a cate 8 ore.

S-au folosit termenii:
- Original Duration pentru resursa = timpul total de alocare a resursei pe o
activitate si nu trebuie confundat cu termenul cu acelasi nume, cand acesta se
refera la durata activitatii.
- Original Lag pentru resursa = decalajul intre data inceperii activitatii si data cand
incepe lucrul respectiva resursa pentru acea activitate.
- Valorile pentru cei doi parametri se pot edita in tabul Resources din fereastra
Activities, coloanele Original Duration si Original Lag, sau in tabelul de resurse din
fereastra Assignments, de fiecare data referindu-se la o singura resursa.

53
- S-ar mai putea folosi si coloanele Start si Finish din acelasi tab Resources, care se
refera la startul si finish-ul assignarii resursei pe activitatea respectiva (in detaliile
activitatilor, in tabul Resources).
In acest caz, daca sunt precizate data de start si cea de finish (conform datelor din
Original Duration si Original Lag), atunci si orele vor fi distribuite conform alocarii
resursei doar in perioada efectiva de lucru (nu pe toate zilele activitatii, in mod
egal in fiecare zi)

Curbele de Alocare a Resurselor

Alocarea unei resurse se poate face conform unei curbe de resurse (un sablon de
alocare a orelor de lucru). Fie o resursa (Hydroblaster) de pe o activitate de 10
zile, unde are de lucrat 80h
Aceste valori pot si schimbate manual in tabel, putand fi repartizate la alegere.

Valorile pot fi dispuse si conform unui model (curba de resurse). De exemplu,

curba “Trapezoidal” va aranja cele 80 de ore dupa “forma unui trapez isoscel" si
fara sa se mareasca durata activitatii. Se vede ca resursa va munci si peste 8 ore in
unele zile in acest caz, dar numarul total de ore ramane 80.

Iata si profilul acestei alocari:

54
Atribuirea pentru o resursa a unei curbe de consum: selectare activitate -> creare
layout cu coloana „Curves” in tabul Resources -> click in coloana „Curves” la
resursa respectiva si se alege curba dorita. Apoi putem urmari alocarea in
Resource Usage Profile.

Sunt 12 curbe “default” si se pot crea oricate altele (meniul Enterprise =>
optiunea Resource Curves => se deschide fereastra de mai jos in care se pot crea,
sterge, modifica curbele din tabel.

55
 Crearea unei curbe de consum: Enterprise -> Resource Curves -> Add (in fereastra
ce se deschide acum se alege o curba dintre cele existente, ca model) apare o linie
in tabel => se editeaza un nume => butonul Modify -> fereastra:

Aici se introduc manual ponderi in zonele de sub barele de histograma. Campul

Total arata initial suma ponderilor introduse, dar cu butonul „Prorate”, ponderile
se recalculeaza proportional valorile introduse, astfel incat numarul total de
procente sa fie 100. Se iese ci OK si curba creata poate fi folosita pentru resurse.

Buckets Planning (planificare in “buchete” sau “grupuri”)

- Se foloseste cand nu se doreste o distributie liniara a cantitatii de munca in timp
- Se va edita fiecare unitate de timp cu un anumit numar de ore, de-a lungul
perioadei cat dureaza activitatea (sau doar o parte din ea)
- Se editeaza in “future period buckets” (“buchete” pentru perioada viitoare) valori
pentru assignarile de resurse (labor, nonlabor si material) si de roluri.
- Ex: Budgeted Units pentru o saptamana vrem sa fie de 8*5=40h distribuite in cele
5 zile astfel: 8, 8, 4, 10 si 10, pentru zilele de luni..vineri.
Pentru aceasta, in fereastra “Resource Assignments” vom edita manual un
asemenea “bucket” ca mai jos:

56
 Este deci vorba de editarea manuala a orelor de munca de-a lungul assignarii, nu
neaparat dupa o regula. Se poate face o asemenea planificare pentru mai multe
perioade si chiar pentru mai multe resurse, fiecare cu distributia sa de ore/zi de-a
lungul activitatii.

Capitolul 9. ACTUALIZAREA PROIECTELOR DE

REFERINTA

Un proiect are initial un baseline care reflecta intocmai proiectul. Apoi proiectul
sufera unele schimbari si se doreste ca o parte dintre acestea sa fie incluse si in
baseline. Aceasta reprezinta updatarea baseline-ului.
Updatarea automata
Etape:
- Meniul Project => Maintain Baselines => Update => fereastra:

- Aici se aplica bife domeniilor in care se doreste ca baseline-ul sa preia

modificarile din proiectul de baza.
- Pentru optiuni privind updatarea activitatilor existente in baseline se foloseste
butonul „Update Options” => fereastra noua:

57
Aici se fac alegeri pentru ce modificari de activitati din proiect sa se copieze in
baseline => butinul OK cu care se revine la fereastra precedenta, unde se apasa
butonul „Update” => se face updatarea conform alegerilor de mai sus.

Optiunile valabile in casuta Update Baseline va permit sa:

• Selectati datele proiectului pe care doriti sa le includeti in actualizare. Puteti
include date ale proiectului, asa cum sunt detalii ale proiectului, documente
ale proiectului, riscuri, incidente si praguri.
• Selectati anumite activitati pentru a fi actualizate. Puteti selecta un filtru
care va include doar activitatile ce corespund criteriilor filtrului selectat.
• Adaugati noi activitati planificarii de referinta. Puteti sa adaugati activitati
sau date ale unei activitati din proiect direct planificarii de referinta. Datele
(actualizarile) aferente perioadelor trecute nu sunt adaugate in actualizari.
• Stergeti activitatile ce nu mai apartin proiectului.
• Actualizati activitatile din planificarea de referinta – optiunile aditionale
disponibile va permit sa selectati tipul de activitati si resurse alocate ce
trebuie incluse in actualizare.
• Inregistrati un jurnal de erori si atentionari ce pot aparea in timpul
actualizarii.
• Alegeti sa realizati planificarea de referinta fara sa apara vreo eroare.
• Actualizati planificarea de referinta pe baza datelor introduse la ultima
actualizare, si nu pe baza ultimei planificari de referinta.

58
 CAPITOLUL 10. TIPURI DE DURATA

Tipul de durata este o modalitate prin care se poate controla modul in care
Primavera sincronizeaza durata, cantitatea de munca si unitatile de resurse/timp
pentru activitati, astfel incat relatia urmatoare sa fie intotdeauna adevarata:
DURATA * UNITATI/TIMP = UNITATI
Ex: 10d * 8h/d = 80h.
Sincronizarea: cand un element din relatie se modifica, atunci Primavera va
reactiona pentru a reface egalitatea, modificand unul dintre celelalte elemente;

Formule:
1. Activitati nestartate: Original Duration * Budgeted Units/Time = Budgeted Units
2. Activ in progres: Remaining Duration * Remaining Units/Time = Remaining Units
Alte relatii: Actual Units + Remaining Units = At Completion Units
Budgeted Units - At Completion Units = Variance Units

- Sunt 4 cazuri in care se Primavera incearca sa pastreze prima relatie adevarata:

Tipul de durata Cand se modifica Cand se modifica Cand se modifica Cand adaugi o
Durata, P6 va Units/Time, P6 Units, P6 va resursa, P6 va
recalcula: va recalcula: recalcula: recalcula:
Fixed Units/Time Units Duration Duration Duration
Fixed Duration & Units Units Units/Time Units
Units/Time
Fixed Units Units/Time Duration Duration Duration

Fixed Duration & Units/Time Units Units/Time Units

Units
DURATA* UNITATI/TIMP = UNITATI
Regula generala: daca tipul de durata este cu DURATA fixa (Fixed Duration and
Units sau Fixed Duration and Units/Time) , atunci DURATA nu se va recalcula
(pentru refacerea egalitatii), iar daca tipul de durata nu este cu durata fixa (Fixed
Units sau Fixed Units/Time), atunci DURATA se va modifica.

Alocarea unui tip de durata pentru activitati: se pot alege tipuri de durata diferite
pentrut fiecare activitate: se selecteaza activitatea in fereastra Activities -> Tabul
General din Details -> alegere varianta pt campul “Duration Type”!

59
I. Tipul de durata Fixed Units/Time (ex: ore/zi) : se foloseste cand resursa are o
disponibilitate limitata si planificarea se face in functie de resursele alocate
pentru ea.
-focalizarea se face pe: disponibilitatea resursei si supraalocarea sa
II…Tipul de durata Fixed Duration and Units/Time: planificarea se face in functie
de calendarul activitatii sau de datele planificate si de unitatile de resursele
bugetate pe zi.
III…Tipul de durata Fixed Units: planificarea se face in functie calendarul si
numarul de ore pe zi si cand e nevoie sa ne incadram intr-un buget dat; se va
modifica preponderent durata.
IV…Tipul de durata Fixed Duration and Units: planificarea se face in functie
calendarul activitatii sau de datele planificate si de numarul de ore (se urmareste
incadrarea in timp si intr-un buget dat)

ATENTIE la adaugarea unei resurse noi pe o activitate:

- Cu optiunea “Recalculate the Units, Duration and Units/Time for
resource assignments based on activity Duration Type” din tabul
Calculation din User Preferences: elemente assignarii existente deja pe
activitate se recalculeaza in functie de tipul de durata al activitatii.
Exemplu: daca o activitate are Duration Type este “Fixed Duration and
Units” si are alocata o resursa cu 8h/d si daca se adauga o a doua
resursa, atunci durata si numarul de unitati pe activitate se mentin
constant, dar Units/Time se injumatateste la ambele resurse (de la 8h/d
la 4h/d); daca se adauga si o a treia resursa, atunci Units/Time devine
1/3 din cel initial (8/3=2.67h/d) pentru fiecare resursa etc.
- Cu optiunea “Preserve the Units, Duration and Units/Time for existing
assignments” din tabul Calculation din User Preferences: elemente
assignarii existente deja pe activitate nu se recalculeaza.
Exemplu: daca o activitate are o resursa cu 8h/d si se adauga alta
resursa, atunci assignarea primei resurse nu se modifica.

60
 Capitolul 10. CALCULAREA PROCENTULUI DE REALIZARE
Procentul de realizare a unei activitati (progresul) arata cantitatea de munca
realizata in cadrul activitatii; el poate fi calculat pe baza de:
a. Durata: arata progresul pe baza duratelor (cea originala si cea ramasa);
Formula: Duration%Complete = (Orig Dur – Rem Dur) / Orig Dur * 100.
b. Unitati: arata progresul activitatii pe baza cantitatii de munca realizate;
Formula: Units%Complete = Actual Units / At Complete Units * 100, unde
At Complete Units = Actual Units + Remaining Units.
c. Realizare Fizica: arata progresul pe baza judecatii proprii; procentul de
realizare a progresului se consemneaza manual, indiferent de durata si
unitatile inregistrate pana la momentul analizei.

Alegerea tipului de calcul al procentului de realizare:

- la nivel de proiect pentru activitatile noi (ce se vor adauga dupa ce se face
setarea) se face la Details, in tabul Defaults, campul %Complete Type, unde se
alege tipul dorit; aceasta setare este pentru activitatile ce se vor adauga dupa
setare. Dupa adaugarea activitatii, tipul de progres se poate schimba, ca mai jos:
- la nivelul activitatilor (daca e nevoie de alt tip), in detalii, tabul General, campul
Percent Complete Type.

ACTUALIZARI PENTRU ACTIVITATILE IN DESFASURARE (cu Start si fara Finish).

(Cele terminate au 100% procent de realizare; cele nestartate au 0%)
a.Pe baza procentului de durata
- se selecteaza valoarea “Duration” pentru campul “%Complete Type” din tabul
General (din Details) -> in tabul Status se bifeaza Startul si se completeaza data
actuala de start (daca este cazul) -> valoarea din campul Duration% se va calcula
instantaneu. Desigur, se actualizeaza dupa caz si campurile actuale si ramase
pentru resurse si cheltuieli.
- Se poate ca in loc de completarea campului Remaining Duration sa completam
chiar procentul din campul Duration%, caz in care aplicatia se va calcula
instantaneu valoarea pt campul Remaining Duration.

61
b.Pe baza procentului de unitati
- se selecteaza valoarea “Units” pentru campul “%Complete Type” din tabul
General (din Details) -> in tabul Status se bifeaza Startul si se completeaza data
actuala de start (daca este cazul) si Remaining Duration -> se actualizeaza
resursele si cheltuielile in taburile Resources, respectiv Expenses (se introduc
dupa caz Actuals Units si Remaining Units pentru fiecare resursa; la fel si costurile
pentru expenses). Dupa introducerea acestor unitati, Primavera calculeaza
instantaneu Units% Complete.
- Formula: Units%Complete = Actuals Units / At Complete Units *100,
iar At Complete Units = Actual Units + Remaining Units
- se mai calculeaza:
Remaining Duration = Remaining Units / Remaining(Units/Time) si
Duration%Complete = (Original Duration - Remaining Dur) / Orig Dur * 100.

c.Pe baza procentului de realizare fizica

- se selecteaza valoarea Phisical in tabul General campul Percent Complete Type
-> se bifeaza Startul si se completeaza data de start (daca este cazul) -> se
introduc: valoarea procentului realizat pe activitate in campul Phisical % din tabul
Status. Se mai actualizeaza celelalte date, dupa caz: durata ramasa, Actuals Units
si Remaining Units pt fiecare resursa (si fiecare expense).
-Se mai calculeaza:
Units%Completion = Actuals Units / At Completion Units *100 si
Duration%Completion = (Orig Duration - Remaining Dur) / Orig Dur * 100.

Exemplu: o activitate are Original Duration=10d si o resursa cu 8h/d (deci

Budgeted Labor=80h). Startul se ia conform planificarii si actualizarea se face
dupa 4 zile de la data de start, cand se introduc: procent de realizare fizica = 50%,
Remaining Duration = 4 zile, iar pentru resursa: Actual Units=28h (valorile se
primesc de pe activitate). Primavera va calcula At Completion Units va fi 28
(actuale) +32 (ramase) = 69h, dupa care:
Units%Completion = Actual Units/At Completion Units = 28/60 = 46.67% si
Duration%Completion = (Orig Duration – Rem Duration)/Orig Duration*100 =
= (10 – 4)/10 *100= 60%
62
OBSERVATIE: coloana Activity % Complete una dintre valorile:
Duration%Complete, Units%Complete sau Phisical %Complete, dupa cum s-a ales
setarea tipului de procent de realizare pentru acea activitate (durata/unitati/fizic).

d.Pe baza pasilor de activitate (subcaz al cazului Phisical)

Pasii nu reprezinta subunitati ale activitatilor. Ei nu au durate! Ei reprezinta niste
scopuri partiale ale activitatii; pasii sunt asociati cu ponderi ce arata imortanta lor
in cadrul activitatii. Pe baza realizarii lor se poate calcula progresul activitatilor.
-Setari prealabile:
- in fereastra “Projects”, in tabul “Calculation” se pun bifa pe campul “Activity %
complete based on activity steps”,
- in fereastra “Activities”, in tabul General, se alege “%Complete Type” ca fiind
“Phisical” si apoi
- Se selecteaza actuvutatea in fereastra Activities => Tabul “Steps” din Detaliile
activitatii -> adaug pasii cu: butonul Add, completam coloanele Step name, Step
Weight, Step Weight Percent, si Step Percent Complete (pentru fiecare pas:
nume, pondere pas, procentul din activitate pentru pas si [rpcentul de realizare ->
- actualizarea activitatii, resurselor si a cheltuielilor (Remaining Duration in tabul
Status, Actual Units si Remaining Units pentru fiecare resursa si costurile pentru
expenses).
- calcul (F9, cu data de analiza) -> Apoi se verifica coloanele de procente de
realizare din tabela de activitati (pregatita cu un layout corespunzator) cu
%Complete pt durate, unitati si realizare fizica.
Procentul se va calcula strict conform pasilor de activitate, indiferent de durate si
de unitatile introduse la actualizare
-Se calculeaza Phisical%Complete suma procentelor din pasii realizati.

Exemplu: o activitate are 4 pasi cu ponderile: 1, 2, 3 si 4 (adica respectiv 10%, 20%,

30% si 40% din activitate) indepliniti astfel: primul 100% (deci activitatea primeste
toate cele 10% ale primului pas) al doilea 50% (adica activitatea primeste in plus
jumatate din cele 20% al celui de al doilea pas, deci inca 10%) si al treilea 25%

63
(deci activitatea primeste inca un sfert din cele 30% ale celui de al treilea pas, deci
7.5%). Pasul 4 nu a fost indeplinit deloc (0%).
Asta, pentru activitate inseamna 10% + 10% + 7.5% = 27.5%.

Capitolul 12. CLAIM DIGGER

- este aplicatie externa care este destinata compararii a doua proiecte (exemplu:
cel planificat si cel actualizat sau proiectul cu un baseline al sau etc).
- ca urmare a compararii, se creaza un raport cu deosebirile (elemente adaugate,
modificate si eliminate etc)
PRACTIC: meniul Tools -> optiunea Claim Digger -> se deschide o fereastra in care
se aleg tipul si numele raportului si apoi se fac manevrele:
- introducerea celor doua proiecte de comparat,
- selectarea formatului raportului (HTML/CSV/ASCII)
- stabilirea caii unde se va gasi raportul
- stabilirea domeniilor in care se doreste sa se faca compararea (setarile din
“Advanced”); clic pe butonul “Compare”); in final verific raportul.

64
Optiunile de comparatie pot fi selectate dand click pe Advanced

Verificarea raportului
• Daca optiunea View the file when done este selectata, raportul va fi afisat
imediat dupa ce a fost creat; altfel se deschide raportul de unde a fost
salvat.
• Fiecare sectiune din detaliile raportului contine:
o valorile adaugate/sterse.
o vechile/noile valori pentru cele care au fost modificate.
In partea de sus a raportului se trec elementele care difera (de la un proiect la
celalalt: activitati/resurse ce se adauga, se sterg, se modifica etc), iar in partea de
jos apar sunt afisate domeniile on care nu sunt depsebiri.

65
 Capitolul 13. ANALIZA VALORII CUVENITE (EARNED VALUE)

Analiza Valorii Cuvenite este o tehnica folosita pentru masurarea indeplinirii

proiectului in concordanta cu datele planificate ale proiectului si cu costul
planificat. Aceasta tehnica compara costul de munca planificat cu costul de munca
actual indeplinit.
Costurile estimate ale lucrarilor executate (sau Budgeted Cost of Work
Performed, adica BCWP=valoarea cuvenita) reprezinta cantitatea din bugetul
initial care ar fi trebuit cheltuita pentru a executa lucrarile care s-au încheiat în
realitate, adica valoarea dobandita (castigata) prin munca executata.

Se lucreaza cu 3 categorii de costuri:

1. Costul Planificat = este costul muncii care ar fi trebuit sa fie realizata pana la
data de analiza, daca proiectul s-ar fi desfasurat conform planului.
-Costul Planificat = Budget At Completion (BAC)* Schedule%Complete,
unde Budget At Completion (BAC) = costul bugetat pana la sfarsitul activitatii.
BAC = Budgeted Labor Cost + Budgeted Nonlabor Cost + Budgeted Material Cost +
Budgeted Expense Cost. El este acelasi lucru ca si BL Total Cost.
Schedule%Complete specifica cat de mult (procentual) ca valoare ar fi trebuit sa
fie realizat din valoarea baseline-ului curent (conform planificarii) pana la la DD.
-Raspunde la: Cat de multa munca ar fi trebuit sa fie realizata pana la DD conform
planificarii?
2. Costul Actual
Costul Actual este costul actual asumat (pentru care trebuie sa fie platita resursa)
pentru munca depusa pana la data de analiza.
Actual Cost = Actual Labor Cost + Actual Nonlabor Cost + Actual Expense Cost
+ Actual Material Cost = ACWP = Actual Cost of Work Performed
Raspunde la: Cat a costat munca indeplinita (cata munca se plateste)?
3. Costul valorii cuvenite
Costul valorii cuvenite este costul muncii indeplinite de o resursa pana la data de
analiza (valoarea reala a muncii sale, nu neaparat cat a fost platit).
Ea reprezinta cantitatea din bugetul initial care ar fi trebuit cheltuita pentru a
executa lucrarile care s-au realizat (fie si partial) în realitate, adica valoarea
dobandita (castigata) prin munca executata.
Costul valorii cuvenite = Budget At Completion (BAC) x Performance %Complete

66
 Modul de calcul al indeplinirii procentului de realizare (Perfomance % Complete)
depinde de tehnica de calcul a valorii cuvenite selectata la nivel WBS. Se va trata
mai jos, cu albastru.
Raspunde la intrebarea: Cat de multa munca s-a efectuat in realitate?

ALTE METODE DE MASURARE A EFICIENTEI REALIZARII PROIECTULUI

Indicele de indeplinire a costului (CPI = Cost Performance Index)

CPI compara costul valorii cuvenite (BCWP) cu costul platit (ACWP=Actual Cost).
Este alt mod de analiza a eficientei desfasurarii proiectului.
CPI = Earned Value Cost / Actual cost
Pentru exemplul concret, CPI = 2000 / 3000 = 0.67.
Observatie: daca CPI < 1, atunci proiectul are un cost actual (platit) mai mare
decat cantitatea de munca realizata fizic.

Indicele de indeplinire a planificarii (SPI = Schedule Performance Index)

SPI compara costul valorii planificate (BCWS) cu costul valorii cuvenite (BCWP).
Este si el un alt mod de analiza a eficientei desfasurarii proiectului.
SPI = Earned Value Cost / Planned Value Cost.
Pentru exemplul concret, SPI = 2000 / 4000 = 0.5.
Observatie: daca SPI < 1, atunci s-a realizat o cantitate de munca mai mica decat
cea planificata.

EXEMPLU PRACTIC
Plan: X are de facut 10 mese in 10 zile cu 1000$.
Dupa 5 zile se constata ca:
- Planul era sa se faca: 5 mese cu 500$
- In realitate, X a realizat 3 mese si a cheltuit 600$
Aplicare definitii pentru primele 5 zile:
- PV (Planned Value Cost) = 500$ … (conform planificarii pentru primele 5 zile)
- EV (Earned Value Cost) = 300$ … (costul celor 3 mese realizate in primele 5 zile)
- AC (Actual Cost) = 600$ … (costul primelor 5 zile)
De aici rezulta:
- SV (Schedule Variance) = EV – PV = 300$ - 500$ = -200$.
- CV (Cost Variance) = EV – AC = 300$ - 600$ = -300$
- SPI = EV/PV = 300/500 = 0.6
- CPI = EV/AC = 300/600 = 0.5

67
Graficul valorii cuvenite
Graficul de mai jos ilustreaza modul in care evolueaza diferitele variabile utilizate
in analiza valorii cuvenite precum si relatiile dintre ele.

68
Tehnici de calcul al indicelui de performanta (Performance Percent Complete)
Acestea se seteaza la nivel WBS in tabul “Earned Value”.

Acolo, Performance % Complete poate fi calculat ca fiind:

1). Procentul de realizare a activitatii (Activity % Complete), care si el e dat de
tipul de realizare a activitatii si anume:
durata: Duration % Complete=(Orig Dur – Remaining Dur) / Orig Dur*100,
unitati: Units % Complete=Actual Cost / At Completion Cost*100, sau
fizic: Phisical Percent Complete se introduce manual
2). Procentul de realizare a fazei WBS. In acest caz, toate activitatile din WBS-ul
selectat vor avea procentul de realizare conform milestone-urilor WBS (asemenea
pasilor de activitate), indiferent de duratele sau unitatile activitatilor.
3). 0/100, adica 0 daca s-a bifat startul activitatii si 100%, daca s-a bifat sfarsitul ei
4). 50/50, adica 50 % dupa bifarea startului si 100% la bifarea sfarsitului
5). Valoare introdusa manual.

Estimarea costului pana la terminarea proiectului

(ETC = Estimate To Complete)

Practic, alegerea tehnicii se face in fereastra WBS, in tabul “Earned Value”.

Sunt doua posibilitati majore de estimare:
69
 1. ETC = Remaining Cost for Activity.
Se calculeaza:
Remaninig Cost = Remaining Units * Remaining Price/Units si
Estimeted At Completion Cost = Actual Cost + ETC

2.ETC = PF * (Budgeted at Completion – Earned Value), unde PF=factorul de

Performanta, unde PF poate fi:
a). 1 si atunci ETC = Budgeted at Completion – Earned Value, ceea ce duce la o
evaluare optimista, sau
b). 1/CPI, ceea ce duce la o evaluare apropiata de cea reala, sau
c). 1/(CPI*SPI), ceea ce duce la un rezultat pesimist,
d). PF se poate introduce manual, conform experientei utilizatorului.

Variatii ce se calculeaza la Earned Value

1. Schedule Variance = Earned Value – Planned Value
2. Cost Variance = Earned Value – Actual Cost
3. Accounting Variance = Planned Value – Actual Cost
4. Variance at Completion = Budgeted At Completion – Estimated At Completion
5. Schedule Variance Index = Schedule Variance / Planned Value
6. Cost Variance Index = Cost Variance / Earned Value
Variatiile cu Index (ultimele doua) se calculeaza in procente, iar celelalte in bani.

CAPITOLUL 14. BUGETAREA PROIECTELOR

Bugetul (necesarul) se stabileste de la inceput (odata cu scopul proiectului).
Bugetarea se face tot timpul proiectului, de sus in jos, adica in ordine: intai la
nivelul EPS, apoi pe proiectele din nodul EPS si apoi pe WBS-urile proiectelor.
Modificarile bugetare se pot inregistra pt administrare si evidenta. Daca apar noi
surse de finantare, atunci ele se pot atribui pe EPS sau proiecte.
Nu e nevoie ca bugetul EPS sa fie suma bugetelor proiectelor pe care s-a facut
bugetarea (se poate pastra o rezerva).

70
Stabilirea bugetelor originale (initiale)
-la nivel EPS: fereastra Projects -> layout cu bugetarea la nivel EPS -> se selecteaza
nodul EPS -> tabul Budget Log (din Details) -> se introduce manual suma bugetata
in campul Original Budget.
-la nivel de proiect: pentru fiecare proiect din nod: fereastra Projects -> se
selecteaza proiectul -> tabul Budget Log (din Details) -> se introduce manual suma
bugetata in campul Original Budget.
-la nivel de WBS: se deschide proiectul -> pentru fiecare WBS din proiect:
fereastra WBS -> se selecteaza WBS-ul -> tabul Budget Log (din Details) -> se
introduce manual suma bugetata in campul Original Budget.

Modificari de buget
Intai se face o cerere de modificare de buget (la orice nivel: EPS, proiect sau WBS).
Cererea poate fi la un moment dat in starea: Pending, Approved, Not Approved).
Initial starea este Pending. Dupa ce s-a facut cererea, se asteapta aprobarea
legala; daca aceasta se da , atunci cererea devine aprobata (Approved), altfel este
respinsa (Not Approved).
Ecuatii: Original Budget=Bugetul introdus initial
Current Budget=Original Budget + suma modificarilor aprobate
Proposed Budget=Current Budget + suma modificarilor in asteptare
Practic: in Details -> tabul Budget Log -> butonul Add -> apare o linie noua in care
se introduce suma ceruta, data cererii, responsabilul nivelului, motivul.
Dupa un timp, soseste raspunsul (aprobat sau nu) si se introduce in Primavera.
-Daca se respinge cererea, atunci se schimba starea cererii in “Not Approved” si
suma este scoasa din orice buget; ramane doar inregistrarea ei in lista de cereri,
plus o nota in tabul Notebook.
-Daca este aprobata cererea, atunci: se trec in linia cu cererea: suma aprobata
(poate fi mai mica decat suma ceruta) si se schimba starea in “Approved”. Suma
aprobata este trecuta in bugetele propus si curent.

Stabilirea unui plan de cheltuieli (Spending Plan)

Alocarea lunara a cheltuielilor bugetate se face de sus in jos pe 3 niveluri: EPS,
proiecte si WBS.
In tabul Spending Plan:
-coloana Spending Plan retine cheltuielile anticipate lunar,
-coloana Spending Plan Tally insumeaza la nivelul parintelui (EPS pentru proiecte,
respectiv proiectele pentru WBS-urile sale) planurile de cheltuieli ale copiilor.

71
 -coloana Undistrebuted Current Variance retine diferenta primelor doua coloane
(cat nu s-a distribuit copiilor si a ramas disponibil la nivel de parinte).

Plan de beneficii (Benefit Plan)

Anticipeaza profitabilitatea proiectului (rentabilitatea investitiei=ROI);
- in coloana Benefit Plan se introduc sumele-profit anticipate pentru fiecare luna;
- in coloana Benefit Plan Tally se insumeaza profitul total provenit de la “copii”,
- iar Benefit Variance calculeaza Benefit Plan Tally – Benefit Plan.
Observatie: s-au folosit expresiile “parinte” si “copil” pentru a desemna pozitiile in
ierarhie a elementelor”: noduri EPS, proiecte si WBS-uri.

Urmarirea si analiza bugetelor

Tabul “Budget Summary” se foloseste la nivel de EPS sau buget si contine numai
informatii calculate:
-Current Budget = Original Budget + Approved Budget Log Changes
(tabul Budget Log)
-Unallocated Budget = Current Budget – Distributed Budget
-Distributed Budget = suma bugetelor curente alocate pe nivelul inferior
-Current Variance = Current Budget – Total Spending Plan

72
-Total Spending Plan = suma pe toate lunile din Spending Plan
-Undistrebuted Current Variance = Total Spending Plan – Total Spending Plan Tally
-Total Spending Plan Tally = suma pe toate lunile din Spending Plan Tally
-Total Benefit Plan = suma pe toate lunile din Benefit Plan
-Total Benefit Plan Tally = suma pe toate lunile din Benefit Plan Tally.

Surse de Finantare
Se poate defini de catre administrator un dictionar de surse de finantare (orice
entitati). In general, proiectele se finanteaza din surse interne, dar sursele pot fi si
externe. Aceste surse sunt stabilite la nivel global si se pot asocial oricarui nod
EPS sau oricarui proiect.

Atribuirea de surse de finantare

Fereastra Projects -> tabul “Funding” din Details -> se selecteaza un nod EPS sau
un proiect => butonul Add -> se deschide un tabel cu sursele de finantare si
selectez una -> tastez o suma in coloana Amount, iar in coloana “Found Share” un
procent corespunzator.
Aceste sume nu se aduna la buget; ele permit sa se vada daca sumele respective
(adunate) acopera bugetul necesar si in ce masura.

CAPITOLUL 15. URMARIREA PROIECTELOR; MODURI DE AFISAJ

(TRACKING)
Tracking layout-urile permit accesul la mai multe detalii pt urmarirea proiectelor
Sunt 4 asemenea tipuri de layout:
1). Project Table, cu datele afisate in sistem tabelar
2). Project Bar Chart, cu datele afisate sub forma de bare
3). Project Gantt/Profile, cu un grafic Gantt in partea de sus si cu un profil sau un
tabel de activitati in partea de jos.
4). Resources Analysis, cu un grafic Gantt in partea de sus si cu un profil sau un
tabel de resurse in partea de jos..

73
 Layout-urile pot fi globale sau pentru un singur user. Puteti specifica criteriile unui
filtru pentru a determina care vor fi informatiile despre proiect incluse si ce date
ale proiectului vor fi grupate si sortate.

Deschiderea unui layout existent:

Fereastra Tracking -> bara Display Options (dreapta-sus) -> Open -> No ->
fereastra cu layouturi, din care selectez unul si butonul Apply sau Ok.

Crearea unui nou layout

In Display Options (dreapta-sus) -> Layout -> New -> fereastra in care aleg
numele, userul si tipul (unul dintre cele patru), in fereastra de mai jos.

Dupa Ok in fereastra de alegere a tipului putem allege: 1, 2, 3, 4 de mai jos:

1. Pentru Project table:

- se deschide o fereastra clasica de alegere a coloanelor; aleg coloanele dorite ->
iesire -> se afiseaza layoutul de mai jos (exemplu):

74
2. Pentru Bar Chart
- Se deschide fereastra de mai jos

- in care aleg ce fel de bare se vor afisa (din lista ascunsa Display), ce reprezinta cele
3 bare ce se vor afisa (din listele Field) si culorile lor si modul in care se afiseaza
(din bifele pe Show Stacked): separate sau una in prelungirea alteia > Ok ->se
afiseaza layoutul de mai jos (ex):

Tipul Project Bar Chart: afisarea variatiei dintre costurile planificarii de referinta si
Actual Cost si Remaining Cost.

75
3. Pentru Gantt/Profile
- Se deschide o fereastra clasica de bare; se aleg barele cu atributele dorite -> ok ->
se afiseaza layoutul ca mai jos:

1. 1. Bara Display Options - Projects 4. Graficul Gantt pentru layout-ul curent

2. 2. Bara Display Options - Layout 5. Fereastra Layout
3. 3. Tool bar 6. Fereastra Project Explorer

4. Pentru Resources Analysis

- Se deschide o fereastra clasica de bare; se aleg barele cu atributele dorite -> ok ->
se afiseaza layoutul de mai jos (exemplu)

76
 Layout-ul de tipul Resource Analysis afiseaza un grafic Gantt si un profil sau un
tabel al resurselor. Acest tip de layout va permite sa revizualizati alocarea
resurselor pentru unul sau mai multe elemente EPS. Puteti vedea deasemenea si
alocarile pentru toate proiectele derulate de intreprindere.

CAPITOLUL 16. ALTE METODE DE APLICAREA

PROGRESULUI

Dupa ce proiectul incepe sa se desfasoare, datele actuale trebuie updatate

periodic (aceasta se face la alegere: lunar, saptamanal, zilnic ). Updatarea se
poate face in mai multe feluri.
Alegerea modului de updatare se face tinand cont de:
a. Precizia datelor; pentru precizie sporita: datele se vor introduce manual, conform
cu realitatea din teren, iar pentru o precizie la nivel de estimare, datele se pot
calcula automat de catre Primavera.

77
b. Intern sau Extern: măsura în care alte persoane decât managerul de proiect este
împuternicită să actualizeze datele de proiect.
Gradul de precizie a updatarii proiectelor in functie de metoda aleasa:
Updating Methode
Internal Update Auto Recalculate units, Manually update
Updates Progress Compute costs when activities,
Actuals Duration % expenses and
Complete changes resources
External Timesheets
Updates
ESTIMATED DATA PRECISION EXACT

a. Update Progress
Updateaza datele activitatii, resurselor si cheltuielilor in nacord cu planul
proiectului.
Este o metoda interna.
Gradul de precizie: ESTIMAT (slab)
Practic:
- Se selecteaza activitatile ce se doresc updatate cu ajutorul butonului Progress
Spotlight (in exemplul de mai jos, am ales DD=12 iunie si s-au selectat activitatile
A, D si E):
-

- Meniul Tools => optiunea Update Progress => se deschide fereastra:

- Setez DD in campul New data Date, apoi activitatile selectate (cu Progress
Spotlight sau manual, cu CTRL+Click pe ele) => apas butonul “Apply”. Efectul:
78
 Observatie: toate activitatile selectate sunt actualizate conform planului si anume:
in tabul Status: startul, finisul (daca este cazul) si remaining duration, in tabul
Resources: unitatile actual si cele ramase, iar in tabul Expenses: costurile actuale
si ramase, tinand seama si de Accrual Type.

b. Apply Actuals (cu ajutorul bifei Auto Compute Actuals, notata mai departe: ACA)
Se aseamana cu Update Progress, dar actualizarea se va face (tot conform
planificarii) doar elementelor (activitati, resurse si cheltuieli) ce au bifa ACA.
Aceste bife se realizeaza:
- Pentru activitati, in tabelul de activitati in coloana ACA.
- Pentru resurse in fereastra Resources, tabul Details, campul ACA.
- Pentru cheltuieli, in fereastra Activities, tabul Expences, coloana ACA.
OBSERVATII IMPORTANTE LA P6R8:
- pentru comanda “Apply Actuals” este necesar sa fie disponibil serviciul Apply
Actuals, iar intreaga administrare (incusiv serviciile) este in aplicatia web; de
aceea este necesar sa fie pornite in prealabil serviciile web.
- E necesar sa nu avem bifa “Recalculate Actual Units and Costs when
Duration%Complete changes” din tabul Calculation, fereastra Projects.
Altfel (cu bifa), se vor actualiza atat resursele bifate in campul “Auto Compute
Actuals”, cat si cele nebifate!
Odata puse bifele pe aceste entitati, se aplica procedura:
Tools -> Apply Actuals -> se seteaza DD in campul "New DD” (data pentru care se
face actualizarea) -> butonul Apply si apoi Yes.
Apoi se pot observa efectele actualizarii (ex: in coloanele Actuals Units, Actual
Cost), pentru entitatile bifate pentru ACA.
- Activitatile, resursele si cheltuielile care nu s-au actualizat automat (nu au avut
bifele ACA applicate) trebuie actualizate manual. Dupa aceea se va face un nou
calcul (F9) cu aceeasi DD.

79
- Regula actualizarii cu comanda Apply Actuals:
Daca activitatea are pusa bifa ACA, la comanda Apply Actuals:
Atunci se vor actualiza toate resursele si cheltuielile sale conform planului
Altfel se vor actualiza conform planului doar resursele si cheltuielile ce au
bifa ACA.

Iata un exemplu: proiectul de mai jos are doua activitati de cate 10 zile, fiecare cu
cate doua resurse si cu cate doua “expense”-uri.
Activitatea A are bifa “Auto Compute Actual”, iar activitatea B nu.
Pe fiecare activitate, o resursa are bifa “Auto Compute Actual”, iar cealalta nu.
Pe fiecare activitate, un expense are bifa “Auto Compute Actual”, iar celalalt nu.

Acum incep aplicarea datelor actuale: meniul Tools => Apply Actuals => se
deschide fereastra Apply Actuals, unde fac setarile necesare (DD dupa 6 zile de
munca) si apoi apas butonul “Apply” cu DD = 9 iunie 2012.
Apare un mesaj mic, prin care sunt anuntat ca s-a facut (in web) serviciul “Apply
Actuals”, doar ca mai trebuie sa fac un “refresh” (tasta F5). Pana la mesaj, pe
ecran nu sunt schimbari, dar dupa F5, ecranul se modifica astfel:

Adaug Print Screen-uri pentru resursele lui B:

Se observa ca resursa fara bifa ACA are Actual Units=0h, dar cea cu bifa ACA are
Actual Units=48h din cele 80h bugetate (conform Duration%Complete=60%).
Expense-urile de pe A arata astfel:

80
 Ambele cheltuieli s-au achitat conform planului (60%), indifferent de bifele de pee
le. Aceasta s-a petrecut pentru ca activitatea “a” are bifa ACA pusa!
Cheltuielile de pe activitatea “b” arata asa:

Se vede ca s-a actualizat 60% doar cheltuiala cu bifa ACA (cea de 4000$), iar cea
fara bifa a ramas neactualizata (cost actual=0$)
Mai departe, vom actualiza manual elementele ce nu au fost actualizate prin
“Apply Actuals”

c. Recalculate Units and Cost When Duration%Complete changes

Metoda interna, cu precizia EXACT pentru unitatile si costurile updatate odata cu
schimbarea procentului de realizare Duration%Complete.
PRACTIC: In fereastra “Projects”, tabul “Calculations” se pune bifa in zona cu rosu:

Efect: cand se modifica procentul “Duration%Complete, atunci unitatile si

costurile actuale se vor recalcula potrivit noii valori a acestui procent.
- Observatie: actualizarea de mai sus nu afecteaza cheltuielile (nu se modifica
costurile actual si ramas), ci doar resursele.

d. Manually Updates for Activities, Expenses and Resources

Este cea mai precisa metoda.
Pentru fiecare updatare, se modifica fiecare element ce trebuie updatat
(activitate, resursa sau cheltuiala) conform cu realitatile de pe teren. Metoda a
fost prezentata in cursul Basic.

81
e. Timesheets
Metoda este externa, adica valorile de updatare vin din teren, de la resursele
primare si sunt primite de catre managerul de proiect. Acesta poate
aproba/rejecta aceste valori si apoi sa le aplice (fie si partial) ca fiind date actuale.
Pentru aceasta se foloseste modulul “Progress Reporter”. Acest modul trebuie
instalat!
Precizia se considera: EXACT.
Resursa primara de pe activitate poate pune bifa pe campurile Start si Finish ale
activitatii si poate edita Remaining Duration. De asemenea poate adauga si
unitatile actuale ale resurselor.
In practica, este posibil ca updatarea externa sa fie delegata catre o resursa
externa (ex: un subcontractor).

CAPITOLUL 17. VISUALIZER

Visualizer este o unealta cu care se pot crea rapoarte grafice ce contin un grafic
Gantt, eventual insotite de un tabel cu coloane de activitati. Rapoartele se pot
imprima sau sa se transpuna intr- un fisier pdf.
Apelul pentru Visualizer se face astfel: meniul Tools => optiunea Visualizer.

I. Butonul
Cele doua optiuni sunt:
A. New TSLD (TimeScaled Logic Diagram): pentru crearea unui nou TSLD (doar
graficul Gantt)
B. New Gantt: pentru crearea unui nou grafic Gantt (coloane + graficul Gantt)
A. Optiunea GANTT: in final se obtine un raport cu doua parti: un tabel
(customizabil) de activitati si un grafic Gantt (si el customizabil)
B. Optiunea TSLD: in final se obtine un raport doar cu un grafic Gantt
customizabil
82
 A. Optiunea NEW TSLD
Dupa clic pe optiune, se obtine ecranul:

Initial se selecteaza proiectele (din nodurile EPS afisate in coloana din stanga; ele
se pot deschide pentru a selecta proiectele) ce se vor reprezenta in graficul pe
care il vom realiza si apoi se editeaza layoutul pentru acel graphic (dupa Next).
Pentru exemplu, am ales doua proiecte simple: PRJ1 si PRJ2, ambele din nodul
TST3 din nodul TST:

83
Se intra in structura EPS cu numele Teste, de unde se selecteaza proiectele PRJ1 si
PRJ2 (se trec in coloana din dreapta cu sageata) => buton Next. Se obtine ecranul:

Aici avem de ales: cream un layout nou plecand de la zero sau plecand de la unul
existent.
Daca aleg sa plec de la unul existent, trebuie sa mi-l aleg din tabelul (grupe:
Global, Project si User) al celor existente. In exemplu am ales sa facem unul nou,
pe care l-am numit VIZ1.
Acum am putea apasa Draw (pentru a vedea cum arata layoutul pe care nu ne-am
apucat inca sa-l editam) sau sa apasam pe Options, pentru a customiza layoutul
VIZ1. Aleg sa apas Options. Obtin ecranul:
Editarea layoutului se face in taburile ce se vad in partea de sus. Acum este
deschis primul tab.
1. Tabul Chart & Grid

84
 Aici se fac setari pentru coloanele tabelului si graficul Gantt (font, culori
etc).
2. Tabul Timescale

Aici se editeaza elemente ce tin de calendarul care insoteste graficul pe

care il vom realiza.
a. Zona General: se seteaza de cand incepe reprezentarea si cand se termina.
b. Zona Styling: se seteaza fontul, stilul si culoarea cu care se va scrie banda de
calendar si culoarea fondului pe care se scrie

85
c. Zona Background: se seteaza ce linii ale calendarului se vor afisa in
coloanele Top si Down. Tot aici se seteaza daca se trag linii verticale de
calendar in coloane Sight Lines, cu ce frecventa sa se traseze aceste linii. In
coloana Style se seteaza tipul liniilor verticale.
Observatie: in dreapta tabului Primary este un semn +. La apasarea pe
acest +, se deschide in tab nou, care permite setarea unui interval de timp
in care graficul Gantt se deseneaza la o scara marita, la alegere (200%,
300% etc). Se pot alege mai multe asemenea zone.

3. Tabul Bars & Labels

Aici se seteaza modelul barelor din graficul Gantt.

- Zona Available Bars (stanga): aici se pot crea/sterge bare pentru graphic
- Zona de mijloc: aici, dupa fiecare setare, se poate vedea aspectul barelor
modificate prin setari; tot aici se precizeaza locurile si continuturile
etichetelor ce insotesc barele din graficul Gantt
- Zona Bars & Endpoints: aici se fac setari privind culorile, dimensiunile,
forma si alte particularitati ale barelor
- In taburile din dreapta-sus se pot face setari pentru bare (mod de
afisare, afisarea barelor prin filtre, ingustarea barelor, colorarea lor dupa
valorile unui cod)

86
4. Tabul Lines

Taburi:
A. Relationships: Aici se seteaza relatiile dintre activitati.
C. Connections: diferite setari privint liniile de relatii
D. Data Date: setari ale barei DD
E. Activity Group: gruparile de activitati sunt incadrate cu un contur
customizabil

5. Group & Sort

Aici se aleg criteriile de grupare si de sortare. Cu butonul Add se adauga

criterii noi de grupare.
6. Filters
Aici se introduc filtre pentru ca in raport sa apara doar activitatile dorite.
Sus, in stanga pitem allege daca intre filtrele selectate exista operatorul
logic AND (activitatile afisate trebuie sa indeplineasca conditiile tuturor
filtrelor) sau OR (activitatile afisate trebuie sa indeplineasca cel putin
conditiile unui filtru dintre cele selectate)

87
 Filtrele sunt de cele 4 categorii (standard, global, layout si user). Cu clic in
coloana Apply se selecteaza filtrele pentru a fi activate.
Crearea unui filtru: butonul Add (din stanga) si apoi filtrul se editeaza in
panoul din dreapta. Cel din partea dreapta in figura permite afisarea
activitatilor cu durata in intervalul (5d; 10d).

7. Page setup
Tabul Page: contine setari zona de Timescale (cate foi pe orizontala, hartia
de tiparit si marginile ei)

88
 Aici se precizeaza ce informatii se trec in blocul din josul ecranului. Vezi
ultima poza!
In tabul Spacing se seteaza nr de pixeli pentru inaltimea unei linii din table
si grafic.

In partea de jos a imaginii este blocul cu informatiile setate mai sus:

II. Butonul
Are 2 optiuni pentru deschidere: Extended TSLD si Extended Gantt

89
III. Butonul
Are doua optiuni: Local Help si On Line Help

IV. Butonul
Are optiunile: Manage si Exit.

1. Optiunea Manage deschide fereastra:

Aici se pot afisa TSLD-urile cat si GANT-urile (vezi filtrul de sus-dreapta) si se

pot face operatii elementare cu acestea (vezi butoanele). Mai exista si functia
de cautare (in campul de sus).

La deschiderea unui nou GANTT:

90
Primul tab difera fata de cel de la TSLD. Aici se seteaza coloanele din tabelul de
activitati.
Tabul Content (afisat mai sus)
Cu butoanele Add, Delete si default se ajunge la un set de coloane pt activitati.
Obs: Activity ID si Activity Name sunt ambele in prima coloana, dar Activity ID
va fi afisat pe prima linie (din prima coloana), iar Activity Name se va afisa pe a
doua linie din prima coloana. Analog Start si Finish etc.
Tabelul se poate pozitiona la stanga sau la dreapta graficului Gantt (butonul
Grid Position). Vezi figura de mai jos.
Zona Show: aici se alege ce se afiseaza: tabelul, graficul sau ambele.
Cu setarile din figura de mai sus se obtine imaginea de mai jos:

91
Tabul Row
Se allege daca liniile au aceeasi culoarea de fond sau daca ele au doua culori
alternante.
Tabul Colour
Aici se aleg fontul si culoarea de fond

92
 CAPITOLUL 18. NIVELAREA RESURSELOR
Fiecare resursa are atributul Max Units/Time (masurat de obicei in unitati/zi).
Exemplu: o resursa labor are limita de 8h/d. Prin alocarea resursei pe activitati,
trebuie sa avem grija ca alocarea zilnica a resusei sa nu depaseasca limita ei.
Se poate intampla ca totusi sa planificam eronat si sa supra-alocam o resursa (sa o
alocam cu mai mult decat permite limita ei). Daca aceasta supra-alocare provine
din faptul ca este alocata pe mai multe activitati ce se desfasoara simultan (chiar
daca pe fiecare activitate se respecta limita de alocare), atunci se poate recurge la
“nivelarea resurselor”, pentru a elimina supra-alocarea resursei.
Nivelarea consta in decalarea (intarzierea) unor activitati ce contin resursa supra-
alocata astfel incat resursa sa nu mai fie supra-alocata. Nu exista termenul “supra-
alocare” in DEX. Scuze!
Observatie: nivelarea se poate face cu ajutorul butonului “Level resources” numai
daca resursa este corect alocata pe activitatile ce o contin (alocarile pe fiecare
activitate nu trebuie sa depaseasca limita de alocare).
Primavera va trebui sa “aleaga” ce activitati vor fi intarziate. Pentru aceasta este
stabilit un sistem de prioritati la nivelare, astfel incat pentru fiecare conflict dintre
activitati (privind resursa comuna) sa se stie exact care activitate este prioritara
(caz in care activitatea nu va fi intarziata) si care sunt cele lipsite de prioritate (si
care vor fi intarziate cu o durata minima, astfel incat sa se elimine supra-alocarea
resursei).
Dupa nivelare, unele activitati vor fi intarziate, dar aceasta intarziere nu este
definitiva. Daca se face calculul proiectului dupa nivelare, atunci se revine la
situatia dinaintea nivelarii (si refacandu-se astfel supra-alocarea).
De aceea, daca nivelarea are efectul dorit pentru unele activitati intarziate (cu
ocazia nivelarii), atunci acestea pot fi constranse la datele unde au fost intarziate.
Prioritatea la nivelare este (implicit) data de valoarea (de la 1 la 5; 1 este
prioritate maxima) din coloana “Activity Leveling Priority”. Daca valoarea
activitatilor in conflict este egala, atunci va avea prioritate activitatea cu ID-ul mai
mic (lexicografic: A1030 < A1060, dar A1040>A950).
Exemplu: fie doua activitati (A si B) ce se desfasoara partial in acelasi timp, ambele
avand alocata resursa X cu cate 8h/d (la limita de alocare). Se observa supra-
alocarea resursei (in profilul resursei) un cele 5 zile comune pentru cele doua
activitati.

93
Folosind setarea implicita privind nivelarea (ambele activitati au valoarea 3 in
coloana Activity Leveling Priority) si apasand butonul de nivelare (in figura de mai
sus el este incadrat cu rosu) se face nivelarea prin care activitatea fara prioritate
(B) a fost intarziata (”mutata” astfel incat sa inceapa imediat dupa ce se termina
activitatea prioritara (A)).
Pe de alta parte, in partea de jos (in zona de profil al resursei) se vede ca supra-
alocarea s-a “rezolvat”: resursa este acum alocata pana la limita de 8h/d.

94
Revenim la situaltia initiala cu un calcul (F9), dupa care s-a modificat valoarea din
coloana Activity Leveling Priority pentru activitatea A (in loc de 3 s-a ales 4). In
acest moment, activitatea B devine prioritara la nivelara fata de activitatea A.

Dupa aceea apasam iar butonul de nivelare si se obtine efectul:

In figura de mai sus se observa ca activitatea prioritara a devenit B (care nu a mai

intarziat), iar cea lipsita de prioritate a devenit A, care s-a “mutat” dupa finalul lui
B.
Observatii:
- Se pot nivela toate resursele din cadrul unui proiect sau doar o parte din
acestea.
- Prioritatile la nivelare pot fi atribuite atat la nivel de proiect cat si de
activitate.
- Urmatoarele elemente pot fi ignorate atunci cand se realizeaza
nivelarea:
• Bornele (jaloanele sau milestone-urile)
• activitatile de tip Level of effort
• cheltuielile

95
 • proiectele de tip What if finalizate
• activitatile de tip WBS Summary.
- Daca dupa nivelare unele activitati au data de start modificata, atunci se
poate da un nou calcul (F9) pentru a reveni la situatia initiala (dinainte
de nivelare).
- Daca prin nivelare o activitate este intarziata sip e noua pozitie provoaca
o alta supra-alocare, atunci va aparea un nou conflict ce se va rezolva un
cadrul aceleiasi comenzi, pe baza acelorasi criterii, pana vand resursa
respectiva nu mai este supra-alocata.
Ordinea la nivelare:
1. Constrangerile “Mandatory (prin poate fi violata ordinea retelei)
2. Ordinea retelei (respectarea relatiilor de conditionare)
3. Prioritatea (explicita, data de criterii) la nivelare
Ordinea operatiilor la nivelare:
• Se incepe cu activitatile care nu au predecesori
• Datele nivelate inlocuiesc temporar datele Remaining Start/Finish si datele
de Start/Finish.
• In final, se poate intarzia data de final a proiectului.
La apasarea butonului Level Resources, se deschide fereastra:

Mai jos sunt cateva explicatii ale campurilor ce apar in fereastra de dialog Level
Resources:

96
 • Automatically level resources when scheduling – bifati pentru nivelarea
resurselor de fiecare data cand realizati o noua planificare a proiectului (un
nou calcul / F9).
• Consider assignments in other projects with priority equal/higher than –
Primavera va reduce disponibilitatea resursei cu suma totala a cantitatilor
de resursa utilizate in celelalte proiecte cu o prioritate de nivelare egala sau
mai mare decat a proiectului curent.
• Preserve schedule early and late dates (implicit bifata)
o Daca e bifat, memoreaza datele curente cele mai devreme si cele mai
tarzii ale proiectului (pt a se reveni cu F9 la situatia dinainte de
nivelare).
o Daca nu este bifat, cele mai devreme si cele mai tarzii date se
inlocuiesc cu cele date de nivelare.
o Marja totala (Total Float) este calculata pe baza datelor rezultate
dupa nivelare.
• Recalculate assignment costs after leveling
o Nivelarea poate schimba datele unei activitati. Datele din nivelare
pot impinge alocarea resursei la o alta data efectiva (Effective Date)
ceea ce poate modifica pretul unitar (Price/Unit).
• Level all resources (implicit este bifata).
o Prin bifare se niveleaza toate resursele
o Prin debifare si selectarea Select Resources se specifica ce resurse
urmeaza sa fie nivelate.
• Level resources only within activity Total Float.
o Prin bifare se intarzie activitatile ce au conflict de resurse pana la
datele lor cele mai tarzii, a.i. sa nu se modifice Total Float-ul lor..
o Tastati valoarea minima a marjei totale ce va fi pastrata
o Specificati procentul maxim cu care resursa poate fi supraalocata.
• Leveling priorities – utilizata pentru a gestiona conflictele ce pot aparea pe
parcursul nivelarii prin specificarea mai intai a prioritatii de nivelare la nivel de
activitate sau de proiect.
• Log to file – se bifeaza pentru a creea un raport de inregistrare a informatiilor
din nivelare.

Selectarea resurselor
Fereastra de dialog Level Resources permite sa nivelati toate resursele sau doar o
parte din ele. Pentru aceasta apasati butonul Select Resources pentru a:

97
- decide care resurse vor fi nivelate in cadrul proiectului
- afisa valoarea maxima de Unitati/timp care a fost definita in fereastra Resources.

Alegerea criteriului/criteriilor de prioritate la nivelare se face in tabelul Leveling

Priorities. Aici se poate sterge un criteriu cu butonul Remove, iar cu butonul Add
se pot adauga altele noi.
ID-ul activitatii este utilizat ca optiune suplimentara in cazul in care doua sau mai
multe activitati au aceeasi prioritate de nivelare determinata pe baza prioritatilor
de nivelare existente.
Rezultatele nivelarii sunt consemnate in raportul de calcul si de nivelare (cu bifa
“Log to file”, la apasarea butonului View Log se deschide raportul)

98
 CAPITOLUL 19. MANAGEMENTUL PROIECTELOR MULTIPLE
Serveste la:
- Vizualizarea simultana a mai multor proiecte si managementul lor
- Calculul simultan al mai multor proiecte
- Setarea unui proiect default pentru mai multe proiecte
Avantajele splitarii unui proiect mare in mai multe proiecte mai mici:
- Desparte un proiect mare in componente, mentinand relatiile dintre
acestea
- Patreaza informatiile financiare confidentiale cand se lucreaza cu mai
multe organizatii
- Satisface cerintele guvernamentale si ale sponsorilor de a gestiona
separat mici proiecte sau faze ale unui proiect mai mare
Managementul simultan al mai multor proiecte
Cand se deschid mai multe proiecte, acestea pot fi:
- grupate / filtrate
- calculate simultan
- deschise si alte proiecte ce depind de cele ce sunt deja deschise
- gestionate relatiile dintre activitatile mai multor proiecte

In cazul deschiderii mai multor proiecte simultan, se poate alege un proiect

“default” astfel: meniul Projects => Set Default Project => fereastra:

Aici se bifeaza unul ca fiind “default”, adica celelalte proiecte deschise se vor
conduce dupa setarile celui “default” (cand se face calcul, cand se face nivelare,
cand se adauga informatii noi in BD: thresholds, issues etc)
- Exemplu: in figura de mai jos avem 3 proiecte mici deschise simultan; fiecare are
drumul sau critic etc.

99
 Ele nu au relatii intre ele, dar acestea pot fi adaugate. Mai jos apar asemenea
relatii (de la activitatea A din proiectul T2 la activitatea A din proiectul T1-1 si
relatia de la activitatea B din proiectul T1-1 la activitatea F din proiectul T1).
Dupa un calcul, ele arata asa:

La calcul va trebui sa revedem optiunea (si efectul ei) “Ignore relationships to and
from other projects” din fereastra Schedule.
Mai sus, optiunea respectiva nu a fost bifata si de aceea, relatiile adaugate (doar
prima) au avut efect asupra unor proiecte (T1-1 a fost intarziat).

Regula: in general, proiectul ce contine un element este singurul proiect care

poate folosi acel element. Totusi cand sunt deschise mai multe proiecte, cateva
elemente pot fi manipulate astfel:
- Project-level activity codes (Codurile de activitati de tipul “Project”):
Codurile de activitati (de tipul “Project”, nu EPS sau Global) ale tuturor proiectelor
deschise sunt grupate pe proiecte si sunt disponibile pentru toate aceste proiecte,
chiar daca ele provin de la unul dintre ele.
- Project-level reports (rapoartele specifice unui anumit proiect):
Aceste rapoarte (care au “Current Project” in coloana “Report Scope” si care in
principiu sunt destinate doar unui proiect) sunt acum disponibile tuturor
proiectelor deschise.
- Project-level calendars (calendarele de nivel “Project”):
Aceste calendare (specifice fiecare unui singur proiect) sunt disponibile tuturor
proiectelor deschise.
100
- Documents:
Acestea raman grupate pe proiecte si nu pot fi mutate de le un proiect la altul.
- Activity layouts:
Toate elementele specifice proiectelor deschise sunt disponibile acestor proiecte
(ex: codurile unuia pot fi alocate pe alte proiecte deschise)
- Baselines:
Nu se salveaza la nivel de EPS; proiectele ce nu au baseline-uri, vor avea asociate
ca baseline chiar planul curent. Oricare dintre proiectele deschise poate fi asociat
ca baseline pentru orice alt proiect deschis.
- Publish Project Web site:
Toate proiectele deschise sunt publicate in acelasi site-ul web. La selectia
proiectelor pe care le vom publica, toate rapoartele globale si cele specifice unui
proiect sunt disponibile pentru orice proiect deschis.

CAPITOLUL 20. PROIECTE REFLEXIE

- O reflexie a unui proiect este o copie a proiectului, copie cu care se poate realiza o
analiza de tipul “what-if”.
- Inregistrarile de pontaj (fisele) si baseline-urile se salveaza in proiectele reflexii.
- Dupa eventuale modificari in proiectele-reflexie, reflexia poate fuziona cu
proiectul sursa. Fuzionarea este asemanatoare cu o updatare selectiva a
proiectului initial, in care s-au adaugat unele date din proiectul-reflexie. Alegerea
datelor ce trec din proiectul reflexie in proiectul se face de catre utilizator
- Se pot face oricate reflexii ale aceluiasi proiect.
Crearea unei Reflexii
- PRACTIC: Fereastra Projects -> selectez un proiect -> click-dreapta => optiunea
Create Reflection -> se creaza reflexia (daca proiectul avea baseline, atunci se cere
confirmarea de a copia si baseline-ul in reflexie).
- Practic, reflexia devine un proiect de tipul “what-if” al carui tip nu se poate
schimba; el apare printre proiecte cu un mic semn de intrebare pe iconita de
proiect. Ea contine si fisele de pontaj in mod automat.
- Reflexia are acelasi nume ca si proiectul din care provine (source-project); ea are
un link spre proiectul sursa care ii permite sa fuzioneze cu proiectul sursa in urma
unei comenzi “merge”

101
- Se poate adauga o coloana cu numele Source Project in fereastra Projects, unde in
linia reflexiei se va gasi ID-ul proiectului sursa.
- In reflexie se pot face modificari pentru a testa un scenariu de proiect. Se
calculeaza reflexia (F9) si daca se obtin rezultate ok, atunci ea poate fuziona cu
proiectul mama.
- Se pot face importuri/exporturi ale reflexiilor ca proiecte .xer si apoi acestea pot fi
trimise in afara aplicatiei (de exemplu la contractori), unde ele se importa in baza
lor de date. Acolo ele pot fi schimbate din nou si retrimise ca .xer inapoi, unde pot
fi reimportate ca reflexie.
- Dupa ce se deschide proiectul-reflexie, acesta poate fi modificat oricum: adaugari,
schimbari, stergeri de activitati, statusul activitatilor (adica sa se starteze, sa se
marcheze ca fiind terminate) etc.
- Apoi se poate face calcul al reflexiei (cu F9).
- Daca rezultatele din reflexie se considera ok, reflexia poate sa fuzioneze cu
proiectul sursa astfel: fereastra Projects => selectare reflexie in tabela de proiecte
=> click-dreapta pe reflexie => optiunea Merge Reflection into Source Project =>
se deschide o fereastra “Previewing Changes” in care se pot observa schimbarile
ce ar urma sa se faca in proiectul sursa (conform celor din reflexie).
- Pentru fiecare schimbare sunt afisate valorile dinainte si de dupa schimbare (cele
din proiectul sursa si cele din reflexie).
Mai jos s-a apasat butomul “Subject Area”

102
 Butonul Subject Area: afişează in tabel toate modificările aduse proiectului
(activitati, coduri, documente, probleme, etc). ID-urile de activitate vor apărea de
mai multe ori sub banda corespunzătoare domeniului.
Butonul Activity: afişează toate modificările făcute la o activitate.ID-ul de
activitate apare ca o linie de grupare. Orice schimbare pentru această activitate
apare în cate o linie de tabel. La fel si pentru schimbarile la nivel de proiect sau
WBS, acestea vor fi afişate.
Butonul Select All: apasat, se bifeaza toate casetele de selectare din coloana
Merge. Schimbările nu sunt efective până când apăsaţi butonul Merge Changes.
Butonul Clear All: demarchează toate casetele de selectare din coloana Merge.
Din moment ce toate casetele de selectare sunt selectate în mod implicit, această
opţiune poate fi utilizată pentru a le demarca pe toate si apoi pentru a marca
rapid pe cele dorite. Aceste butoane sunt active doar daca este selectat butonul
Activity de sus.

In coloana Status pot fi urmatoarele valori:

- Added: domeniul şi valoarea sa sunt prezente în reflecţie, dar nu si in proiectului
sursă.

103
- Updated: câmpul este prezent atât în reflecţie cat şi in proiectul sursă, dar
valoarea sa corespunzătoare este diferită în cele doua proiecte.
- Not in Reflection: câmpul este în proiectul sursă, dar nu este în reflecţie. Câmpul
fie a fost eliminat din reflecţie, fie domeniul a fost adăugat la proiectul sursa
dupa ce reflecţia a fost creata.
Notă: Fuziunea nu va elimina elemente din proiectul sursa care au fost şterse din
reflecţie. În cazul în care elementele din proiect au fost eliminate din reflecţie, va
trebui să le ştergeţi manual din proiectul sursă dupa fuziune, dacă nu doriţi să
păstraţi elementele din proiect sursa.
Elementele care nu sunt şterse în timpul unei fuziuni sunt: activităţile, atribuirile
de resurse, elementele WBS, produsele de lucru şi documentele, cheltuielile de
proiect, incidentele de proiect, şi riscurile proiectului.
- Duplicate Record: apare în cazul în care unele praguri sau atribuiri de resursa sunt
duplicate.

Mai jos s-a apasat butonul “Activity”:

Sub tabel se pot aplica cateva optiuni privind proiectul sursa (inainte de fuzionare)
si reflexia (dupa fuzionare):
a. Pentru “Inainte de fuzionare” sunt bifele:

104
- “Create a copy …”: creaza un baseline al proiectului sursa, pentru ca dupa ce se
vor fi facut schimbarile de catre “merge”, sa se poata reveni la proiectul sursa
initial.
- Create a backup file (.xer) of source project …”: se creaza un fisier .xer ce poate fi
utilizat pentru a se reveni la forma dinainte de “merge”, via .xer import.
b. Pentru “dupa fuzionare” sunt butoanele radio:
- Keep reflection: pentru a pastra reflexia in baza de date dupa fuzionarea sa cu
proiectul mama
- Delete reflection: pentru a sterge reflexia din baza de date dupa fuzionarea sa cu
proiectul mama
- Replace reflection: pentru a inlocui reflexia cu o reflexie updatata pe baza datelor
curente din proiectul sursa de dupa “merge”.
In final putem anula fuzionarea cu butonul Cancel sau putem sa il acceptam cu
butonul “Merge Changes”.
Verificarea modificarilor suferite de catre proiectul sursa dupa fuziune se face
deschizand proiectul sursa, unde vom gasi ca activitatile updatate in reflexie si
bifate pentru fuzionare sunt updatate si in proiectul sursa.

Capitolul 21. PERIOADE FINANCIARE

Facilitatea Store Period Performance permite urmarirea pe intervale de timp a unitatilor
actuale si a costurilor actuale. Aceste intervale vor fi numite perioade financiare. Lucrul cu ele
este in mod obisnuit realizat dupa ce proiectul a fost actualizat. Inregistrarile referitoare la
datele despre evolutia proiectului sunt stocate si in coloanele actuale (Actual Units si Actual
Cost), dar si periodic, pe perioadele financiare, in coloanele „This Period” (corespunzatoare
perioadei curente, in curs de storare), de unde dupa storare (memorarea lor la sfarsitul
fiecarei perioade), acele valori se depun in coloanele specifice perioadei curente selectate. Se
includ in storare valoarea cuvenita si cea planificata.
Ea permite urmarirea evolutiei din perioadele anterioare pentru a determina tendintele viitoare
de evolutie a proiectului. Daca datele din perioadele anterioare se modifica dupa ce au fost
stocate puteti totusi sa le editati in coloana aferenta perioadei financiare in tabelul de activitati,
din fereastra Resource Assignments si eticheta Resources din detaliile activitatii.

La finalul fiecarei perioade financiare, dupa actualizarea activitatilor ce se desfasoara in

perioada financiara curenta, dupa F9, apasati Store Period Performance in meniul Tools
pentru:

105
1. a pastra/stoca datele actuale (cele din Actual This Period se acumuleaza la cele actuale
din Actual Units) si a anula valorile Actual This Period ale tuturor activitatilor si alocarilor.
2. Resetarea valorilor Actual This Period (ele devin 0) nu afecteaza valorile Actual To Date;
mai mult, aceasta va permite sa incepeti urmarirea in noua perioada curenta.
Puteti planifica proiectul sa fie actualizat la fiecare doua saptamani, o luna sau chiar trimestrial.
Pentru a urmari costurile actuale si progresul inregistrat:
1. actualizati planificarea in momentele stabilite in Dictionarul de Perioade Financiare.
(adica trebuie facuta actualizarea pt o perioada financiara)
2. Pasul urmator este sa pastrati datele despre evolutia proiectului la finalul perioadei
actualizate si inainte de inceperea urmatoarei perioade planificate (adica sa se faca storarea
pentru perioada financiara actualizata).

Exemplul de mai jos ilustreaza valorile actuale din perioada financiara curenta (Actual This
Period) si valorile dinainte ca aceastea sa fie stocate
In perioada curenta (prima a activitatii) s-au muncit 100 de ore (vezi coloana Actual This
Period). La actualizare si dupa calcul, ele sunt cele ce se acumuleaza la Actual Units to Date
(Actual Units de pana acum), dar nu si in cele actuale ale primei perioade.
2010-01-10
Actual Units to Date Actual This Period
Actual Units.
100 100 0
Dupa storarea ce trebuie facuta la finele fiecarei perioade, acele unitati din Actual This Period
se trec in cele actuale ale perioadei curente (la noi 2010-01-10 Actual Units), iar coloana Actual
This Period se zeroizeaza pentru a inregistra actualele din perioada urmatoare.
2010-01-10
Actual Units to Date Actual This Period
Actual Units.
100 0 100
In a doua etapa, se inregistreaza alte actuale in Actual This Period si care se acumuleaza si in
Actual Units, iar dupa urmatoarea storare coloana Actual This Period se copiaza in coloanele
actuale din perioada urmatoare, dupa care se golesc etc

Configurarea perioadelor financiare

In varianta EPPM, configurarea perioadelor financiare se face numai la nivel WEB.
Perioadele nu pot fi de lungime mai mica de o saptamana.
Perioadele financiare sunt programate sa inceapa si sa se termine la miezul noptii.

ATENTIE:
Nu se pot sterge perioade financiare in care exista proiecte derulate!

106
Configurarea coloanelor Financial Period

Dupa ce au fost create perioadele financiare puteti stabili preferintele de afisaj a unei game de
perioade financiare in User Preferences, tabul Application, zona Columns. Puteti edita datele
din coloanele cu perioade financiare din:
- tabelul de activitati,
- fereastra Resource Assignments
- eticheta Resources a sectiunii cu detaliile activitatii.
Adica in ferestrele Activities (in tabelele de activitati si in tabul Resources din Details), si
Assignments se pot adauga coloane pentru fiecare dintre perioadele financiare din intervalul
precizat aici, in cele doua campuri de jos (limitele intervalului).

Etape:
1. Deschideti proiectul BLDG-FP.
2. Verificati sa fiti in fereastra Activities (sau in bara director apasati Activities).
3. In bara Layout Options apasati Layout, Open.
4. Selectati aspectul Classic WBS Layout si apoi apasati Open.
5. In meniul Edit apasati User Preferences.
6. Apasati eticheta Application.
7. In sectiunea Columns selectati data de inceput a perioadei financiare, 2010-01-10.
8. In sectiunea Columns selectati data de final a perioadei financiare, 2010-06-20.
9. Apasati Close.

107
Afisarea perioadelor financiare in coloane

Perioadele financiare selectate in pagina anterioara pot fi afisate in eticheta Resources din
sectiunea detaliilor activitatii.

Etape (datele calendaristice sunt pentru un exemplu imaginar):

1. Selectati activitatea BA1010 – Design Building Addition.
2. In Activity Details apasati eticheta Resources.
3. Faceti clic dreapta si alegeti Customize Resource Columns.
4. In sectiunea Available Options expandati gruparea Financial Period Values.
5. Selectati data 2010-01-10: Actual Units si apoi apasati pentru a muta in sectiunea
Selected Items.
6. Apasati pentru a aranja ordinea elementelor din sectiunea Selected Items dupa cum
urmeaza: Resource ID Name, Actual Units, Actual This Period Units si 2010-01-10 Actual Units.
7. Apasati pentru a muta elementele ramase inapoi in sectiunea Available Items.
8. Apasati Ok.

Stocarea (storarea) datelor legate de perioadele anterioare

Puteti stoca datele calculate din perioadele anterioare. Datele actuale sunt stocate pe perioade
financiare.

Etape:
1. Verificati sa fie setata activitatea BA1010 – Design Building Addition.
2. Apasati eticheta Status.
3. Bifati casutele Started si Finished.
4. In meniul Tools apasati Schedule (sau tasta F9).
5. Apasati in campul Current Data Date si selectati data calendaristica 18-Jan-10.
6. Apasati Schedule.
7. Apasati eticheta Resources.
8. In coloana Actual this Period Units verificati sa fie 96h.
9. In coloana 2010-01-10: Actual Units verificati sa fie 0h.

108
Utilizati fereastra de dialog Store Period Performance pentru a inregistra datele actuale
aferente perioadelor anterioare ale derularii proiectului. Debifati fiecare proiect pentru care nu
doriti sa fie pastrate datele referitoare la evolutia proiectului.

Etape:
1. In meniul Tools apasati Store Period Performance.
2. Apasati Store Now.
3. Apasati Yes.
4. In coloana Actual this Period Units, in eticheta Resources, verificati sa fie 0h.
5. In coloana 2010-01-10: Actual Units verificati sa fie 96h.

Editarea datelor actuale aferente perioadelor anterioare

Puteti vedea si edita datele actuale aferente perioadelor anterioare pentru orice perioada
financiara in tabelul de activitati si in eticheta Resources din sectiunea cu detaliile activitatii.
Puteti afisa coloane in tabelul de activitati care sa contina urmatoarele campuri:
• (Period Name): Actual Expense Cost
• (Period Name): Actual Labor Cost
• (Period Name): Actual Labor Units
• (Period Name): Actual Material Cost
• (Period Name): Actual Nonlabor Cost
• (Period Name): Actual Nonlabor Units
• (Period Name): Earned Value Cost
• (Period Name): Earned Value Labor Units
• (Period Name): Planned Value Cost
• (Period Name): Planned Value Labor Units
Puteti modifica coloanele din sectiunea cu detaliile activitatii, eticheta Resources si afisa
coloanele Actual Cost si Actual Units pentru oricare perioada financiara. De asemenea, dupa ce
afisati coloanele dorite puteti edita orice valoare facand clic pe campul respectiv.

O mica recapitulare
Pentru analiza pe perioade de timp nu sunt suficiente doar coloanele Actual, pentru ca ele
primesc valori prin acumularea de valori in fiecare interval de actualizare. De aceea, la un

109
moment dat ele contin cate o valoare si nu se poate deduce de aici cum s-a obtinut ea (care
este istoricul obtinerii acestei valori).
Coloanele folosite:
- Fiecare perioada financiara are cate 10 coloane (vezi mai sus o pagina)
- Mai se folosesc coloanele actuale (cu totalul actualizat) si
- Coloanele This Period, corespunzatoare PF curente; cand actualizam prima PF, atunci
coloanele This Period se refera la aceasta perioada. Cand trecem la alta PF, atunci aceleasi
coloane This Period se vor referi la noua PF etc.
Etape (pentru o valoare; de exemplu pt Labor Cost)
1. Se face actualizarea pentru prima PF si apoi:

2. Se face calcul si se observa:

a. Valorile de actualizare sunt in coloanele Actual This Period si Actual Total Cost
b. Valorile (Actual) (probabil Actual to Date de la inceput) contin 0
3. Facem storarea pentru PF incheiata si se observa:
a. Valorile care fusesera in coloanele Actual This Period se depun in coloanele (Actual ale
primei PF)
b. Coloanele Actual This Period au primit valoarea 0
Se repeta pasii 1, 2 si 3 pentru fiecare PF, unde acele coloane Actual ale perioadei curente
difera de la o PF la alta. Acestea apar sub numele (de exemplu):
2011-06-20: Actual Labor Units sau
2011-06-20: Actual Labor Cost etc
OBS: dupa fiecare actualizare se face si BL (cum e normal)

Recapitulare
Idei principale.
• Facilitatea Store Performance Period permite sa urmariti costurile si unitatile (cantitatile)
actuale pe perioade, de obicei dupa ce a fost facut calculul planificarii. Puteti inregistra valorile
actuale aferente perioadelor financiare selectate impreuna cu valoarea cuvenita si cea
planificata.
• In meniul Admin apasati Financial Periods pentru a vedea perioadele financiare.
• Puteti adauga coloane cu perioade financiare in eticheta Resources din sectiunea cu
detaliile activitatii pentru o mai usoara urmarire a utilizarii resurselor. Mai intai trebuie sa
specificati in User Preferences ce perioade financiare sa fie afisate pe coloane.
• Utilizati fereastra de dialog Store Period Performance pentru a stoca datele actuale
aferente unor perioade anterioare de derulare a proiectului.

110
De ce sunt necesare perioadele financiare?
Fara perioade financiare, la actualizarea saptamanala a unei activitati cu durata de doua
saptamani, P6 procedeaza asa:

- La sfarsitul primei saptamani, se inregistreaza 40h actuale in coloana Actual Units si

se raporteaza acest lucru (un om cu 8h/d => 40h)
- La sfarsitul celor doua saptamani (si al activitatii), se mai adauga inca 50h ce s-au
muncit in a doua saptamana (cate 10h/d) si se modifica coloana Actual Units din 40h
in 90h (Actual Units pastreaza numarul de ore muncite de la start la data de analiza,
deci suma orelor muncite in cele doua saptamani).
- Un raport la sfarsitul activitatii va spune ca omul a muncit 90h in cele 10 zile de
munca din cele doua saptamani si va arata ca a muncit cate 9h/d (deci cate 45 de
ore pe saptamana), ceea ce contrazice primul raport, care spunea ca in prima
saptamana a muncit 40h (cate 8h/d).
- Acesta este cusurul lucrului fara perioade financiare: aduna orele muncite si le
imparte la numarul de zile muncite, considerandu-se ca s-a muncit in acelasi ritm
pe toata activitatea!

Exemplificam: proiectul are o activitate de doua saptamani, cu o resursa planificata cu 8h/d:

Startez activitatea conform planificarii, introduc 5 zile ramase si apoi ntroduc 40h actuale, dupa
care fac calcul dupa 5 zile, adica la DD = vineri, 08.04.2016, ora 20; obtin:

Un raport ar putea fi:

111
Sau un spreadsheet:

Dupa a doua saptamana, actualizez cu datele din exemplu:

Introduc 90h actuale (suprascriu cele 40h din prima saptamana) si dau clic pe finisul activitatii la
data planificata. Obtin:

Un raport va arata acum astfel (profil):

112
Aici se vede ca barele de histograma pentru orele actuale din prima saptamana difera de cele
planificate, ceea ce contrazice primul raport. Ce sa mai zicem despre spreadsheet-ul de mai jos,
care afiseaza acum ca in prima saptamana s-a lucrat in ritmul de 9h/d (si nu de 8h/d, asa cum s-
a petrecut, de fapt!):

Mai departe vom folosi perioade financiare de cate o saptamana, pentru a observa ca de data
asat vom obtine rapoarte conform realitatii petrecute pe activitate.

O luam de la zero, cu proiectul neinceput:

Apoi, fac prima actualizare, exact la fel (start la data planificata, 5 zile ramase, 40h actuale si
calcul vineri, 08.04.2016, ora 20):

113
Iar rapoartele arata la fel (la finalul primei saptamani):

Profilul:

Si mai jos, spreadsheetul:

Apoi storez datele din prima saptamana in perioada financiara a primei saptamani. Obtin figura
de mai jos, unde se vede ca performanta din prima saptamana a fost trecuta din coloana Actual
This Period Labor Units in coloana primei perioade financiare (05.05.2016):

114
Apoi actualizez la finalul activitatii (vineri, 15.04.2016, ora 20), dupa ce am dat clic pe finisul
activitatii si am introdus 90h in coloana Actual Units (am suprascris cele 40h din prima
saptamana). Obtin:

Acum storez si pentru a doua saptamana si obtin:

In sfarsit, rapoartele arata asa:

Profilul (setat cu bifa pentru perioade financiare):

115
Aici se vede clar ca in prima saptamana s-a muncit in ritmul planificat de 8h/d, dar in a doua
saptamana, s-a muncit in ritmul de cate 10h/d.

Spreadsheetul arata asa:

Se observa acelasi lucru si aici (Atentie: aici am afisat campul Period Actual Labor Units!).

Daca afisez si campul Actual Labor Units, obtin:

Campul Actual Labor Units se calculeaza pentru fiecare unitate de timp impartind valoarea
Actual Labor Units la numarul de unitati de timp, fara a tine cont de felul cum s-a obtinut
valoarea din Actual Labor Units (40+50, sau cate 45 in fiecare saptamana sau alta varianta)

116
EXERCITIU PRACTIC

1. Edit => User Preferences => Applications => zona „Columns” in care trec prima si ultima
perioada din lotul ce se va putea afisa in coloane. Daca se lucreaza in mediul EPPM, atunci
perioadele sunt configurate

2. Se foloseste un layout care sa contina coloanele necesare lucrului cu PF (cele pentru

unitati, costuri actuale, cele pentru costurile si unitatile din This Period si cele cu costurile si
unitatile pentru fiecare PF analizata).

3. Se actualizeaza activitatile din PF curenta si se da F9 (valorile actuale introduse pentru

PF curenta se vor regasi in coloanele This Period si se vor acumula in coloanele Actual Cost si
Actual Units;).

4. Se face storarea pt PF curenta incheiata (Tools => Store Period Performance =>
completare PF curenta, daca este cazul => butonul „Store Now” => mesaj despre realizarea
storarii)

OBS:
- Valorile din coloanele This Period se trec in coloanele PF curente, iar cele This Period
devin nule
6, 7, 8, ... Se repeta pasii 4 si 5 pentru fiecare PF si gata!
Exemplu de lucru cu un proiect ce se intinde pe 3 PF (3 luni)
- Presupunem: totul merge conform planificarii: 3 luni (iulie, august si
septembrie 2011) => 3 perioade financiare; actualizarea se face la fiecare sfarsit
de PF (luna).
- Fiecare activitate are cate o resursa umana si doar atat.
Initial:
Graficul Gantt la nivel de zi (bare verticale pentru saptamani si luni)

Tabela de activitati are coloanele pentru fiecare perioada financiara doar pentru
costuri (e loc putin pe orizontala!).

117
I. Dupa actualizarea primei perioade (iulie)

Valorile actuale se vad in coloanele Actual Units si Actual Cost (ca si pana acum).
In plus, ele se vad si in coloanele Actual This Period Units si Actual This Period
Cost.
Coloanele primei perioade financiare (iulie) contin valori 0 (inainte de storare).
Dupa F9 si dupa Store Periode Performance

Se observa ca valorile din coloanele Actual This Period Units si Actual This Period
Cost se trec in coloanele primei perioade financiare (2011-07-01 Actual Units si
2011-07-01 Actual Cost), dupa care ele se zeroizeaza (vezi tabela de mai sus)

II. Dupa actualizarea perioadei august, inainte de F9

118
Se vad coloanele Actual This Period cu valorile actualizate pentru luna august;
aceste valori se adauga si in coloanele Actual Units si Actual Cost.
Coloanele perioadei a doua sunt inca nule (suntem inainte de storarea acestei
perioade).
Graficul Gantt nu este ok pentru ca nu s-a dat inca F9.
Dupa F9 + Store Periode Performance

Se observa ca valorile din coloanele Actual This Period sunt trecute in coloanele
perioadei august (a doua perioada financiara), dupa care ele se golesc si devin 0.
In plus, aceleasi valori se acumuleaza si in coloanele Actual Units si Actual Cost.

III. Dupa actualizarea ultimei perioade (septembrie)

S-a facut actualizarea si pentru ultima perioada; valorile apar in coloanele Actual
This Period si se adauga si in coloanele Actual Units si Actual Coast.
Coloanele perioadei financiare „septembrie” sunt inca nule!

119
Dupa F9 + Store Periode Performance (situatia la sfarsitul proiectului)

Dupa storare, se observa ca valorile din coloanele Actual This Period sunt depuse
in coloanele perioadei septembrie, dupa care coloanele Actual This Period se
golesc.

Asta este situatia finala. Suma valorilor din cele 3 perioade va fi egala cu valoarea
din coloana Actual Cost.
La noi, doar pentru costuri:
Sumele din cele 3 perioade (pe activitati) sunt:
- Iulie: 640+640 = 1280 pentru activitatile A si B (complete)
- August:360+720+512+512 = 2104 pentru activitatile C si D complete +
partial E si F
- Septembrie: 768+128+800 = 1696 partial pentru activitatile E si F + toata
activitatea G
- TOTAL: 5080
- Sumele pe activitati in coloana Actual Cost vor fi pentru activitatile
A+B+C+D+E+F+G =
= 640+640+360+720+1280+640+800 = 5080; OK

Incercare de (alt) rezumat

Pentru analiza pe perioade de timp nu sunt suficiente doar coloanele Actual Units si Actual
Cost, pentru ca ele primesc valori prin acumularea de valori in fiecare perioada de actualizare.
Daca avem valori actuale in trei luni de 50, 50 si 100 pentru 3 luni, in final, coloana Actual va
indica doar suma de 50+50+100=200 si nu se poate deduce (doar din aceasta coloana) care au
fost valorile specifice fiecarei luni (care este istoricul obtinerii acestei valori). De aceea se vor
folosi perioadele financiare.
Coloanele folosite:
- Fiecare perioada financiara are cate 10 coloane; dintre acestea vom folosi cate si care
coloane le consideram utile pentru situatia concreta (ce analiza/raportare vrem sa facem)
- Se mai folosesc coloanele Actual (cele ce totalizeaza valorile actuale) si

120
- Coloanele This Period, corespunzatoare PF curente; cand actualizam prima PF, atunci
coloanele This Period se refera la aceasta perioada. Cand trecem la alta PF, atunci aceleasi
coloane This Period se vor referi la noua PF etc. La finalul fiecarei perioade financiare se face
storarea (valorile din coloanele This Period cu informatii specifice PF curente se depun in
coloanele PF curente, dupa care coloanele This Period se zeroizeaza).
Etape (pentru o singura valoare; de exemplu pt Labor Cost)
1. Se face actualizarea pentru prima PF si apoi:

2. Se face calcul cu data de analiza (DD) si se observa:

a. Valorile de actualizare (specifice PF curente) sunt in coloanele Actual This Period si se
insumeaza in coloana Actual Total Cost
b. Valorile (Actual ale primei PF) contin 0
3. Facem storarea pentru PF incheiata si se observa:
a. Valorile care fusesera in coloanele Actual This Period se depun in coloanele (Actual ale
primei PF)
b. Coloanele Actual This Period au primit valoarea 0
Se repeta pasii 1, 2 si 3 pentru fiecare PF, unde acele coloane Actual ale perioadei curente
difera de la o PF la alta. Acestea apar sub numele (de exemplu):
2011-06-20: Actual Labor Units sau
2011-06-20: Actual Labor Cost etc
OBS: dupa fiecare actualizare se poate face si BL (cum e normal).

RECAPITULARE
a. Se genereaza un lot de perioade financiare in WEB

b. Edit => User Preferences => Applications => zona „Columns” in care trec
prima si ultima perioada din lotul ce se va putea afisa in coloane (pt a avea o
oferta rezonabila de coloane si anume doar cu acele PF ce ne intereseaza pentru
proiectul nostru).

c. Se foloseste un layout care sa contina coloanele necesare lucrului cu PF

(cele pentru unitati si costuri actuale, cele pentru costurile si unitatile din This
Period si cele cu costurile si unitatile pentru fiecare PF analizata).

d. Se actualizeaza activitatile din PF curenta si se da F9 (valorile actuale

introduse pentru PF curenta se vor regasi in coloanele This Period si se vor
acumula in coloanele Actual Cost si Actual Units; coloanele pentru PF curenta
contin 0).

121
e. Se face storarea pt PF curenta incheiata (Tools => Store Period Performance
=> completare PF curenta, daca este cazul => butonul „Store Now” => mesaj
despre realizarea storarii)

OBS:
- Valorile din coloanele This Period se trec in coloanele PF curente, iar cele
This Period devin nule
6, 7, 8, ... Se repeta pasii 4 si 5 pentru fiecare PF si gata!

Capitolul 22: Documentele proiectului

Fereastra Work Products and Documents reprezinta o facilitate care va permite

pastrarea documentelor intr-un catalog ce poate contine legaturi catre anumite
fisiere. Documentele sunt organizate intr-o structura ierarhica pentru a facilita
impartirea lor pe categorii.
In aceasta fereastra puteti pastra si urmari documentele si facturile, dar
totoodata puteti impune standarde sau creea ghiduri pentru realizarea
activitatilor.
Documentarea proiectului:
- Se pastreaza intr-un fisier pe server sau pe un site web.
- contine informatiile generale despre documentatia proiectului cum ar fi
datele despre versiuni, revizuiri si autor.
- Se realizeaza cu un link de la Primavera la fisierul in care se afla
documentul.
Documentele pot fi de tipul:
• Documente de lucru (livrabil) - includ facturile proiectului si ale activitatilor
ce vor fi predate in final utilizatorului final sau clientului. Exemple de astfel de
documente: rapoarte, facturi, fisiere CAD, imprimari sau planuri de testare etc.
• Documente de referinta (nelivrabile) - includ documentele ce pun la
dispozitie standarde sau ghiduri pentru realizarea lucrarilor in cadrul unui proiect,
informatii utile pentru un participant la proiect. Exemple: ghiduri, proceduri, liste
de verificare, modele predefinite etc.

122
Inregistrarea unui document
Documentele nu apartin bazei de date Primavera. Pentru a accesa documente via
Primavera, un document trebuie sa fie introdus (creat pt. Primavera) in fereastra
Work Product and Documents.
In Primavera exista doar linkuri catre fisierele cu documente.

PRACTIC: in proiectul deschis -> butonul WPs & Docs -> Add din bara laterala
dreapta -> fereastra de mai sus in care apare o linie sus ->
a. tabul General -> se tasteaza numele documentului in campul Title -> se
tasteaza un numar de inregistrare a documentului in campul References No -> se
alege o categorie de documente din butonul din campul Document Category -> se
alege o data din butonul din campul Revision Date -> bifa sau nu in campul
Deliverable, dupa cum documentul este livrabil sau nu. Se poate alege si o stare a
documentului in campul Status.
b. tabul Files (pt link) -> in Private location se trece calea catre document; aici
vor fi documentele ce pot fi vizualizate doar de utilizatorii Primavera (ai aplicatiei
client sau server). Ex: facturi, contracte, comenzi de achizitii etc.
In campul Public location – calea catre documentele ce pot fi vizualizate de toti
participantii la proiect. Ex: proceduri, ghiduri, standarde etc.
Pentru vizualizarea documentului, apasati butonul Launch.
c. Tabul Description -> se poate face o descriere a documentului

123
d. Tabul Assignement -> butoanele Assign (Activity si WBS) sunt pentru a
atribui documentul unei activitati sau unui WBS.
Cu Remove: sterg logic assignarea documentului la activitatea/WBS-ul curent(a).

Observatie: daca assignez intai un document unei activitati oarecare (sau mai
multora), atunci nu il mai pot assigna si WBS-ului ce include acele activitati.
Invers, nu sunt restrictii: daca atasez documentul unui WBS, il pot asocia apoi si
unor activitati din acel WBS.

Assignarile se pot face si din detaliile activitatilor/wbs-urilor, tabul WPs&Docs, cu

butonul Assign de acolo.

Documentul asociat unei activitate se poate observa in Activities -> Details -> WPs
& Docs. La fel si cele asociate cu un WBS, in fereastra WBS.

==//==

124