SUPORT DE CURS

PRIMAVERA P6 – EPPM – BASIC

OPTIONAL CLIENT (DESKTOP)

CUPRINS

NR NUME CAPITOL PAGINA

1 Elemente de Interfata desktop 2
A. Toolbaruri si layouturi 2
B. Navigare si lucrul cu mai multe ferestre 7
2 Ciclul de viata managementului unui proiect 20
3 Date in Primavera P6 26
4 Structura Enterprise Project Structure 33
5 Crearea unui proiect 35
6 Structura WBS a unui proiect 43
7 Activitatile 52
8 Graficul-retea si crearea relatiilor de conditionare 63
9 Calculul planificarii 71
10 Constrangeri si notificari 75
11 Grupari, sortari si filtrari 80
12 Roluri si resurse 89
13 Alocarea rolurilor 93
14 Alocarea resurselor si a costurilor 95
15 Analiza proiectului 101
16 Crearea planificarii de referinta (baseline) 107
17 Actualizarea manuala a proiectelor 113
18 Rapoarte 125
19 Site-ul web al proiectelor 137
20 Calendare 144

1
CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE INTERFATA
A. Toolbaruri si layouturi
- Interfata Primavera 8.3 poate fi personalizata, dupa dorinta utilizatorului.
- In afara de meniul principal (File, Edit etc), sub bara de meniu si eventual pe
marginile laterale sunt toolbaruri separate cu o linie intrerupta (pot fi mai multe
toolbaruri pe o linie orizontala sau verticala). Toolbarurile contin butoane. Iata un
exemplu (toolbarurile grupate in partea de sus a ecranului):

- Forma standard a toolbarurilor se poate obtine astfel:

meniul View => Reset All Toolbars si arata asa:

- Daca (dupa ce se modifica dispunerea toolbarurilor) se doreste ca acestea

sa nu mai poata fi modificate din greseala, atunci aspectul curent se poate bloca
in aceasta forma cu comanda: meniul View => Lock All Toolbars
Deblocarea lor si revenirea la dispunerea standard: meniul View => Reset All
Toolbars
- Unele butoane din toolbaruri sunt disponibile si altele nu, in functie de
context.
- Modificarea pozitiei toolbarurilor: click pe liniuta punctata cu care sunt
separate toolbarurile, dupa care se trage cu mouse-ul pana pe pozitia dorita, unde
se elibereaza mouse-ul.

2
Mai jos, mut ultimul toolbar pe o linie noua (dupa selectarea liniei sale de inceput,
trag mouse-ul in jos si apare o linie noua, unde eliberez mouse-ul):

Modificarea configuratiei de butoane a toolbarurilor

- Fiecare toolbar afisat are un ultim buton cu o mica sageata neagra (butonul
Add or Remove Buttons), care la apasare deschide o fereastra cu posibilitatile:
- Adaugarea de butoane noi pe ecran (punand bife in dreptul lor)
- Stergerea unor butoane existente in toolbar (stergand bife)
- Revenirea la componenta standard a acelui toolbar (Reset toolbar)
- Deschiderea unui tabel in care se pot face setari pentru meniuri si
toolbaruri
- Mai jos: s-a apasat butonul de la sfarsitul ultimului toolbar de pe linia
orizontala => buton Add or Remove Buttons => click => lista din figura:

- Se observa ca in lista exista cate o linie pentru fiecare buton al acelui

toolbar si ca liniile care au fost marcate cu o bifa au condus la afisarea butonului
corespunzator acelei linii. In cazul concret de mai sus, s-ar mai fi putut adauga
inca sase butoane. bifand unele linii, in toolbarul respectiv nu vor mai aparea
butoanele corespunzatoare.
- Penultima optiune (Reset Toolbar) conduce le revenirea toolbarului la
componenta sa standard de butoane
- Ultima optiune (Customize) permite customizarea toolbarurilor si a
meniurilor.

3
CUSTOMIZAREA TOOLBARURILOR
Dupa apasarea optiunii Customize se deschide fereastra:

- Fereastra are 3 taburi. Mai sus este apasat tabul Toolbars.

1. Tabul Toolbar
- In tabel sunt afisate toolbarurile, iar cele ce sunt afisate sunt marcate cu o
bifa.
- Debifand unele linii, toolbarurile corespunzatoare nu se mai afiseaza.
- De la butoanele din dreapta se pot crea toolbaruri utilizator (cu butonul
New), se pot redenumi sau sterge toolbaruri utilizator.
- Butonul Reset: prin apasare readuce toolbarul selectat la configuratie
standard de butoane
Crearea unui toolbar utilizator
Butonul New => apare o mica fereastra in care trebuie introdus numele
toolbarului ce se va crea =>

4
Se apasa OK si in tabelul cu toolbaruri apare noul toolbar pe ultima linie.
In acelasi timp, la inceputul liniei a doua (orizontala) de toolbaruri s-a creat un loc
nou pentru toolbarul nostru:

Acum urmeaza sa populam toolbarul nostru cu butoane. Aceasta se realizeaza din

al doilea tab al ferestrei Customize. Apasam acest tab (Commands).

2. TABUL COMMANDS

Butoanele ce se pot adauga se afla in coloana Commands si sunt grupate in

categoriile date de linia selectata in coloana din stanga (la noi: categoria File).
Adaugarea butoanelor in toolbarul nou se poate face tragand cu mouse-ul
butoanele dorite in toolbarul nostru (cel din linia a doua). Pentru exemplu s-au
tras butoanele Page Setup si Print Setup in toolbarul nou creat. Apoi din categoria
View s-au mai tras butoanele: Table si Gantt Chart:

5
 Se poate observa toolbarul nou de pe linia a doua, in stanga-sus (cu rosu)!
Observatie: primele 7 categorii de butoane corespund celor 7 meniuri din linia
principala de meniuri. Categoria Menus contine chiar cele 7 meniuri principale.
Observatie: pot adauga butoane noi chiar si la toolbarurile Primaverei in acelasi
fel, tragand un buton din coloana Commands in toolbarul afisat.

3. TABUL OPTIONS

Aici se pot personaliza toolbarurile:

- “Personalized show recently used commands first”: pentru asezarea in
“istoricul” comenzilor pe primele pozitii comenzile recente. Efectul se vede mai
jos, unde nu se deschid toate optiunile din meniul Tools (dupa ce am folosit
ultimele cateva dati doar optiunea Reports cu suboptiunile Reports si Report
Preferences), ci doar optiunile folosite mai des in ultima vreme:

6
- “Show full menus after a short delay”: afiseaza continutul meniurilor cu o
mica intarzire (de cateva secunde)
- Butonul “Reset my usage data”: pentru resetarea acelui “istoric”
- “Large Icons: pentru butoane mai mari (cam de doua ori)
- “Show Tooltips on toolbar”: cand se selecteaza un buton, apare un mic
mesaj cu numele butonului
- “Show Shortcut keys on tooltips”: pe langa numele butonului apare si
combinatia de taste prin care se comanda actiunea acelui buton
- “Menu animations”: se comanda ca la deschiderea unui meniu sa se faca
simplu, sau cu o mica animatie/
Observatii:
a. cu clic-dreapta pe linia toolbarurilor se deschide o lista de toolbaruri, unde
se pot bifa/debifa toolbaruri din lista (efect: afisarea sau nu a acelor toolbaruri).
b. Cu optiunea Customize se deschide fereastra de mai sus.

Navigare si lucrul cu mai multe ferestre

La intrarea in P8: daca toate proiectele sunt inchise, atunci ecranul arata astfel:

7
PRIMII PASI:
- Meniul View => Reset All Toolbars => revenirea la configuratia standard
pentru toate toolbarurile
- Daca avem un proiect deschis: Meniul Project => Activities => se deschide
fereastra Activities. Se putea si cu butonul Activities (o bara mica verde din
toolbarul Projects, de pe coloana verticala-stanga de unelte); daca nu avem
proiect deschis, se poate deschide alta fereastra.
- Deschidem o fereastra (de exemplu pe Resources) prin meniul Enterprise
=> Resources => se deschide si fereastra Resources (se putea si cu butonul
Resources de pe bara verticala din stanga. Acum se obtine ecranul:

Fereastra activa este ultima introdusa; ea ocupa tot ecranul.

Ferestrele pot fi facute sa ocupe zone diferite pe ecran. Aceasta se poate realiza
cu ajutorul butoanelor sau manual.
1. Cu ajutorul butoanelor de mai sus:
Fie doua ferestre deschise (Activities si WBS, ca in ecranul de mai jos. Se observa
ca ultima fereastra deschisa este cea activa si ca ea ocupa tot ecranul.

8
Selectam tabul Activities si apas butonul . Obtinem impartirea ecranului in
doua arii de lucru: cea de sus pentru fereastra Activities si cea de jos pentru
fereastra WBS, ca in figura de mai jos:

Daca era selectata tot fereastra Activities si am fi apasat butonul , cele doua
arii ar fi fost una in stanga si alta in dreapta, ca mai jos:

9
In oricare dintre cazuri, daca apasam butonul din mijloc ( ), se revine la situatia
initiala.
2. Manual:
- Plecand de la situatia initiala cu ferestrele deschise Activities si Projects, se
da apasa cu mouse-ul tabul Activities si se trage in jos pana cand se ajunge pe
marginea de jos a ecranului, cand mouse-ul redevine sagetuta normala). Acum
apare pe ecran un contur hasurat ce arata zona in care se va muta ferestra
Activities:

- Eliberam mouse-ul si zona hasurata mai sus a fost alocata pentru fereastra
Activities:

10
- Acum se poate redimensiona manual zona din ecran care sa revina fiecarei
ferestre prin tragerea liniei orizontale ce separa cele doua zone. Analog, se pot
crea zone si “pe verticala”, tragand cu mouse-ul spre marginea laterala a
ecranului.
- Se pot aloca astfel zone diferite de ecran pentru oricate ferestre (din
pacate, spatiul este limitat de marginile ecranului.
- OBSERVATIE: cand sunt mai multe ferestre pe ecran, doar una singura
este cea activa si atunci comenzile ce se dau sunt strict pentru fereastra activa.

LAYOUTURI
Un layout (aspect) reprezinta un mod de afisare a informatiei, prin combinarea
tuturor elementelor vizuale care apar pe ecran. Aspectele (layouts) sunt
disponibile la nivel de Proiect, WBS, Alocari de resurse si ferestre de Urmarire
(Tracking Windows).
- In fereastra Activities sunt optiuni de vizualizare a datelor in zona superioara sau
inferioara de afisaj de pe ecran.
- In zona superioara a ecranului se poate alege din meniul View (optiunea “Show
on Top”) unul dintre aspectele: Table, Gantt Chart etc, ca in figura de mai jos:

- In zona inferioara ecranului se poate alege din meniul View (optiunea Show on
Bottom) unul dintre aspectele:

11
- sunt disponibile mai multe aspecte pentru a prezenta datele curente; ele se pot
utilza/crea/memora/modifica/sterge. Pentru a folosi unul dintre layout-urile
existente putem proceda astfel in fereastra “Activities”:
PRACTIC: click pe Bara de Optiuni pentru Afisare (cea incercuita cu rosu in figura
de mai jos)

-> Open -> raspund No (la intrebarea aplicatiei) -> se deschide fereastra cu
layouturile existente (globale si utilizator):

-> click pe un layout si:

a. Apply (afisare layout ales; fereastra nu se inchide; se poate incerca alt layout)
sau
b. Open (iesire cu layout-ul ales).
OBServatii:
- in functie de fereastra in care ne aflam, sunt disponibile anumite layout-uri.
- Daca am fi raspuns Yes la intrebarea cu rosu de mai sus, atunci layoutul
curent (cel de pe ecran) s-ar fi salvat cu numele afisat in bara de layout-uri.

12
ELEMENTE ce apar frecvent in diferite layouturi
1. Graficul Gantt: un grafic cu bare; pentru succesiunea activitatilor (si
legaturile dintre ele) pe perioada desfasurarii proiectului.

2. Tabelul de activitati – afiseaza informatiile despre activitati; se considera o

parte a graficului Gantt. Despre coloanele tabelului: mai departe, in acest capitol.

13
3. Tabelul de calcul al progresului activitatii (spreadsheet) - afiseaza
informatii desfasurate in timp despre unitatile de resurse, costurile si valoarea
cuvenita la nivelul activitatii

Scara timpului (TIMESCALE)

Pentru grafice, dar nu numai, se poate alege o impartirea a timpului pe unitati de
timp.
PRACTIC: in zona graficului: click-dreapta -> Timescale -> fereastra de mai jos, in
care putem alege:
- O scara a timpului cu 2 sau 3 linii (se refera la antetul graficului)
- Data de la care incepe graficul
- Culoarea si fontul din cele 2-3 linii ale antetului zonei graficului Gantt
- Daca datele se considera: zi/saptamana/luna/trimestru etc) sau ca ziua x
din an („Show Primary Date”)
- Tipul de calendar: clasic, dupa perioade fiscale sau saptamanile anului
- Intervalele marcate pe scara timpului (zi/saptamana/luna etc)
- Daca se alege intervalul „day/shift”, se poate alege tipul de organizare pe
schimburi (3 schimburi/zi, 4 schimburi/zi etc)
- Daca se alege „Show Ordinal Date”, atunci datele si intervalele se dau sub
forma de numarul zilei din an si nu clasic (ziua si luna); numarul 1 pentru unitatea
de timp la care incepe proiectul curent

14
Reteaua de activitati (NETWORK ACTIVITY)
Se foloseste pentru a ilustra relatiile dintre activitati si fluxul logic al activitatilor
din cadrul proiectului;
▪ PRACTIC: meniul View -> Show on top -> Activity Network; se afiseaza
fereastra de mai jos, in care sunt: structura ierarhica WBS (a activitatilor) in
stanga, iar in dreapta un grafic al activitatilor cu relatiile dintre ele. Se poate folosi
si butonul „Activity Network” ( ) de pe bara de instrumente.

Daca se selecteaza in tabel un anumit WBS, atunci reteaua va contine doar

activitatile din WBS-ul selectat (si vor fi mai lizibile):

15
▪ In fereastra WBS, cu butonul „Chart View” ( ) se obtine o vedere
similara:

Personalizarea unui aspect

▪ Bara Layout Options reprezinta meniul central din care se poate face
personalizarea aranjamentului de afisare.
▪ Elementele unui aranjament de afisare ce pot fi personalizate: Bare,
Coloane, Scala timpului, Culori si tipuri de scriere (font-uri), Inaltimea randului,
filtre, sortarea si gruparea activitatilor, aspecte in zona superioara/inferioara a
ecranului.

16
a. Selectarea coloanelor: butonul „Columns” ( ) => se deschide fereastra
„Columns”in care se permite sa selectati coloanele ce vor fi afisate in Tabelul de
activitati si sa specificati totodata ordinea de afisare in care vor aparea:

- Sectiunea Available Options din fereastra Columns – contine o lista cu

coloanele ce pot fi afisate (organizate pe grupe (Costs, Dates etc) sau nu).
- Sectiunea Selected Options - contine lista cu coloanele selectate ce vor fi
afisate.
- Sagetile simple – muta datele scoase in evidenta catre cealalta sectiune.
- Sagetile duble – muta toate datele catre cealalta sectiune.
- Sagetile sus/jos - configureaza ordinea in care vor aparea coloanele.
- Se aleg coloanele dorite si apoi Apply sau OK
In tabelul de activitati (si nu numai) se poate utiliza optiunea Hint Help (din
meniul View) pentru a vedea o definitie a elementor din coloana selectata in
tabel.
Detaliile activitatilor prezinta informatii detaliate despre activitatea selectata
(scoasa in evidenta) in tabelul sau in reteaua de activitati.
Fereastra de activitati are in partea de jos o zona cu detaliile activitatii selectate in
tabelul de activitai din partea de sus a ecranului.
In zona de Detalii sunt mai multe taburi (etichete); ele pot fi alese pentru afisare
ca si la coloane: click-dreapta pe linia etichetelor -> Customize -> alegere si
ordonare etichete -> Apply sau OK.
Nota: in etichetete Resources si Expences din fereastra Activities, coloanele din
zona de detalii se pot edita ca mai sus.

17
Selectarea Aspectelor (Layout-urilor)
Layout-urile pot fi salvate si partajate cu alti utilizatori.
PRACTIC: in ferestrele Activities, WBS, Projects, Assignments, or Tracking se
realizeaza layoutul dorit (prin manevre manuale se “aranjeaza” un aspect dorit) ->
click pe bara “Layout” -> optiunea “Layout” si din cele 3 posibilitati sarim peste
“Open”, despre care s-a vorbit si raman doua:
a. “Save”, daca se doreste salvarea layoutului creat cu numele sau vechi
(afisat)
b. “Save As” pentru memorarea celui creat cu un nume nou; in acest caz se
deschide o fereastra in care dau nume layoutului nou, precizez pentru cine e
disponibil: pentru utilizatorul curent (cel care l-a creat), pentru alt utilizator
specificat (dar nu mai e pentru cel ce l-a creat!) sau pentru proiecte selectate aici
sau pentru toti utilizatorii (global)). In final apas butonul „Save”.

Aspectele specifice de proiecte ofera doua avantaje:

a. Se exporta odata cu proiectul cand acesta este exportat.
b. Optimizarea organizarii prin utilizarea de aspecte multiple realizate inainte
de realizarea proiectului.

Ce se poate afisa pe ecran in fereastra Activities

• In zona superioara a ecranului se poate selecta una din urmatoarele:
Tabelul de Activitati, Graficul Gantt, Tabelul de calcul de indeplinire a activitatii,
Reteaua de activitati
• In zona inferioara a ecranului se poate selecta una din urmatoarele:
Detaliile activitatii, Tabelul de activitati, Graficul Gantt, Tabelul de calcul de
indeplinire a activitatii, Tabelul de calcul de utilizare a resursei, Profilul de
indeplinire a activitatii, Profilul de utilizare a resursei, Schema logica a proiectului
(Trace logic)

18
Selectarea taburilor din zona de detalii
Clic-dreapta pe linia taburilor => optiunea Customize Activity Details => se
deschide o fereastra asemanatoare cu cea de coloane, doar ca aici selectam
taburile detaliilor:

19
 Capitolul 2: CICLUL DE VIATA AL MANAGEMENTULUI DE
PROIECT
Managementul de proiect este procesul atingerii scopurilor propuse in conditii
determinate de contrangerile referitoare la timp, bani si resurse.
Fiecare proces poate fi impartit mai departe in urmatoarele etape:

20
 Procesul de initiere a proiectului

Pasii din cadrul procesului de initiere a proiectului:

• Colectarea informatiei;
• Obtinerea consensului organizatiei;
• Stabilirea echipei.

21
 Procesul de planificare

Pasii din cadrul procesului de planificare:

• Stabilirea obiectivelor proiectului si a scopurilor lucrarilor/activitatilor;
• Definirea lucrarilor/activitatilor;
• Stabilirea termenelor si duratelor aferente;
• Stabilirea cerintelor si disponibilitatilor la nivel de resurse;
• Stabilirea unui buget de costuril
• Evaluare, optimizare si crearea planuficarii de referinta.

22
 Procesul de executie (implementare)

In cadrul procesului de implementare se cuprind urmatorii Etape:

• Distribuirea informatiei;
• Urmarirea lucrarilor/activitatilor in curs de desfasurare si actualizarea
datelor referitoare la costuri.

23
 Procesul de control

Pasii din cadrul procesului de Control:

• Analiza si evaluarea proiectului;
• Recomandarea actiunilor necesare;
• Modificarea proiectului curent in concordanta cu datele primite;
• Re-previzionare a termenelor si duratelor lucrarilor;
• Informarea echipei privind performantele proiectului.

24
 Procesul de Incheiere

In cadrul procesului de incheiere a proiectelor se includ urmatorii Etape:

• Realizarea de documentatii care sa cuprinda lectiile invatate;
• Stabilirea sau nu a proiectului ca model ce poate fi inclus in metodologie;
• Frunizarea iesirilor proiectului;
• Salvare si arhivarea fisierelor proiectului.

25
Capitolul 3. DATE IN PRIMAVERA P6 EPPM
EPPM = Enterprise Project Portfolio Management
Categoriile de resurse
- Labor = resurse umane (manopera);
- Nonlabor = resurse de tip „utilaje” sau „echipamente” (macara, buldozer
etc)
- Material = resurse materiale (beton, caramizi, cablu etc)
Fiecare resursa are un tarif numit Price/Unit (ex: 10$/h pentru o resursa umana;
200$/t pentri o resursa materiala etc).
Pentru categoriile Labor si Nonlabor unitatea de masura este „ora”, iar pentru
materiale unitatile difera de la un material la altul (kg, metru, bucata etc).

Valorile banesti din P6 sunt de doua categorii:

- Costuri (specifice resurselor); se calculeaza ca fiind: Units * Price/Unit,
adica depind de caracteristicile fiecarei resurse
- Cheltuieli (expenses); ele sunt sume de bani ce se cheltuie ocazional, fara
legatura cu resursele (taxe, cheltuiei de protocol sau de transport etc)

Categorii de atribute ce insotesc datele (informatiile):

- Budgeted / Planned = planificate
- Actual = realizate de la inceputul proiectului si pana la data de analiza
- Remaining = estimate ca fiind ramase de realizat de la data de analiza pana
la finalul proiectului
- At Completion = Actual + Remaining
- Exemple:
- Budgeted Labor Cost = costul planificat pentru manopera
- Actual Nonlabor Units = numarul de ore realizate de la start la data de
analiza de catre utilaje
- Remaining Material Cost = costul estimat ca fiind ramas de platit pentru
materiale

Date la nivel de companie (globale)

26
- disponibile pentru toate proiectele; sunt definite si pastrate de catre
administrator;
- in P6 se gasesc in majoritate in meniul “Enterprise”;
- exemple de date la nivel de companie:
a. Structura Ierarhica a Proiectelor (EPS = Enterprise Project Structure);
b. Structura ierarhica managerilor responsabili pentru proiecte din companie
(OBS=Organizational Breakdown Structure)
c. Coduri de proiecte;
d. Resurse; Coduri de resurse;
e. Categorii si preferinte de administrare;
f. Surse de finantare
g. Conturi de cheltuieli.

Date la nivel de proiect

-sunt disponibile doar in proiectul in care au fost definite (introduse); sunt
pastrate si definite de catre managerii de proiect;
- in P6 se gasesc in majoritate in meniul “Project”
-exemple:
a. Date (date calendaristice: start, finish etc);
b. Structura Ierarhica a Activitatilor/Lucrarilor (WBS = Work Breakdown
Structure);
c. Activitati;
d. Relatiile dintre activitati;
e. Planificari de referinta (baseline);
f. Cheltuieli
g. Riscuri
h. Parametrii configurabili (thresholds)
j. Documente si articole de lucru (work products)
k. Site-ul web al proiectului

Date specifice la nivel de proiect/companie

-exemple:
a. Calendare;
b. Rapoarte;
c. Coduri de activitati.

27
Autentificarea in aplicatie (Logging in)

PRACTIC: pornire aplicatie -> introducere Login Name si Password in fereastra de

mai jos-> Ok.
In general va aparea ultimul aspect (layout) folosit inainte de inchiderea aplicatiei.

Dupa OK, se deschide o fereastra in care poate fi inclusa una dintre imaginile
(ferestre): Activities, Projects etc. Aspectul fara nicio imagine deshisa este
urmatorul:

Cand se iese din aplicatie se salveaza automat starea actuala a aplicatiei, astfel
incat le repornire se va incarca aceeasi fereastra, cu aceeasi imagine pe ecran.

In partile laterale si in cea de sus sunt toolbar-uri (grupuri de butoane) intr-o

configuratie “default”. Acestea pot fi modificate manual (atat configuratia

28
 butoanelor cat si pozitia pe marginea ecranului). Se poate reveni la situatia
“default” cu o comanda (mai tarziu, in acest capitol).
Se observa de pe figura ca unele butoane sunt desenate mai “apasat” si altele mai
“sters”. Primele sunt butoane active (prin apasarea pe ele se obtine o reactie din
partea Primaverei), iar celelalte sunt inactive.
Pe marginea de sus a ferestrei este o inscriptie (“No current project”) ce arata ca
nu este deschis niciun proiect. Daca era deschis deschis macar un proiect, atunci
numele sau ar fi aparut scris acolo (si s-ar fi activat o parte a butoanelor inactive).

Deschiderea unui proiect existent

- se face cu: File => Open => se deschide fereastra cu lista de proiecte:

In principiu, selectez (click-stanga) un proiect si apas butonul “Open” din dreapta-

sus.
Inainte de a deschide un proiect, selectam un mod de acces la proiectul pe care il
vom deschide, prin apasarea pe unul dintre cele 3 butoane de jos:
1. Shared (Partajat) – Mai multi utilizatori pot vedea, introduce sau schimba date.
Acesta este modul implicit de acces.

29
2. Read only (Doar pentru citire) – Puteti vedea datele dar nu le puteti modifica sau
introduce altele noi.
3. Exclusive – Utilizatorul curent este singurul care poate edita datele in proiectele
deschise. Ceilalti utilizatori pot accesa aceste proiecte doar in modul Read only.

Deschiderea unui proiect existent

Putem alege sa deschidem: un proiect, toate proiectele dintr-un nod EPS sau
anumite proiecte selectate individual (pot fi din noduri EPS diferite):
a. Click pe proiect -> butonul Open; iconita proiectului devine:
b. Click pe un nod EPS -> Open; toate proiectele din acel nod se deschid;
c. Ctrl+(Click pe mai multe proiecte dorite) -> Open; se deschid proiectele alese.
d. Shift+(Click pe primul si apoi pe ultimul proiect dintr-o secventa de proiecte) ->
Open; se deschid proiectele alese.
- Cand deschide cu Open Project un proiect, atunci se inchid toate celelalte
proiecte ce erau deschise inainte.
- Cand se creaza un proiect nou, atunci el va fi deschis de la crearea sa, dar nu va
inchide proiectele ce erau deschise inainte.
-Varianta de deschidere proiecte: fereastra “Projects” -> click-dreapta pe un
proiect (nod EPS sau un grup de proiecte cu Ctrl / Shift + Click) -> optiunea Open
project -> gata.
Pentru deschiderea ferestrei “Projects” (si in general si altele), se apasa butonul
corespunzator (conform indicatiilor cu sageti din desenul de mai jos). Vezi
butonul !
Dupa deschiderea unui proiect se va deschide automat fereastra “Activities”.
Daca revenim in fereastra “Projects”, atunci se poate observa iconita proiectului
deschis ca arata ca un dosar deschis ( ).

30
Daca am apasat butonul “Projects”, se deschide fereastra:

Proiectul deschis este selectat (culoare bleu), iar iconita sa arata ca este deschis.

Fereastra ACTIVITIES
Odata deschis un proiect, fereastra Activities este utilizata pentru a crea, vizualiza
si edita activitati din cadrul acelui proiect deschis.
Observatie: in figura de mai jos este un exemplu; fereastra poate fi modificata /
personalizata dupa dorinta.

31
 Partea de sus a ecranului (top) are un tabel cu activitatile din proiect in stanga,
iar in dreapta un grafic (Gantt) ce sugereaza desfasurarea in timp si relatiile de
succesiune dintre activitati. In partea de jos (bottom) sunt detalii despre
activitatea selectata in tabel (cea cu bleu). Detaliile sunt precizate pe categorii,
corespunzatoare taburilor din detalii (General, Status etc).

Inchiderea unui proiect

Inchiderea unui proiect se poate face astfel:
a. Pentru toate proiectele: meniul File -> Close All -> se cere confirmare -> Yes -> se
inchid toate proiectele ce erau deschise.
b. Cand se deschide un proiect (ex: in fereastra Open), atunci toate proiectele ce
fusesera deschise inainte se vor inchide.
Exemplu:
Daca sunt deschise proiectele A, B si C si se doreste sa ramana deschise doar
proiectele A si C se poate proceda astfel: Se selecteaza proiectele A si C (ci
Ctrl+Clic) si apoi clic-dreapta => optiunea Open Project. Efect: proiectele A si C se
redeschid, inchizandu- pe B
Nu exista buton de inchidere pentru un proiect.

32
 Capitolul 4. ENTERPRISE PROJECT STRUCTURE (EPS)
▪ Structura EPS este o structura ierarhica ce reprezinta managementul si
organizarea proiectelor din cadrul companiei.
▪ In structura EPS, nodul radacina este nivelul cel mai inalt si care se poate subdiviza
in noduri. Fiecare nod reprezinta un nivel in cadrul structurii proiectelor care
poate cuprinde un alt nod sau proiect. Proiectele reprezinta cel mai mic nivel
ierarhic.
▪ Structura EPS da posibilitatea sa vizualizati informatii de proiect din cadrul intregii
structuri sau doar de la nivel unui nod.
Structura Ierarhica a Proiectelor (EPS) este utilizata pentru a organiza proiectele.
▪ Structura EPS este alcatuita din radacini si noduri.
o Fiecare radacina din EPS poate fi divizata in mai multe noduri.
o Nodurile reprezinta niveluri diferite in cadrul structurii (ex: divizii,
departamente, grupuri de proiecte, locatii).
▪ Toate proiectele trebuie sa fie incluse intr-un nod.
o Fiecare nod poate contine un numar nelimitat de proiecte.
o Proiectele reprezinta intotdeauna cel mai scazut nivel din ierarhie.
o Locul unui proiect in cadrul structurii ierarhice determina centralizatorul de la
nivelul caruia se afla

Crearea unui nod EPS

Crearea unui nod si pozitionarea sa in structura EPS se face doar din mediul
„web”, la fel ca si stergerea nodurilor.

33
 Avantaje ale structurii EPS

Structura EPS ofera mai multe avantaje, incluzand abilitatea de a:

▪ Vedea prioritatile proiectului, scopul, bugetele si resursele de-alungul intregii
structurii de proiecte sau din cadrul unui anumit nod.
▪ Gestiona proiectele separat, mentinand posibilitatea de a sumariza si detalia
informatii din mai multe proiecte.
▪ Vedea alocarile de resurse din mai multe proiecte simultan.
▪ Asigura utilizatorilor accesul corespunzator pe diferite nivele din structura
proiectelor, in conformitate cu profilul lor de securitate (vezi figura)

Observatii:
- Un nod EPS poate contine noduri oricate EPS subordonate si oricate proiecte
- Nu sunt limite pentru numarul de niveluri din EPS sau pentru numarul de noduri
subordonate unui nod-parinte
- Nodurile EPS pot fi privite ca niste foldere in care pot fi alte foldere, dar si fisiere

34
 Capitolul 5. CREAREA UNUI PROIECT
Un proiect poate fi creat utilizand o multitudine de metode:
- Cu ajutorul optiunii New Project Wizard
- Importul unui fisier Cu „Copy”/”Cut” si Paste”
- Cu ajutorul unor template-uri (in mediul WEB)

1. Crearea unui nou proiect utilizand vrajitorul (wizard)

Vrajitorul Create a New Project se poate folosi astfel: meniul File -> New ->
fereastra de mai jos > selectare nod EPS din campul Select EPS ->

->Se deschide o fereastra cu nodurile EPS; aici se alege nodul EPS ce va „gazdui”
proiectul ce se creeaza acum -> Selectam nodul dorit (click) si apas butonul
„Select” ( ) sau dau direct dublu-click pe nodul ales.

35
 -> Next -
> Apare fereastra de mai jos, in care Introducem ID-ul proiectului (unic in toata
structura de noduri EPS) si numele proiectului -> Next =>

Se deschide fereastra:

36
Aici se introduc datele de start si „finish obligatoriu” pentru proiect. Cea de finish
oblogatoriu se poate introduce si mai tarziu. Oricum, aceste date se vor putea
modifica mai tarziu. Butonul Next => se deschide fereastra:

Unde alegem un responsabil pentru proiect din lista ascunsa (apasam butonul
de langa lista) si apare fereastra cu toata structura OBS (organigrama firmei):

Alegerea se face la fel ca la nodurile EPS: dublu click pe elementul OBS dorit, sau
selectare cu click si apoi butonul „Select” (cel cu cruciulita verde).
Observatie: structura OBS (organigrama firmei) se realizeaza tot in mediul WEB.
Aici nu facem altceva decat sa utilizam elementele existente deja in OBS.

37
Se revine la fereastra precedenta unde dupa Next => se deschide fereastra:

Aici se alege una din cinci variante de tarife („price/unit”) pe care o vor folosi
implicit resursele. Next => Finish si ... gata!
Proiectul creat este automat deschis, iar cele ce fusesera deschise pana acum vor
ramane deschise. Pentru inchiderea lor se redeschide proiectul nou (ex: File =>
Open => selectare proiect nou si butonul Open).

Fereastra Projects
Proiectul a fost creat si deschis. Pentru a vedea informatii detaliate despre
proiect, se poate naviga prin fereastra Projects, care afiseaza proiectele din
structura EPS. De asemenea, puteti sa deschideti, sa creeati si sa salvati layout-uri
de proiecte, sa grupati proiectele pe baza codurilor de proiecte, structurii EPS etc,
sa filtrati proiectele sau sa modificati coloanele cu date.
Iconita din fereastra Projects indica faptul ca proiectul nostru este deschis.
Proiectul este deocamdata fara continut (activitati, resurse etc). Le vom adauga
mai tarziu.
In zona dreapta-sus este un grafic ce arata intinderea in timp a proiectelor din
tabela.
In jumatatea de jos sunt „detaliile proiectului selectat” in tabela de proiecte.
Detaliile proiectului sunt grupate in mai multe taburi; in figura de mai jos este
deschis tabul „General”.
Ecranul se poate personaliza (alta organizare a elementelor ce apar pe ecran).

38
 Detaliile proiectului selectat in tabelul de proiecte
- Eticheta (tabul) General
Se pot vizualiza si modifica informatii generale despre proiectul selectat. Project
ID, Project Name si Responsible Manager pot fi stabilite cand creati proiectul sau
le puteti modifica aici. Valorile din campurile ramase au valori stabilite in mod
implicit.
Campurile din eticheta General sunt:
• Project ID – un identificator de proiect scurt si unic.
• Project Name – numele proiectului
• Status – indica starea proiectului; pot fi: Planned (inainte de varianta finala),
Active (in derulare), Inactive (terminat sau in asteptare) si What-If (scenariu)
• Responsible Manager – persoana, selectata din cadrul structurii OBS.
• Risk Level – o valoare de la 1 la 5 (5=risc maxim).
• Leveling Priority – o valoare de la 1 la 100 (1=prioritate maxima la nivelare).
• Check-out Status – proiectul este in starea check-in sau check-out (read-only).
• Checked out by – cine a determinat starea check-out pentru proiectul curent.
• Date checked out – data si ora cand s-a creat starea check-out a proiectului.
• Project Web Site URL – adresa de internet la care a fost publicat proiectul.
- Eticheta (tabul) Date

39
 In cadrul etichetei Dates puteti edita informatiile de tip data din cadrul proiectului
selectat. Campurile din cadrul etichetei Dates sunt:
• Planned Start – data planificata de incepere a proiectului.
• Data Date – data de inceput pentru realizarea calculelor (analizei).
• Must Finish By – data ce indica data dorita pentru finalizarea proiectului.
• Finish – camp needitabil; data cea mai tarzie de finalizare a proiectului
calculata cand proiectul a fost ultima oara recalculat.
• Actual Start si Actual Finish – campuri needitabile indicand data actuala de
inceput si de sfarsit ale proiectului.
• Anticipated Start si Anticipated Finish – date estimate ce pot fi introduse
atunci cand planificam proiectul.
- Eticheta (tabul) Notebook

Se pot edita notite despre proiect (scop, cerinte, detalii).

PRACTIC: Add (stanga-jos) -> se alege un domeniu dintr-o lista de domenii ->
apoi se scriu notitele (in dreapta-jos); se pot scrie note din mai multe domenii.
- Eticheta (tabul) Codes
Se pot asocia coduri proiectelor (cu ajutorul codurilor se pot realiza grupari,
sortari, filtrari de proiecte, in vederea selectarii proiectelor dorite pentru
raportari, analize etc). Un cod este ca o caracteristica, iar valorile acelui cod
reprezinta valoarea acelei caracteristici.
De exemplu, daca avem codul „Tara” (cu referire la tara pentru care este destinat
proiectul), atunci putem avea valorile acestui cod: „Romania”, „Germania” etc.
Codurile pentru proiecte (cu valorile lor) se creaza in mediul WEB. Aici doar vom
folosi codurile create deja.

40
 Alocarea unei valori de cod pentru un proiect selectat:
Butonul Add de jos, din tabul Codes -> se deschide fereastra „Assign Project
Codes” de unde selectam o valoare de cod dintr-un cod (cu dublu-click sau cu
click pe cruciulita verde).
Unui proiect i se pot aloca oricate coduri, cate o valoare de cod pentru fiecare cod
ales. Exemplu: voi aloca proiectului nostru codul „Strategic Rating”, cu valoarea „1
Weak Alignment” si codul „Financial Rating” cu valoarea „5 NPV over $2M”, asa
cum am aratat (pentru fiecare cate o apasare pe butonul „Assign” urmata de
alocarea propriu-zisa).

Efectul alocarii data ca exemplu se vede mai jos:

Campul Search din ferestrele de dialog: pt cautarea rapida in cadrul unei liste
lungi de valori.
- Eticheta (tabul) Defaults

-
Eticheta Defaults (Setari implicite) este impartita in doua sectiuni:

41
 • Defaults for New Activities – indica setarile pentru activitatile ce vor fi
adaugate proiectului. Schimbarea acestor setari nu va afecta activitatile
deja existente in proiect.
• Auto-numbering Defaults – stabileste regula de creare a ID-urilor pentru
noile activitati.
Valorile din campurile din acest tab se vor discuta in capitolul despre
activitati.
- Eticheta (tabul) Settings

Eticheta Settings (e.g. Setari) consta din trei sectiuni:

• Summarized Data – setari privind data ultimei sumarizari, nivelul WBS pana la
care se face sumarizarea si nivelul (proiect sau activitate) de sumarizare.
• Project Settings – stabileste caracterul folosit pentru separarea nivelurilor
WBS; identifica luna in care incepe anul fiscal si specifica ce planificare de
referinta (baseline) este utilizata in calculul valorii cuvenite.
• Define Critical Activities – modul de definire a activitatilor critice (cele cu
marja totala mai mica sau egala cu o valoare sau cele din secventa de activitati
cea mai lunga)
- Eticheta (tabul) Calculations

Se va reveni asupra setarilor acestor taburi si asupra celorlalte taburi.

42
 Capitolul 6: STRUCTURA WBS
Un WBS este o ierarhie de activitati care trebuie realizate pentru a finaliza un
proiect. Un element WBS defineşte un produs sau un serviciu care urmează să fie
produse.
Structura WBS (Work Breakdown Structure) este o organizare ierarhica a
produselor si serviciilor produse pe parcursul derularii proiectului. Cel mai inalt
nivel WBS este proiectul, iar cel mai scazut nivel este constituit de activitati.
Un WBS permite impartirea proiectului in mai multe parti logice in scopul
planificarii si controlului. Fiecare proiect are o ordonare ierarhica unica.
Nivelul radacina al unei structuri WBS este cel cu numele sau ID-ul proiectului.
Intre elementele din cadrul structurii WBS exista relatii de tip „copil – parinte”,
ceea ce inseamna ca puteti accesa informatia din diferitele niveluri inferioare.

43
1. Vizualizarea elementelor din cadrul WBS
2.

PRACTIC: se deschide proiectul => click pe butonul WBS (cel cu rosu, in bara
vertical din stanga) => se deschide fereastra WBS
In general, puteti stabili nivelul unui grup de elemente WBS prin apasarea
butonului dreapta al mouse-ului in fereastra WBS si apoi selectarea optiunii
Collapse To. Se poate folosi si meniul View, cu aceleasi optiuni. Puteti face click
dreapta in fereastra WBS si apasati Expand All sau Collapse all pentru a defalca
sau restrange toate elementele din cadrul structurii WBS.
In locul tabelei de WBS-uri insotita de graficul Gantt, se poate face o vizualizare ce
evidentiaza relatiile ierarhice dintre WBS-uri cu butonul Chart View ( ) de pe
bara de unelte. In partea de sus a ecranului apare structura WBS in care WBS-urile
apar pe niveluri si cu relatiile ierarhice, ca in figura de mai jos.

44
Continutul unui asemenea dreptunghi poate fi editat fie din meniul View -> Chart
Box Template -> Customize, fie cu click-dreapta in Chart View -> Chart Box
Template -> Customize, dupa care se deschide fereastra:

In fereastra putem aloca spatiu prin procente sau ponderi (in coloanele Width si
Height) pentru fiecare informatie ce se va afisa in dreptunghi. Cu Add se adauga
alte linii in tabelul din fereastra Chart Box Template, fiecare linie corespunzand
unei zone din caseta. Odata adaugata o linie noua, se alege si informatia pentru
ea din campul Field Name din fereastra de editare.
Revenind la penultima figura, se observa un semn minus intr-o caseta sub WBS-ul
proiectului. Cu click pe acest minus, dispare de pe ecran ramura de sub minus
(efectul „Colapse”), iar minusul este inlocuit de un plus. Clicaind acel „plus”, va
reaparea ramura disparuta (Expande). Mai jos, am apasat minusul WBS-ului T2.1

45
3. Crearea nivelurilor ierarhice din cadrul structurii WBS
PRACTIC: din fereastra WBS a proiectului deschis: ADD (butonul incercuit cu
verde) => apare un element WBS in tabel => pozitionez noul element in structura
existenta, asa cum doresc, cu ajutorul sagetutelor.

Nota: butonul ADD se va folosi in alte ferestre cu alte scopuri (ex: in fereastra
Activities pentru adaugarea de activitati).
Observatie: elementele WBS nou adaugate sunt automat pozitionate in structura
ca „fiu” al WBS-ului selectat in tabelul de WBS-uri, inaintea apasarii pe buton.
Elementele WBS se pot repozitiona, cu sagetutele din bara din dreapta (cu rosu).

46
Apoi se completeaza numele WBS-ului -> in eticheta General se completeaza
responsabilul (implicit apare responsabilul de proiect).
Obs: Orice element „copil” din cadrul structurii WBS mosteneste codul
elementului „parinte”, la care adauga codul propriu.
Exemplu: ne propunem sa cream o structura WBS cu 3 fii ai proiectului, numiti F1,
F2 si F3, iar acestia vor avea: primul 3 fii numiti F11, F12 si F13, iar F2 si F3 cate 2
fii numiti respectiv: F21, F22, respectiv F31 si F32.
Observatie: rezolvarea nu este unica!
In solutia de mai jos, ne propunem sa cream intai WBS-urile de pe nivelul 2 (adica
F1, F2 si F3); pentru asta vom apasa butonul ADD de 3 ori, obtinand structura:

Observam ca nu este (inca!) ceea ce ne-am dorit ca structura; aici este ca si cum
fiecare element nou este fiul precedentului. De aceea vom folosi sagetile de
pozitionare in ierarhie (cele incercuite cu caramiziu in figura din pagina
precedenta) pentru ultimele doua WBS-uri, tragandu-le in stanga, pana obtinem:

Apoi le dam numele dorite (fie direct in tabel, fie in tabul General din detalii) si
obtinem:

47
Apoi vom selecta nodul F1 si apasam de 3 ori butonul ADD se obtin cei 3 fii ai lui
F1 (intai unul fiind fiul precedentului), ca in figura:

dar cu sagetute ii aliniez la aceeasi verticala, ca fii ai lui F1 si apoi ii numesc F11,
F12 si F13:

Procedez la fel cu F2 si F3, carora le creez cate 2 fii pe care ii aliniez si apoi ii
denumesc corespunzator. In final obtin:

NOTA: cu click pe semnele „minus” ( ) din tabelul de WBS-uri se poate face

„colapsarea” WBS-ului respectiv. De exemplu, vom colapsa pe F1 si imaginea
devine:

48
 Se vede ca in locul semnului „minus” a aparut un semn „plus” ( ) cu care se poate
„expanda” WBS-ul F1, pentru revenire la starea initiala.
Acest serviciu este util pentru cazul cand structura WBS are multe elemente si
dorim sa ne concentram pe o anumita substructura, pe care o expandam,
celelalte elemente WBS ramanand colapsate.

NOTA: o structura WBS a unui proiect este un arbore; stergerea unui element
WBS duce la stergerea subarborelui ce are ca radacina elementul sters.
Ca exercitiu, voi sterge pe F3, care va disparea impreuna cu fiii sai F31 si F32.
Stergerea se face prin selectarea lui F3 si apoi cu butonul :

4. Detaliile ferestrei WBS

a. Tabul General

- Precizeaza Id-ul, numele, statusul (ca si la proiecte: activ, inactiv, planned si what-
if), responsabilul manager, datele anticipate de start si finis.

49
b. Tabul Notebook

- Note despre WBS-ul respectiv (adaugari, stergeri); exact ca la detaliile proiectelor.

c. Tabul Planning Resources
- are doar campuri read-only despre resursele assignate in WBS-ul curent; ca la
detaliile proiectelor
d. Tabul Budget Log
- Afisare bugete (original, curent si propus) si adaugari/stergeri de sume propuse
si/sau aprobate pentru buget; se reiau la capitolul despre bugetarea proiectelor.
e. Tabul Spending Plan
- Planuri de cheltuiei si de beneficii (pe luni) pentru WBS-ul curent, pentru „fiii” sai
si pentru diferenta intre coloana proprie si a fiilor WBS-ului curent; se reiau la
capitolul despre bugetarea proiectelor
f. Tabul Budget Summary
- Valori recapitulative (fara drept de editare) despre buget; se reiau la capitolul
despre bugetarea proiectelor
g. Tabul WBS Milestones

- Creare/stergere milstone-uri cu diferite ponderi si bife de indeplinire a acelor

milestone-uri din WBS-ului curent. Este utila pentru a stabili progresul de pe un
WBS.
h. Tabul Wps & Docs

50
- Aici se pot asocia documente cu WBS-ul curent (documentele create in fereastra
Wps & Docs; intrarea in aceasta fereastra se face cu butonul „WPs&Docs” de pe
bara verticala din stanga)
i. Tabul Earned Value

- Aici se seteaza elemente necesare pentru analiza performantei (se va reveni in

partea a doua de curs).

51
 Capitolul 7. ACTIVITATILE
Capitolul 7: Activitatile
Activitatile sunt elementele fundamentale de lucru ale unui proiect. Ele reprezinta cel
mai detaliat nivel al structurii WBS si cea mai mica diviziune a lucrarilor ce intereseaza
in mod direct managerul de proiect. O activitate
• este cea mai mica unitate de lucrare urmarita in desfasurarea unui proiect.
• contine toate informatiile de detaliu despre lucrarea ce urmeaza a fi realizata.
• este cunoscuta si sub numele de eveniment sau unitate de lucrare.

1. Componentele unei activitati

52
2. Tipul unei activitati

O activitate poate fi de unul din tipurile:

a. Start Milestone – acest tip de activitate este folosit pentru a marca inceputul unei faze
de proiect sau pentru a comunica livrabilele proiectului.
• Activitate de durata zero si doar o data de inceput (start date)
• I se pot atribui constrangeri, pasi, cheltuieli, produse de lucru si documente.
• I se poate asocia un responsabil (cel al WBS-ului din care face parte activitatea)

b. Finish Milestone – acest tip este de obicei folosit pentru a marca sfarsitul unei faze de
proiect sau pentru a comunica livrabilele proiectului.
• Activitate de durata zero si are doar o data de sfarsit (Finish date)
• I se pot atribui constrangeri, pasi, cheltuieli, produse de lucru si documente.
• I se poate asocia un responsabil (cel al WBS-ului din care face parte activitatea)

c. Task Dependent – acest tip de activitate este in mod obisnuit folosit atunci cand
activitatea/lucrarea trebuie terminata intr-un anumit timp indiferent de disponibilitatea
resurselor.
• Resursele activitatii sunt utilizate in conformitate cu calendarul activitatii.
• Durata este determinata de calendarul de lucru atribuit.
• Acest tip de activitate este cel implicit utilizat in Primavera.

d. Resource Dependent – acest tip de activitate este utilizat atunci cand mai multe
resurse atribuite aceleeasi activitati pot lucra independent.
• Resursele activitatii sunt planificate in concordanta cu calendarele lor, chiar daca
sunt mai multe resurse cu calendare diferite sau daca activitatea are alt calendar.
• Durata este determinata de disponibilitatea resurselor atribuite.

e. Level of Effort – acest tip este folosit pentru activitatile de tip task dependent in
desfasurare concomitent cu alte activitati (paza, management de proiect etc).
• Durata este determinata de activitatile predecesoare si succesoare ale activitatii
si de calendarul asociat acestora.
• Nu i se pot atribui constrangeri.
• Daca o asemenea activitate are mai multi predecesori si mai multi succesori,
atunci ea va incepe odata cu cel mai devreme finish dintre cele ale
predecesorilor si se va termina odata cu cel mai tarziu dintre starturile
succesorilor sai.

f. WBS Summary – acest tip este folosit pentru a sumariza fiecare nivel WBS.
• Activitatea de tip sumar WBS cuprinde grupul de activitati care alcatuiesc
impreuna un nivel WBS.
• Datele calculate in cadrul acestei activitati se bazeaza pe data de inceput cel mai
devreme si datele de final cel mai tarziu al acestor activitati componente.
• Durata activitatii de tip sumar WBS se calculeaza pe baza calendarului atribuit.
• Nu i se pot atribui constrangeri.

53
3. Adaugarea de activitati

PRACTIC: Dupa deschiderea proiectului -> crearea structurii WBS -> se intra in
fereastra Activities -> Add (acelasi de la proiecte si WBS) -> se adauga manual o
activitate in mod automat in tabela de activitati. Adaugarea se mai poate face si din
meniul Edit -> Add, sau cu tasta Insert, sau cu click-dreapta in tabela de activitati si
apoi Add.

Intai setare: meniul Edit -> User Preferences -> Assistance -> daca este cazul,
debifam „Use New Activity Wizzard” si de-acum Add nu va mai apela Wizzardul (cu
bifa asta pusa, ADD va apela wizard-ul), ci doar va adauga o linie in tabela de activitati
si va trasa o bara in grafic (lungimea ei implicita se poate seta). Apoi, putem utiliza
taburile cu detalii de activitati pentru a introduce alte informatii despre activitate.
Activitatea noua va avea numele dat implicit „New Activity” si va avea un ID dat automat
de catre Primavera. Putem modifica aceste elemente de identificare manual, dar trebuie
avut grija ca ID-ul activitatii sa fie unic in proiect.
Observatie:
1. Daca in fereastra Project, tabul Default nu avem bifa Increment Activity ID based on
selected activity, atunci fiecare activitate noua va avea ID-ul cu un increment mai mare
decat cel maxim de pana la acea activitate (ex: daca ID-ul maxim de pana la noua
activitate este A23010, iar incrementul este 10, atunci noua activitate va primi ID-ul
A203020. Cu pasul 30, noul ID ar fi fost A203040.
2. Daca bifa este pusa, atunci activitatea noua va primi primul ID posibil mai mare cu un
increment decat cel al activitatii selectate.
Ex:
Fie ID-urile activitatilor existente:
A1000
A1010
A1020
A1060
A1080
Daca nu am bifa si adaug o activitate noua, ea primeste ID-ul A1090, indiferent daca
aveam selectata sau nu vreo activitate.
Daca nu aveam bifa si era selectata activitatea A1010, atunci cea noua primea cel mai
mic ID posibil, dar mai mare decat A1010, deci ID-ul celei noi va fi A1030.
Daca bifa era pusa si era selectata activitatea A1060, ID-ul nou ar fi fost A1070, Iar
daca era selectata A1090, atunci ID-ul nou ar fi fost A1090.

Stergerea unei activitati

a. Se selecteaza activitatea in tabel si se apasa butonul Delete din bara de comenzi
(verticala-dreapta)
b. Se seleteaza activitatea si se da click-dreapta, apoi se alege optiunea Delete
In ambele cazuri, activitatea stearsa dispare impreuna cu toate relatiile in care era
implicata (pot ramane „in aer” alte activitati!)

54
c. Se selecteaza activitatea dorita si se da click-dreapta, apoi se alege optiunea Dissolve,
care conduce la stergerea activitatii selectate, fara a se „rupe” legaturile in care era
prinsa acea activitate.
Exemplu: fie succesiunea A => B => C; se da „dissolve” pe B si efectul este B va fi
stearsa, dar activitatea A se va lega de activitatea C, realizand succesiunea: A => C.
Observatie: se pot sterge mai multe activitati astfel: se selecteaza activitatile de sters
(Ctrl sau Shift) si apoi butonul Delete.

Detaliile activitatilor
- Pentru a putea exemplifica, vom adauga o activitate, pe care o numesc A. Ea va fi
adaugata in proiect in afara oricarui WBS de nivel 2 sau mai mic. In grafic este pe fond
albastru deschis, in sisul ecranului, sub linia sumarizatoare de proiect.

- Eticheta General
Se vede mai sus ce contine acest tab. Aici se pot introduce/edita codul, numele, tipul de
activitate (cele prezentate mai inainte, in acest capitol), tipul de durata, tipul de procent
de realizare, calendarul, resursa primara.
Despre, tipul de durata, tipul de procent de realizare, calendarul, resursa
primara se vor ocupa separat alte capitole/subcapitole din cursul Advanced.

- Eticheta Status
Se foloseste pentru a defini durata, constrangerile, datele de inceput si de sfarsit,
volumul de munca si de resurse, precum si costurile asociate activitatii selectate. Puteti
vizualiza eticheta Status pentru a vedea marja activitatii, valorile actualizate si
procentele de realizare.
Daca avem un layout in care sunt incluse coloane ce privesc activitatea (nume, durata
etc), atunci introducerea datelor in aceste campuri se poate face si din tabelul de
activitati, din coloanele respective (in linia activitatii) si din campurile din Details Activity.

55
 Se va reveni (repetat!) asupra acestor date.

In prima coloana:
- Durate: originala, actuala, ramasa si At Complete (la final) si
- Marje sau rezerve (Total Float = marja libera astfel incat sa nu intarzie proiectul si Free
Float = marja libera astfel incat sa nu intarzie nicio alta activitate)
In a doua coloana:
- date de start, finis, de suspendare, de ridicare a suspendarii, procentul de realizare a
activitatii si zona de constrangeri (maximum doua)
In a treia coloana: Labor Units/Nonlabor Units/Labor Cost/Nonlabor Cost/material Cost

- Eticheta Notebook
Arata exact ca la proiecte si WBS-uri; difera doar domeniile despre care se fac note (ce
se deschid la apasarea lui Add); domeniile acestea sunt create de catre Admin in
varianta „web”!
- Eticheta Feedback

Zona Note pentru Resurse: afişează comentarii despre activitatea selectat; vizează
resursele alocate pentru activitate. Toate resursele de activitate pot vedea aceste
comentarii.

Când o resursă pentru această activitate se adaugă sau revizuieşte note, caseta New
este marcata. După trecerea notelor în revistă, debifaţi caseta de selectare pentru a
indica faptul că aţi analizat feedback-ul de resurse, astfel că va fi notificat de feedback-
ul nou.
Zona de feedback: pentru mesaje de la resurse.

56
- Eticheta Summary
Este pentru afisarea unor date recapitulative privind activitatea. Se selecteaza domeniul
datelor din butoanele de jos (Units / Cost / Dates) si in partea de sus se afiseaza datele
despre activitate (in regim Read Only).

- Eticheta Codes
Este pentru alocarea de coduri pentru activitati. Codurile se folosesc la grupari sau la
filtrari. Ca si pentru codurile de proiecte: la apasarea pe butonul Assign, se deschide
fereastra:

Spre deosebire de fereastra de coduri de la proiecte, aici avem cele 3 butoane de sus
(Global, EPS si Project), pentru ca activitatile pot avea 3 tipuri de coduri:
a. Cele globale sunt cele disponibile pentru toate activitatile tuturor proiectelor din firma
b. Cele de tip EPS sunt disponibile doar activitatilor din proiectelor din nodul EPS pentru
care au fost create
c. Cele de tip Project sunt disponibile doar activitatilor din proiectul pentru care au fost
create.

Observatii:
a. crearea codurilor de activitate se va face in saptamana a doua de curs
b. este posibil ca atunci cand se deschide fereastra „Assign Activity Codes” de mai sus sa
nu se afiseze niciun cod. In situatia aceasta, verificati daca nu cumva este aplicat un

57
filtru pentru aceste coduri. Asta se observa privind butonul „lung” incercuit cu rosu mai
sus (cel cu inscriptia: Display: ...”).
Daca inscriptia este „... Current Project’s Values”, ca mai sus, atunci este pus filtrul ce
permite afisarea doar pentru codurile folosite pana acum in proiectul deschis. Remediu:
clic pe butonul „Display” si se deschide lista:

de unde, pentru optiunea „Filter By” se dechide listuta din stanga, de unde aleg „All
Values” si apoi apar toate codurile disponibile (din categoria selectata initia: Global,
EPS sau Project).
Odata afisata lista, pot assigna activitatii selectate in tabelul de activitati cate coduri
vreau, pentru fiecare cod cate o valoare.
Tabelul cu coduri afisat partial aici arata asa:

Pentru exemplul nostru am ales sa assignam codul Capitalization cu valoarea Capital si

codul Go / No-Go cu valoarea Yes. Tabul Codes arata asa:

58
 Observatie: nu se pot assigna doua valori de cod pentru acelasi cod, pentru aceeasi
activitate (exemplu pentru activitatea noastra: valorile de cod Yes si NO pentru codul
„Go / No-Go”). Asta nici n-ar fi logic (activitatea este ori intr-un fel, ori in alt fel, sferele
de cuprindere ale celor doua feluri fiind intotdeauna disjuncte), dar mai ales, nu permite
nici Primavera (nu doar logica!). la incercarea de a adauga valoarea de cod No,
Primavera va inlocui vechea valoare Yes cu cea noua, No.

- Eticheta Discussion
Aici, fiecare membru din echipa poate posta mesaje (intrebari etc) si poate vedea
raspunsurile de la colegi.
Campul Show: se aleg mesajele pentru afisate (All, Received sau Sent)
Campul Sort: ordinea mesajelor afisate: vechi => noi sau invers
Discutiile sunt specifice fiecarei activitati

- Eticheta Feedback
Aici, fiecare resursa poate posta mesaje (intrebari etc) si poate vedea mesaje primite.
Primirea mesajelor noi determina bifarea campului New. Acest camp poate fi debifat
manual (dupa citirea lui),
In tabela de activitati sunt disponibile coloanele: (din tabela de activitati) Feedback to
resource, Feedback from resource si New feedback
Mesajele acestea sunt specifice fiecarei activitati

Celelalte etichete se vor trata separat in alte capitole astfel:

- Resources: la capitolul despre resurse
- Relationships, Predecesor si Succesor: la subcapitolul (din acest capitol) despre
relationarea activitatilor
- Steps: la subcapitolul (din acest capitol) despre pasii activitatilor

4. Adaugarea de pasi unei activitati

Utilizarea pasilor de activitati permite crearea unei liste de realizari partiale din activitate
(nu sunt etape separate neaparat in timp, ca niste „subactivitati”; intervalele de timp
pentru realizarea lor se pot suprapune, adica unii pasi se pot desfasura in acelasi timp,
fie si doar in parte) si apoi urmarirea realizarii fiecaruia. Pasii pot furniza o lista de
proceduri cerute pentru realizarea activitatii.
• Unei activitati i se pot atribui oricat de multi de pasi;

59
 • Pasii pot fi marcati (bifati) ca fiind realizati in Primavera sau de catre resursa
primara prin intermediul pontajelor.
• Pasii nu au durata sau date (de inceput, sfarsit, etc.); ei reprezinta scopuri
partiale ale activitatii sip e baza realizarii lor se poate calcula progresul fizic al
activitatii.
• Fiecarui pas i se poate asocia o explicatie suplimentara (text editabil in fereastra
de dialog special creata din partea dreapta a zonei cu lista pasilor).
• Pentru exemplu am ales sa introduc 3 pasi (P1, P2 si P3). Pentru asta am apasat
de 3 ori butonul Add de jos si au aparut 3 linii in tabelul de pasi:

Ii numesc cum mi-am propus si apoi cu click-dreapta in zona tabelului de pasi si aleg
optiunea „Customize activity’s steps”, dupa care se deschide o fereastra cu coloane si
le adaug pe toate. Obtin:

Am completat si coloana Step Weight cu ponderile 3, 5 si 2 (Primavera calculeaza

instantaneu procentele corespunzatoare acestor ponderi (30%, 50% si 20%), dupa care
mi-am imaginat ca pasul P1 a fost realizat complet si am pus bifa in coloana Completed
si automat Primavera a completat coloana „Step % Complete” cu valoarea 100%, adica
pasul P1 a fost realizat in proportie de 100% (puteam sa completez coloana „Step %
Complete” cu valoarea 100 si atunci s-ar fi pus bifa din coloana „Completed”).
Pentru al doilea pas am ales sa completam coloana „Step % Complete” cu procentul de
40%. Semnificatia acestor alegeri corespunde situatiei ca s-a imaginat ca pasul P1 a
fost realizat integral, iar pasul P2 a fost realizat in proportie de 40%.
Pentru intreaga activitate, lucrurile stau asa: cele 100% ale lui P1 reprezinta 100% din
cei 20% ai lui P1 din intreaga activitate (deci 20% din activitate), iar cei 40% ai lui P2
sunt 40% din cei 50% din activitate (deci alte 20% din activitate).
In total se poate spune ca activitatea este realizata in proportie de 20+20 = 40%.
Asta este valabil daca realizarea este evaluata prin pasi, caz in care trebuie facute niste
setari despre care ne vom ocupa capitolul de „Actualizare a proiectului”, subcapitolul
despre „evaluarea realizarii din punct de vedere fizic, cu ajutorul pasilor de activitate”.

60
 Pasii se pot adauga si conform unor modele de seturi de pasi (templates) ce se pot
afisa si oferi pentru utilizare cu butonul „Add from template”, iar o structura de pasi
realizata poate fi memorata ca un model pentru utilizari ulterioare (insa doar in varianta
„web”, ca si crearea modelelor de pasi).
Asupra folosirii pasilor se va reveni in saptamana a doua de curs, la „actualizarea
activitatilor ce contin pasi) si pentru care sunt necesare doua setari: una in fereastra
Project, tabul Calculation, bifa pe „Activity Percent Complete based on Activity Steps” si
cealalta in detaliile activitatii, in tabul General, unde vom alege „% Complete Type” de
valoare „Phisical”.

Atribuirea de valori de coduri in tabelul de activitati

Atribuirea de coduri de activitate unei activitati se poate face in fereastra Activities astfel
(este vorba despre un exemplu):
- Deschidem coloana codului Capitalization in tabelul de activitati si facem click la
intersectia dintre linia activitatii si coloana acestui cod => se deschide fereastra de valori
de coduri pentru codul Capitalization. Daca nu apar toate codurile, verificati filtrul ce
permite aparitia tuturor valorilor de coduri.
- Din tabelul de valori selectati o valoare (dublu click pe ea sau click si butonul Select).
- La fel pentru toate activitatile. Eventual se poate folosi facilitatea „Fill Down”.
- Unei activitati i se pot aloca oricate coduri (valori de cod pentru cate un cod)

Atribuirea calendarelor
Calendarele pot fi create si atribuite fiecarei activitati sau resurse. Calendarele se
folosesc pentru a programa activitatile si pentru a nivela resursele (mai tarziu!).
• Pot fi create oricate calendare.
• Tipul de activitate determina daca acel calendar al activitatii sau al resursei va fi
utilizat este utilizat cand se face programarea activitatilor.
6.1 Tipurile de calendare
61
 Exista trei tipuri de calendare:
- Calendar global: pot fi utilizat in toate proiectele din baza de date, fiind disponibile pentru
toate resursele si toate activitatile din baza de date.
- Calendar de resursa: sunt numai pentru resurse; pot fi calendare separate pentru
fiecare resursa sau pentru un grup de resurse
- Calendar de proiect: disponibil doar activitatilor din proiectulul pentru care a fost creat.

6.2 Atribuirea calendarelor pentru o activitate

PRACTIC: se selecteaza o activitate, se intra in tabul General din Activity Details si

click in campul Activity Calendar -> fereastra cu calendare, din care il aleg pe cel dorit.
Si aici pot gasi o lista vida sau fara calendarul dorit. Atentie la campul „Display”, daca
nu cumva este pe „Global calendar” si eu vreau unul de proiect sau invers. In aceste
cazuri, vom utiliza filtrul dorit si se afiseaza lista dorita de calendare.

OBSERVATII:
- crearea calendarelor se va face in saptamana a doua de curs.
- La crearea activitatilor, acestea primesc implicit un calendar. Acest calendar
implicit se poate seta in fereastra Projects, tabul Default, campul Calendar

62
 Capitolul 8: GRAFICUL RETEA SI RELATIILE DE
CONDITIONARE
Un grafic retea este o reprezentare grafica a tuturor activitatilor dintr-un proiect, ce arata
relatiile de dependenta dintre acestea. Precedence Diagramming Method (PMD) =
procedeu de elaborare a graficului retea.
• Activitatile sunt reprezentate prin casete
• Sagetile ce leaga casetele activitate reprezinta relatiile dintre activitati
o Predecesor - conditioneaza inceputul sau terminarea unei activitati.
o Succesor - este conditionat de inceputul sau terminarea activitati.
• Puteti incepe fie prin a introduce prima activitate dupa care succesoarele
acesteia sau prin a introduce ultima activitate din grafic dupa care sa-i adaugati
predecesoarele.

Tipuri de Relatii de Conditionare

Exista 4 tipuri de relatii de conditionare. In imaginile de mai jos,activitatea A reprezinta
predecesorul iar activitatea B reprezinta predecesorul.
• Finish to Start (FS) de la A la B - atunci cand (sau dupa ce) activitatea A se
incheie, activitatea B poate incepe. Este cel mai intalnit tip de relatii.

• Start to Start (SS) de la A la B - atunci cand (sau dupa ce) activitatea A incepe,
activitatea B poate incepe.

Observatii:
- nu e obligatoriu sa inceapa simultan cele doua activitati
- starul lui A conditioneaza startul lui B; nu si invers!

63
 - daca sageata era orientata invers (de la B la A), conditionarea era urmatoarea: A
poate incepe odata cu B sau mai tarziu decat B.
- ideea din observatiile de mai sus se aplica si celorlalte tipuri de relatii.

• Finish to Finish (FF) de la A la B – atunci cand activitatea A se termina (sau mai

tarziu), se poate termina si activitatea B.

• Start to Finish (SF) de la A la B - atunci cand (sau dupa ce) activitatea A incepe,
activitatea B se poate termina.

Relatii de conditionare cu decalaj

Decalajul specifica un avans sau o intarziere a succesorului fata de predecesor. Poate fi

adaugata oricarui tip de relatie de conditionare si poate avea o valoare pozitiva (pentru
intarziere) sau negative (pentru avans).
Decalajul se bazeaza pe calendarul selectat in eticheta General din fereastra de dialog
Schedule Options. Pentru calculul unui proiect putem face astfel:
- Apas butonul-unealta Schedule ( )
- Meniul Tools => optiunea „Schedule”
- Apas tasta F9
In oricare caz, se deschide fereastra Schedule Options:

64
Apasam butonul Options => se deschide fereastra de optiuni Schedule Options, unde in
tabul General, in ultima lista selectam varianta de aplicare a decalajelor (lagurilor):

Exista patru optiuni pentru calculul decalajului:

• Pe baza calendarului activitatii predecesoare (implicit);
• Pe baza calendarului activitatii succesoare;
• Pe baza calendarului zilnic (24 ore);
• Pe baza calendarului de proiect.

• Mai jos sunt doua exemple de relatii de conditionare cu decalaj:

• Finish-to-Start cu decalaj – urmatorul exemplu ilustreaza faptul ca activitatea A
trebuie finalizata cu sapte zile mai devreme de momentul inceperii activitatii B.
(FS7 indica faptul ca este vorba de o relatie de conditionare de tip Finish-to-Start
cu un decalaj de 7 zile).

65
 • Start-to-Start cu decalaj – Urmatorul exemplu ilustreaza faptul ca activitatea B
poate incepe cu 5 zile dupa debutul activitatii A. (SS5 indica indica faptul ca este
vorba de o relatie de conditionare de tip Start-to-Start cu un decalaj de 5 zile).

Crearea relatiilor de conditionare direct in graficul retea

Graficul retea este util pentru ordonarea activitatilor deoarece ilustreaza grafic
activitatile si succesiunea lor; succesiunea lor este data de relatiile de conditionare
dintre acestea.
• Marginea din stanga a activitatii reprezinta inceputul acesteia.
• Marginea din dreapta a activitatii reprezinta sfarsitul acesteia.
PRACTIC: se intra in fereastra Activities a proiectului deschis -> folosim un layout ce
contine „Chart View” in partea superioara a ecranului -> se apasa butonul pentru a
mari vizibilitatea activitatilor in graficul retea si putem realiza:
a. Crearea unei relatii de conditionare de tip Finish-to-Start (ex: A->C): fixam cursorul pe
latura de sfarsit al activitatii A si apoi il tragem spre marginea de inceput al activitatii B,
cu care dorim sa facem legatura.

Cand mouse-ul a atins latura stanga a activitatii C, el apare sub forma si apare
mesajul din caseta „Finish A before Starting C”, corespunzator unei relatii de tip Finish
to Start de la A la C. In acest moment trebuie eliberat mouse-ul.

66
 In ecranul de mai sus, sageata de la A la C trece peste B si se si suprapune peste
sagetile de la A la B si de la B la C. Primavera ne permite sa „tragem” cu mouse-ul
casetele cu activitatile pe ecran pentru a se evidentia relatiile cat mai clar. De exemplu,
am tras activitatea C in jos:

Acum, relatiile sunt evidente. Daca vrem sa iesim din acest ecran (de exemplu cu click
pe unealta „Gantt”), Primavera intreaba daca vrem sa memoram pozitiile actuale ale
casetelor. Daca raspundem ca da, atunci ne intreaba in ce fisier sa depuna aceste
pozitii. Daca nu dorim acest lucru, pozitiile ultime nu se memoreaza.

b. Pentru celelalte tipuri de relatii: se creaza sageti specifice (de exemplu, pentru Start to
Start: se pleaca de la marginea stanga a activitatii A si se ajunge in marginea stanga a
lui B, definind astfel o relatie SS ce impune lui B sa inceapa odata cu A sau mai tarziu.
Pentru FF: marginea dreapta a lui A spre marginea dreapta a lui B si atunci B se poate
termina fie odata cu A, fie dupa A.
c. Stergerea unei relatii: dublu click pe linia relatiei (in exemplu: relatia A => C) si apare
fereastra:

67
d.
in care apas butonul Delete si relatia A->C a fost stearsa. Tot aici pot modifica tipul
relatiei sau marimea decalajului.

Crearea de relatii de conditionare in zona cu detaliile activitatii

Atunci cand creati relatii de conditionare in zona cu detaliile activitatii (mai precis in
eticheta Relationships) tipul implicit de relatie este Finish-to-Start.
Vom reface relatia pe care am sters-o inainte (ce de la A la C) din tabul Relationships
din detaliile activitatii. Intai selectez activitatea A si obtin ecranul:

In stanga-jos sunt informatii despre predecesorii activitatii selectate in tabelul de

activitati si cum A nu are predecesori, gasim zona vida.
In dreapta-jos gasim lista de succesori ai lui A si anume pe B, asa cum arata graficul
Gantt. Deoarece vrem sa adaugam o relatie de la A la C, inseamna ca trebuie sa
adaugam un succesor nou pentru A si anume C. Asta se face apasand butonul Assign
din zona succesorilor; se deschide lista cu activitati, de unde selectam activitatea C.

68
Dupa butonul Select din fereastra cu activitati, obtinem ecranul:

Se observa ca a aparut in grafic relatia de la A la C (sageata de deasupra activitatii B),

iar activitatea C apare acum in lista de succesori ai lui A.
Si in graficul acesta pot edita o relatie cu dublu click pe sageata si in fereastra deschisa
pot modifica tipul relatiei, sa o sterg sau sa-i adug/modific un lag):

Daca sageata selectata este suprapusa cu alta, atunci Primavera da un mesaj de

„selectie multipla” de sageti.

69
Pentru acest caz, stergerea se poate face in tabul Relationships, de exemplu tot pentru
stergerea relatiei A->C astfel: dupa selectarea lui A in tabela de activitati, se selecteaza
succesorul C al lui A in zona de succesori ai lui A si se apasa butonul Remove de langa
butonul Assign si dupa o confirmare a intentiei de stergere este gata!
Era posibil sa selectam pe C si sa dam Remove lui A din lista de predecesori ai lui C.

O metoda folosita frecvent:

- Se selecteaza activitatea predecesoare
- Se apasa tasta Ctrl si se tine apasata
- Se selecteaza activitatea succesoare
- Clic-dreapta pe una din activitatile selectate
- Optiunea Link activities
Astfel se creaza o relatie FS de la prima la a doua activitate din cele selectate mai sus.

Utilizarea optiunii GoTo

Apasati butonul din eticheta Relationships pentru a schimba selectia din
tabelul de activitati catre activitatea selectata din panoul cu activitati succesoare sau
predecesoare. Adica activitatea selectata din zona de predecesori sau in cea de
succesori, dupa apasarea pe butonul „Go To” devine activitate curenta, iar zonele de
predecesori/succesori vor contine predecesorii/succesorii noii activitati curente.
PRACTIC: selectez activitatea X din panoul Succesor apas butonul GO TO din acelasi
panou -> activitatea selectata dintre succesoarele lui X va deveni activitate curenta;
analog in panoul Predecesor.
Atribuirea decalajului
Chiar daca tipul implicit de relatie de conditionare este Finish-to-Start cu decalaj zero,
putem modifica in coloanele din tab-ul Relationships pentru a face ajustari tipului de
relatii de conditionare sau marimii decalajului.

70
 PRACTIC: fie activitatea selectata X si relatiile: A -> X -> B. Se tasteaza in campul „Lag”
din panoul Predecessor o valoare (ex: 5), ceea ce inseamna ca activitatea X va incepe
la 5 zile dupa sfarsitul activitatii A. Daca valoarea introdusa era -5, atunci activitatea X
ar fi inceput cu 5 zile inainte de sfarsitul lui A.
Pentru campul succesor, un lag de 5 zile ar fi intarziat startul lui B cu 5 zile fata de
starsitul lui X, iar un lag de -5 zile ar fi permis startul lui B cu 5 zile inaintea sfarsitului lui
X.
Observatie: decalarea unei activitati va aduce cu sine decalarea tuturor succesorilor sai,
putand produce modificarea duratei intregului proiect!

Vizualizarea/modificarea relatiilor de conditionare in graficul Gantt

Mai puteti modifica/vedea relatiile de conditionare in:
• Tabelul de activitati – afiseaza coloanele Predecesors si Succesors, iar acestea
pot fi editate.
• Graficul Gantt – selectati pictograma Relationships Lines din bara de unelte
pentru a activa sau dezactiva aparitia liniilor ce marcheaza relatiile de
conditionare si apoi se pot trasa relatiile cu mouse-ul, ca in graficul retea.
PRACTIC: in bara de unelte selectati pictograma petru a vedea relatiile dintre
activitati. O a doua apasare a aceluiasi buton va ascunde relatiile, iar a treia le va afisa
iar etc.
OBSERVATIE: dupa ce relatiile de conditionare au fost stabilite, totusi activitatile nu s-
au mutat fata de data de inceput a proiectului. Doar cand se va face calculul planificarii
proiectului (F9) acestea vor fi plasate in graficul Gantt in conformitate cu relatii de
conditionare existente.
Nota: se poate face o setare a optiunilor de calcul astfel incat dupa fiecare modificare
din grafic sa se faca si calcul.

Capitolul 9: CALCULUL PLANIFICARII

9.1 Procedeul Analizei Drumului Critic

Procedeul Analizei Drumului Critic (CPM – Critical Path Method) este utilizata
pentru calculul planificarii proiectelor. CPM foloseste duratele activitatilor si
relatiile de conditionare. Acest calcul este realizat in doua feluri: direct si invers.
a. Drumul Critic
• Drumul critic este drumul format dintr-o serie de activitati din cadrul
proiectului ce determina data de finalizare a proiectului.
• O intarziere aparuta in desfasurarea unei activitati critice conduce la
intarzierea celorlalte activitati critice si ca urmare la intarzierea intregului
proiect.

71
 • Activitatile critice sunt cele care definesc marja totala a proiectului.
b. Ce este Data de Analiza?
Data de analiza (Data Date) este data calendaristica ce se utilizeaza ca punct de
inceput pentru calculul planificarii. Este data de la care se calculeaza toate
activitatile ramase de realizat. DD=data de analiza.
In faza de planificare data de analiza este aceeasi cu data de inceput a proiectului.
(Data Date = Planned Start)
In faza de actualizare ea va fi setata de utilizator undeva dupa data reala de start a
proiectului (Data Date > Actual Start)

Concepte privind Calculul Planificarii

c.1. Calculul Direct
• Prin calculul direct se stabilesc datele de start si de finish cel mai devreme
ale unei activitati (Early Start si Early Finish), pornind de la nodul initial
(activitatile fara predecesori) catre nodul final (cele fara succesori) al
graficului retea.
• Datele cele mai devreme reprezinta momentele la care o activitate poate
incepe sau se poate incheia, de indata ce activitatea predecesoare a fost
incheiata.
• Calculul incepe cu activitatile care nu au predecesoare.
• Start Cel Mai Devreme (ES) + Durata – 1 = Finish Cel Mai Devreme

c.2. Calculul invers

• Calculul invers se desfasoara de la nodul final catre nodul initial al graficului
retea si permite stabilirea datelor cele mai tarzii ale activitatilor (Late Start si
Late Finish).
• Calculul incepe cu activitatile care nu au activitati succesoare (de ex.
Activitatea C din graficul de mai jos.)

72
 • Pentru proiectele cu o data impusa de finalizare (Must Finish By), activitatilor
fara succesor le sunt atribuite o data de Finish Cel Mai Tarziu egala cu ultima
data calculata de Finish Cel mai Devreme.
• Finish Cel Mai Tarziu – Durata + 1 = Start Cel Mai Tarziu

d. Rezerva Totala (Total Float)

• Reprezinta intervalul de timp in care o activitate poate aluneca de la
momentul de start cel mai devreme, fara a intarzia proiectul.
• Este diferenta dintre datele de finish cel mai tarziu si finish cel mai
devreme.
• Activitatile cu marja totala egala cu zero sunt activitati critice.
• Data Cea Mai Tarzie – Data Cea Mai Devreme = Rezerva Totala

73
 Rezerva totala a unei activitati este calculata automat de fiecare data cand
calculati planificarea proiectului. Nu se poate edita marja unei activitati direct de
la tastatura.

In graficul de mai sus activitatile B si C sunt fac parte din drumul critic.
e. Calculul planificarii cu termenul de incheiere impus
Unul dintre cele mai obisnuite scenarii de derulare a proiectelor il reprezinta
impunerea datei de incheiere a proiectului.
• Utilizata numai in calculul invers;
• Termenul de incheiere impus, specifica cand trebuie incheiat proiectul in
raport cu durata calculata si de conditionari.
• Finish Cel Mai Tarziu – Durata + 1 = Start Cel Mai Tarziu

74
f. Relatii de Conditionare Circulare (Bucle)
• Buclele reprezinta legaturi circulare intre doua activitati.
• Primavera nu va face calculul pana cand bucla nu este eliminata.
d. Stabiliti legaturile logice corespunzatoare.
e. Recalculati planificarea.

P6 afiseaza o caseta de dialog cu lista tuturor buclelor identificate.

Capitolul 10. CONSTRANGERI SI NOTIFICARI

Constrangerile sunt restrictii impuse utilizate pentru a reflecta cerintele proiectului ce nu
pot fi stabilite prin graficul retea. Sunt utilizate pentru realizarea unei planificari mult mai
precise ce reflecta aspectele reale ale proiectului, permit utilizarea unui control
suplimentar al proiectului si sunt utile la impunearea de restrictii intregului proiect sau
anumitor activitati.
• Constrangerile sunt impuse de utilizator
• Dupa aplicarea constrangerilor, proiectul trebuie recalculat pentru a
determina noile date calendaristice.
• Unei activitati i se pot atribui maximum doua constrangeri.
• Fiecare constrangere se insoteste cel putin cu o nota prin care se fac
precizari despre constrangere.
Cele mai utilizate constrangeri
1. Must Finish By
• Utilizata atunci cand termenul final al proiectului trebuie indeplinit.
• Impune tuturor activitatilor din cadrul proiectului sa se incheie la data declarata.
o In mod implicit ora asociata datei Must Finish By este 12:00 noaptea. Asta
insemna ca unui proiect care trebuie sa se termine pe 1 Nov i se va atribui data de 2
Nov ca data Must Finish By.

75
• Afecteaza rezerva totala a intregului proiect.
• Trebuie sa fie aplicata in fereastra Projects in eticheta Dates.

Urmatorul pas este sa recalculati planificarea proiectului pentru a vedea modificarile

aparute de impunerea noului termen limita precum si Marja Totala (Total Float) a
proiectului. Se pot observa modificarile si in tabelul de activitati si in graficul Gantt.

2. Start On or After
Utilizati constrangerile Start On After pentru a stabili cea mai devreme data la care o
activitate poate sa inceapa. Pot fi cauze externe, nu necesitati de planificare.
• Forteaza activitatea sa inceapa nu mai devreme de data impusa.
• Impinge data de start la data constransa.
• Afecteaza datele cele mai devreme ale activitatilor succesoare.
PRACTIC: se selecteaza activitatea dorita -> in Details, tabul “Status” se alege din
lista “Primary” constrangerea “Start On or After”, iar in campul asociat “Date” se
introduce data la care sau dupa care poate incepe activitatea selectata
- Constrangerile introduse pot fi observate in tabelul de activitati in coloanele
Start/Finish, unde dupa datele respective apare o steluta.
- Dupa introducerea constrangerii, trebuie dat calcul pt a se vedea si pe
graficul Gantt.
- Eliminarea constrangerii: in lista “Primary”: se introduce optiunea “none” si se
da alt calcul.
- Adaugarea notelor in Notebook: cand se atribuie o constrangere unei activitati,
se recomanda sa adaugati si o nota (eticheta Notebook din fereastra Activities) pentru
a explica de ce a fost atribuita constrangerea respectiva. Puteti pentru atasa si
documente
3. Alte constrangeri:
a. Finish On or Before
- pentru a impune momente intermediare de realizare a proiectului.
- Forteaza activitatea sa se termine nu mai tarziu de data constransa.
- Trage datele de Finish cel mai tarziu la data constransa.
- Afecteaza datele cele mai tarzii ale predecesorilor.
Constrangerile care afecteaza datele cele mai tarzii nu sunt evidentiate in eticheta
Status care afiseaza doar datele cele mai devreme.
b. Start On - forteaza activitatea sa inceapa la data constransa.
• Schimba atat datele cele mai devreme cat si datele cele mai tarzii de start.

76
• Intarzie un start devreme sau accelereaza un finish tarziu.
• Utilizata pentru a specifica datele propuse de contractori sau furnizori.

c. Start On or Before - forteaza activitatea sa inceapa nu mai tarziu de data

constransa.
• Schimba data cea mai tarzie de start de la data constransa.
• Afecteaza datele cele mai tarzii ale predecesorilor.
• Utilizata pentru a defini un termen final startului activitatii.

d. Finish On - forteaza activitatea sa se incheie la data constransa:

• Schimba atat data cea mai devreme cat si cea mai tarzie de finish la data
constransa.
• Intarzie un finish devreme,su accelereaza un finish tarziu.
• Utilizata pentru a satisfacve termene intermediare in cadrul proiectului.

e. Finish On or After - forteaza activitatea sa se incheie nu mai devreme de data

constransa.
• Schimba data cea mai devreme de finish la data constransa.
• Afecteaza datele cele mai devreme ale succesorilor.
• Utilizata pentru a preveni incheierea unei activitati prea devreme.

f. As Late as Possible - intarzie o activitate cel mai tarziu posibil fara a intarzia
succesorii.
• Schimba datele cele mai devreme la datele cele mai tarzii.
• Denumita constrangerea Rezerva zero.

g. Mandatory Start and Finish - forteaza datele cele mai devreme si cele mai tarzii
sa fie egale cu data constransa.
• Afecteaza datele cele mai tarzii ale predecesorilor si datele cele mai devreme ale
succesorilor.
• Poate viola logica graficului retea.

OBSERVATII
- Dupa o prima constrangere, a doua are mai putine posibilitati sau chiar este
suprimata (Ex: Start On, Finish On, Mandatory Start, Mandatory Finish nu permit alta
constrangere). Dar altele o permit. Ex: Finish On or After permite Finish On or Before si
Start On or Before; etc.
- Este posibil sa dam doua constrangeri contradictorii, de exemplu:
Star On or After 10.01.2011 si Finish On or Before 5.01.2011;
Intersectia logica a celor doua constrangeri este multimea vida, dar Primavera va aplica
in acest caz doar prima constrangere. Totusi, in acest caz se va observa ca Total
Float-ul activitatii va fi negativ, cu o valoare egala cu Original Duration.

77
 Activitati de Capat
• Activitati care nu au o alta activitate predecesoare sau succesoare;
o Activitati fara predecesor – utilizeaza data de analiza ca data de start
cel mai devreme;
o Activitati fara succesor – utilizeaza data de incheiere a proiectului ca
data de finish cel mai tarziu;
• Activitatile de capat pot pune in evidenta o rezerva totala de timp pozitiva,
nerealista.

Nota: Se recomanda ca fiecare proiect sa nu aiba mai multe de doua activitati de

capat. Toate celelalte activitati ar trebui legate de activitati de tip milestone.
g. Planificarea unui proiect cu P6
Cand planificam un proiect, datele calendaristice ale activitatilor sunt calculate in
concordanta cu duratele si legaturile logice dintre activitati.

PRACTIC:fereastra Activities -> in meniul Tools -> selectati Schedule (sau butonul
cu ceas din bara de unelte) ->fixati data de calcul in campul Current Data Date ->
bifati Log to File (pt ca P6 sa inregistreze intr-un fisier .txt rezultatele procesului
intr-un raport de calcul separat) -> apasati butonul Schedule.
Alte variante:
- Butonul Schedule (din bara de unelte) si se deschide fereastra Schedule etc

78
 - Tasta F9 si se deschide fereastra Schedule etc
Dupa ce se calculeaza planificarea unui proiect se poate observa modificarea
pozitiei activitatilor in graficul Gantt. Activitatile sunt afisate tinand cont de noile
date de start si de finish rezultate in urma calcularii. Activitatile critice vor fi
afisate cu culoare rosie.
h. Raportul de calcul al planificarii
Raportul de calcul al planificarii inregistreaza rezultatele calculului planificarii,
incluzand: setarile de calcul ale planificarii/nivelarii, informatiile statistice, erori
aparute in timpul calculului, atentionari, rezultatele calculului planificarii/nivelarii,
exceptii aparute.
Vizualizarea raportului: din nou F9 -> apasati View Log, sau cu Notepad, din locul
unde a fost salvat.

i. Relatii de conditionare conducatoare

O activitate poate avea o relatie de conditionare care sa determine data de start a
ei cea mai devreme. Aceasta relatie de conditionare este numita conducatoare.
• O linie continua care leaga doua activitati indica o relatie conducatoare;
• O linie intrerupta care leaga doua activitati indica o relatie neconducatoare.

In figura de mai sus, relatia cea mai de sus (A1010 => A1020) este neconducatoare
(vezi datele predecesorilor) pentru activitatea din dreapta (A1020), dar relatia de
jos (A1000 => A1020) este neconducatoare pentru activitatea A1020.

Free Float: durata cu care o activitate poate fi intarziata fara a influenta nicio alta
activitate, iar daca nu are succesori, atunci sa nu intarzie finalul proiectului
Total Float: durata cu care o activitate poate fi intarziata fara a intarzia termenul
final al proiectului

79
Capitolul 11. GRUPARI, SORTARI SI FILTRARI

11.1. Gruparea Datelor

Gruparea datelor este un mod flexibil de organizare a datelor ce au trasaturi comune in
categorii. Puteti grupa datele astfel incat sa creati layouturi personalizate. Gruparea
datelor va ajuta sa vizualizati rapid datele din barele din Graficul Gantt sau datele
sumarizate in scopul raportarii.
• Optiunea de grupare este disponibila in toate ferestrele:
o Fiecare fereastra si casuta de dialog are optiunile proprii de grupare.
o Unele ferestre au modalitati de grupare predefinite si personalizate.
• Activitatile pot fi grupate in campuri ierarhice cum ar fi structurile WBS, coduri de
activitati sau coduri de proiecte.
• Activitatile pot fi grupate dupa campuri de date ca datele calendaristice, costuri,
marja totala (Total Float) sau alte date numerice.
1. Casuta dialog pentru Grupare si Sortare a activitatilor
In fereastra Activities, click pe unealta: =>
Se deschide fereastra:

Casuta de Grupare si sortare va ajuta sa organizati (grupati) activitatile pe ecran.

- Show Group Totals: bifata determina afisarea valorilor totale ale grupurilor. In acest
caz se pot alege:
• Show Grand Totals – pt. a afisa totaluri in partea superioara a layoutului; (pot fi
deschise simultan mai multe proiecte; in prima linie a tabelei de activitati se va

80
 face sumarizarea pentru toate proiectele deschise). Daca este bifa in acest camp,
atunci in coloana Group By aparare automat ca prim criteriu o linie cu titlul Total si
nu se poate edita nicio coloana din aceasta linie.
• Show Summeries Only – pentru a ascunde activitatile de sub bara de grupare; se
afiseaza doar liniile totalizatoare (nu si activitatile).
• Shriking Vertical Grouping Bands - minimizeaza largimea benzii de grupare
verticala afisata in tabelul de activitati.

- Coloana Group by – Afiseaza tipurile de date dupa care se va face gruparea

(criteriul de grupare).
- Coloana Indent – optiune disponibila daca datele pot fi ordonate si afisate
ierarhic; afisarea grupurilor ce rezulta din „grupare” se face indentat
(grupurile apar indentat); mai jos grupurile WBS sunt indentate (de la aliniamente
diferite, in functie de pozitiile lor in ierarhia gruparilor).

- fara bifa, afisarea tuturor grupurilor se face aliniat de la aceeasi verticala,

indiferent de nivelul ierarhic al grupurilor, ca mai jos.

81
- Coloana To Level – pentru numarul de niveluri de ierarhie de grupare ale
datelor afisate (ex: pana la nivelul 2 al WBS.-urilor)
- Coloana Group Interval – se aplica datelor neierarhizabile, ce sunt criteriu de
grupare (ex: start, durate etc). Indica intervalul de valori ale criteriului de grupare in care
doriti sa faceti gruparea.
Exemplu: daca avem criteriul Original Duration, se poate introduce intervalul de 5 zile si
atunci gruparea activitatilor se face pe grupe astfel: intai cele cu Original Duration intre
0 si 5 zile, apoi alt grup de activitati cu Original Duration de la 5 la 10 zile etc. Pentru
date calendaristice (ex Finish), coloana in Group Interval se poate alege: zilnic,
saptamanal, lunar etc. pentru gruparea si afisarea activitatilor pe grupe ce au finishul in
fiecare zi, in fiecare saptamana etc. Mai jos o grupare dupa durata, cu Interval de 3 zile:

Observatie: intervalele sunt: [0; 3), [3; 6), [6; 9) etc.

- Coloana Break Page: cu bifa, fiecare grup se printeaza (nu este vorba despre
afisarea pe ecran!) de la pagina noua. Fara bifa, se printeaza asa cum se afiseaza (o
grupa imediat sub alta).
- Coloana Font & Color - editeaza fontul/culoarea fiecarui tip de titlu de grup.
• Hide if empty – pt a nu se afisa titlurile ce nu contin activitati; ex: daca fac
gruparea activitatilor dupa WBS si unele wbs-uri nu contin activitati, atunci aceste
wbs-uri nu se mai afiseaza. Valabil doar la criteriile ierarhizabile!
• Sort Bands Alphabetically – bifati daca doriti ordonarea alfabetica. Aceasta
optiune este activa doar pentru criterii de grupare ierarhice (ex: wbs-uri).
Daca alegem criteriul WBS si aplic bifa de sortare, atunci WBS-urile sunt afisate
in ordinea alfabetica a codurilor lor (WBS Code, nu dupa nume!)
• Show Title – bifa pt afisarea tipului campului dupa care se face gruparea (WBS,
proiect etc);
• Show ID/Code – bifati pt afisarea ID-ului / valorii codului campului dupa care se
face gruparea.
• Show Name/Description - Bifati pt afisarea numelui sau descrierii campului
dupa care se face gruparea.

82
Gruparea activitatilor dupa data calendaristica
Gruparea unui layout dupa data calendaristica va permite sa identificati activitatile care
sunt programate sa fie efectuate intr-o perioada determinata de timp.
PRACTIC: click pe Group and Sort -> in coloana Group By alegem Start -> in
coloana Group Interval alegem Month si -> Ok.
Gruparile pot fi salvate intr-un layout: in bara Layout Options -> Layout, Save As ->
tastez un nume pt layout -> Save.

2. Restrangerea/Expandarea Datelor Grupate

PRACTIC: bara Layout -> aleg Collapse To/Collapse All/Expand All pt a expanda/
restrange activitatile afisate. Collapse To poate restrange pana la un nivel WBS ales.
Restrangerea si expandarea se pot face si cu click pe semnul -, respectiv + din
marginea stanga-sus a gruparilor de pe ecran.
• In tabelul de activitati, vizualizati informatiile sumarizate a coloanelor afisate.
• In graficul Gantt, barele de sumarizare afiseaza datele de Start si de Finish
pentru fiecare grup. Este o grupare dupa Start, cu intervalul Week:

11.2. Sortarea Activitatilor

Sortarea activitatilor determina ordinea in care apar activitatile ce sunt listate sub
fiecare bara (in cadrul fiecarei grupari). Pe baza tipului de date ales puteti sa sortati
datele alfabetic, numeric sau cronologic.
a. Sortarea rapida a activitatilor dupa un valorile dintr-o coloana din tabel.

indica alegerea sortarii ascendente

indica alegerea sortarii descendente
Se da click pe antetul coloanei ce contine unul din cele doua semne de mai sus si se
face o sortare rapida dupa coloana respectiva.
b. Sortarea dupa unul sau mai multe criterii:

83
Click pe butonul Sort din fereastra Group & Sort -> alegem un criteriu (sau cu Add
adaug altul/altele) si precizam sensul sortarii (crescator/descescator) -> Ok -> Ok.
Daca doua activitati au aceeasi valoare dupa primul criteriu, atunci se ia in consideratie
al doilea criteriu etc. Sortarile se fac in cadrul gruparilor!

11.3. Filtrarea Activitatilor

Filtrul este o optiune cu ajutorul careia alegem ce elemente sa fie afisate pe ecran (Ex:
in fereastra de activitati: ce activitati sa se afiseze).
Filtrele va permit sa creati layouturi personalizate limitand numarul activitatilor afisate
Exista deja un set de filtre predefinite dar exista si posibilitatea sa creati noi filtre pe
baza criteriilor stabilite de dumneavoastra
Filtrele se impart in patru categorii:
- Default: valabile pentru toti utilizatorii; numarul de filtre predefinite este de 15; nu
pot fi sterse sau modificate.
- Globale: valabile pentru toti utilizatorii.
- User-defined: valabile doar pentru toti utilizatorii care au acces la proiect
- Layout-Filters: daca se salveaza un layout si este activ un asemenea filtru,
atunci layoutul va memora acest filtru.
• Unul sau mai multe filtre pot fi aplicate unui layout in acelasi timp.
• Unui singur filtru pot fi atribuite mai multe criterii de selectie.
• Specificatiile filtrelor pot fi salvate si reutilizate.
• Filtrele pot fi salvate ca parti ale layoutului.
Casuta de dialog Filters
• All Activities - Bifati casuta pentru a fi afisate toate activitatile din layoutului
curent (fara filtrare).
• Show activities that match - atunci cand mai multe filtre sunt bifate, trebuie sa
alegeti una din variantele de mai jos:
- All selected filters (Toate filtrele sunt selectate) - bifati pentru a include toate
activitatile ce indeplinesc criteriile fiecarui filtru selectat.
- Any selected filter (Orice filtru selectat) - Bifati pentru a include toate activitatile
ce indeplinesc cel putin unul din criteriile selectate.
• Replace activities shown in current layout - include doar activitatile ce
indeplinesc fiecare criteriu selectat.

84
 • Highlight activities in current layout wich match criteria - selectati doar
activitatile din layoutul curent ce indeplinesc criteriile fiecarui filtru selectat si
coloreaza fondul acestora in tabele de actvitati.

Butonul Make Global: dupa selectarea unui filtru, el poate fi mutat in categoria de filtre
globale.
Butonul Copy to Layout: dupa selectarea unui filtru global, il copiaza in categoria
Layout Fiters.

. Aplicarea unui filtru deja existent

Butonul Filter (palnie) => fereastra Filter de mai sus => Selectare filtru: de exemplu
Critical (bifa) => Apply sau Ok => pe ecran raman doar activitatile critice atat in tabelul
de activitati, cat si in graficul Gantt.
. Aplicarea simultana a mai multor filtre
Butonul Filter (palnie) -> fereastra Filter de mai sus. Selectare filtre (bifa pe fiecare) ->
alegere „All Selected Filters” sau Any Selected Filter” in „Show Activities that match” ->
Ok/Apply.
- Daca este selectata optiunea „All Selected Filters”, atunci se afiseaza activitatile
ce indeplinesc simultan conditiile tuturor filtrelor selectate.
- Daca este selectata optiunea „Any Selected Filter”, atunci se afiseaza activitatile
ce indeplinesc cel putin conditiile unuia dintre filtrele selectate.
. Crearea unui filtru
Puteti crea filtre pe baza unui criteriu sau pe baza mai multor conditii.
PRACTIC: butonul Filter -> fereastra Filter -> New -> fereastra de creare/modificare ->

85
in campul Filter Name se tasteaza un nume de filtru -> pe celula din campul Parameter
se selecteaza un parametru (ex: Early Start) -> dublu click in eticheta Is -> selectare
predicat-criteriu de filtrare -> dublu-click in coloana Value si editare/selectare valoare (la
noi: dublu click in eticheta Value si selectati o data, DD) -> dublu click in eticheta High
Value si editare/selectare (la noi: tastez DD+1M) -> Ok -> inchideti fereastra Filter.
Cu noul filtru se vor afisa doar activitatile ce se vor incepe luna urmatoare fata de data
de analiza DD. Layoutul se poate salva cu „Copy as Layout”, sau se poate face global
cu „Make Global”.

Crearea unui filtru multiplu (cu ANY si cu ALL)

Ne propunem un filtru ce selecteaza activitatile ce indeplinesc simultan conditiile:
- Total Float=0 (activitati critice)
sau
- (Original Duration >=5) si (Original Duration <=10)
Observatie: in locul celor doua conditii legate cu si, puteam scrie o singura conditie prin
care sa impunem lui Original Duration sa fie in plaja de la 5 la 10 (optiunea „is within
range of”). Vom pastra enuntul asa cum este mai sus, ca exercitiu (cu 3 conditii
elementare si doi operatori logici: AND si OR).

Practic:
butonul „Filtru” -> fereastra „Filters” -> butonul New -> fereastra „Filter”, unde scriu
numele filtrului (in fereastra „Filter Name”) si apoi, in caseta incadrata cu rosu selectez
in prima linie din tabel optiunea „(Any of the following)”, prin care vom lega cu SAU
cele doua grupuri de conditii (cea cu Total Float si grupul celorlalte doua) ->

86
In linia imediat urmatoare (cea care incepe cu “Where”) scriu conditia cu Total Float ->
Add -> apare o linie noua in care completez doar coloana „Parameters”, in care
selectez din lista oferita optiunea „All of the following”, prin care vom lega intre ele cu
SI conditiile despre Original Duration ce vor urma ->

Deoarece urmeaza o conditie compusa (doua conditii elementare legate cu AND), in

zona incadrata cu verde vom alege optiunea „(All of the following)”, ca mai jos:

Add ->linie nou in care descriu conditia „Original Duration >=5” ->

87
Add -> linie noua in care descriu conditia „Original Duration <=10” ->

Ok -> revenire la fereastra „Filter” -> Ok => se inchide fereastra de filtrare si se poate
vedea efectul filtrului in graficul Gantt (si in tabelul de activitati)!

Dezactivarea filtrelor: in fereastra „Filters” se debifeaza filtrul, sau cel mai sigur, se
bifeaza casuta „All Activities” din stanga-sus (care debifeaza orice filtre ce ar fi fost
bifate) => butonul Ok => se iese din fereastra.

Observatie: asemenea filtre se pot crea in majoritatea ferestrelor si sunt specifice

elementelor din acele ferestre (proiectele in fereastra „Projects”, assignarile de resurse
in fereastra „Resource Assignments” etc).
Unele filtre nu permit editari de filtre, ci au deja fabricate anumite filtre, dintre care se
poate alege unul, la un moment dat. De exemplu, in fereastra de documente „WPs &
Docs”, cand se apasa butonul de filtrare, apare o lista cu doua optiuni:

si putem alege fie sa se afiseze toate documentele, fie doar cele livrabile.

88
Capitolul 12. ROLURI SI RESURSE
Inainte de a utiliza termenul de resursa in Primavera trebuie sa intelegeti diferenta dintre rol si
resursa:
❑ Rolul - este denumirea functiei detinute, de exemplu: Inginer Software, Project
Manager, Administrator baze de date etc.
❑ Resursa - este denumirea persoanei (a materialului sau utilajului ) utilizate pentru a
realiza o activitate.
Dictionarele de Roluri si de Resurse contin date generale la nivel de intreprindere si
disponibile tuturor proiectelor. Dupa definirea rolului si a resurselor, se pot identifica si edita
atributele fiecarei resurse si fiecarui rol. Fiecarei resurse i se va atribui un rol, ceea ce ii
defineste calitatile esentiale si responsabilitatile in cadrul organizatiei.
Unele organizatii folosesc rolurile ca responsabili pe o activitate pana ce o resursa este alocata
sa realizeze activitatea.

Relatia dintre Roluri si Resurse

ROLURI Civil Cost Database Mechanical Project System

Engineer Engineer Administrator Engineer Manager Analyst
RESURSE

Ben R Rp
Bob Rp
Charles R Rp
Oliver Rp
Paul Kim Rp R R
Sue Rp
Tim Rp
Wendy Rp

Legenda: Rp = Rolul principal al resursei in organizatie

R = Rolul resursei in organizatie

Definirea Rolurilor
Dictionarul de roluri contine patru taburi ce se pot vedea in fereastra „Roles” din meniul
Enetrprise:
Eticheta General - afiseaza ID-ul Rolului si numele rolului. Campul Responsabilities afiseaza
calitatile cerute pentru a indeplini rolul.
Eticheta Resources - afiseaza resursele ce sunt capabile sa indeplineasca responsabilitatile
asociate rolurilor cat si indemanarea/experienta acestora.

89
Eticheta Prices - exista cinci tipuri de preturi unitare (price per unit). Valoarea acestora este
definita in eticheta Rates din Admin Preferences.

Eticheta Limits - specifica limitele alocarii unei resurse (Max Units/Time). Limitele pot fi stabilite
pentru diferite perioade de timp. Stabilirea limitelor va permite sa identificati supraincarcarile din
Profilele Resource/Role Usage. Puteti sa definiti un numar nelimitat de limite pentru fiecare rol.
Implicit, data limita este calculata pe baza datelor limita stabilite pentru fiecare rol, ceea ce
poate sa nu reflecte in mod fidel alocarea planificata rolului.
In eticheta Resource Analysis din User Preferences puteti alege sa afisati datele rolurilor pe
baza datelor limita stabilite rolurilor sau pe baza datelor limita calculate pentru resurse.

90
 RESURSE
O resursa reprezinta orice se utilizeaza in realizarea unei lucrari. Fereastra Resources contine
informatii despre toate resursele din cadrul proiectului, oferind posibilitatea centralizaii
managementului de resurse. Resursele se impart in trei categorii:
• Labor (resurse umane) – se masoara in unitati de timp (ore lucrate)
o de regula, reutilizate intre activitati/proiecte.
o inregistrate sub forma price/units (pret unitar) - de exemplu, $50.00/hour.
• Nonlabour (utilaje) – se masoara in unitati de timp
o inregistrate sub forma price/units - de exemplu, $465.00/hour
• Material (materiale) – se masoara in alte unitati decat cele de timp - ex, $4.5/buc.

91
 PRACTIC: in meniul Files -> Close All -> butonul Resources -> in bara Display Options
apasati Filter By -> All Resources -> se selecteaza resursa dorita.

Detaliile Resurselor
Zona Resource Details: pt a adauga, vizualiza, edita informatii despre resursa selectata.
Eticheta General: pentru introducerea informatiilor generale despre resursa selectata incluzand
ID-ul resursei, numele, ID-ul, adresa de e-mail, numarul de telefon si starea.
Eticheta Codes: pt atribuirea unor coduri resursei cu scopul de a o putea grupa si atribui unei
categorii.
Eticheta Details: pt introducerea datelor cu privire la calificarea, setarile de moneda si
supralocare cat si despre profilul resursei selectate.

-Labor Classification - indica tipul resursei (resursa umana, de tip material sau utilaj)
-Units of Measure - utilizat doar pentru resursele materiale. Selectati ce tip de unitati sunt
specifice resursei.Crearea de unitati de masura: in mediul web. Pentru versiunea PPM: meniul
Admin -> Admin Categories-> Units of Measure -> Add -> introducere simbol si nume unitate de
masura.
-Currency - indica moneda asociata costurilor resursei; alegere moneda: meniul Edit -> User
Preferences -> Currencies -> aleg din lista; creare moneda: din mediu Web
-Overtime Allowed - bifati casuta pentru a indica faptul ca resursa poate lucra ore suplimentare
fata de cele planificate.
-Overtime Factor - indica valoarea cu care costul standard al resursei ar trebui inmultit pentru
a determina pretul orelor suplimentare efectuate de resursa.
-Calendar - utilizat pentru a indica perioada in care resursa este disponibila. Creare calendare
in meniul Enterprise -> Calendars. Cu butonul Personal Calendar (de langa campul Calendar)
se poate crea de aici un calendar personal pentru resursa selectata.
-Default Units/Time - indica valoarea units/time (unitati/timp) ce vor fi aplicate atunci cand
resursele vor fi atribuite activitatilor.
-Auto Compute Actuals - bifati casuta pentru ca in mod automat sa fie calculata cantitatea de
munca a resursei in conformitate cu actualizarea planul proiectului.
-Calculate cost from units - bifati pentru realizarea calculului costurilor unei activitati pe baza
unitatilor alocate (s-ar fi putut contracta activitatea cu un cost global, de exemplu pentru un
contractor).
Selectaţi această opţiune pentru a indica faptul că orice nouă sarcină pentru această
resursă va avea costul său recalculat ori de câte ori apar modificări cantitative, cum ar fi
schimbarea de durata ramasa (Remaining Duration).
Exemplu pt o resursa. Daca modific Actual Units pentru acea resursa, atunci:
- Cu bifa: se calculeaza un nou Actual Cost , conform noii valori din Actual Units
- Fara bifa: valoarea din Actual Cost nu se modifica!

92
Eticheta Units & Prices: pt a stabiliti costurile si disponibilitatea resursei in functie de
regimul de lucru si in diferite intervale de timp.
❑ Effective Date - Data de start a unui interval. Finalul intervalului: finalul proiectului sau
inceputul unui nou interval
❑ Max Units/Time - valoarea numerica (durata) ori procentajul pe care o resursa poate sa
fie alocata intr-o anumita perioada de timp, de exemplu 8h/d(100%) = norma intreaga sau
4h/d(50%)=norma partiala.
❑ Price/Units (1,2,3,4 si 5) - stabiliti costurile unei resurse pe o singura unitate de lucru.

Fiecare resursa va avea maximum 5 tarife. Aici ele se gasesc in coloanele: Standard Rate,
External rate, Internal rate etc.

Eticheta Roles
- Cu butonul Assign se pot adauga roluri pentru resursa selectata
- Pentru fiecare rol adaugat se precizeaza nivelul profesional pentru acel rol si care dintre
rolurile resursei este cel principal (implicit: primul rol introdus)
Eticheta Notes
- Se pot scrie note despre resursa respectiva
Eticheta Progress Reporter
- Se foloseste daca exista modulul respectiv, pentru resursele cu drept de actualizare
direct in Primavera
- In zona Login se introduce Login Name”-ul resursei
- In zona TimeSheet se bifeaza daca ponteaza de catre resursa si se alege numele
managerului responsabil care aproba pontajul resursei

Capitolul 13: ALOCAREA DE ROLURI PE ACTIVITATI

Daca se cunoaste meseria necesara pentru efectuarea activitatii, dar nu se cunoaste

inca disponibilitatea persoanelor (resurselor) care au acea meserie se poate folosi in
managementul resurselor etapa intermediara de alocare a rolurilor pe activitati.
Alocarea de roluri actioneaza ca intermediar pana la asocierea ulterioara de resurse
specifice. Asocierile de roluri vor actiona ca estimari de necesar resursa, constituind
totodata un pas ajutator al alocarii ulterioare de resurse.
PASUL 1 – Alocam rolul activitatii
PASUL 2 – Atribuim resursa pentru rolul alocat
PASUL 3 – Analizam distributia resursei pentru a nu genera supraincarcare
Obs: e posibila alocarea de resurse pe activitati direct, fara roluri.

93
Pentru a aloca un rol unei activitati
PRACTIC: fereastra Activities -> zona de detalii -> eticheta Resources -> Add Role ->
selectare rol din dictionar (atentie la filtru!) -> cruciulita verde -> inchid fereastra

Asocierea simultana a mai multor roluri aceleiasi activitati: Add Roles => se utilizeaza
Control-click/ Shift-Click pentru a selecta mai multe roluri unei singure activitati ->
cruciulita verde.
Alocarea simultana de roluri pe una sau pe mai multe activitati
Puteti asocia simultan un rol sau mai multe pentru mai multe activitati selectand toate
activitatile dorite in tabel. Pentru a selecta mai multe activitati odata:
• Daca activitatile dorite sunt una dupa cealalta in tabel – Selectati prima activitate
si apoi combinatia Shift-click asupra ultimei activittai pe care o doriti selectata.
• Daca activitatile dorite nu sunt una dupa cealalta in tabel - Utilizati Control-click
pentru a selecta individual activitati.
PRACTIC: se selecteaza activitatile dorite -> din bara de comenzi (verticala-dreapta)
se apasa butonul Roles -> selectati rolul dorit sau rolurile dorite din lista -> apasati
(Apasati butonul o singura data chiar daca deocamdata nu vedeti niciun rezultat in
detaliile activitatilor, efectul va putea fi observat numai dupa ce eliberati selectia
multipla!!!) -> Inchideti caseta Assign Roles -> vizualizati pe rand activitatile pentru a
confirma asocierea rolului .
Asocierea de costuri pe roluri
Tipurile de tarif (tarif=price/unit) sunt asociate rolurilor (este specificat unul dintre cele
disponibile) in eticheta Resources din formularul Activity Details.
Tipul de tarif (Rate Type) determina ce tarif este folosit in calcularea costului alocarii.

94
 Numele corespunzator fiecarui tip de tarif (dintre cele 5) este ales de administratorul
aplicatiei in eticheta Rate Types din meniul Admin Preferences/din web. Cand selectati
un tip de tarif valoarea monetara corespunzatoare este automat afisata in coloana
Price/Unit.
Coloanele “Price/Unit” si “Rate Types” se pot customiza in detaliile activitatii, in eticheta
Resources.
Cand schimbati un tip de tarif trebuie sa comandati recalcularea costurilor )in
functie de noul tip de tarif ales).

Capitolul 14. ALOCAREA RESURSELOR

Etapele Managementului Resurselor:
1.Definirea resurselor (totalitatea resurselor firmei) din fereastra Resources:
- Definitia disponibilitatii resurselor (max units/time, calendar, incarcarea actuala
etc).
- Stabilirea informatiilor generale despre resurse: nume, descriere, costuri, roluri
si atributele ce determina controlul asupra planificarii.
2.Alocarea resurselor pe activitati (cine ce va face in cadrul proiectului si in ce
perioada) din fereastra Activities:
- Introducerea numelui resursei si a volumului de munca planificat pentru o
activitate (alocarea resursei pe activitati).
- Costul este calculat pe baza cantitatii de resursa si a pretului ei pe unitate, asa
cum a fost definit in fereastra Resources.
- exceptie: cazul in care nu este bifa in campul Calculate Costs from Units (pt
resurse)
Exemplu pentru o resursa: daca modific Actual Units pentru acea resursa, atunci:
- Cu bifa: se calculeaza un nou Actual Cost , conform noii valori din Actual Units
- Fara bifa: valoarea din Actual Cost nu se modifica!

3.Analiza utilizarii resurselor si costurilor (alocarea este ok?) din fereastra

Activities.
- Utilizarea Resource Usage Profile pentru a vizualiza grafic cantitatea/costul
resursei. Profilul va ajuta sa analizati cand si pana unde o resursa este alocata.

95
- Utilizarea Resource Usage Spreadsheet pentru a vizualiza cantitatea/costul
resursei. La fel ca si in cazul optiunii Resource Usage Profile, formatul desfasurat al
resursei va ajuta sa analizati alocarea acesteia.
- Utilizarea coloanelor pentru a vizualiza costul total.

Atribuirea resurselor utilizand roluri

Alocarea resurselor poate fi realizata asociind o anumita resursa unui rol.
Cel putin un rol trebuie atribuit unei activitati pentru a putea aloca resurse dupa
roluri. Cand se aloca o resursa unui rol, doar acele resurse alocate rolului
respectiv sunt afisate in casuta de dialog Assign Resources by Role.
PRACTIC: (se presupune ca avem alocat rolul „Trade” pe activitatea curenta) In
fereastra Activities, in eticheta Resources din detaliile activitatii se selecteaza rolul
respectiv si se apasa butonul „Assign by Role” -> se deschide fereastra de resurse
(cu ajutorul filtrului putem afisa doar resursele cu rolul Trade”):

si se selecteaza resursa dorita din lista afisata (butonul ).

In functie de o setare din User Preferences, tabul Resource Analisys, poate avea
loc (sau nu) un mic dialog, in care P6 intreaba daca alegem ca „Price/Unit” sa
provina din cel vechi (al rolului initial) sau cel nou (al resursei ce se va aloca pe
acel rol). Eventual, in casuta de dialog pentru confirmare, bifati Do not ask me
about this again.

96
Atribuirea directa a resurselor (fara intermediul rolurilor)
Daca se cunoaste disponibilitatea resurselor, atunci acestea pot fi alocate direct
(fara intermediul rolurilor) pe activitate.
PRACTIC: din fereastra Activities => detalii => tabul Resources => butonul Add
Resource => se deschide un tabel cu resursele, din care alegem resursele pe care
dorim sa le alocam pe activitatea noastra.
ATENTIE:
La alocarea de resurse noi (cu sau fara roluri) se va avea in vedere
o setare din User Preferences -> tabul Calculation:
- daca e activat butonul "Preserve the Units, Duration and Units/Time"
atunci valorile Duration, Units si Units/Time ale assignarilor de resurselor deja
existente in activitate nu se modifica atunci cand se adauga resurse noi.
- daca e activat butonul "Recalculate the Units, Duration and Units/Time for ..."
atunci cand se adauga o resursa noua, acele 3 valori ale resurselor deja
existente in activitate se modifica in functie de parametrul Duration Type al
activitatii (tabul General din fereastra Activities). Se va relua subiectul in
saptamana a doua (cursul Advanced)

97
Alocarea Resurselor
In functie de numerosi factori - incluzand tipul de activitate sau tipul de resursa -
ati putea sa fiti nevoiti sa shimbati informatia continuta in eticheta Budgeted
Units sau informatia din eticheta Units/Time atunci cand atribuiti o resursa.
• Budgeted Units - reprezinta numarul unitatilor, orelor de exemplu, pe care
o resursa este alocata sa lucreze pentru o anumita activitate.
• Budgeted Units/Time - reprezina numarul unitatilor (orelor) pe care o
resursa planificata trebuie sa lucreze intr-o anumita perioda – ex: 8 ore/zi.

Alocarea Resurselor la nivelul de efort al unei activitati

Atunci cand atribuiti o resursa unei activitati este realizat urmatorul calcul:
Durata x Unitati/Timp = Unitati. (Ex: 10 zile * 8ore/zi = 80 ore)
In mod normal, o resursa nu poate fi atribuita unei lucrari pe un timp
nedeterminat. Tocmai din acest motiv, valoarea Unitatilor/Timp poate fi
modificata dupa ce se face alocarea resursei.
PRACTIC: se selecteaza activitatea -> in eticheta Resources se apasa butonul „Add
Resources” -> se seleceaza resursa dorita (eventual cautarea ei cu filtre, Search) ->
se apasa butonul -> se inchide casuta de dialog Assign Resources.
Alocarea unei Resurse Materiale
Resursele materiale nu sunt masurate in unitati de timp, ci in metri cubi, tone etc.
Unitatile de masura sunt create in Admin Categories. Dupa ce este creata unitatea
de masura, ea se atribuie resursei materiale din dictionarul de resurse.
PRACTIC: exact ca la resursele umane: Add Resources -> selectare si adaugare
resursa -> inchidere casuta dialog -> completare coloana Budgeted Units.

Costuri Planificate
Costurile sunt planificate si gestionate la nivelul activitatilor. Sunt doua tipuri de
costuri:
a. Resource - calculate pe baza resurselor atribuite
b. Expense - suma totala a costurilor nealocate pe resurse (se introduc
manual)
a. Resource
Costurile unei resurse pot fi calculate pe baza pretului unitar din dictionarul de
resurse si pe baza Unitatilor Bugetate atribuite unei activitati.
Costul Bugetat = Unitatile Bugetate X Pret/Unitate.

98
Vizualizarea costului unei resurse: in coloana Budgeted Cost din tabul Resources
din detaliile activitatii (ex: pentru o resursa ce are Price/Unit = 10 euro/ora si care
are bugetate 80 de ore, costul va fi de 80 * 10 = 800 euro).
Analog pentru toate resursele.
Ex: resursa Ciment (UM=tona) pentru o activitatea are alocata cantitatea = 20
tone (Budgeted Units=20t) si Price/Unit pentru acel ciment este 80$/tona, atunci
aplicatia va calcula valoarea Budgeted Cost = 20t * $80/t = 1600$.

b. Cheltuielile (expences)
Cheltuielile sunt costuri nealocate unor resurse, dar asociate unui proiect. Ele sunt
de regula cheltuieli care se fac o singura data pentru articole ne-reutilizabile.
Exemple de cheltuieli includ facilitati, calatorii, cheltuieli generale si instruirea,
taxe etc.
Cheltuielile se atribuie manual la nivelul activitatilor. Putem introduce o singura
suma totala sau putem introduce numarul de unitati si valoarea Pretului/Unitate.
• Tipurile de cheltuieli (coloana Expence Category) pot fi utilizate pentru a
clasifica tipul acestora. Categoriile le editeaza Admin in varianta WEB.
• Cheltuielile pot fi alocate la inceput, la sfarsit sau in mod continuu pe toata
durata activitatii (valoarea pentru campul Accrual Type).
• Se foloseste (daca este cazul) o unitate de masura pentru evidenta
cantitatilor, de exemplu: kilogram, metru cub, bucata etc.
Mai jos am adaugat unei activitati o cheltuiala (expense) de 1234 de lei, fara a
utiliza unitatile si pretul unitar. Dupa ce am apasat Enter, Primavera va adauga
numarul de unitati 1 si pretul pe unitate 1234 lei/bucata, pentru a conduce la
pretul de 1234 de lei.
Se observa ca s-a ales (implicit) Accrual Type = „Uniform over Activity”, adica banii
se vor cheltui in mod egal de-alungul activitatii (s-ar mai fi putut planifica sa fie
cheltuiti toti banii la inceputul sau la sfarsitul activitatii).

99
PRACTIC: tabul Expenses din detaliile activitatii selectate -> butonul Add -> se
tasteaza tipul de expense -> dublu click in campul Expence Category si se
selecteaza tipul de cheltuieli cu butonul -> in campul Accrual Type se alege
un tip de distribuire a cheltuielii -> in campul Budgeted Cost tastati suma
planificata (direct, fara unitati si price/unit).

In eticheta Summary se afiseaza unitatile, costurile sau informatiile privind datele

calendaristice in ceea ce priveste activitatea selectata.
De exemplu, butonul radio Display cost din partea de jos a ecranului se foloseste
pentru a afisa costurile ctivitatii selectate. Costurile unei activitati pot fi:
• Costuri cu resursele umane (labor cost)
• Costuri cu material (material cost)
• Costuri cu utilajele (nonlabor cost)
• Cheltuieli (expense cost)
• Cost Total, unde
Total Cost = Labor Cost + Expence Cost + Material Cost + Nonlabor Cost, pentru
fiecare din categoriile de costuri: Budgeted, Actual, Remaining si At Complete

100
Capitolul 15: ANALIZA PROIECTULUI
Dupa crearea planului proiectului verificati daca se incadreaza in parametrii
stabiliti de Factorii Interesati (Stakeholders) din punct de vedere al informatiilor
cantitative: termen limita, necesar de resurse si buget.
Optimizarea planului proiectului este ultimul pas al planificarii. Acest pas asigura
incadrarea planului in limitele de timp, resurse si cost.
I. Analiza datelor planificate – Evaluati planificarea pentru a va asigura ca
datele punctelor milestone si datele proiectului sunt tangibile.
II. Analiza alocarii resurselor – Evaluati alocarile de resurse pentru a va
asigura ca nu exista supraincarcari.
III. Analiza costului bugetat – Evaluati costurile proiectului p entru a va asigura
ca bugetul alocat este suficient pentru a acoperi costurile planului dv.
Datele planificarii, resursele si costurile sunt interconectate. O schimbare
a unui element dintre acestea le afecteaza pe celelalte.
I. Analiza Datelor Planificate
Cea mai importanta data calendaristica a planificarii este data calculata de Final
Planificat al proiectului. Daca acesta se afla deja dincolo de Termenul Limita
inseamna ca proiectul trebuie cumva scurtat. In plus, pot fi si milestone-uri
importante in proiect, ale caror date sunt impuse de Factorii Interesati (Project
stakeholders).
Pasi in analiza:
1. Comparati Planned Finish cu Must Finish By (asta face parametrul Total Float;
Total Float = Must Finish by – Planned Finish – 1)
2. Salvati o copie de siguranta a proiectului inainte de posibile masuri corective.
3. Concentrati-va asupra activitatilor aflate pe drumul critic
4. Redimensionati proiectul
5. Nu uitati ca dupa fiecare interventie ce afecteaza elementele timp este
necesara comanda de calcul SCHEDULE (F9) pentru validarea modificarilor!
1. Comparatia Planned Finish - Must Finish By
Puteti determina dintr-o privire daca proiectul se va termina in timp util
vizualizand eticheta Dates din formularul de detalii al proiectului, aflat in fereastra
Projects.
Proiectul trebuie terminat pana la data din campul Must Finish By. Data de final
ce rezulta in urma planificarii este in campul Finish, iar comparatia se face vizual.

101
3. Focus pe Activitatile Critice
La redimensionare, concentrati-va pe activitatile critice, mai ales pe cele cu durata
mare. In cazul in are ajustati drumul critic, data de final (Planned Finish) este
afectata.

Observatie: modul in care aplicatia intelege activitatile critice se seteaza in

eticheta Settings din formularul de detalii al proiectului.
Pentru selectarea activitatilor critice se poate folosi filtrul Critical.

4. Redimensionarea Projectului
Daca analiza arata faptul ca limita Must Finish By nu poate fi respectata,
concentrati-va eforturile asupra redimensionarii si optimizarii planificarii. Cateva
metode:
A. Rafinarea estimarilor de durate:
Reduceti activitatile mai lungi de pe drumul critic prin alocatarea de resurse
aditionale, pentru a reduce duratele.
B. Utilizati relatiile de conditionare pentru a suprapune in timp activitati.
C. Aplicati/modificati constrangeri.
D. Schimbati alocarile de calendare:
Stabiliti calendare cu perioade lucratoare mai lungi pe activitatile critice si/sau
adaugati exceptii perioadelor nelucratoare.
A. Rafinarea estimarilor de durate
Incepeti cu activitatile lungi; ele sunt mai flexibile in ceea ce priveste scurtarea
duratei. Scurtarea duratei: modificarea lui Original Duration (in tabela de activitati
sau in detalii)
Alocarea de resurse suplimentare: Add Resources din tabul Resources din detalii,
cu setarile necesare (sa nu avem tipul de durata fixa).
102
B. Modificarea Relatiilor de Conditionare
Revizuirea relatiilor dintre activitatile de pe drumul critic: se modifica sagetutele,
de exemplu pentru a pune activitati in paralel, tipul lor, poate si lagurile.
C. Modificarea Constrangerilor
Se verifica/modifica constrangerile activitatilor critice pe baza ultimelor
informatii.
D. Schimbarea calendarelor activitatilor
Dupa aceea, se verifica datelor proiectului si daca este cazul, se reia
micsorarea duratei proiectului cu alta modificare.
Pentru aceasta, puteti sa verificati daca mai exista vreo valoare negativa in
coloana Rezerva Totala (Total Float) la nivelul activitatilor. Se da un calcul nou
(F9) si se poate aplica un filtru pt Total Float<0.

II. Analizati Alocarea Resurselor

Pentru a vedea daca resursele sunt alocate corespunzator si eficient, se poate
utiliza Resource Usage Profile (Profilul de utilizare a resurselor); astfel se
determina daca resursele sunt supraincarcate sau nu sunt utilizate corespunzator.
PRACTIC: in fereastra Activities, butonul “Resource Usage Profile “ -> pe ecran, in
dreapta-jos apare fereastra cu profilul resurselor, unde se poate vedea cum sunt
utilizate (incarcate) resursele.
Identificarea supraincarcarii resurselor
Panoul de analiza Resource Usage Profile va permite aplicarea unui “filtru”
pentru identificarea activitatilor care contribuie la supraincarcarea resursei, prin
activarea unui interval in zona de “profil”, selectand doar activitatile din
perioadele de supraincarcare pentru fiecare resursa supraalocata.
PRACTIC: in sectiunea din stanga jos, la Display Activities for selected…, bifati
Time Period -> In scara de timp din histograma selectati perioada dorita si
vizualizati activitatile ce cauzeaza supraincarcarea afisata de acel interval de timp
-> repetati procedura pentru fiecare perioada ce contine supraalocari.
Daca nu e disponibila acea bifa, atunci ea se poate disponibiliza cu: bara Display
din zona Resource Usage Profile, unde debifati optiunea Show All Projects.

Mai jos este vorba de un mic exemplu de supraincarcare a resursei Electrician,

care este alocata cate 8h/d pe activitatile B si D, ce se desfasoara partial in acelasi
timp. Se observa alocarea ei peste limita de 8h/d in cele 3 zile commune pentru
activitatile B si D.

103
In figura de mai sus, profilul resursei este zilnic (Timescale este setat pe
week/day).
Observatie: aceeasi situatie, dar folosind un profil lunar (Timescale = year/month)
arata astfel:

104
Aceasta se petrece pentru ca daca limita zilnica este de 8h, aceeasi limita este de
40h/saptamana si 176h intr-o luna cu 22 de zile lucratoare, ca in figura.
Resursa noastra munceste in luna iunie 2014: 4*8=32 de ore pe activitatea B si
6*8=48 de ore pe activitatea D. In total: 32+48=80 de ore in luna iunie, unde
limita sa este de 176 de ore si de aceea resursa “pare” a fi sub-alocata (nu supra-
alocata, asa cum este, de fapt).
De aici concluzia: verificarea alocarii se va face cu un profil zilnic!

Corectarea Supraincarcarii
Supraincarcarile pot fi eliminate prin mai multe metode:
 Inlocuirea resursei supraincarcate cu o alta resursa disponibila
 Marirea saptamanii de lucru a resursei existente (modificarea calendarului
resursei).
 Cresterea limitei superioare de disponibilitate a resursei (Max Units/Time)
 Adaugarea de resurse (pe acea activitate) care sa preia din volumul de lucru
Revizuirea alocarii
Utilizati profilul de urmarie a alocarii, Resource Usage Profile, pentru a verifica
acum, dupa inlocuire, situatia celor doua resurse.
Inlocuirea unei resurse
Apasam butonul Assign Resource din tabul Resources din detaliile activitatii si se
deschide fereastra de resurse; selectam aici resursa pe care vream sa o inlocuim
(in figura am ales resursa Excavator):

Apoi apas butonul de inlocuire si se deschide alta lista cu resurse, de unde

selectez resursa ce va inlocui resursa Electrician (voi alege resursa Elevator
Installer):

105
Apasam apoi butonul Select (crucea verde) si se face inlocuirea, dupa ce, intr-o
caseta de dialog, se alege intre a pastra Price/Unite si Overtime factor al resursei
inlocuite si a schimba aceste atribute cu cele ale noii resurse.
Observatii:
- Aceasta functie nu este disponibila decat pentru atribuirea directa de
resurse, nu e disponibila in caseta Assign Resources by Role.
- Aceasta functie este disponibila doar pentru resurse ce nu au fost
actualizate (nu au inregistrate unitati actuale)!
- Operatia de inlocuire se poate face si “clasic: se elimina resursa
supraincarcata si se adauga cea disponibila.

IV. Analiza Costului Bugetat

Daca afisati coloanele de cost planificat (din categoria Budgeted … Costs) in
tabelul de activitati, puteti analiza costul pe activitati, capitole WBS si proiect.
Layoutul va arata costurile planificate; se vor observa eventualele depasiri de
buget.

Se mai pot introduce coloane cu diferite valori considerate utile pentru

analiza, dar acestea sunt cele mai importante.

106
Capitolul 16. CREAREA PLANIFICARILOR DE REFERINTA
Planificarile de referinta pot fi intalnite si sub numele de baseline, sau proiecte-
tinta etc. Se pot crea si salva un numar nelimitat de planificari de referinta.
Planificarea de referinta este o copie a proiectului pe care o puteti compara cu
proiectul actual, comparand planul la un moment dat (si memorat intr-un
baseline) cu cel actual. Compararea poate sa priveasca: costurile, programarea
activitatilor si performanta resurselor in anumite , cu scopul de a evalua
progresul.
Planificarea de referinta in Primavera va ofera posibilitatea de a:
• Ilustra simultan un plan de referinta al proiectului si pana la 3 planificari
definite de utilizator care in acelasi timp sa permita o comparatie a
planificarilor cu proiectul actual.
• Aloca un tip de planificare pentru a le ierarhiza. Exemplele de planificari
includ planificarea initiala, tipurile What–if („Ce-ar fi daca?”) sau de mijloc
(de la mijlocul perioadei de realizare a proiectului). Stabilirea tipului de
planificare va ajuta sa masurati performanta dealungul mai multor
proiecte.
Crearea unei planificari de referinta
Puteti crea o planificare de referinta:
• Facand o copie actuala a proiectului deschis.
• Convertind alt proiect intr-o planificare de referinta a proiectului deschis.
Atunci cand creati o Planificare de Referinta, trebuie sa selectati proiectul caruia
vreti sa o asociati.
Compararea dintre un plan de referinta si proiectul actual se poate face atat prin
valorile din coloanele aplicatiei (costuri, durate, date de start si finis etc), cat si in
graficul Gantt, unde proiectul de referinta si cel actual vor fi reprezentate prin
bare diferite, putandu-se observa pe grafic decalajele de date si durate ale
activitatilor din proiectul de referinta si cel actual. Proiectele actuale trebuie sa fie
deschise pentru a se putea face aceasta comparatie.
Crearea unui plan de referinta: meniul Project => optiunea Maintain Baselines =>
se deschide fereastra de mai jos:

107
Butonul Add -> se deschide o mica fereastra in care se cere sa alegem daca
baseline-ul va fi o copie a proiectului sau un alt proiect (mai departe am ales
prima varianta) -> butonul ok din fereastra mica, care se inchide -> se afiseaza o
linie in fereastra de mai sus; ea corespunde baseline-ului creat si are numele
implicit (numele proiectului urmat de B1) -> selectam aceasta linie si eventual ii
editam numele dorit in campul de nume sau direct in tabelul de baseline-uri -> se
poate alege un tip de baseline in campul Baseline Type -> butonul Close.
In campul Baseline Type se poate allege unul dintre tipurile create de catre
administrator (ub web sau in variant PPM in meniul Admin.

Alocarea (assignarea) unui baseline pentru un proiect

Un proiect poate avea mai multe baseline-uri. Pentru ca unul dintre acestea sa se
poata compara cu proiectul, este necesar ca sa fie assignat (transpus) intr-unul din
baseline-urile-standard: Project Baseline, Primary Baseline, Second Basline sau
Third Baseline (BL Project pentru toti userii si BL1, BL2 si BL3 pentru userul
curent).
Operatia de assignare se poate face astfel: meniul Project => optiunea Assign
Baselines. Daca nicio planificare nu este selectata ca fiind assignata proiectului,
atunci planul actual al proiectului este utilizat ca planificare de referinta in mod
implicit (in acest caz nu apar diferente intre proiectul actual si el insusi).
- Planificarea de referinta a proiectului (este selectata de managerul
proiectului) se utilizeaza la compararea programarii activitatilor, resurselor si
costurilor (comparatia intre valorile din proiect si omoloagele lor din baseline).
- Baseline-urile se pot folosi la compararea diferitelor stadii ale proiectului
intre ele, ca si la compararea proiectului actual cu aceste baseline-uri; fiecare
utilizator poate alege o planificare diferita pentru a o compara cu proiectul actual.

108
PRACTIC: meniul Project -> optiunea Assign Baselines -> se deschide ferastra de
mai sus, unde in campul Project se selecteaza proiectul caruia ii vom assigna
baseline-ul. Din lista derulanta Project Baseline selectati baseline-ul droit, daca
doriti, in lista derulanta Primary a sectiunii User Baseline selectati baseline-ul
dorit. Oricum, in final apasati butonul Ok.
Vizualizarea barelor aferente planificarii de referinta
Afisare bare: se deschide fereastra Bars, care permite sa alegeti ce bare se
afiseaza si cum, sa modificati tipul, marimea, pozitia sagetilor, culoarea si forma
barelor afisate in graficul Gantt.
- Coloana Display: bifa pentru barele de afisat
- Coloana Scara timpului (Timescale) – barele sunt afisate pe baza scalei
timpului, de exemplu, Bara Curenta este desenata intre datele calendaristice
Actual Start si Actual Finish.
- Coloana Filtre – barele sunt afisate pentru toate activitatile care indeplinesc
criteriile enuntate in filtrul afisat.
- Coloanele User Start Date si User Finish Date: pentru barele de tip User
a. Eticheta (tabul) Bar Style
Eticheta Bar Style va permite sa specificati forma, culoarea si designul barelor si
punctelor de capat din graficul Gantt.
• Shape - alegeti forma barelor afisate (grosime) si a punctelor de capat.
• Color - alegeti culoarea barelor si a punctelor de capat.
• Pattern - alegeti tipul de umplere a barelor.
• Row (rand) – o bara are alocata o zona de afisare de grosime egala cu
grosimea liniei din tabelul de activitati. Alegand Row=1, barele de tipul de selectat
109
aici, in Bars, se vor trasa in limita superioara a liniei activitatii; cu Row=2, barele se
traseaza la mijlocul liniei de afisat si cu Row=3, ele se afiseaza in partea de jos a
linei de afisat.

Afisarea Barelor Planificarii de referinta: afisand barele planificarii de referinta in

Graficul Gantt, puteti face o comparatie vizuala intre datele planificarii proiectului
si datele proiectului actual. Barelor afisate din oficiu le puteti adauga alte bare
aferente planificarilor de refereinta pe baza datelor si filtrelor.
Observatie: daca se incearca afisarea mai multor bare (Ex: o activitate cu doua
baseline-uri), s-ar putea ca acestea sa nu aiba loc simultan pe inaltimea unui rand
si atunci nu se vad toate barele.
Puteti sa personalizati tabelul de activitati alegand optiunile afisate in ferastra
Table, Font and Row. Acestea includ fontul si inaltimea randurilor din tabelul de
activitati.

110
PRACTIC: click-dreapta in tabela de activitati -> Table, Font and Rows, sau meniul
View -> Table, Font and Rows. In fereastra noua se pot seta:
- Fontul (butonul Font: stil, marime, culoare cerneala, efecte) si culoarea de
fond (butonul Color)
- Inaltimea liniei de tabel: setare automata la inaltimea aleasa, sau un numar
de pixeli ales din lista Select hight for all rows
- Daca se afiseaza si iconitele pentru activitati si WBS-uri in tabela
Salvarea Layoutului: daca doriti sa salvati layoutul creat: bara Layout Options ->
Save As -> completare nume layout -> Save.

b. Eticheta Bar Labels

In graficul Gantt se pot adauga informatii scrise asociate barelor (ex: Start si
Finish) astfel: fereastra Bars -> tabul Bar Labels -> Add -> in coloana Position se
alege din lista oferita o pozitie a etichetei ce se va afisa (ex: Left, Right, Center etc)
-> in coloana Label se alege din lista oferita informatia dorita (ex: costuri, unitati,
date etc) -> Ok
Efect: in graficul Gant se afiseaza pentru fiecare bara informatiile alese.

c. Eticheta Bar Settings

Aici se gasesc 4 campuri in care se pot face marcari cu o bifa:
- “Show bar when collapsed”: cand se face colapsare, activitatile colapsate
apar in bara de colapsare din graficul Gantt; altfel, la colapsare nu mai apar deloc.
- “Show bar for grouping bands”: barele se vor desena ca niste bare
sumarizatoare, indiferent daca s-a facut colapsare sau nu;
- “Calendar nonwork time”: cu bifa, barele de tipul selectat vor prezenta
niste ingustari in perioadele de nemunca din calendar (week-end etc);
- “Activity nonwork intervals”: pentru ingustarea barelor in intervalele cand
activitatile sunt suspendate etc.

Stergerea unui Baseline

- Meniul Project -> Maintain Baselines -> selectare baseline de sters ->
Delete -> ok
- Observatie: daca acel baseline este assignat unui proiect, el va trebui intai
dezassignat (meniul Project -> Assign Baselines -> eliminarea baseline-ului de
sters din campul Project Baseline sau din campul Primary/Secondary/Tertiary
Baseline si eventual, inlocuire cu alt baseline. Apoi se poate sterge respectivul
baseline, din fereastra “Maintain Baselines”.

111
CREAREA unei bare noi:
- Selectam o linie din table si apasam butonul Add => apare o linie noua
imediat sub cea selectata => editam numele barei in coloana Name => alegem un
continut din lista afisata in coloana Timescale:

- Click in coloana Filter => se deschide fereastra de filtre, unde folosim/cream

un filtru specific pentru bara respective => urmeaza editarea barei in cele 3 taburi
ale ferestrei.
Observatie: ordinea barelor in tabelul de bare este importanta!
Ex: daca barele de baseline-uri sunt in tabel deasupra celor “de proiect”, atunci
relatiile din grafic sunt afisate intre barele de baseline, ca mai jos:

In caz contrar, relatiile sunt intre barele “de proiect” (cele albastre, rosii si verzi),
ca mai jos:

112
Capitolul 17: ACTUALIZAREA MANUALA A PROIECTELOR

Odata ce un proiect este demarat, trebuie sa actualizati datele planificarii si cele

despre utilizarea resurselor, la intervale regulate. Compania dumneavoastra va
stabili o procedura standard de actualizare, incluzand modul de colectare a
datelor precum si cat de des se impune actualizarea lor.
Actualizarea se poate face zilnic, saptamanal sau o data pe luna, acest lucru
depinzand de amploarea proiectului si cat de des doriti sa modificati datele
proiectului.
Modul de colectare a datelor
• Managerii de proiect introduc manual informatiile despre datele actuale,
resursele si costurile.
• Aprobarea si aplicarea fişelor de pontaj:
o Membrii de echipa utilizeaza fisele de pontaj pentru a actualiza
activitatile;
o Managerii de proiect revad si aproba fişele de pontaj;
o Managerii de proiect aplica pontajul in cadrul proiectului.
• Autocalcularea datelor actuale
o Progresul activitatilor este in mod automat calculat in functie de
planul proiectului (cand totul s-a desfasurat conform planificarii).
Data de Analiza (Data Date = DD)
Cand actualizati un proiect, datele sunt actualizate pentru fiecare activitate,
raportandu-se la data de analiza. Data de Analiza este data la care este raportata
performanta actuala si de la care se planifica activitatile viitoare. Data de Analiza
este deja setata la inceputul zilei. Pe grafic, DD este linia verticala albastra. Ceea
ce este in stanga se refera la activitatile deja actualizate, iar in dreapta sunt cele
ramase de efectuat.

Mai jos sunt prezentate cele ce se urmaresc la actualizare: incadrarea in timp,

utilizarea resurselor de-alungul desfasurarii proiectului si variatia costurilor in
timp.

113
Actualizarea Progresului
• Inainte de actualizare, creati o planificare de referinta.
• Identificati noua data de analiza (cu ajutorul optiunii Progress Spotlight).
• Introduceti noile date privind progresului activitatii.
• Faceti un raport actualizat al resurselor utilizate si al costurilor.
• Utilizati optiunea Suspend and Resume dates, daca este cazul.
• Aplicati datele actuale proiectului.
• Analizati performanta: comparati planul actual cu precedentul (analiza
variatiilor); precedentul se regaseste intr-un baseline.
• Calculati planificarea (Atentie la data de analiza!).
• Monitorizati nivelul progresului proiectului in cadrul unor rapoarte:
− Se va finaliza proiectul pana la data stabilita?
− Se va incadra in bugetul alocat?
− Au fost resursele utilizate in mod eficient?
Sfaturi in ceea ce priveste utilizarea etichetei Status
• Utilizati Activity Details sau Tabelul de Activitati.
• Utilizati optiunea Progress Spotlight pentru a identifica activitatile carora
trebuie sa le actualizati datele.
• Utilizati filtrele si gruparile pentru a crea un layout de stare.
• Atentie le setarile Primaverei!!!!!!!:
o Rate Source (Resource / Role / Override)
o Bifa Preserve the Units.../ Recalculate the Units ... din User Preferences
=> tabul Calculation
o Calendarele folosite
o Bifa Recalculate Actual Units ... din detaliile proiectului, tabul
Calculations

Definirea frecventei de actualizare

Stabiliti perioada dintre doua actualizari inainte de a incepe actualizarea datelor
activitatilor. Durata acestei perioade depinde de frecventa actualizarilor. Sfarsitul
acestei perioade va deveni noua data de analiza-data de la care performanta va
incepe sa fie masurata.
Exista doua optiuni de definire a perioadei de actualizare in Graficul Gantt.
• Activarea optiunii Progress Spotlight
• Prelungirea perioadei datei de analiza
Indiferent daca ati stabilit o noua perioada dintre doua raportari, noua data de
analiza trebuie sa fie schimbata manual in casuta de dialog Schedule.
114
Optiunea Progress Spotlight
Optiunea Progress Spotlight marcheaza intervalul de timp (zi/saptamana/luna etc,
in functie de Timescale) dintre actuala data de analiza si viitoarea data de stare
PRACTIC: apasam butonul din bara de unelte pentru a activa optiunea
Progress Spotlight.
Efect: pe graficul Gantt apare o cortina galbena (cu durata de o unitate de timp)
dupa ultimul DD dinaintea actualizarii. In figura, unealta este incadrata cu
verde.

Marginea dreapta a cortinei se trage cu mouse-ul pana la noia data de analiza (in
figura de mai jos, ea s-a tras pana la finalul zilei de 25 mai, ora 17.05).

Se observa in tabelul de activitati (din stanga) ca activitatile ce strabat intervalul

de actualizare au fondul colorat cu galben. Activitatea D, care este planificata in
afara intervalului de actualizare nu este evidentiata cu galben, deci nu va fi inclusa
in actualizare (decat daca in realitate s-a lucrat in cadrul ei in perioada de
actualizare, contrar planului din grafic).
In cele doua figuri de mai sus, proiectul era deja actualizat pana la data de 21 mai
ora 0:00. Operatiunile descrise mai sus se refera la pregatirea pentru a face o a
doua actualizare (pentru perioada de la 21 la 25 mai)

Introducerea datelor actuale

Odata ce un proiect este in derulare, trebuie sa introduceti datele actuale de
realizare, consumul resurselor si evolutia cheltuielilor la un interval regulat de
timp (zilnic, saptamanal, lunar etc) sau cat de des doriti sa modificati datele.

115
Datele actuale sunt diferite de cele planificate; datele actuale reprezinta datele
reale si costurile asociate unei activitati, corespunzatoare consumului real de la
data de start pana la data de analiza.
Datele planificarii, resursele si costurile, in fereastra Activities, se introduce in
ordinea:
I. Pentru activitatile ce se incheie in perioada de actualizare:
• Se bifeaza campurile Started si Finished din tabul Status
• se introduc datele actuale de start si finish (atentie la ora!), in tabul Status
• se introduc unitatile si costurile actuale pentru fiecare resursa, in tabul
Resources
• se introduc unitatile si costurile Remaining pentru fiecare resursa, in tabul
Resources
• se introduc cheltuielile actuale in tabul Expences din fereastra Activities.

II. Pentru activitatile in derulare in perioada de actualizare (nu se termina)

• se bifeaza campul Started din tabul Status
• se introduce data actuala de start in campul Started din tabul Status
• se introduce un procent in campul Duration % sau o valoare in campul
Remaining Duration, ambele in tabul Status; aceste valori Remaining
reprezinta o estimare a ceea ce a ramas de executat;
• se introduc unitatile si costurile actuale pentru fiecare resursa, in tabul
Resources
• se introduc costurile actuale si cele ramase in tabul Expences
IMPORTANT: dupa introducerea datelor (ca mai sus) se va face calcul (F9) cu data
de actualizare (Atentie si la ora!!!!).
Observatii:
• Dupa introducerea valorilor actuale, barele activitatilor ce se actualizeaza
se deplaseaza pe graficul Gantt; reasezarea lor corecta pe grafic: dupa F9.
• Cu bifa in campul „Recalculate Actual Units and costs when duration%
complete change” din tabul Calculations din detaliile proiectului, unitatile si
costurile actuale primesc valori conform procentului din campul Duration
% Complete. Aceasta proprietate este valabila doar pentru Duration Type
= Fixed Duration & orice”. Mai sus, s-a presupus ca nu este pusa aceasta
bifa.

In general, Primavera calculeaza Remaining Units astfel:

Remaining Units = Remaining Duration x Remaining Units/Time

116
Dupa F9, barele din Graficul Gantt reprezinta corect realitatea din proiect, iar
barele activitatilor actualizate devin albastre in portiunea inclusa in zona
actualizata (de la start la data de anliza).
Actualizarea unei activitati de tip milestone
• Un milestone de start: bifa in tabul Status, campul Started, apoi se
completeaza data actuala de start; se pune automat bifa in campul Finished
• Un milestone intermediar: exact ca mai sus, pt cele de start
• Un milestone de finish: bifa in tabul Status, campul Finished, apoi se
completeaza data actuala de finish; se pune automat bifa in campul Started

Actualizarea activitatilor ce se termina in perioada de actualizare

Trei etape trebuie urmarite pentru a actualiza o activitate pana la incheiere:
• Introduceti bifa in campul Started si apoi Actual Start (daca este activitatea
incepe tot in periada de actualizare) si bifa in campul Finished si apoi Actual
Finish.
• Introduceti Actual Units (Consumul curent) pentru resurse.
• Introduceti Actual Cost pentru cheltuieli.

Suspendarea unei activitati

Cand o activitate incepe, dar la un moment da teste oprita pentru o perioada de
timp, trebuie sa o suspendati.
• Activitate suspendata trebuie sa aiba o data de Actual Start.
• Datele de suspendare si reluare se trec in campurile Suspend and Resume
din tabul Status
• Durata actuala exclude perioada in care activitatea a fost suspendata
• Utilizati tabul Notebook pentru a specifica motivele pentru care activitatea
a fost suspendata.
Exemplu: proiectul initial (cu o activitate):

DD este 21 mai, ora 8.00. Presupunem ca activitatea s-a desfasurat normal

primele 3 zile, dupa care s-a suspendat la data de 9 mai ora 16.00, urmand sa se

117
reia la data de 16 mai ora 8.00. Pentru a introduce in Primavera acest scenariu
procedam astfel:
- Bifa in tabul Status in caseta de Start
- Introducem data de start actuala 7 mai ora 8:00 (cum era planificat)
- Introducem data de suspendare 9 mai ora 16:00 in campul Suspend din
tabul Status
- Introducem data de reluare 16 mai ora 8:00 in campul Resume din tabul
Status
- Introducem in campul Remaining valoarea 9, pentru ca in scenariu am
socotit astfel: se lucreaza 3 zile: 7, 8 si 9, apoi urmeaza suspendarea de pe zilele
de 10, 11 (urmeaza weekendul, care „nu se socoteste”), 14 si 15, dupa care se
lucreaza pana la DD inca 3 zile: 16, 17 si 18 mai. Urmeaza weekendul (19 si 20), iar
luni 21 mai ora 8:00 este DD. Deci de la start la DD s-a muncit un numar de 3+3 =
6 zile si de aceea Remaining Duration este de 9 zile.
Cele de mai sus se pot vedea in tabul Status, mai jos:

Apoi dam calcul (F9) la DD (21 mai ora 8:00) si obtinem graficul:

Observatii:
- Pentru ca graficul sa arate in perioada de suspendare ca in figura (bara
subtiata), este nevoie de o setare: click-dreapta in zona graficului Gantt, optiunea

118
Bars, tabul Settings si aici bifa in campul „Activity nonwork intervals”, ca mai jos,
in campul incadrat cu rosu (in figura este aplicata pentru barele actuale).

• Daca nu folosesc aceasta bifa, atunci pe graficul Gantt activitatea va aparea

ca si cum ar fi perioada compacta de munca in tot intervalul de actualizare.
• Bifa „Calendar nonwork time” este pentru ca barele sa fie mai late in
perioada de munca (clasic, cele 8 ore) , iar in intervalele cand nu se lucreaza
(celelalte 16 ore) ele se traseaza cu linii subtiri.
• Se poate face cel mult o suspendare pentru fiecare activitate! Daca se
incearca o a doua suspendare, ea este acceptata, dar prima suspendare
este considerata perioada de munca!
• Pentru a avea acces la campurile cu datele despre suspendare, trebuie ca
activitatea sa aiba bifat startul.
PRACTIC: se selecteaza activitatea -> in eticheta Status bifati casuta Started ->
introducere data de start -> se introduce o valoare in campul Remaining Duration -
> se introduce o data in campul Suspend -> se introduce o data de reluare a
activitatii in campul Resume -> se adauga o nota cu lamuriri privind suspendarea,
in tabul Notebook din detaliile activitatii (eventual) -> ok. Nu uitati bifa de
suspendare!

Replanificarea proiectului
Acum ca datele actuale au fost introduse, trebuie replanificat proiectul pe baza
noii date de analiza. Orice activitate care s-a incheiat dupa data planificata le va
intarzia pe succesoarele ei. Orice activitate neactualizata, desi era planificata in
perioada de actualizare, va fi deplasata imediat dupa DD, cu statut de Remaining.

119
PRACTIC: tasta F9, sau butonul Scheduie din bara de unelte sau meniul Tools->
Schedule -> se deschide fereastra Schedule => se selecteaza o data (si o ora) ->
butonul Schedule

Verificarea rezultatelor replanificarii proiectului

Dupa ce proiectul a fost replanificat, activitatile succesoare activitatii intarziate au
fost si ele intarziate. Atunci trebuie sa:
• Analizati activitatile din Drumul Critic.
• Reanalizati performanta proiectului.
• Dezvoltati strategii pentru a respecta graficul planificat al proiectului.
• Stabiliti strategii impreuna cu echipa de proiect.
• Implementati planul refacut al proiectului.

Controlul Proiectului
Dupa replanificarea proiectului, analizati datele planificarii, alocarea datelor
resurselor si costul bugetat.
1. Analiza Datelor Planificarii
Se analizeaza planificarea pentru a determina daca datele de tip Milestone si
datele proiectului sunt respectate.
- Comparati datele de Finish cu data de Must Finish By pentru a vedea daca
proiectul se va termina la data stabilita.
- Daca proiectul nu respecta datele planificarii, analizati activitatile critice.
- Modificati proiectul astfel incat sa respecte data de Must Finish By.
2. Analiza Alocarii Resurselor
Dupa ce ati modificat proiectul, verificati daca resursele sunt utilizate in mod
corespunzator. Eventual, corectati alocarea resurselor.
3. Analizati Costul Bugetat

120
Dupa modificarea proiectului analizati At Completion Total Cost pentru a
determina daca va incadrati in bugetul alocat. Eventual, corectati depasirile de
costuri.

Reducerea Planificarii
Daca data de Finish planificata este mai tarzie decat data de Must Finish By puteti
folosi urmatoarele metode pentru a reduce durata proiectului:
• Utilizati relatiile dintre activitati pentru a le suprapune in timp.
• Adaugati resurse pentru a reduce durata activitatilor.
• Impartiti activitatile cu durata prea mare in mai multe activitati mai mici,
intre care se pot adauga laguri negative, suprapuneri etc.
• Schimbati calendarele atribuite:
o oferiti activitatilor critice calendare cu o durata de lucru mai mare.
o adaugati exceptii perioadelor non lucratoare.

Urmatoarele intrebari va vor ajuta sa alegeti cea mai potrivita solutie pentru a
scurta durata planificarii:
a. Poate fi intarziata data de Finish a proiectului?
• Durata proiectului poate fi intarziata daca nu exista nici o alta optiune
valabila.
• Daca intarzierea proiectului este aprobata, modificati activitatile de tip
milestone.
• Daca intarzierea proiectului nu este aprobata, incercati sa gasiti alte
metode pentru a va incadra in data de final a proiectului.

b. Poate fi redus scopul activitatii/proiectului?

• In anumite situatii cu scopul de a respecta data de final al proiectului, puteti
reduce din cantitatea totala de munca ce ar fi trebuit sa fie indeplinita si
deasemenea se poate reduce din scopul proiectului.
• Daca schimbarea scopului activitatilor/proiectului este aprobata puteti face
acest lucru reducand numarul orelor de lucru al activitatilor. Aceasta
procedura va shimba durata activitatilor.
• Daca shimbarea scopului nu este aprobata, incercati sa gasiti alte
alternative pentru a respecta data de finalizare a proiectului.

c. Au fost orele bugetate subestimate sau supraestimate?

121
 • Se poate intampla ca numarul de ore alocate pe o activitate sa fie
supraestimate, iar activitatea sa poata sa fie realizata in mai putine ore
decat cele estimate.
• Se poate reduce nr total de ore ale unei activitati -> reducere durata
activitati.

d. Pot fi adaugate noi resurse?

• Pentru a termina o activitate la data propusa puteti sa adaugati o alta
resursa activitatii doar daca caea resursa este calificata pentru activitatea
respectiva si este disponibila.
• Daca o resursa e disponibila o puteti aloca pentru a finaliza la timp o
activitate.
• Se poate ca o resursa sa lucreze ore suplimentare? Resursa ar putea fi
nevoita sa lucreze ore suplimentare pentru a finaliza la timp activitatea.
Daca este posibil, reduceti durata activitatii, apoi introduceti orele ramase.
Orele pe care resusa le lucreaza zilnic vor creste.

Pentru activitatile cu pasi

Daca planificam o activitate in pasi, obtinem un procent de realizare fizica
conform cu ceea ce am editat in fereastra Acticities, tabul Steps pentru
acea activitate.
Pregatitor:
• Se pune bifa in campul „Activity Percent Complete based on Activity Steps”
din tabul Calculation din detaliile proiectelor;
• Se alege tipul de %Complete sa fie „Phisical” in tabul General din detaliile
activitatii.
• Cream pasii activitatii respective si dam ponderi pasilor.
Actualizarea propriu-zisa:
• Completam procentele de realizare pentru pasi
• Dam calcul (F9) (dupa ce am actualizat si celelalte activitati)
• Procentul de realizare a activitatii noastre se va calcula in functie de
ponderile si procentele de realizare a pasilor, procent ce nu se poate fi
modificat manual.

122
Exemplu
Activitatea A are pasii cu ponderile si realizarile din figura (s-au facut setarile
pregatitoare):

Din tabelul de pasi se poate deduce:

- Pasul p1 a fost realizat complet (100%), deci cele 10 procente din activitate
datorate lui P1 sunt realizate
- Pasul P2 a fost realizat in proportie de un sfert (25%), deci cele 20 de
procente din activitate s-au realizat pe sfert (din 20%), adica inca 5 procente
- Pasul P3 a fost realizat in proportie de jumatate (50%), deci cele 30 de
procente de activitate s-au realizat pe jumatate, adica inca 15%
- In total, activitatea va avea procentul de realizare: 10% + 5% + 15% = 30%

Se vede (in zona incercuita cu rosu) ca procentul de realizare (fizic) a activitatii

este de 30%.

123
Observatie: nu am facut nicio actualizare in termenii cunoscuti (bifa pe start,
completare data de start etc). Orice am adauga acum pe activitate, procentul va
ramane la fel!
Iata: fac actualizarea astfel: presupun ca s-au lucrat 14 zile (din 15!), dar procentul
de realizare va ramane la fel (30%)!

La fel ar fi daca ar fi resurse alocate pe activitate (sau cheltuieli)!

124
 Capitolul 18: RAPOARTE
Rapoartele contin performantele planificarii, resurselor si costurilor echipei de proiect.
Ele se pot realiza utilizand:
• Imprimarea (layout; rezulta un fisier html / scriere la imprimanta/pdf)
• Imprimarea rapoartelor din optiunea Report Wizard (rezulta un html/fisier
text/afisare la imprimanta/fisier pdf)
• Imprimarea rapoartelor din optiunea Writer Report
• Site-ul web al proiectului (capitolul urmator)
• Fisele de pontaj (modulul Progress Reporter)
• Aplicatiile web Primavera
Vom imparti rapoartele in doua categorii:
I. Rapoarte Tabelare (cele din fereastra Reports)
II. Rapoarte de tip Layout (continutul lor este cel al unui layout)

I. RAPOARTE TABELARE
Fereastra Reports
- afiseaza rapoartele grupate dupa categorie: planificare,resurse si costuri.
- Se deschide cu butonul cu rosu din figura (bara verticala din stanga):

125
Daca toolbarul reports nu este afisat, atunci cu clic-dreapta pe linia toolbarurilor
se deschide lista acestora, unde bifam tiilbarul Reports, care se afiseaza pe o linie
noua, in stanga-sus (incercuit cu rosu).
Rapoartele sunt grupate (grupuri, subgrupuri etc)
a. Rularea (executarea) unui raport existent
PRACTIC: fereastra Reports -> selectare raport in tabel -> butonul Run Report
(primul din stanga dintre butoanele din meniul Reports) -> fereastra de mai jos.
Casuta de dialog Run Report

De aici putem comanda sa redactam si sa tiparim raportul selectat.

• Print Preview - vizualizare si editare raport, inainte de a fi tiparit Directly to
Printer - redactare si tiparire raport
• E-mail Attachment – raportul se ataseaza in e-mail
• HTML File - salvare raport sub forma unui fisier HTML
• ASCII Text File – salvare raport sub forma unui fisier text (.txt).
o Field Delimiter - selectare caracterere de separare a informatiilor salvate
Text Qualifier - selectare caracterere de separare a informatiilor salvate
sub forma fisierului text (.txt) in cazul in care documentul contine si
semne de punctuatie (alegere din lista: apostrof, ghilimele).
• Outputfile - salvare raport sub forma unui fisier HTML sau ASCII Text; se da
un nume raportului si se specifica locul unde se va salva raportul.
• View file when done - bifati casuta pentru ca in mod automat sa se
deschida raportul daca acesta este de tipul unui fisier HTML sau ASCII Text.
❑ Store report in Work Products & Documents for this projects – memorare
automata a raportului printre documentele proiectului (in fereastra WPs&Docs)
❑ Notes - se adauga o nota, ce va aparea sub titlul raportului.

126
 Previzualizare la tiparire (optiunea Print Preview)
Aici se pot face modificari ale setarilor de imprimare inainte de tiparirea efectiva.
PRACTIC: selectam optiunea si apoi dam OK in fereastra Run Report => se
deschide o fereastra ca mai jos, cu imaginea primei pagini a raportului.

Butoanele 1 la 9 au sarcinile:
Optiuni Functionalitate
1.Page Setup Definiti elemente de setare la nivelul paginilor
2.Print Setup Selectati marimea sau pozitia paginei din raportul
3.Print Printati raportul in format HTML
4.Publish Afisati pagina anterioara sau urmatoarea din raportul selectat
5.Stanga/dreapta/sus/jos Afisati prima si ultima pagina a raportului
6.Prima/Ultima pagina Mariti sau micsorati imaginea
7.Zoom In/Out Mariti sau micsorati imaginea
8.Help Deschideti optiunea Help
9.Close Inchideti Print Preview; revenire la fereastra anterioara
Apasam butonul 1(Print Setup) => se deschide fereastra de mai jos cu 4 taburi:

127
Tabul Page
Se seteaza elemente la nivelul paginii
Tabul Margins
Pentru setarea marginilor sus, jos, stanga, dreapta
Tabul Header
Pentru a crea antetul raportului:
a. Divide into section(s): precizeaza numarul de sectiuni ale antetului
b. Include on: precizeza pentru ce pagini se aplica antetul
c. Height: precizeaza inaltimea antetului.
d. Zona Define Header:
Aici selectam una dintre cele 3 zone colorate bleu si alegem ce se va afisa in zona
selctata (daca introducem o imagine, un tabel sau un text.

Elementele din lista de mai sus sunt create in meniul Tools => Reports =>
Properties => unde se deschide fereastra de mai jos unde pot selecta cate 3 seturi
de elemente de afisat pentru fiecare dintre Header, Footer sau Custom:
Tabul Footer
Pentru subsol, la fel ca si pentru antet.

d. Tiparirea rapoartelor
Dupa setarile din Print Preview, se da ok si se iese din fereastra Run Report. Se
apasa iar Run Report si se ruleaza raportul, dupa care el se va salva conform
setarilor facute.
Este posibila crearea raportului si din Print Preview, cu butonul Print (pentru
tiparire) sau cu „Save to HTML” (pentru salvarea raportului intr-o pagina .html).

128
Directly to printer: se deschide fereastra Print, de unde alegem imprimanta si
dupa setarile necesare putem da Print pentru scrierea directa la imprimanta.
E-mail Attachment: daca suntem conectati la Outlook, atunci se deschide
fereastra de E-mail cu raportul in zona de text.
HTML File: se deschide un fisier HTML ce contine raportul; poate fi salvat etc.
ASCII Text File: pentru raportarea intr-un fisier text
Output File: se editeaza calea (numele fisierului) in care se salveaza raportul.
View file when done: dupa iesirea din aceasta fereastra de dialog, se deschide
automat raportul salvat pentru vizualizare.
Store report to Work Products & Documents for this project: bifa pentru
inregistrarea raportului sub forma de document in sectiunea WPs & Docs, de
unde poate fi folosit ca orice alt document
Notes: comentarii despre raport.
Crearea unui raport simplu cu ajutorul Report Wizard
Butonul Add din bara verticala din dreapta -> fereastra Report Wizzard -> alegem
„New Report” -> butonul Next -> se deschide fereastra de mai jos.

unde se alege domeniul pentru raport (in figura s-a ales domeniul: Activities) ->
Next -> se deschide o fereastra in care putem alege subdomenii ale domeniul ales
(ex: domeniul Activities, subdomeniul Activity Notebook) => Next => pentru
domeniu si fiecare din subdomeniile selectate vom alege coloanele, gruparile si
filtrele dorite => Next => fereastra in care tastam numele raportului -> Next -> se
deschide alta fereastra cu butonul Run Report -> se deschide Run Report, in care
dam Print Preview si OK si avem imaginea raportului, pe care o putem prelucra cu
cele 9 butoane => apasam Next => se deschide o fereastra in care apasam
butonul Save -> alta fereastra unde apas butonul Finish -> Yes.
Raportul apare in tabelul de rapoarte, in grupul ce era selectat, de unde cu
Copy/Cut-Paste se poate muta dintr-un grup in altul etc.

129
Asocierea unui raport la un grup de rapoarte
PRACTIC: selectez raportul -> din campul Report Group (stanga jos, la detalii) apas
butonul -> selectez grupul de rapoarte dorit -> buton -> tasta F5 -> din
lista Report Details selectez Current Project.
Se mai poate si cu Cut-Paste.
Crearea si rularea unui lot de repoarte (batch report)
Un lot de rapoarte este o multime de rapoarte (pot face parte din orice grup).
Odata creat un lot de rapoarte, el se poate rula (adica sunt oferite pentru rulare
toate rapoartele din lot la o singura apasare pe un buton: Run Batch). Toate
rapoartele rulate se vor referi la proiectul/proiectele deschis/deschise.
PRACTIC, lotul se creaza astfel: meniul Tools -> Reports -> Batch Reports -> se
deschide fereastra:

Butonul Add (pentru crearea unui nou lot) -> apare o linie noua in tabelul din
fereastra „Global Batch Reports”, in care introduc numele lotului de rapoarte (ex:
alegem numele LOT TEST 1) -> butonul Assign (de jos) -> se deschide fereastra
„Assign Reports” din care introducem in lot rapoartele pe care le selectam si le
alocam lotului pe care il cream:

130
Pentru exemplu, am introdus in lotul „Lot TEST 1” proiectele: Activities-TEST 1,
Activities-TEST 2 si CV-02 Resource Code Values, cum se vede mai jos:

-> Close si gata!

Pentru rularea unui lot de rapoarte: fereastra Reports -> butonul Run Batch (al
doilea de la stanga la dreapta din meniul Reports) -> se deschide o fereastra cu
toate loturile:

131
-> selectam lotul dorit si dam OK, dupa care apare fereastra:

Aici, putem sa:

• Afisam direct la imprimanta; rularea se face pe proiectul deschis.
• Adaugam raportul in e-mailul userului
• Memoram lotul intr-o pagina Web (la adresa din caseta „Output Files”)
• Memoram lotul intr-un fisier text, la adresa din caseta „Output Files”
• Adaugam o nota in caseta „User’s Notes
Pentru optiunile de memorare in fisier (HTML sau ASCII), se poate adauga fisierul
ca document in sectiunea WPs&Docs printr-o bifa in campul „Store report in
Work Products & Documents for this project”.
Dupa ce alegem una sau alta dintre cele de mai sus, dam Run Batch si se executa
lotul ales ales.
Mai jos este pagina deschisa la rularea lotului, unde apar linkurile spre cele 4
rapoarte din lot. Pentru in raport, se da clic pe linkul spre el. Rapoartele se pot
rula de oricate ori. Revenirea la lista de lincuri: sageata de pe linia cu adrese.

132
Modificarea unui raport cu ajutorul wizardului
In fereastra Reports selectam un raport insotit de iconita . Apoi apasam
butonul Report Wizard (ultimul din meniul Reports; are butonul exact ca iconita
de mai sus) si se deschide fereastra de mai jos.
Acolo, dupa Next, se intra in procedura de creare a rapoartelor; putem trece
peste pasii pe care ii consideram ok si sa facem modificari acolo unde credem ca
este cazul. Iesirea de aici se va face cu salvarea raportului in noua forma si cu
butonul Finish.
Crearea unui raport folosind ecranul curent
In fereastra Activities, meniul Tools exista optiunea Report Wizard ce poate fi
utilizata pentru a crea rapoarte pe baza layoutului afisat. Raportul va contine doar
date din tabelul de activitati.
PRACTIC: fereastra Activities -> alegere layout dorit -> meniul Tools -> Report
Wizzard -> se deschide fereastra Report Wizzard -> alegem optiunea Use Current
Screen -> Next
-> se deschide fereastra de la inceputul procedurii de creare a rapoartelor.
De aici se realizeaza raportul asa cum s-a vazut inainte.

II. RAPOARTE “LAYOUT”

Rapoartele de acest tip pot fi facute din orice fereastra pe care o deschidem.
Crearea lor presupune pregatirea unui layout care se devina “corpul” raportului
(ce depunem pe ecran se va afisa in raport), cu precizarea ca daca sunt afisate
multe coloane ce nu incap simultan pe ecran, acestea se vor regasi integral in
raport; la fel si daca nu “incape” tot graficul Gantt pe ecran, totusi in raport va
aparea tot graficul etc.
Crearea unui raport de tip “layout”
Exemplu: imaginea layoutului nostru este aceasta:

133
In partea stanga-jos al ecranului am selectat toate resursele „labor” din proiect si
in partea dreapta-jos avem costul total pentru manopera. In jumatatea superioara
avem tabela de activitati si graficul Gantt. Sa observam va tabela nu are vizibila
toate coloanele si nici graficul Gantt nu apare complet pe ecran (lipsa intervalul
de timp de la sfarsitul proiectului).
PRACTIC:
- Apasam butonul „Print Review” si se deschide fereastra:

Butonul „Page Setup” (cel incercuit cu rosu mai sus) => se deschide fereastra:

Aici toate sunt cunoscute, cu exceptia tabului „Options”. Deschidem acest tab:

134
Aici, in zona „Print”, bifam ceea ce vrem sa transpunem din imaginea ecranului in
raport. Am ales sa afisam in raport tot ce este posibil si anume: Activity Table, All
Columns (fara bifa se afiseaza doar coloanele vizibile), Grid Lines (liniile
separatoare din tabela, care pot aparea sau nu!), Gantt Chart, Profile (din
jumatatea de jos a ecranului), SpreadSheet (in partea de jos a ecranului) si Trace
Logic. Ultimele doua optiuni nu sunt disponibile pentru ca nu apar pe ecran.
Puteau fi disponibile si bifele Spreadshet (daca pe ecran am fi avut un
spraedsheet), Trace Logic (daca pe ecran era setat sa apara „trace Logic”) si Break
Page Every Group (pentru a se trece la pagina noua la fiecare grup nou, din
gruparea facuta pe ecran).
Pentru ultima optiune este necesar sa avem criteriul de grupare „neierarhizabil”.
In partea de sus se trec limitele de timp ale graficului Gantt; in exemplu s-a ales
de la data Project Start minus 2 saptamani pana la data Project Finish plus 2
saptamani; se puteau alege si alte variante de limite din browserele din casetele
Timescale Start si Timescale Finish.
Raportul va contine tabela cu toate coloanele (si cele ce nu apar pe ecarn) si cu
tot graficul Gantt (de la Start – 2 saptamani pana la Finish + 2 saptamani).
Crearea raportului se face apasand butonul „Publish to HTML” (incercuit cu verde
in fereastra „Print Preview”):

135
Deschiderea raportului: cu dublu clic pe fisierul HTML => se deschide raportul
HTML ce contine cele 3 pagini, printre care se poate glisa cu barele de culisare.
Raportul poate fi trimis la imprimanta (cu butonul „Print”, imediat la stanga
butonului „Publish to HTML”).
Mai jos este imaginea intregului raport (in marime 100%, el ocupa doua ecrane).

Am aratat cum arata raportul; figura este micsorata (cu Zoom de 43%) pentru a
„intra toata imaginea intr-o pagina.
Se vad: toate coloanele din tabel (pana la coloana Resources, inclusiv), tot
graficul Gantt de la Start – 2 saptamani la Finish + 2 saptamani, iar in partea de jos
se vede zona de grafic din Resource Usage Profile.
La deschiderea raportului (un fisier html), pe ecran se poate vedea doar o parte
a ecranului initial, dar avand bare de defilare a imaginii pe ecran, se poate vedea
orice zona a acelui ecran.

136
 Capitolul 19: SITE-UL WEB AL PROIECTULUI
Site-ul web al Proiectului: va publica informatii despre proiect sub forma unui site
web pe intranetul companiei sau pe Internet.
Cu un browser Web se pot vizualiza documentele proiectului ce contin legaturi
spre alte pagini, se poate trece de la un proiect la altul/de la o pagina la o alta
pagina in cadrul proiectului.
Se pot vizualiza planul proiectului cat si informatii specifice activitatilor,
documentelor, resurselor, etc. Puteti naviga pe site-ul web al proiectului utilizand
structura WBS a acestuia, ierarhia resurselor, documentele de referinta, codurile
activitatilor si riscurile.
Optiunile site-ului Web:
- Personalizare design pagina web.
- Se poate crea un site web care sa contina unul sau mai multe proiecte
(proiectele trebuie sa fie deschise atunci cand sunt publicate).
- Puteti avea control asupra datelor publicate, de exemplu, puteti limita
informatiile despre activitati sau informatiile personale cu privire la resurse.
- Aveti controlul asupra informatiilor ce includ:
▪ layout-urile activitatilor.
▪ layout-urile de urmarire (tracking).
▪ rapoartele proiectelor.
▪ dictionarele globale
Crearea Site-ului Web al Proiectului
Dupa crearea site-ului, in eticheta General din fereastra Projects, puteti crea o
legatura spre locatia site-ului Web al proiectului; trebuie tastata adresa site-ului
Web al proiectului (ex: c:\Pr123\index.html).

137
Apoi, la apasarea butonului „Launch”, se deschide automat site-ul proiectului.

Pentru crearea site-ului facem astfel:

PRACTIC: se deschide proectul => meniul Tools -> Publish -> Project Web Site ->
fereastra „Project Publish Site”, care are 4 etichete:
1) General, pentru a stabili informatiile pe care doriti sa le afisati in cadrul
site-ului:
• Numele site-ului, descrierea site-ului, cele mai recente informatii pe care
doriti sa le atribuiti site-ului.
• Calea spre locul unde se salveaza site-ul Web (Publish Directory). Acest
director trebuie sa fie gol! Altfel se va suprascrie cel existent.
• Optiunea Scheme va ajuta sa setati: tipul de scriere (font), culorile, iconitele
sau fondul ecranului, pe care doriti sa le atribuiti site-ului web.
• Campul Automatically launch web site preview after publishing, pentru a
lansa (sau nu) automat site-ul dupa crearea sa (se bifeaza).

Personalizarea Site-ului Web al Proiectului

Puteti utiliza configurarile deja setate sau va puteti personaliza felul in care arata
pagina de web, alegand fonturile, grafica, culorile. Configurarile ce pot fi alese
includ culorile, logo-uri sau tipul textului.
PRACTIC: butonul Edit Scheme -> fereastra Scheme cu taburile: Splash si Main
Form -> se apasa Main Form

138
Tabul Main Form

In lista desfasurata „Item” se poate alege elementul pe care vrem sa-l

personalizam. Putem sa alegem culoarea unor zone din figura de mai sus, fontul
textelor ce apar in site etc.
Tabul Splash: in lista ascunsa „Item” pot alege numele, culori, fonturi etc pentru
pagina de intampinare a site-ului

139
 2. Eticheta Topics
Aici se aleg datele de detaliu ce trebuie publicate pe site-ul web. Daca toate
casutele sunt debifate, atunci doar structura WBS este publicata.

3. Eticheta Graphics
Aici se selecteaza activitatile existente si layout-urile de urmarire pentru a le
publica pe site-ul web al proiectului. Este vorba despre layouturile activitatilor din
fereastra Activities si layouturile de urmarire din fereastra Traking.

PRACTIC: butonul din Activity Layout -> selectare layout(uri) dorit(e) ->
butonul -> la fel si pt Tracking Layouts

140
 4. Eticheta Reports
De aici se pot selecta care dintre rapoartele existente sa apara pe site-ul
proiectului. Daca nu doriti ca rapoartele sa apara pe pagina de web al proiectului
debifati casuta Include in project web site.

PRACTIC: butonul -> selectare raport dorit din lista -> apasati butonul .

Publicarea Site-ului web

Tabul General => se alege calea publicarii (in campul Publish Directory) => butonul
Publish (din oricare dintre cele 4 taburi) => OK pe mesajul primit din partea
aplicatiei.

Lansarea Site-ului Web

Site-ul poate fi lansat astfel:
• In mod automat, imediat dupa crearea sa (deci o singura data!), daca bifati
casuta Automatically launch web site preview after publishing.
• Manual, cu dublu-clic pe fisierul index.html din directorul unde a fost salvat
site-ul
• Se copiaza calea site-ului si se depuna in campul Project Web Site URL din
tabul General din fereastra Projects. Apoi, se completeaza calea cu
\index.html (numele fisierului html). De acum, cu butonul Launch de langa
campul cu adresa se lanseaza site-ul direct, din Primavera.

141
Setarile URL ale site-ului web sunt afisate in Primavera Portofolio Analysis si in
Timesheets si pot fi utilizate pentru a lansa site-ul web al prioiectului.
Mai jos este un exemplu de pagina de intampinare a unui site al unui proiect:

Intrarea in site se face cu butonul Enter

Navigarea in site-ul web al proiectului
Site-ul Web al Proiectului este impartit in trei ecrane:
• Upper pane (ecranul din partea superioara) - contine barele de unelte
pentru navigar in vederea asigurarii unui acces rapid in diferite sectiuni ale
site-ului.
o Selectati in zona de sub bara de unelte pentru a vizualiza un anumit tip de
informatii corelate cu ceea ce este selectat in partea superioara a ecranului.
• Left pane (partea din stanga ecranului) - selectati elementele pe care doriti
sa le vizualizati.
• Right pane (partea din dreapta ecranului) - navigati printre detaliile
elementului afisat in partea din stanga ecranului.

142
Etape:
1. In partea din stanga ecranului, dati click + pentru a desfasura structura WBS
Office Building Addition - Project Web Site.
2. Dati click + pentru a desfasura grupul Mechanical/Electrical Systems.
3. Selectati Elevator.
4. In Subtoolbar, selectati Activities.
Iconitele din partea superioara a ecranului va permit sa vizualizati dictionarele
globale, layouturile activitate / urmarire cat si rapoartele pe care le-ati selectat
pentru a fi publicate.

==//==

143
Capitolul 20. CALENDARE
Calendarele din Primavera P6R8.3 pot fi de unul din tipurile:
a. Global (pentru toate activitatile si toate resursele)
b. Resources (numai pentru resurse)
c. Projects (doar pentru activitatile proiectului pentru care au fost
create)
Se pot crea oricate calendare din fiecare tip;
Calendarele de pe activitati pot scurta durata proiectului (scurtarea duratei
activitatilor critice, acestea folosind un calendar cu mai multe ore de munca);
Calendarele pentru resurse pot ajuta sa nu apara conflicte de resurse;
Tipul de activitate determina daca acel calendar va fi utilizat cand se face
programarea activitatilor:
a. Task Dependent: resursele sunt utilizate conform calendarului activitatii
b. Resource Dependent: resursele sunt utilizate conform calendarului fiecarei
resurse.
Sunt 3 tipuri de perioade de lucru:
1. Standard: zilele si orele lucratoare si orarul zilnic pe ore ;
2. Nonwork: pentru zilele nelucratoare;
3. Exception: pentru situatiile de exceptie fata de situatia standard.

Unul dintre calendarele global poate fi bifat ca "default", cee ace inseamna ca
toate proiectele noi vor prelua acest calendar pentru activitatile lor, iar resirsele
vor primi acest calendar, chiar la creare.
Daca se schimba calendarul “default”, atunci cel nou se va aplica proiectelor ce se
vor crea dupa schimbarea de calendar default.
Observatie: desi o activitate a primit la cxreare un calendar, acesta poate fi
schimbat; la fel si pentru resurse.
Calendarele de resurse pot fi:
a. Shared: pentru un grup de resurse
b. Personal: pentru o singura resursa
Calendarele personale se pot crea direct din fereastra Resources, dup ace
selectam resursa, in tabul Details => butonul Personal Calendar => se deschide
fereastra de creare a unui calendar si unde vom edita calendarul dupa cum dorim

144
 Atribuirea calendarelor:
a. Pentru activitati: fereastra Activities -> selectare activitate -> tabul General -
> click pe Activity Calendar -> alegere calendar.
b. Pentru resurse: fereastra Resources -> selectare resursa -> tabul Details ->
click pe Calendar -> alegere calendar.
c. Pentru proiecte (acestea vor fi folosite de activitatile ce se vor crea in aceste
proiecte): fereastra Projects -> selectare proiect -> tabul Defaults -> click pe
Calendar -> alegere calendar.

VIZUALIZAREA CONTINUTUTLUI UNUI CALENDAR: Enterprise -> Calendars ->

selectare calendar (global/resursa/proiect; in figura sunt cele globale) ->

Se apasa butonul Modify -> fereastra de mai jos, in care se vad perioadele de
lucru si de odihna.
- zilele nelucratoare sunt colorate in gri inchis, cele lucratoare in gri deschis,
iar exceptiile in alb;
- Tot aici, cele de resurse si cele de proiect se pot trece la Global (buton To
Global), se pot vedea utilizatorii lor (butonul Used By), se pot sterge calendarele
selectate (cu butonul Delete) sau se pot crea altele noi (cu Add).

145
Pentru cele de resurse, sunt disponibile butoanele To Shared si To Personal. Ele
sunt pentru a trece calendarele de resurse personale la categoria Shared,
respectiv pe cele de resurse de tip Shared la categoria Personale. Pentru ultima
situatie, se mai cere si numele resursei pentru care se aloca calendarul in regim
de calendar personal.
1. Daca se apasa butonul de sus “Total work hours/day” de sus, atunci cu
butonul Workweek se afiseaza numarul de ore/fiecare zi din saptamana (se pot
edita manual aceste numere, calendarele mostenind aceste schimbari).
2. Daca se apasa butonul “Detailed work hours/day” de sus, atunci cu butonul
Workweek, se afiseaza care din orele zilei sunt de lucru si care nu (mai jos, pentru
zilele de luni, din tot anul).

146
- Butonul Time Periods: afiseaza numarul standard (mediu) de ore de munca
pe zi, saptamana, luna si an.

147
- Butoanele Work si Nonwork: pentru marcarea zilelor/orelor de munca sau
libere
- Lista ascunsa “Inherit holidays and exceptions from Global Calendar”:
pentru calendarele de proiect sau de resursa, se poate alege in aceasta lista un
calendar global si atunci calendarul de resursa/de proiect deschis va mosteni
exceptiile calendarului global din lista (ele apar in calendarul curent ca un mic
glob pamantesc in zilele de exceptie mostenite)

- CREAREA unui calendar: Meniul Enterprise -> Calendars -> click unul dintre
butoanele Global, Resource sau Project ->
Pentru exemplu, vom face un calendar global cu 6 zile de munca pe saptamana si
cu cate 8 ore pe zi.
Am dat click pe butonul de sus pentru categoria Gobal.
Apasam butonul Add in fereastra Calendars -> se deschide fereastra “Select
Calendar To Copy From”, cu o lista cu calendarele globale (se poate alege de la
“Display” sa afisam calendarele de resurse).

Se alege unul din calendarele din lista, care va fi modelul de plecare pentru
crearea calendarului nou.
Pentru exemplu am ales calendarul “5*10” (5 zile de munca pe saptamana a cate
10 ore pe zi, cu start de la ora 7 la 18, cu o pauza de masa de la ora 12 la ora 13).
Inchid fereastra mica (cu butonul Close), iar fereastra Calendar arata acum asa:

148
Introducem numele CALENDAR NOU 6*8 (in loc de New Calendar) si apoi dupa
selectarea sa, apas butonul Modify -> se deschide fereastra de mai jos onde
calendarul nou este o copie identica a celui pe care l-am ales drept model.

Introduc in campul “Work hours/day” valoarea 8.0 si apoi apas butonul de sus
"Total Work hours/day" -> apas butonul "WorkWeek" se deschide fereastra in
care introduc nr de ore pe zi pt fiecare zi a saptamanii -> Pentru exemplu,
completez cu cate 8 ore/zi pentru fiecare dintre primele 6 zile ale saptamanii si
apoi dau OK, dupa care se revine la fereastra precedenta.

149
Aceasta este fereastra prin care se stabileste regimul “standard” pentru
calendarul nostru. Orice modificare de orar fata de acest standard se va numi
“exceptie”.

Dupa ok in fereastra “Calendar Weekly Hours”, apasam butonul de sus "Detailed

Work hours/day", se deschide fereastra de mai jos (din dreapta), unde apas
butonul “Workweek” => se deschide fereastra “Calendar Weekly Hours”, unde
vim alege orarul zilelor de munca astfel: se selecteaza toate zilele lucratoare in
coloana “Day of the week” si in coloana “Work hours” am introdus orele dorite.

Concret, am ales orarul de munca de la 8 la 16, fara pauza de masa.

Observatie: se putea programa la nivel de ½ ora orice orar (chiar diferit de la zi la
zi). Dam OK si se revine la fereastra mare dinainte, unde dam iar ok si gata!

Daca se doreste introducerea exceptiilor, atunci putem proceda astfel:

150
 - O zi de munca poate deveni una libera: se selecteaza ziua cu clic => se apasa
butonul Nonwork (sau se da dublu-clic pe acea zi)
- Invers: o zi libera sa devina zi de munca: se selecteaza ziua cu clic => se apasa
butonul Work (sau se da dublu-clic pe acea zi)
- O zi de munca sa aiba alt orar de munca (inclusive si numar de ore de
munca): se selecteaza ziua cu clic => se intra in orarul ce se vede in dreapta
(acum el reprezinta doar ziua selectata) si se planifica la nivel de ½ ora orarul
dorit
Astfel putem crea un calendar asa cum avem nevoie.
Se considera zi de exceptie si o zilucratoare cu alt orar de munca fata de ziua
standard a calendarului (pot avea tot 8 ore, dar altfel distribuite).
Atentie: daca modificam chiar pe calendar o zi (sa zicem miercuri, 14 ianuarie va
deveni libera), atunci doar aceasta isi schimba regimul. Daca vreau ca toate zilele
de miercuri sa aiba acest regim, atunci intru in fereastra de orar standard,

unde selectez miercurea si pun acolo 0 in loc de 8.

Exceptiile:
1. Exceptiile mostenite
Daca avem un calendar de resursa sau de proiect, el poate mosteni exceptii de la
un calendar global. Acest calendar global va trebui sa fie in lista “Inhearit holidays
and exceptions from Global calendar”. In acest caz, zilele de exceptie ale
calendarului global din lista vor aparea si in calendarul curent (de proiect/ de
resursa) si vor aparea in calendarul curent ca in figura de mai jos, sub forma unui
glob pamantesc pe zilele cu pricina, iar culorile se pot schimba.

151
 Calendarul global “test” din lista “Inhearit …” are ziua de 5 septembrie libera,
iar cea de 24 septembrie lucratoare si de aceea ele apar aici ca exceptii ce provin
din cel global (calendarul “test”, pe care il vedem afisat in campul “Inhearit
holidays and exceptions from Global”; tot in acest camp putem defila si alte
calendare globale; daca schimbam calendarul global din campul cu calendare
globale de aici, atunci se modifica si exceptiile din cel curent)
Observatie: daca selectam cu mouse-ul pe o zi de exceptie, atunci butonul
“Standard” din partea dreapta a ferestrei este disponibil si daca il apasam, atunci
ziua aceea devine una normal (cu calendar standard).
Daca suntem cu mouse-ul pe o zi normala, atunci butonul Standard” nu este activ.

2. Exceptii “nemostenite”
Acestea se realizeaza “manual” in calendarul curent, modificand regimul de lucru
orar al unei zile standard sau o facem zi de munca din una de libera sau invers.
Aceste exceptii pot exista si intr-un calendar global (deci nu exceptii mostenite).

Calendarele de resurse sau de proiect pot fi facute globale cu butonul “To Global”
din fereastra “Calendars”.
==//==

152