Sunteți pe pagina 1din 2

Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct

Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite
Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate
Asimptote Asimptote Asimptote
Limite fundamentale Limite fundamentale Limite fundamentale

Definiţia limitei unei funcţii Limita la stânga Limita la dreapta

Definiţie Definiţie Definiţie


Fie o funcţie f ∶ D → R şi a ∈ R un punct de acumulare al lui D. Fie o funcţie f ∶ D → R şi a ∈ R un punct de acumulare al lui D. Fie o funcţie f ∶ D → R şi a ∈ R un punct de acumulare al lui D.
Spunem că f are limita L când x tinde către a şi scriem Spunem că f are limita la stânga L când x tinde către a şi scriem Spunem că f are limita la dreapta L când x tinde către a şi
scriem
lim f (x) = L lim f (x) = L lim f (x) = L
x→a x↗a x↘a

dacă pentru orice ε > 0, există δ > 0 (depinzând de ε) astfel ı̂ncât dacă pentru orice ε > 0, există δ > 0 (depinzând de ε) astfel ı̂ncât dacă pentru orice ε > 0, există δ > 0 (depinzând de ε) astfel ı̂ncât

∣x − a∣ < δ ⇒ ∣f (x) − L∣ < ε. (1) −δ < x − a < 0 ⇒ ∣f (x) − L∣ < ε. 0 < x − a < δ ⇒ ∣f (x) − L∣ < ε.

Matematici Superioare I - Curs 5 2/19 Matematici Superioare I - Curs 5 3/19 Matematici Superioare I - Curs 5 4/19

Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct
Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite
Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate
Asimptote Asimptote Asimptote
Limite fundamentale Limite fundamentale Limite fundamentale

Teoremă de caracterizare Operaţii cu limite de funcţii Limite funcţii polinomiale


Teoremă
Dacă lim f (x) = L şi lim g(x) = M , iar α este o constantă reală, atunci:
x→a x→a
Teoremă
lim [f (x) + g(x)] = L + M
O funcţie f ∶ D → R are limita L ı̂n punctul a ∈ D dacă şi numai ′ 1
x→a Teoremă
dacă există ambele limite laterale ı̂n a şi sunt egale cu L: 2 lim [f (x) − g(x)] = L − M Fie P (x) şi Q(x) două funcţii polinomiale şi a ∈ R astfel ı̂ncât
Q(a) ≠ 0. Atunci:
x→a

lim f (x) = L ⇔ lim f (x) = lim f (x) = L lim f (x)g(x) = LM


a) lim P (x) = P (a)
3
x→a x↗a x↘a x→a

lim αf (x) = αL
x→a
P (x) P (a)
4

=
x→a
Teoremă b) lim .
f (x) L Q(x) Q(a)
O funcţie f ∶ D → R monotonă pe D are limite laterale ı̂n orice = dacă M ≠ 0
x→a
5 lim
x→a g(x) M
punct de acumulare al mulţimii D.
6 lim [f (x)]α = Lα atunci când ridicarea la putere este posibilă
x→a

7 dacă f (x) ≤ g(x) pe un interval care ı̂l conţine pe a ı̂n interior,


atunci L ≤ M .
Matematici Superioare I - Curs 5 5/19 Matematici Superioare I - Curs 5 6/19 Matematici Superioare I - Curs 5 7/19

Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct
Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite
Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate
Asimptote Asimptote Asimptote
Limite fundamentale Limite fundamentale Limite fundamentale

Teorema cleştelui Limite la infinit (1) Limite la infinit (2)

Teoremă Definiţie Definiţie


Fie funcţiile f, g, h cu proprietatea că f (x) ≤ g(x) ≤ h(x) pentru Fie o funcţie f ∶ D → R, unde D conţine un interval nemărginit la Fie o funcţie f ∶ D → R, unde D conţine un interval nemărginit la
orice x ı̂ntr-un interval deschis conţinându-l pe a (eventual mai dreapta. Spunem că f are limita L când x tinde către infinit şi stânga. Spunem că f are limita L când x tinde către −∞ şi scriem
puţin chiar ı̂n x = a). Dacă scriem
lim f (x) = L lim f (x) = L
lim f (x) = lim h(x) = L,
x→∞ x→−∞

x→a x→a
dacă pentru orice ε > 0, există δ > 0 (depinzând de ε) astfel ı̂ncât dacă pentru orice ε > 0, există δ > 0 (depinzând de ε) astfel ı̂ncât
atunci de asemenea lim g(x) = L.
x→a x > δ ⇒ ∣f (x) − L∣ < ε. x < −δ ⇒ ∣f (x) − L∣ < ε.

Matematici Superioare I - Curs 5 8/19 Matematici Superioare I - Curs 5 9/19 Matematici Superioare I - Curs 5 10/19
Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct
Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite
Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate
Asimptote Asimptote Asimptote
Limite fundamentale Limite fundamentale Limite fundamentale

Limite infinite Definiţii echivalente Proprietăţi (1)

Teoremă
Există funcţii ale căror valori pot creşte (sau scade) arbitrar de Fie f ∶ D → R, a ∈ R̄ un punct de acumulare pentru D şi L ∈ R̄. 1 Dacă o funcţie f ∶ D → R are limită ı̂n a ∈ D′ , atunci această
mult ı̂n vecinătatea unui punct (sau la infinit). Următoarele afirmaţii sunt echivalente: limită este unică;
În astfel de situaţii spunem că funcţia are limita infinit (sau 1 lim f (x) = L Dacă lim f (x) = L, atunci lim ∣f (x)∣ = ∣L∣;
−∞) ı̂n punctul respectiv (sau la infinit).
2
x→a
x→a x→a
pentru orice vecinătate U a lui L, există o vecinătate V a lui Dacă funcţiile f, g ∶ D → R coincid pe o vecinătate a lui a (cu
2

a astfel ı̂ncât oricare ar fi x ∈ V ∩ D, x ≠ a să avem f (x) ∈ U ;


3
Pentru a obţine o definiţie formală, nu avem decât să ı̂nlocuim
in definiţiile anterioare ∣f (x) − L∣ < ε cu f (x) > ε (respectiv
excepţia lui a) şi dacă una dintre ele are limită ı̂n a, atunci şi
pentru orice şir xn ∈ D, xn ≠ a să avem
f (x) < −ε).
3
cealaltă funcţie are limită ı̂n a, şi limitele sunt egale.

lim xn = a ⇒ lim f (xn ) = L.


n→∞ n→∞

Matematici Superioare I - Curs 5 11/19 Matematici Superioare I - Curs 5 12/19 Matematici Superioare I - Curs 5 13/19

Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct
Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite
Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate
Asimptote Asimptote Asimptote
Limite fundamentale Limite fundamentale Limite fundamentale

Proprietăţi (2) Proprietăţi (3) Limite fracţii raţionale

4 Dacă funcţiile f, g, h ∶ D → R au limită ı̂n a şi dacă există o


vecinătate V a lui a astfel ı̂ncât să avem f (x) ≤ g(x) ≤ h(x)
Teoremă
pentru orice x ∈ V ∩ D, x ≠ a, atunci 7 Dacă funcţia f ∶ D → R are limită finită ı̂n a şi dacă Fie P (x) = am xm + ⋅ ⋅ ⋅ + a1 x + a0 şi Q(x) = bn xn + ⋅ ⋅ ⋅ + b1 x + b0
α < lim f (x) < β, atunci există o vecinătate V a lui a astfel două funcţii polinomiale de grade m, respectiv n. Atunci limita
lim f (x) ≤ lim g(x) ≤ lim h(x). ı̂ncât să avem α < f (x) < β pentru orice x ∈ V ∩ D, x ≠ a.
x→a
x→a x→a x→a P (x)
8 Dacă funcţia f ∶ D → R are limită finită ı̂n a, atunci există o lim
x→±∞ Q(x)
este:

Dacă funcţia f ∶ D → R are limită ı̂n a şi dacă lim f (x) > α,
vecinătate V a lui a pe care funcţia f este mărginită.
Dacă f, g ∶ D → R au limite ı̂n a şi dacă lim f (x) < lim g(x),
5

(a) 0, dacă m < n;


x→a 9
atunci există o vecinătate V a lui a astfel ı̂ncât să avem
atunci există o vecinătate V a lui a astfel ı̂ncât f (x) < g(x)
x→a x→a
f (x) > α pentru orice x ∈ V ∩ D, x ≠ a. am
dacă m = n;
pentru orice x ∈ V ∩ D, x ≠ a.
(b)
Dacă funcţia f ∶ D → R are limită ı̂n a şi dacă lim f (x) < β,
bn
6
(c) ±∞ dacă m > n, semnul fiind dat de semnul raportului am
şi
de paritatea lui m − n.
x→a bn
atunci există o vecinătate V a lui a astfel ı̂ncât să avem
f (x) < β pentru orice x ∈ V ∩ D, x ≠ a.

Matematici Superioare I - Curs 5 14/19 Matematici Superioare I - Curs 5 15/19 Matematici Superioare I - Curs 5 16/19

Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct Limita unei funcţii ı̂ntr-un punct
Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite Limite la infinit şi limite infinite
Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate Limite de funcţii şi continuitate
Asimptote Asimptote Asimptote
Limite fundamentale Limite fundamentale Limite fundamentale

Asimptote orizontale şi verticale Asimptote oblice Limite fundamentale

Definiţie
Definiţie
Spunem că graficul funcţiei f are asimptota verticală x = a dacă
Spunem că graficul funcţiei f are asimptota oblică y = mx + n
Teoremă
Există următoarele limite fundamentale:
lim f (x) = ±∞ sau lim f (x) = ±∞ dacă
= lim = lim = lim =1
sin x tg x arcsin x arctg x
x↗a x↘a 1 lim
lim [f (x) − mx − n] = 0 sau lim [f (x) − mx − n] = 0
x→0 x x→0 x x→0 x x→0 x
ln(x + 1)
=1
sau ambele. x→−∞ x→∞
2 lim
x→0 x
ax − 1
sau ambele.
= ln a
Definiţie
Spunem că graficul funcţiei f are asimptota orizontală y = L
3 lim
În cazul ı̂n care există, valorile lui m şi n se calculează ca fiind x→0 x
(1 + x)a − 1
f (x) =a
dacă
lim f (x) = L sau lim f (x) = L m = lim , n = lim [f (x) − mx]
4 lim
x→0 x
x→−∞ x→∞ x→±∞ x x→±∞
sau ambele.

Matematici Superioare I - Curs 5 17/19 Matematici Superioare I - Curs 5 18/19 Matematici Superioare I - Curs 5 19/19

S-ar putea să vă placă și