Se consideră următoarele date privind numărul de accidentaţi în muncă pe sectoare de

activitate în România într-un an:

Număr de accidentaţi
Nr. Incapacitate
Sector de activitate
crt. Total Mortal temporară de
muncă
TOTAL 9439 522 8917
1 Mine 3796 95 2701
2 Exploatarea lemnului 398 31 367
3 Metalurgie 689 31 658
4 Materiale de construcţii 236 8 228
5 Prelucrarea lemnului 396 6 390
6 Chimie şi petrochimie 521 20 511
7 Construcții de maşini 972 22 950
8 Sticlă şi ceramică 95 2 93
9 Petrol şi gaze naturale 272 27 245
10 Hârtie şi celuloză 53 1 52
11 Geologie 39 6 33
12 Energie 224 30 194
13 Sector special 97 2 95
14 Lucrări publice, amenajări şi 256 13 243
construcţii
15 Sector alimentar 254 14 240
16 Transporturi 390 35 355
17 Unităţi subordonate primărilor 376 41 335
18 Electronică, electrotehnică şi mecanică 192 4 188
fină
19 Ape, silvicultură, protecţia mediului 44 7 37
20 Textile şi pielărie 286 3 283
21 Agricultură 357 52 305
22 Poştă şi telecomunicaţii 56 3 53
23 Activităţi meşteşugăreşti 93 3 90
24 Sector particular 158 37 121
25 Turism, cultură, sănătate, învăţământ, 147 24 123
institute de cercetare şi proiectare, alte
sectoare
26 Circulaţia mărfurilor 32 5 27

Se cere:
1) Eliminaţi datele aberante (dacă este cazul) din şirul datelor de mai sus ştiind că pentru
n=26 şi α=0,05, Z=2,717.

Pentru a verifica existenţa unor date aberante este necesară calcularea scorurilor z sau
standard. Pentru aceasta am folosit programul SPSS. Scorurile obţinute sunt cuprinse în tabelul
următor:

1
 Scorul z pentru:
Nr. de
Nr. Nr. de accidentaţi cu
Sector de activitate Nr total de
crt. accidentaţi incapacitate
accidentaţi
mortal temporară de
muncă
1 Mine 4.489 3.545 4.489
2 Exploatarea lemnului 0.064 0.516 0.045
3 Metalurgie 0.601 0.516 0.599
4 Materiale de construcţii -0.234 -0.571 -0.218
5 Prelucrarea lemnului 0.060 -0.666 0.089
6 Chimie şi petrochimie 0.309 -0.003 0.319
7 Construcții de maşini 1.123 0.091 1.155
8 Sticlă şi ceramică -0.494 -0.855 -0.475
9 Petrol şi gaze naturale -0.168 0.327 -0.186
10 Hârtie şi celuloză -0.572 -0.902 -0.553
11 Geologie -0.597 -0.666 -0.590
12 Energie -0.256 0.469 -0.283
13 Sector special -0.490 -0.855 -0.472
14 Lucrări publice, amenajări şi -0.197 -0.334 -0.190
construcţii
15 Sector alimentar -0.201 -0.287 -0.196
16 Transporturi 0.049 0.706 0.022
17 Unităţi subordonate primărilor 0.023 0.990 -0.015
18 Electronică, electrotehnică şi mecanică -0.315 -0.760 -0.295
fină
19 Ape, silvicultură, protecţia mediului -0.588 -0.618 -0.582
20 Textile şi pielărie -0.142 -0.808 -0.114
21 Agricultură -0.011 1.510 -0.072
22 Poştă şi telecomunicaţii -0.566 -0.808 -0.552
23 Activităţi meşteşugăreşti -0.498 -0.808 -0.481
24 Sector particular -0.378 0.800 -0.422
25 Turism, cultură, sănătate, învăţământ, -0.398 0.185 -0.418
institute de cercetare şi proiectare, alte
sectoare
26 Circulaţia mărfurilor -0.610 -0.713 -0.601

Folosind metoda Grubbs, verificăm daca există date aberante in cazul celor 3 variabile.
Ştiind că pentru n=26 şi α=0,05, Z=2,717, comparăm valorile z obţinute cu valoarea Z=2,717.
Se observă că pentru sectorul minier valorile lui z obţinute sunt mai mari decât Z=2,717,
în consecinţă valorile pentru numărul total de accidentaţi, numărul de accidentaţi mortal şi
numărul de accidentaţi cu incapacitate temporară de muncă pot fi socotite aberante. Întrucât
aceste valori nu au apărut în urma unor erori de măsurare şi reprezintă totuşi cazuri importante
pentru procesul studiat, ele pot fi păstrate.

2
 2) Sistematizaţi datele (folosind Excel, SPSS sau alt soft statistic cunoscut)

a) Într-o distribuţie simplă:

Grupe de sectoare economice după

nr. de accidente Nr. sectoare economice

Pana la 50 3
51-100 5
101-200 3
201-300 6
301-400 5
peste 500 4
Total 26

b) Într-un tabel de contingenţă:

Grupe de sectoare Grupe de sectoare economice după numărul de accidentaţi mortal

economice după
nr total de
accidente Pana la 10 11-20 21-30 31-40 41-50 Peste 50 Total
Pana la 50 3 0 0 0 0 0 3
51-100 5 0 0 0 0 0 5
101-200 1 0 1 1 0 0 3
201-300 2 2 2 0 0 0 6
301-400 1 0 0 2 1 1 5
peste 500 0 1 1 1 0 1 4
Total 12 3 4 4 1 2 26

c) Într-un tabel de asociere

Grupe de sectoare economice după numărul de

Grupe de sectoare economice accidentaţi mortal
după nr total de accidente
Pana la 20 Peste 20 Total
Pana la 350 13 4 17
Peste 350 2 7 9
Total 15 11 26

3) Reprezentaţi grafic distribuţiile obţinute la pct. 2.a) prin histograme, poligoane de

frecvenţelor şi diagrame de structură

3
 Grafic nr. 1 Histogramă
Numărul sectoarelor economice în funcţie de numărul total de accidente de muncă

Grafic nr. 2 Poligoane ale frecvenţelor

Numărul sectoarelor economice în funcţie de numărul total de accidente de muncă

4
 Grafic nr. 3 Diagramă de structură
Numărul sectoarelor economice în funcţie de numărul total de accidente de muncă

4) Pe baza distribuţiilor de la punctul 2.a) construiţi tabelul centralizator şi calculaţi şi

analizaţi situaţia prin coeficienţi (mărimi relative de structură)

Grupe de sectoare economice

după nr total de accidente Frecvenţă Procent
Pana la 50 3 11,5
51-100 5 19,2
101-200 3 11,5
201-300 6 23,1
301-400 5 19,2
Peste 500 4 15,4
Total 26 100,0

Se observă că aproape un sfert din sectoarele economice (23,1%) au un număr de accidente

de muncă cuprins între 201 şi 300. Sectoarele economice care au un număr de accidente de
muncă cuprins între 51-100 şi cele cu un număr cuprins între 301 şi 400 sunt în proporţii egale
de 19,2%. 15,4% din sectoarele economice au peste 500 de accidente de muncă, iar restul
procentelor sunt ocupate, la egalitate, 11,5% de sectoarele care au sub 50 de accidente de muncă
şi cele care au între 101 şi 200 de accidente de muncă.

5) Analizaţi gradul de concentrare a numărului de accidente pe sectoare economice

(folosind tabelul iniţial).

5
 Analiza gradului de concentrare a numărului accidentelor de muncă mortale pe sectoare economice:

Greutăți specifice
Grupe de Numărul
Pentru numărul de Pentru numărul de
Index sectoare Nr. sectoare accidentelor
sectoare economice accidente de muncă Fi-Fi-1 0,5*(Gi+Gi-1) Si``
grupă economice după economice de muncă
nr. de accidente mortale Simple Cumulate Simple Cumulate
fi Fi gi Gi
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1Pana la 50 3 18 0,115 0,115 0,034 0,034 0,115 0,017 0,00198939
251-100 5 11 0,192 0,308 0,021 0,056 0,192 0,045 0,00865753
3101-200 3 65 0,115 0,423 0,125 0,180 0,115 0,118 0,013594164
4201-300 6 95 0,231 0,654 0,182 0,362 0,231 0,271 0,062555261
5301-400 5 165 0,192 0,846 0,316 0,678 0,192 0,520 0,100022104
6401-500 0 0 0,000 0,846 0,000 0,678 0,000 0,678 0
7peste 500 4 168 0,154 1,000 0,322 1,000 0,154 0,839 0,129089302
TOTAL 26 522 1,00 X 1,00 X 1,00 X S``=0,315907751

Comparând datele din coloana 6 a tabelului cu cele din coloana 8, se observă cu uşurinţă că diferenţele (F i-Gi) sunt nenegative (pozitive),
deci variabila analizată (numărul accidentelor de muncă mortale) înregistrează o concentrare spre dreapta. Prin urmare, în coloanele 9 şi 10 ale
tabelului au fost trecute expresii care se folosesc pentru determinarea unei concentrări spre dreapta.
Pe baza rezultatului obţinut prin însumarea datelor din coloana 11 poate fi determinat gradul de concentrare (spre dreapta) a variabilei
analizate. În acest scop se calculează:

Scc = S - S `` = 0,5 - 0,315907751 = 0,184092249

Scc 0,184092249
K cc = = = 0,368184498 sau Kcc%=36,82%
0,5 0,5

Kdiv=1-Kcc=1-0,368184498=0,631815502
6
 Rezultatele obţinute pentru cei doi indicatori ai concentrării/diversificării ne arată că este vorba de un grad relativ scăzut de concentrare a
accidentelor de muncă mortale.

Analiza gradului de concentrare a numărului accidentelor cu incapacitate temporară de muncă pe sectoare economice:

Numărul Greutăți specifice

Grupe de accidentelor Pentru numărul de Pentru numărul de
Index sectoare Nr. sectoare cu sectoare economice accidente de muncă Fi-Fi-1 0,5*(Gi+Gi-1) Si``
grupă economice după economice incapacitate
nr. de accidente temporară de Simple Cumulate Simple Cumulate
muncă fi Fi gi Gi
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1Pana la 50 3 97 0,115 0,115 0,011 0,011 0,115 0,005 0,000627583
251-100 5 383 0,192 0,308 0,043 0,054 0,192 0,032 0,00622191
3101-200 3 432 0,115 0,423 0,048 0,102 0,115 0,078 0,009006133
4201-300 6 1433 0,231 0,654 0,161 0,263 0,231 0,183 0,042145082
5301-400 5 1752 0,192 0,846 0,196 0,459 0,192 0,361 0,069465412
6401-500 0 0 0,000 0,846 0,000 0,459 0,000 0,459 0
7peste 500 4 4820 0,154 1,000 0,541 1,000 0,154 0,730 0,112266112
TOTAL 26 8917 1,00 X 1,00 X 1,00 X S``=0,239732231

Comparând datele din coloana 6 a tabelului cu cele din coloana 8, se observă cu uşurinţă că diferenţele (F i-Gi) sunt nenegative (pozitive),
deci variabila analizată (numărul accidentelor de muncă mortale) înregistrează o concentrare spre dreapta. Prin urmare, în coloanele 9 şi 10 ale
tabelului au fost trecute expresii care se folosesc pentru determinarea unei concentrări spre dreapta.
Pe baza rezultatului obţinut prin însumarea datelor din coloana 11 poate fi determinat gradul de concentrare (spre dreapta) a variabilei
analizate. În acest scop se calculează:

Scc = S - S `` = 0,5 - 0, 239732231 = 0, 260267769

7
 Scc 0, 260267769
K cc = = = 0,520535538 sau Kcc%=52,05%
0,5 0,5

Kdiv=1-Kcc=1-0,520535538=0,0,479464462
Rezultatele obţinute pentru cei doi indicatori ai concentrării/diversificării ne arată că este vorba de un grad ridicat de concentrare a
accidentelor cu incapacitate temporară de muncă.

6) Calculaţi nivelul mediu al numărului de accidente:

Nivelul mediu al numărului de

accidente
Numar total de
accidentati (date 363,04
primare)
Numar total de
accidentati (date 361,31
sistematizate)*

*S-a calculat făcând media numărului de accidente pe fiecare grupa de ramuri economice, acestea au fost însumate şi împărţite la numărul de grupe
(şase).

7) Analizaţi, prin măsurarea variaţiei (abatere medie pătratică şi coeficient de variaţie), dacă mediile calculate anterior sunt reprezentative sau
nu. Explicaţi.

Deviaţia standard (abatere medie

Coeficient de variaţie
N pătratică)
Număr total de
26 541,891 1,49
accidentați
8
 Faptul că abaterea medie pătratică este mult mai mare decât media aritmetică şi întrucât
coeficientul de variaţie este mult peste zero, deducem că grupul ramurilor economice este unul
eterogen, iar media are un nivel scăzut de semnificaţie.

8) Reprezentaţi grafic datele prin corelogramă („norul de puncte”)

9) Analizaţi intensitatea legăturii dintre variabilele numerice (Corell, Kendall, Spearmann,

Coeficientul de asociere)

9
 Corelaţii
Sector de Numar total
activitate de accidentati
Kendall's tau_b Sector de activitate Correlation
1,000 -,403**
Coefficient
Semnificaţie (2
. ,004
zecimale)
Numar total de Correlation
-,403** 1,000
accidentati Coefficient
Semnificaţie (2
,004 .
zecimale)
Spearman's rho Sector de activitate Correlation
1,000 -,575**
Coefficient
Semnificaţie (2
. ,002
zecimale)
Numar total de Correlation
-,575** 1,000
accidentati Coefficient
Semnificaţie (2
,002 .
zecimale)
**. Corelația este semnificativă la un nivel de 0.01 (2 zecimale).

Există o corelaţie semnificativă între sectoarele de activitate şi numărul total de

accidentaţi, în sensul că în anumite sectoare de activitate apare un număr foarte mare de
accidente de muncă faţă de alte sectoare unde acesta este foarte redus.

10