Sunteți pe pagina 1din 3

C5 Endodontie 01-11-2010

Fracturarea instrumentarului in spatiul endodontic


- posibilitati de rezolvare-  Tratamentul endodontic pe langa obstacol

Fractura verticala - fractura verciala coronoradiculara:


Rezolvare: prin tehnica adeziva si replantare [un tip a extras dintele
care s-a fracturat, la tratat endodontic extraoral, a lipit fragmentele fracturate si l-a
replantat]
- fractura verticala radiculara: complete sau numai la nivel
radicular: (Ex:condensarea laterala, plasarea pivotilor, plasarea
stifturilor autoinfiletabil). Un posibil semn care ne-ar putea sugera
faptul ca avem o fractura radiculara este sangerarea. Si pe RX se
observa aceste fracturi insa in timp; cu atat mai mult daca avem mai
mult radiografii anterior de fractura. Pe RX  resorbtie osoasa in
forma literei J = patognomonic!!!

Conuri de gutaperca proiectate in sinusul maxilar


- depinde ff mult raportul dintre podeaua sinusului maxilar si apexul
dintelui; sunt situatii cand limita dintre cele 2 structuri este foarte
mica; cazuri cand podeaua sinusului maxilar se muleaza pe apexul
radicular

Esecuri
- in ciuda existentei a noi materiale, tehnici, instrumentar, cresterea volumului de
tratamente endodontice, ca si a complexitatii acestora este insotita de cresterea necesitatii
de a reinterveni in situatii de esec a terapiei endodontice
- apar probleme daca si cand se impune reluarea tratamentului endodontic, in cazul
reinterventiei fiind necesarea o abordare teraputica specifica, de la selectia cazurilor la
alegerea celor mai adecvate tehnici, in raport cu situatia clinica
- metodele terapeutice sunt specializate, avansate, adaptarea principiilor biologice care
stau la baza succesului in terapia endodontica

Esecuri:
- canale radiculare netratate
- obturatii de canal incorecte: incomplete, neomogene, cu depasire
- lipsa vindecarii unei leziuni periapicale preexistente
- evolutia unei leziuni periapicale preexistente
- aparitia unei leziuni periapicale consecutive tratamentului endodontic
- mentinerea sau reparatia unei simptomatologii clinice
- lipsa de corelare a simptomatologiei clinice cu aspectul radiologic

1
Succesul initial al terapieie endodontice poate fi compromis de o restaurare coronara sau
corono-radiculara incorecta
- ca moment al executiei
- in conceptie
- dpdv al materialelor utilizate
- prin nerespectarea tehnicii specifice

Esecul unui tratament endodontic poate deci sa apara si in urmatoarele situatii:


a. infiltratii margineale de-a lungul obturatiei de canal prin:
- pierderea integritatii restaurarii coronare
- absenta adaptarii marinale a restaurarii coronare
- recidiva de carie, carei secundara
- patologie parodontala marginala netratata
b. fractura radiculara determinata de utilizarea incorecta a unui pivoit
c. disfunctia ocluzala determinata de restaurarea coronara incorect adaptata

Criteriile ESE – Societatae Europeana de Endodontie


La minimum un an de la finalizarea tratamentului endodontic:
Succes:
- absenta totala a simptomatologiei clinice specifice (durere, edem, fistula)
- dintele este functional
- imaginea radiologica lipsita de orice tratament patologic
Esec:
- apare o leziune periapicala sau se mareste cea preexistenta
- in decurs de patru ani leziunea periapicala preexistenta a ramas identica sau si-a
micsorat dimensiunea, fara a disparea complet
- apar semene radiologice de resorbtie radiculara sau hipercementoza
- exista o contradicite intre simptomatologia clinica si imaginea radiologica

Canale radiculare neidentificate


Solutii:
- cavitate de acces corecta
- pastrarea morfologiei interne a camerei pulpare prin utilizarea de freze adecvate sau a
echipamentului ultrasonic dedeicat
- coloranti tisulari – derivati ai albastrului de metilen
- examinarea podelei camerei pulpare cu sonde endodontice
- examinarea santului care uneste orificiile canalelor radiculare cu ace Kerr 8 si 10
- imagine marita cu iluminare perfecta: microscop, lupe
- cunoasterea variabilitatii anatomice endodontice
- radiografii in incidenta excentrica

2
Clasificarea sistemului endodontic (Weine)
Tipul I – 1 orificiu / 1 canal / 1 foramen apical
Tipul II – 2 orificii / 2 canale / 1 foramen apical
Tipul III – 2 orificii / 2 canale / 2 foramine apicale
Tipul IV – 1 orificiu / 2 canale / 2 foramine apicale

Canale radiculare neidentificate


- utilizarea microsocpului operator permite identifcarea cu pana la 18,6% mai multe
canale radiculare la nivelul molarilor inferiori (Coelho de Carvalho,2000)
- intre 5 si 31% dintre molarii inferiori au 2 canale distale
- alte studii (Fabra-Campos, Pomerans,2000) descriu situatii cu 3 canale meziale
- situatii de molari inferiori avand canale in forma literei „C”: intre 2,7 si 8% la populatia
mxta d.p.d.v. etnic si pana la 34,6% la populatia asiatica (Wen Lin Chai,2004)

Primul molar maxilar prezinta in proportie de 77-85% al 2-lea canala la nivelul radacinii
meziovestibulare numit MV2, meziolingual sau meziopalatinal.
In 24% din cazuri primul premilar mandibulare are 2 canale
Canal in forma literei C la molarii mandibulari
Al 2-lea canal distal la molarii mandibulari. Atunci cand un canal pe radacina D al unui
molar inferior este situat mai vestibular sau mai lingual => posibilitatea ca pe radacina D
sa fie 2 canale!!!

Primul premolar maxilar cu 3 variante tipice:


- 2 canale fuzionate intr-unul singur
- 2 canale separere in aceiasi radacina
- 2 canale separeta in 2 radacini distincte

S-ar putea să vă placă și