Conventia prin care se promite fapta altuia

Promisiunea faptei altuia-o parte (promitent)se angajeaza fata de un benefiar sa determinte o terta

Art.1983NCC.PROMISIUNEA FAPTEI ALTUIA –reprezinta un angajament de convingere , neindoielnica,

nu un angajament de diligenta.

Dobandirea de obligatii dintr-un contract in care o persoana nu a luat parte

In privinta dobandirii de drepturi exista doua exceptii contractul in folosul unei terte persoane(
stipulatia pentru altul) si invocarea contractului de catre un tert pe calea actiunii directe.

1. Stipulatia pentru altul:

Este acel contract incheiat intre o parte numita stipulant si o alta parte numita promitent ,
prin care promitentul se angajeaza sa execute o prestatie in folosul unei persoane straina de
contract numita tert beneficiar. Se spune ca in virtutea stipulatiei pentru altul se naste
dreptul direct si nemijlocit in patrimoniul tertului benefiar. Pana la NCC nu exista o
reglementare vreo referire la stipulatie dar se admitea existenta stipulatiei fiind numeroase
persoane de acest fel.ex: donatia cu sarcina in favoarea unui tert, asigurarile pentru
incetarea din viata a succesorului, carausul (stpulantul trimite pentru altul).
In NCC stipulatia pentru altul este regelementata in art 1284 alin.1 –oricine poate stipula in
numele sau insa in beneficiul unui tert. Alin 2. Spune ca prin efectul stipularii beneficiarul
dobanadeste dreptul de a cere direct promitentului execturaea prestatiei.
Pentru executarea contractului , pe langa conditiile exprese mai trebuie indeplinite doua
conditii suplimentare:
a) sa existe vointa cerrta, neiindoielnica de a stipula in favoarea unei terte persoane.
!!!Un act juridic nu este de ajuns sa fie dovedit printr-un singur inscris.
b) Tertul beneficiar sa fie determinat sau cel putin determinabil . cand este determinat este
individualizat fie prin atribute de stare civila , anumite calitati, atributii functii. Cand este
determinabil avem doar niste criterii prin care va fi individualizat in viitor. Codul civil
spune ca tertul trebuie sa fie prezent la momentul cand trebuie executata prestatia.
Criteriile trebuie sa fie niste criterii fixate care sa nu sufere transformari in timp.

Efectele pe care le produce contractul in folosul unei terte persoane:

a) intre stipulant si promitent: intre aceste persoane se produc efectele obisnuite in functie
de contractul incheiat. S-a pus intrebarea daca stipulantul are drept de actiune in justitie
impotva promitentului care nu-si executa obligatia. Daca operatiunea intre stipulant si
promitent are caracter sinalagmatic , stipulantul poate cere rezolutiunea. In dreptul
roman existenta clauzei penale a facut sa functioneze stpulata pentu altul( de exemplu
daca nu i dai lui x 100 de sestreti , te obligi sa-mi dai mie dublu)
b) promitent si tertul beneficiar: tertul benefiar dobandeste un drept si nemijlocit in
patrimoniul sau. Tertul benefiar nu este obligat sa accepte stipulatia, desi se naste in
mod direct dreptul in patrimoniul sau. Acceptarea are ca efect consolidarea dreptului in
patrimoniul sau iar refuzul duce la desfiintarea retroactiva a dreptului ce se nascuse in
patrimoniul tertului. Daca tertul refuza acceptarea stipulatiei daca se prevede expres ,
stipulatia poate profita promitentului(beneficiind de o liberalitate promitentul). Tertul ii
 poate cere in mod direct executarea prestatiei de catre promitent . tertul nu poate sa
solicite rezolutiunea pentru ca nu este parte la contract. Pentru tertul benefiar
operatiunea nu are caracter sinalagmatic, el a primit doar un drept neavand o obilgatie
corelativa . chemat in judecata , promitentul poate sa-i opuna tertlui numai apararile
decurgand din contractul dintre stipulant si promitent( stipulatia pentru altul), nu si de
alte raporturi juridice .
c) stipulant si tertul beneficiar: intre aceste persoane , din acest contract nu s-ar naste
efecte proprii.prin intermediul stipulatiei se pot inchid alte raporturi juridice
preexistente intre cei doi(exemplu vanzatorul isi indeplineste obligatia de predare
cumparatorului).NCC –noutate: revocarea stipulatiei: aplicarea regulilor inchierii
contractelor intre absenti(prin corespondenta) . Se prevede ca numai stipulantul este
indreptatit sa revoce stipulatia. Creditorii si mostenitorii nu beneficiaza de un asemenea
drept. Nu intotdeauna dreptul stipulantului este neingradit.se spune ca nu poate revoca
daca promitentul are interesul sa execute prestatia.deci are nevoie de acceptul
promitentului. Revocarea poate avea loc cat tmp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la
stipulant sau promitent.
efecte revocare:
 nu inseamna liberarea de plano a stipulantuluict

INVOCAREA CONTRACTULUI DE CATRE UN TERT PE CALEA ACTIUNII DIRECTE :

Se recunoaste de catre lege in mod expres dreptul unei persoane straina de contract
de actiona direct impotriva unui tert , sprijinindu-se pe contract desi ramane total
straina de contract:
1) contractul de antrepriza : incheiat intre beneficiar si antreprenor . antreprenorul
incheie contracte de munca cu muncitorii. Se recunoaste lucratorilor o actiune
directa impotriva benefiairului .Lucratorii nu suporta concursul celorlalti
creditori ai antreprenorului. Ei preiau direct din patrimoniul benefiarului suma
de bani datorata. La actiunea obliga profita si ceilalti creditori ai debitorului
adica antreprenorului.
2) Mandatul: contract intre mandant si mandatar . mandatarul poate sa si
substituie un submandatar. Ester ecunoscut dreptul mandantului impotriva
submandatarului , bazat pe contractul de mandat , evitandu-se concursul
celorlalti creditori ai mandatarului, luand in mod direct bani direct din
patrimoniul submandatarului, mandatarul ramanand strain.

Exceptie de la opozabilitatea fata de terti a contractului: SIMPULATIA

Tertele pesoane straine fata de contract, conf. Principiului relativitatii, contractului le este opozabil.
Prin exceptii de la opozabilitate se intelege ca in anumite situatii legea recunoaste posibilitatea
pt.terti sa ignore situatiile juridice create printr-un contract. Exceptia de la opoabilitate(Refuzul
efectelor )Este simulatia. Simulatia este procedeul prin care intre aceleasi parti se incheie doua
contracte , un contract public, aparent, contract simulat , care nu corespunde realitatii si al doilea,
secret ce contine vointa reala si prin care se anihileaza in tot sau in parte aparenta juridica creata prin
actul public simulat.
Formele simulatiei:

1. Actul inexistent(fictiv): acea forma a simulatiei in care se incheie o operatiune aparenta iar in
contractul secret se stabileste ca contractul public nu produce nici un efect. Se incheie o
astfel de operatiunecand o persoana debitor doreste sa-si ceeeze o situatie aparenta de
insolvabilitate si astfel creditorii nu-si pot indestula creantele care nu erau garantate .
procedeul este foarte greu de dovedit. De multe ori debitorul ramane cu bunurile in
patrimoniul sau in baza unui contract de administare a bunurilor altuia , bunuri care defapt
sunt ale lui.
2. Actul deghizat: in aceasta ipoteza partile incheie un act secret , real , dar care este ascuns ,
mascat prin incheierea actului public diferit de actul secret, care nu este adus la cunostinta
publica. Degizarea este totala , atunci cand se ascunde adevarata natura juridica (in actul
aparent avem intre a si b un contract vanzare cumparare , in actul secret natura juridica este
de contract de donatie-deoace pauliana este pentru actele liberatorii iar actele cu titlu
oneros cu greu pot fi calificate prejudiciabile trebuind dovedita rea credinta a dobanditorului
. alt exemplu: a =asecendent si b c= descendenti la mom mortii lui a avem regula mostenirii
pe capete fiecare primind cate jumatate . In materie de descendenti daca ascendentul face o
liberalitate unuia dintre descendneti este considerata un avans a mosternirii astfel va primi
mai putin din acea jumatate ca sa se ajunga sa aiba amandoi la fel. De aceea se face vanzare
cumparare simulata ca sa nu se aduca inapoi bunul in masa succesoarala. Rexerva va fi de ¼
din mostenire . se ia ceea ce a ramas in patrimoniul sucesoral la data mostenirii iar daca n u
ramane ¼ pt cota fiecaruia se desfiinteaza liberalitatile) pentru a de dovedi ca exista o
vanzare cumparare rreala trebuie ca vanzatorul sa si stinga ulterior obligatii sau sa-si
achizitioneze bunuri. Asa se poate dovedi ca nu a fost o liberalitate. Deghizarea partiala este
atunci cand se ascund anumite elemente ale contractului , de exemplu pretul mai mic
deoarece : in trecut se platea taxa de timbru si onorariu notarului (este si acum) ad valorem,
astfel acestea avand o valoare mai mica in functie de pret.
3. Interpunerea de persoane: in actul public sunt mentionate anumite parti pentru ca in actul
secret sa fie precizat beneficiarul real al actului. NCC contine o dispozitie in care se prevede
ca poate exista simulatie in actele unilaterale. Interpunerea poate fi folosita in doua scopuri:
un scop nobil( cineva doreste sa faca o liberalitate dar vrea sa ramana anonim) si frauda (
eludare a uunor interdictii, incapacitati stabilite de lege –ex: daca s-ar incheia direct actul ,
acesta ar fi nul.)
Pentru existenta simulatiei se cere ca actul secret(negotium juris), real sa fie incheiat anterior
sau cel tarziu concomitent cu actul public, manifestarea de vointa publica sa fie dublata de
manifestarea secreta la momentul aducerii la cunostinta publica. Instrumentu probant al
actului secret poate fi confectionata atunci cand se incheie , sau chiar ulterior, odata cu actul
public deci trebuie sa fie cu data certa.