Amalgamul de argint

Obturații de amalgam
!
Obturație de amalgam înainte
de finisare
 AMALGAMUL DE ARGINT
 Este un material de obturaţie de
durată folosit încă din 1528
 A pierdut teren datorită materialelor
moderne fizionomice
 Amalgamul=aliaj al Hg cu Ag,Sn, Cu
şi uneori Zn. Sunt aliaje binare
(Ag+Hg), ternare dacă rezultă prin
combinarea Hg cu Ag,Cu,Sn şi
cuaternare dacă în compoziţie intră
şi Zn
 Prezentare:
 Flacoane cu pulbere(cu pilitură de Ag
şi Sn)
 Flacoane cu Hg
 Modern: capsule predozate cu
pulbere(55%) şi Hg (45%)
Aliaj de argint (+Cu)
 Proprietăţi:

 Proprietăţile fizice, chimice şi

biologice au importanţă practică, pt
că intervin hotărâtor în succesul
clinic al obturaţiilor.
 Variaţiile dimensionale:
 Iniţial amalgamul suferă o contracţie
(absorbţia Hg de Ag şi Sn), apoi f
rapid urmează o dilatare (expansiune
de priză) lejeră.
 Modificările dimensionale trebuie să
fie cuprinse în limite f mici (între 0 şi
25 microni/cm). De aceea trebuie
controlaţi următorii factori care pot
influenţa variaţiile dimensionale:
 Factorii care influenţează variaţiile
dimensionale:
 1. Compoziţia aliajului: proporţia
optimă dintre anumiţi constituenţi
conferă comportamentul caracteristic
din timpul prizei
 2. Dimensiunea particulelor: cu cât
dimensiunea particulelor de aliaj e
mai mică cu atât expansiunea de
priză e mai mică
 3.Raportul Hg/aliaj. Cu cât cantit de
Hg e mai mare şi expansiunea va fi
mai mare
 4.Durata şi viteza de preparare: să s
eprepare rapid, cu viteză optimă
(ideal mecanic!)
 5.Intervalul de timp scurs între
preparare şi condensare: să nu se
scurgă mai mult de 3-3,5min între
cele 2 operaţiuni, altfel expansiunea
va fi exagerată
 6. Presiunea la condensare –pt un
timp de preparare dat, creşterea
presiunii de condensare determină
reducerea expansiunii
 7. Contaminarea cu apă (salivă)
înainte de priza amalgamului
determină o expansiune (datorită r
cu Zn) cu o expansiune manifestă la
câteva zile de la inserare chiar cu
posibilitatea fracturării (fisurării)
pereţilor dentari
 8.Expansiunea mercuroscopică:
apare prin umectarea cu Hg a unui
amalgam care a făcut deja priză. Hg
difuzează lent în amalgam şi produce
o expansiune de 1%!
 DILATAREA TERMICĂ:
 Este de 2x mai mare decât cea a
ţesuturilor dentare
 La o obturaţie de amalgam ,
modificările dimensionale ce apar
datorită variaţiilor termice sunt
reduse şi nedecelabie
REZISTENŢA LA COMPRESIUNE:
 Depinde de mai mulţi factori:
 Compoziţia aliajului
 Dimens şi forma particulelor
(particulele mici dau amalgame mai
R)
 Timpul de preparare: subprepararea
=amalgam fragil
 Cantitatea de Hg :trebuie să fie între
45-53%:Peste 55% R scade
considerabil
 Condensarea- cu cât presiunea de
condensare e mai mare cu atât R la
compresiune e mai mare (se elimină
Hg în exces)
 PLASTICITATEA
AMALGAMELOR:
 Se referă la posibilitatea acestuia de a se
dforma permanent sub acţiunea unei
presiuni.
 La inserţie trebuie să aibă o plasticitate
suficientă pt a permite adaptarea la pereţii
cavităţii (plasticitate de adaptare)
 Apoi plasticitatea trebuie să scadă pt a se
putea exercita presiuni sporite, pt o
condensare eficientă (plasticitate de lucru)
 Plasticitatea depinde de:

 Compoziţia aliajului: dacă în compoz

se adaugă Sn, Cu, Zn plasticitatea e
îmbunătăţită. Amalgamele doar cu
Hg+Ag au o plasticitare redusă
 Dimens. şi forma particulelor:
plasticit creşte cu scădrea
particulelor de aliaj. Cele cu particule
sferice sunt mai plastice decât cele
cu pilitură
 Timpul de preparare:creşterea
timpului de malaxare det creşterea
plasticităţii
 Raportul Hg/aliaj_ să nu existe Hg
rezidual.pt plasticitate
corespunzătoare la preparare să fie
max 53% Hg. La particulele sferice:
conc iniţială a Hg e de max 45%!!
 ÎNTINDEREA ŞI FLUAJUL:
 Întinderea=o deformare lentă, progresivă,
ireversibilă a amalgamului supus unei
presiuni constante şi repetate frecvent.
 Fluajul=deformarea suferită de un
amalgam după 7 zile de la preparare.
Astfel, amalgamul e supus experimental
unei presiuni prin care se încearcă
reproducerea cât mai fidelă a solicitărilor
funcţionale statice (fluaj static)şi
dinamice(fluaj dinamic) timp de 4 ore
 Conductivitate termică:
 Sunt bune conducătoare de căldură,
de aceea se face protecţia termică a
pulpei faţă de insultele termice
alimentare
 INTEGRITATEA MARGINALĂ:
 O tehnică defectuasă poate det
apariţia fracturilor marginale
 Prepararea incorectă, amalgamele
expansionate suferă din acest punct
de vedere
 ETANŞIETATEA:
 Înseamnă proprietatea de a asigura o
închidere marginală ermetică a cavităţii
obturate, nepermiţând infiltrarea cu fluide
bucale
 Depinde de integritatea marginală a
obturaţiei
 Folosirea adezivilor moderni pt amalgam
(materiale polimerice) intervin pozitiv în
etanşeizare
 Stabilitatea dimensională a amlgamelor e
importantă la etanşeitate
 POROZITATEA:
 Defectele de substanţă se pot
manifesta prin:
-bule (dacă avem exces de Hg, contactul
cu apa,saliva,).Scade R amalgamului,
la fel şi estetica
-Porii de la suprafaţa obt-apar datorită
supraîncălzirii din timpul lustruirii
-Microporii din masa obt: apar datorită
expansiunii, excesului de Hg sau
presiunii insuficiente la condensarea
amalgamului
 PROPRIETĂŢILE CHIMICE:
 Coroziunea înseamnă alterare chimică
şi se manifestă prin:
 -alterări de culoare la suprafaţa
obturaţiei datorită sulfurării
 -fenomene de coroziune internă
datorită umidităţii (fie la inserare, fie
datorită impregnării cu umiditate a
spaţiului dintre obt-dinte)
 Coroziune e influenţată de
următorii factori:
 Compoziţia aliajului-Zn are un efect
benefic, conferind R la coroziune
 Dimens pariculelor-particulele fine conferă
o R mai mare la coroziune
 Calitatea suprefeţelor obt: cu cât gradul
de netezire şi lustruire e mai mare, cu atăt
R la coroziune e mai mare
 Factorul pacient:Igiena defectuaoasă
determină scăderea pH-ului, acumulări de
PDM la nivelul obt, cu apariţia coroziunii
 PROPRIETĂŢI BIOLOGICE:
 Finisarea şi lustruire suprimă neregularităţile
de suprafaţă, nu apare coroziunea.
 O suprafaţă rugoasă face să se scumuleze
detritusuri alimentare, PDM, cu modificări
galvanice la suprafaţa obt, colorare,
coroziune
 Lustruirea se face cu instrumentar adecvat,
fără supraîncălzire,cu răcire în mediu umed
 Alături de alte metale (lucrări protetice)
poate determina galvanismul bucal
 Indicaţii:
 Obturaţii la nivelul Pm şi molarilor
 Reconstituiri de bonturi

CI: dd frontali, obturare cavităţi situate

lângă lucrări de Au (amalgamerea Au)
 AMALGAMUL DE Cu

 E un amlgam binar (Cu+Hg)

prezentat sub formă de tablete care
se încălzesc până la suprafaţa
amestecului apare Hg(transpiră), se
amestecă prin mojarare şi apoi se
condensează în cavitate.
 Se corodează f rapid
 Indicaţii: la obturarea dinţilor de
lapte