Instalatii de microclimat

Scopul instalatiilor de microclimat in conditii de umiditate si temperatura este :

- Asigurarea conditiilor de comfort ptr echipaj si pasageri
- Asigurarea conditiilor de transport marfa
- Asigurarea functionarii masinilor si agregatelor la bordul navei in conditiile impuse de parametri .
Instaltiile de baza sunt :
1. Instalatia de ventilatie
2. Inst de incalzire
3. Inst de racire
4. Inst de conditionare (prelucrare complexa)
Instalatiile de microclimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- Sa mentina parametri optimi ai aerului
- Sa nu provoace curenti de aer daunatori sanatatii
- Sa nu faca zgomot ( in limitele acceptate)
- Sa nu permita patrunderea aerului si a prafului
- Sa se incadreze in limite de greutate, fiabilitate, consumuri

1. Inst ventilatie :
Parametri dupa care functioneaza instalatia sunt:
Temperatura si umiditatea relativa (vara/iarna)
Viteza aerului ( in spatii locuibile pina la 0,6 m/s)
Concentratia de CO2 pina la 0,15%
Cantitatea recirculata
Numarul de schimburi orare functie de destinatie , cabine, careu , spatii tehnice . (careu 5,
cabine min. 3)

Bilantul termic:
Bilantul se face in doua cazuri in functie de temperatura interioara si exterioara .
Fig .97

Φp- flux degajat prin pereti

Φd- flux radiatie termica oameni si utilaje
Φv- flux pierdut prin ventilatie
Φi- flux introdus de inst (cald sau rece)
Φi=Φp+Φv+Φd ec ptr vara
Φi=Φp+Φv-Φd ec ptr iarna
-Fluxul determinat prin pereti :
Φp= ∑𝑁
𝑖=1 𝐹𝑖 𝑘𝑖 ∆𝑡𝑖 unde
Fi – suprafata peretelui
Ki- coeficient global de transmitere a caldurii
∆ti – diferenta temperatura interior-exterior
N – numarul de pereti ai incaperii
Fig. 98

Caldura se propaga prin convectie, strat 1 si 3 si prin conductie strat 2. Sunt trei straturi de material usor
(cu diferente mici de temp ), fluxul este constant (vezi debitul).
Φ1=Φ2=Φ3
Coeficientul de transmitere prin convectie 𝛼
Coeficientul de transmitere prin conductie λ
Φ1= =Fα1(ti-tpi)
Φ3=Fα3(tpi-te)
Φ2=Fλ/δ (tpi-tpe)
Se identifica coeficientul global de transmitere a caldurii :
𝟏
K= 𝟏 𝟏 𝜹
+ +
𝜶𝒊 𝜶𝒆 𝝀𝒆

δ-grosimea peretelui .
Cazul izolatiei grele: Acestea sunt cazuri de izolatii pentru compartimente frigorifice la care exista
discontinuitati de material datorita influentei osaturii.
- Fluxul degajarilor date de oameni , masini .
In acest caz este necesat aprecierea suprafetelor masinilor a personalului, viteza de scurgere a aerului in
jurul masinilor,
Φd=Fd αc (td-ti)
Fd- suprafata radianta a masinilor, oamenilor.
αc- coeficient de convectie ce depinde de ventilatie, propietatile radiante ale corpurilor, temperatura
corpului radiant.

-Fluxul de caldura transferat prin ventilatie

Fluxurile se considera cele de iarna si cele de vara , depinzind de sensul ventilatiei, de intoducere sau
evacuare aer .
Φv=ρaer Qv Caer (te-ti) sau iarna (ti-te)
Qv- volumul de aer vehiculat
ρ aer-densitatea aerului

Diagrama de aer umed (Mollier).

In calculul de proiectare a instalatiei incaperilor navale intervin mai multi parametri :
- Temperatura t
- Entalpia i
- Continutul de vapori de apa d
- Umiditatea relativa Φ
∑𝜱
Se defineste coeficientul transformarilor umedotermice raportul ε= ∑ 𝒅 ce reprezinta raportul dintre
suma fluxurilor de caldura ce intra in proces si suma degajarilor de umiditate.
Orice punct din diagrama este caracterizat de patru parametri t,Φ, i,d.
Se poate caracteriza starea si cu doi parametri tA ,masurabila cu termometrul si ΦA , masurabila cu
psichrometru.
Daca transformarea este din A in B cu degajare de caldura fara modificarea umiditatii absolute atunci AB
este o transformare umedotermica . Sensul este dat de transformarile umedotermice, deci depinde de ε.
Daca pe cercul de raza AB se traseaza diametre BB3 si B1B2 dupa curbele i=ct si d=ct se studiaza
transformarile respective.
Daca transformarea e dela A la B avem un proces de incalzire , iar daca se produce de la A la B3 avem
racire .
B-B3 este un proces fara schimb de umiditate , d=ct .
B1-B2 este o transformare fara schimb de caldura i=ct sau ∑ Φ=0, deci ε=0
Diametrele B1B2 si BB3 impart cercul in patru zone :
Zona I – orice transformare din A in orice punct sunt insotite de scaderea entalpiei si a umiditatii deci o
racire si o uscare
Zona II – Crestere de entalpie si scadere a umiditatii , deci o incalzire a aerului si o uscare .
Zona III- Cresterea entalpiei si cresterea umiditatii , deci o incalzire cu umidificare
Zona IV- Scaderea entalpiei si cresterea umiditatii , deci racire cu umidificare.

Diagrama foloseste si la determinarea parametrilor amestecului de aer , Daca in incapere se gaseste

cantitea Ga de aer cu ta si Φa si se introduce cantitatea de aer Gb cu tb si Φb:
Amestecul va avea masa de : G=Ga+Gb
Parametri de amestec sunt ai punctului c , din diagrama.
𝐺𝑎 𝑑𝑎+𝐺𝑏 𝑑𝑏
Continutul de vapori finali ai amestecului : αc= 𝐺𝑎+𝐺𝑏
; Gb/Ga=ac/cb
In calculul instalatiilor este important identificarea punctului de roua tr si punctul tm temperatura
umeda.
Pentru o stare A se coboara verticala pe d=ct rezultind B pe curba de saturatie max .ducind
corespondenta temperaturii se determina temp punct de roua .
Segmentul AB reprezentind entalpia ptr cele doua puncte , prin B se duce corespondenta temperaturii
si se determina punctul t um.
Determinarea umiditatii relative ptr o stare se face cu ajutorul psichrometrului pe care se citesc doua
valori temp pe termometrul uscat si pe cel ud.
Pentru a detrmina punctul de roua este necesara folosirea diagramei (tabel ) , Psihrometric chart, in care
se intra cu valorile citite. (verde si albastru in diagrama ). Se stabileste punctul de umiditate relativa de la
care pe linia de umiditate absoluta se citeste temperatura la intersectia curbei de aer saturat 100%.
 Instalatii de ventilatie

Instalatiile au ca scop vehicularea aerului in compartimente fara prelucrarea termica sau umiditate, cu
pastrarea in limite a calitatilor aerului.
Exista doua feluri de ventilatii:
- Naturale
- Artificiale sau fortata

Ventilatia se face prin ejectoare sau trombe de ventilatie . Acestea pot fi orientabile sau fixe.
Tevile de captare sau evacuare expuse la apa de mare se prevad cu capac de inchidere pe timp de
furtuna. Unelele din acestea au protectie de tip jaluzele, acestea putind fi inchise in manual sau de la
distanta prin actionare mecanica, electrica sau hidraulica
Ventilatia se face cu ventilatoare de tip centrifugal sau axial .
Ventilatoarele sunt surse de zgomot pina la 100 Db. Din aceasta cauza se plaseaza in afara
compartimentelor si se leaga prin canale de ventilatie structurale sau confectionate (tabla , pinza).
Ventilatia se face prin :
- Introductie se face in doua cazuri :
Debitul introdus mai mare (CM) sau mai mic decit cel evacuat .
- Extractie – folosit la spatii cu mirosuri neplacute , bucatarii, acumulatori.
 - Mixta
De obicei distributia aerulului se face din centrala HVAC (heating, ventilation and air conditioning).

Distributia se face prin magistrala si ramificatii . Tubulatura poate fi din otel, sau spiroduct. Ele se
izoleaza cu vata minerala (rockwool) sau cauciuc spongios (armafelx) , pe traiect sau trecerile prin pereti .
Trecerile prin peretii de clasa sunt supuse la norme de foc , lungime tevii de trecere avind o anumita
dimensiune .
Calculul instalatiei :
Debitul introdus are ca scop :
- sa evacueze cantitatea de noxe (M)
- sa evacueze fluxul de umiditate (D)
- sa evacueze fluxul de caldura (Φ)
m,d si t sunt concentratiile in interior si exterior , cu indici i si e

M=Qm (mi-me)
D=Qd (di-de)
Φ=Q(Φ) ρ c(ti-te)
De aici se scot Qm, Qd, Q(Φ)
Debitul necesar va fi Qv=max( Qm , Qd, Q(Φ))
De ex: ptr un om cantitatea eliminata de CO2 este de 23 l/h
mi=1,0 (l/m³) si me=0,3 (l/m³) ; Qv= M/(mi-me)=33 (m³/h) =M se poate lua ca debit de baza
Calculul sarcinii :
Din expresia generala a sarcinii se determina H=h
Presupunind ca exista N ramificatii si M distribuitoare de aer debitul va fi Q=∑ ∑ 𝑄𝑖𝑗.
(i=1..N si j=1..M)
Pe traseul cu cel mai lung se calc pierderea de sarcina ,considerind tronsoanele cuplate in serie plecind
de la captul traseului unde j=1 si pina la apoi pina la gura de aspiratie.

∑3𝑗=1 𝑄2𝑗
Avind debitele si vitezele se determina aria tronsoanelor. De ex pe tronsonul S23 : A23= 𝑉23
!!!
V23 – este recomandata
Teoretic ar trebui ca fiecare tronson sa aiba alta dimensiune ceea ce e foarte greu de realizat . Din
aceasta cauza se merge practic cu sectiuni constante , lasind vitezele sa varieze in niste limite prescrise.
Calculul pierderilor se face prin mai multe metode:
-Metoda analitica directa
-Metoda lungimilor echivalente
-Metoda nomogramelor.
Pentru traseul i se adopta valoarea
Hv=Max(Hi), i=1....N
Avind stabilit debitul si sarcina de alege ventilatorul .
Problema specifica este echilibrarea instalatiei , astfel incit pe fiecare gura de introductie sa se realizeze
debitul de ventilatie necesar, considerat in calcule ca data de intrare. Asta inseamna ca pierderea de
sarcina intre punctul I si oricare alt punct de distributie sa fie egal cu Hv.
Hij=Hv=Max(Hi)
Aceasta inseamna ca este necesar introducerea de rezistente suplimentare de valoare :
𝑟
Δhij=Hv-𝐻𝑖𝑗
Reglarea se face prin diafragme suplimentare a caror valoare functie de diametru determina valoarea
pierderii locale ζ . La instalatiile locale se introduc dispozitive automatizate . Acestea sunt regulatoare de
presiune, montate pe fiecare ramificatie, care mentin presiunea constanta indiferent de numarul de
consumatori deschisi la un moment dat.

Instalatia de incalzire
Instalatia este destinata incalzirii compartimentelor de locuit, spatiilor tehnice si a altor spatii in care este
necesara o temperatura constanta.
Relatia de echilibru termic este de forma:
Φi=Φp+Φv -Φd ( intrare = pereti + ventilatie – oameni , agregate)
Tipurile de instalatii de incalzire sunt :
- instalatia cu abur
- instalatia cu apa calda
- inst cu aer cald
- inst electrica
Instalatia de incalzire se face pe criterii economice . Inst cu apa calda necesita un spatiu mai mic , pe cind
instalatia cu aer cald are gabarit mult mai mare datorita conductelor . In acest caz pentru aer cald se pot
folosi conductele de ventilatie ceea ce este avanatajos. Instalatia electrica este mai costisitoare din punct
de vedere al consumului de energie.

Instalatia cu apa calda

Sursa de caldura a apei poate fi caldarina , (circuit de HW ), boiler , apa racire motor, caldarina
recuperatoare la aprox 80-90 grad C.
Circulatia se face natural sau fortat , actionat de pompe (pompe de servici).
Legarea radiatoarelor se face in serie sau in paralel. Mentinerea temperaturii se face controlind
temperatura pe iesirea din boiler, caldarina. Daca se depaseste valoarea de 90 grade releul intrerupe
alimentarea.
Vasul de expansiune are rolul de a elimina aerul din instalatie, completeaza necesarul de apa si preia
dilatarea apei datorita incalzirii. Vasul poate functiona ca hidrofor , eliminarea aerului se face cu flotor.
Calculul instalatiei
Calculul se face evaluind fluxul ce trebuie introdus in fiecare incapere. Bilantul este:
Flux introdus prin radiatoare (Φi)=fluxul degajat de oameni, agregate (Φd)+fluxul tubulaturii(Φt)+ fluxul
cedat prin pereti (Φp) + fluxul cedat prin ventilatie (Φv).
Fig . 121

Φi=Φp+Φv-Φd-Φt
𝑁𝑝
-Φp=∑𝑖=1 𝐹𝑗 𝑘𝑗𝛥𝑡𝑖
Np - nr de pereti
Ki –coef de transmitere caldura
Δti – diferenta temp int –temp ext
-Φv= Qv ρ aer Caer (ti-te)
-Φt=Ft α (t iz –ti), unde t iz – temp izolatiei aprox. 50℃
α- coef de transmitre caldura prin convectie
Se presupune inst cu i ramificatii (i=1...N), pe fiecare ramificatie j incaperi(j=1..M) .
Φtot=∑𝑁 𝑀𝑖
𝑖=1 ∑𝑗=1 𝛷𝑖𝑗

Debitul de apa ptr fiecare incapere va fi :

𝛷𝑖𝑗
G apa (ij)=𝑐 𝛥𝑡

Debitul pompei de circulatie: Qp=∑𝑁 𝑀𝑖

𝑖=1 ∑𝑗=1(𝐺 𝑎𝑝𝑎)𝑖, 𝑗
𝛷𝑖𝑗
Suprafata radiatorului va fi : Fij=𝐾1 𝛥𝑡
K1Δt – sarcina termica ptr radiator .
Pentru egalizare se folosesc robineti de egalizare prevazuti cu un reglaj suplimentar la care ventilul se
blocheaza intr-o pozitie stabilita la echilibrare si nu permit sa se deschida mai mult decit la echilibrare.

Instalatia cu aer cald

Aceste inst pot fi de sine statatoare sau in sistem HVAC. Introducerea aerului cald sub 60 grade C se face
in conditii impuse de reguli . Instalatiile sunt de doua feluri :
1.Fara recirculare
2.Cu recircularea aerului totala sau partiala
Fig. 123

In cazul recircularii partiale aerul este captat prin aspiratia 10 si elemente de reglare 11 si se intoarce in
instalatie amestecat cu aer proaspat ,filtrat si preincalzit.
In cazul recircularii totale V1 este inchisa . Sistemul se foloseste in cazuri in care nu exista degajari de
gaze. Temporar se face reimprospatarea aerului .

Calculul instalatiei:
Ec de bilant termic este:
Φi=Φp-Φd
Fig. 125
In cazul instalatiei fara recirculare temp din interior este ti , (ti≫ 𝑡𝑒),cea din extrior te , iar aer cald t ac :
Φi=𝜌QiC (t ac- te) , inlocuind in rel de mai sus :
𝛷𝑝−𝛷𝑑
Qi=
𝜌𝑐(𝑡 𝑎𝑐−𝑡 𝑒)

t ac –temp aer cald

Acest debit trebuie corelat cu debitul necesar indepartarii noxelor.
Qv necesar =nq , n –nr persoane in incapere si q –debitul de aer necesar ptr o persoana de indepartare a
noxelor q=33 m³/h
Se pot intilni doua situatii:
a) Qi< 𝑄𝑣 in aceasta situatie se foloseste debitul de incalzire la valoarea de ventilare .

𝛷𝑝−𝛷𝑑
t ac=𝜌𝑐𝑄𝑣 𝑛𝑒𝑐+ti !!!! ti

b) Qi>Qv , se adopta Qi ptr ventilatie care satisface conditia de ventilatie.

Ptr calculul incalzitorului se considera trei scheme :

a) Circuit inchis cu recirculare totala:
Φi=Φp-Φd
Fluxul incalzitorului mentine regimul termic stabil la temp t1,
Φ inc 1=Φi=Qi ρ C (t ac- t i)
Fig 126 a/b

b) Circuit deschis :
Φi=Φp-Φd
Aerul care strabate incalzitorul Φ inc2 =Qi ρC(t ac-t e)
 Φ inc2 =Qi ρ c (t ac-ti+ti-t e)=Qi ρ c(t ac-ti)+Qi ρ c(ti-te)=Φinc1 +Δ Φ2
Φ inc 2=Φi +ΔΦ2

Apare necesitate ca incalzitorul trebuie sa cedeze aerului un flux de caldura mai mare cu
ΔΦ2, decit cel de bilant . Instalatia nu este economica.

c) Recirculatie partiala :
Φinc 3 =Qi ρc(tac-ta), ta-temp amestec
In paranteza se aduna si se scade ti (temp interioara )
Φinc 3=Qi ρ c (tac-ti-ta+ti)= Qi ρ c (tac-ti)+ Qi ρ c (ti-ta)=Φinc 1 +Φinc 3 =Φi+ΔΦ3
Analizind Δ Φ2 si ΔΦ3 rezulta :
Δ Φ2> ΔΦ3
(ti-te)> (ti-ta)
Fig.126 c

Rezulta ca varianta cea mai economica este cea cu recirculare toatala, iar cea mai
neeconomica este cea cu circuit deschis . Varianta aplicabila de compromis este cea cu
recirculare partiala.
In acelasi timp trebuie luati in considerare si parametri fizici si chimici ai aerului .