TD 2017

FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program

1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ
superior
1.2 Facultatea FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA
1.3 Departamentul M 1 ŞTIINŢE MORFOLOGICE
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ
1.6 Programul de studii TEHNICA DENTARA
2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei ANATOMIE, EMBRIOLOGIE
2.2 Titularul activităților de curs Sef lucr. Dr. Tudor Adrian
2.3 Titularul activităților de lp Sef lucr. Dr. Tudor Adrian, Asist. Dr. Sipos Remus
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex. 2.7 Regimul disciplinei OBL
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28
5
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și
1
pe teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5
Tutorial 0,5
Examinări 0,5(I)+0,25(II)
Alte activități 0,5
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5
3.8 Total ore pe semestru 126
3.9 Număr de credite 4
4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştiinţe elementare de biologie de nivel liceal
4.2 de competențe Nu este cazul
5. Condiții (acolo unde este cazul)

Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,
5.1 de desfășurare a cursului
planşe, tablă, cretă
Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomice
5.2 de desfășurare a laboratorului
specifice lp
6. Competențe specifice acumulate

• Descrierea principiilor ce stau la baza morfologiei şi funcţionalităţii
aparatului dentomaxilar
• Descrierea şi interpretarea noţiunilor de bază ale funcţionării
organismului uman, integrarea acestora în concepte/ situaţii care se
Competențe profesionale aplică organismului uman cu scopul de a dezvolta noi competenţe
profesionale de îngrijiri generale şi specifice de sănătate.
• Definirea şi înţelegerea noţiunilor fundamentale privind structurile şi
funcţiile normale ale organismului uman cu implicare în domeniul
medicinei dentare; utilizarea lor în comunicare
Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi ce permit identificarea
obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare
a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de
Competențe transversale
realizare aferente şi riscurilor aferente,cu standard minim: realizarea
de proiecte sub coordonare pentru rezolvarea unor probleme
specifice domeniului.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

• Se asigură prin însuşirea termenilor şi a denumirilor de
anatomie şi fiziologie, un limbaj medical necesar pentru
intercomunicarea şi înţelegerea cunoştinţelor medicale necesare
7.1 Obiectivul general al disciplinei
tehniceanului dentar. respectiv însuşirea de către studenţi a
bazelor anatomiei structurale şi funcţionale umane, pentru
înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate
• Însușirea anatomiei sistematice și topografice ale capului şi
gâtului, înțelegerea și reținerea în detalii suficiente ontogenezei
craniului.
Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului
7.2 Obiectivele specifice
uman, în ansamblu şi pe segmente; însuşirea unor echivalenţe
între conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de
suprafaţă;
Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Predare orală,
1. Introducerea în studiul anatomiei.Constituţia
utilizând
corpului uman. Generalităţi de osteoartro
retroproiectoare şi/sau
1. miologie. Craniul în întregime.Exobaza şi 2
videodataproiectoare,
Endobaza craniului.Cavităţile craniofaciale.
planşe, machete,
Noţiuni de craniometrie.Arhitectura craniului
schite pe tablă, etc
Predare orală,
utilizând
2. Coloana vertebrală în ansamblu.Articulaţiile şi
2. mişcările craniovertebrale.Membrele. 2
Vascularizaţie,inervaţie,relaţii topografice practice
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
3. Anatomia funcţională a aparatului
3. cardiovascular și respirator.Peretele 2
toracic.Diafragmul.Mediastinul.
planşe, machete,
Predare orală,
4. Cavitatea abdominală.Tubul digestiv utilizând
subdiafragmic şi organele anexe retroproiectoare şi/sau
4. 2
digestive.Anatomia funcţională a organelor videodataproiectoare,
urogenitale. planşe, machete,
Predare orală,
5. Introducere în embriologia generală.Cicluri
utilizând
reproductive.Perioadele majore de dezvoltare
5. embriofetală.Subdiviziunile anatomice şi 2
funcţionale ale sistemului nervos.Ţesutul nervos
planşe, machete,
şi sinapsa interneuronala
Predare orală,
utilizând
6. Organizarea anatomofuncţională a sistemelor
6. somatosenzitive și somatomotorii piramidale şi 2
extrapiramidale
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
7. Sinteza analizatorilor periferici. Anatomia
7. funcţională a sistemului nervosvegetativ şi a 2
organelor endocrine.
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
8. Muşchii masticatori şi orofaciali.Aparatul retroproiectoare şi/sau
8. 2
hioidian.Fasciile cervicocefalice videodataproiectoare,
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
9. Anatomia funcţională a articulaţiei retroproiectoare şi/sau
9. 2
temporomandibulare videodataproiectoare,
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
10. 10. Dezvoltarea feţeişi a organelor cavităţii orale 2
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
11. 11. Cavitatea orală 2
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
12. 12. Anatomia funcţională a faringelui şi laringelui 2
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
13. Arcadele dento–alveolare.Sinusul retroproiectoare şi/sau
13. 2
maxilar.Spaţiile perifaringiene videodataproiectoare,
planşe, machete,
Predare orală,
utilizând
14. 14. Fosa infratemporală.Fosa pterigopalatină 2
planşe, machete,
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1.Klara Brînzaniuc, L.SeresSturm, C.Nicolescu: Anatomia trunchiului, University Press, 2007, :
2.L.SeresSturm, Klara Brînzaniuc, C.Nicolescu: Anatomia membrelor, University Press, 2005
3. L. SeresSturm, Z. Pávai, R. Șipoș: Anatomie cefalocervicală, University Press, 2007.
4. L. SeresSturm, Z. Pávai, . M. SeresSturm: Neuroanatomie, University
Press, 2004.
Nr. Nr. Corelare

8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Predare orală, discuţie
interactivă,
demonstraţii pe
1. 1. Oasele craniului neural și facial.
preparate anatomice
şi/sau disecţie,
demonstraţii în muzeu
interactivă,
2. Osteoartromiologia şi raporturile topografice
demonstraţii pe
2. de ansamblu ale membrului superior și ale
preparate anatomice
membrului inferior.
şi/sau disecţie,
interactivă,
3. Oasele trunchiului.Toracele osos, coloana
demonstraţii pe
3. vertebrală. Organele cavităţii toracice,inima şi
preparate anatomice
plămânii.
şi/sau disecţie,
4. Organele intraabdominale ale sistemului
interactivă,
digestiv.Orientare în cavitatea
demonstraţii pe
4. abdominală.Descrierea sistematică şi topografică
preparate anatomice
a organelor urogenitale,orientare în cavitatea
şi/sau disecţie,
pelviană la bărbat şi femeie
5. Morfostructura măduveispinării,trunchiului interactivă,
cerebral,cerebelului,diencefalului şi a ganglionilor demonstraţii pe
5.
bazali.Scoarţa cerebrală,configuraţie preparate anatomice
macroscopică,anatomie structurală. şi/sau disecţie,
interactivă,
6. Nervii cranieni I XII.Anatomia şi conţinutul
demonstraţii pe
6. orbitei.Anatomia cavităţii nazale.Organul acustic
preparate anatomice
vestibular.
şi/sau disecţie,
interactivă,
7. SEMINAR:Osteoartro
demonstraţii pe
7. miologie,membre,torace,abdomen,bazin;sistem
preparate anatomice
nervos.
şi/sau disecţie,
interactivă,
8. Topografia endo şi exobazei
demonstraţii pe
8. craniene.Pasajevasculo – nervoase cranio –
preparate anatomice
faciale
şi/sau disecţie,
interactivă,
9. Arterele,venele,limfaticele,nervii capului si demonstraţii pe
9.
gatului preparate anatomice
şi/sau disecţie,
interactivă,
demonstraţii pe
10. 10. Regiunile peribucale.Regiunea parotidiană
preparate anatomice
şi/sau disecţie,
interactivă,
11. Regiunile endobucale.Anatomia anesteziilor demonstraţii pe
11.
locoregionale preparate anatomice
şi/sau disecţie,
interactivă,
demonstraţii pe
12. 12. Regiunile suprahioidiene și infrahioidiene.
preparate anatomice
şi/sau disecţie,
interactivă,
demonstraţii pe
13. 13. Regiunea cervicală laterală
preparate anatomice
şi/sau disecţie,
interactivă,
demonstraţii pe
14. 14. Evaluare practică finală
preparate anatomice
şi/sau disecţie,
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1.Klara Brînzaniuc, L.SeresSturm, C.Nicolescu: Anatomia trunchiului, University Press, 2007, :
2.L.SeresSturm, Klara Brînzaniuc, C.Nicolescu: Anatomia membrelor, University Press, 2005
3. L. SeresSturm, Z. Pávai, R. Șipoș: Anatomie cefalocervicală, University Press, 2007.
4. L. SeresSturm, Z. Pávai, . M. SeresSturm: Neuroanatomie, University
Press, 2004.
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Aplicabilitatea practică a cursurilor nu numai a lucărilor şi stagiilor practice, obţinerea de abilităţi şi
competenţe specifice calificării. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de
probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată
10. Evaluare
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
din nota finală
10.4 Evaluare pe parcursul
semestrului
În funcție de specificul
La curs
disciplinei
În funcție de specificul Seminar+Evaluare
În timpul activităţii practice 20%+20%
disciplinei practica finala
10.5 Evaluare finală
Examen teoretic final TEST GRILĂ 60%
disciplinei
Examen practic final 40%
10.6 Standard minim de performanță
Studentul trebuie să se orienteze teoretic și practic pe suprafața și în interiorul corpului uman, mai cu
seamă în anturajul aparatului dentomaxilar. Trebuie să cunoască interrelația dintre diverse sisteme și
subsisteme ale organismului, va face distincție între variațiile în marja normalului și fenomenele
patologice. Astfel se asigură pregătirea complexă a studenţilor din bazele anatomiei descriptive şi
topografice
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea DE MEDICINA DENTARA
1.3 Departamentul M1
1.4 Domeniul de studii SANATATE
1.5 Ciclul de studii LICENTA

2.1 Denumirea disciplinei NOTIUNI DE BIOCHIMIE
2.2 Titularul activităților de curs conf.dr.BaloghSămărghițan Victor
2.3 Titularul activităților de lp conf.dr.BaloghSămărghițan Victor
2.4 Anul de
1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei obl
studii

14
ore
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 4
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 3
Tutorial 1
Examinări 2
Alte activități 1

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Corelarea starii de boala cu procesele biochimice la nivel molecular
implicate in dezechilibrele care pot afecta sanatatea țesuturilor
dentare
Desfasurarea activitatilor în domenii specifice: ortodontie si chirurgie
maxilofaciala, prin aplicarea cunostintelor dobândite in domeniul
Competențe profesionale
biochimie, privitor la compozitia si proprietățile chimice ale tesuturilor
dentare la nivelul carora se actionează
Restaurarea protetica a arcadelor dentare folosind materialele
dentare cele mai potrivite in corelatie cu particularitatile biochimice
individuale ale fiecarui pacient
Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,
conditiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,
termenelor de realizare aferente si riscurilor aferente
Identificarea rolurilor si responsabilitatilor întro echipa pluridisciplinara
Competențe transversale in care cunostintele biochimice pot da informatii cruciale asupra
traramentului si tehnicilor aplicate si aplicarea de tehnici de relationare
si munca eficienta în cadrul echipei si în relatie cu pacientul
Utilizarea eficienta a surselor informationale si a resurselor de
comunicare si formare profesionala asistata

Obiectivul disciplinei este formarea unei culturi generale medicale
a studenţilor. De asemenea se urmareşte prezentarea
principalele căi metabolice din celule vii, cu specificari legate de
metabolismul celulelor şi ţesuturilor dentare şi peridentare. Un alt
obiectiv general al acestui curs este prezentarea metabolismului
bacterian în stânsa legătură cu procesul cariaos.
Cunosterea particularitatilor metabolismului biochimic la nivelul
7.2 Obiectivele specifice cavitatii orale. Cunosterea proceselor degradative in timpul
formarii cariilor dentare cat si ale afectiunilor prodontale
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
metode oral exposive,
1.Biomolecule: Aminoacizi, peptide, proteine.
prelegerea şi metode
1. Carbohidrati, mono,di si poliglucide,
oral interogative
proteinoglicani. Lipide. Vitamine
asistate multimedia
2.Enzime: Factorii care influenţează viteza
2. reacţiilor enzimatice. Reglarea alosterică şi
oral interogative
covalentă a activităţii enzimelor.
asistate multimedia
3.Căile centrale ale metabolismului. Lanţul de metode oral exposive,
oxidare biologică şi fosforilarea oxidativă. prelegerea şi metode
3.
Decarboxilarea oxidativă a □ cetoacizilor. Ciclul oral interogative
acidului citric: mecanism, reglare, rolul metabolic asistate multimedia
4.Metabolismul carbohidraţilor: Glicogenogeneza metode oral exposive,
şi glicogenoliza. Glicoliza în condiţii aerobiotice şi prelegerea şi metode
4.
anaerobiotice. Gluconeogeneza. Metabolismul oral interogative
secundar al oxidării glucozei. asistate multimedia
5.Metabolismul lipidic: Metabolismul trigliceridelor. metode oral exposive,
Metabolismul fosfolipidelor. Metabolismul acizilor prelegerea şi metode
5.
graşi. Metabolismul corpilor cetonici. oral interogative
Metabolismul colesterolului. asistate multimedia
6.Metabolismul proteinelor hemului şi a acizilor metode oral exposive,
nucleici. Metabolismul acizilor nucleici. Biosinteza prelegerea şi metode
6.
proteinelor. Codul genetic. Transcripţia. oral interogative
Translaţia. asistate multimedia
7.Biochimie dentară: Biochimia ţesutului dentar. metode oral exposive,
Formarea dintelui: rolul vitaminelor şi hormonilor. prelegerea şi metode
7.
Saliva. Biochimia plăcii dentare. Biochimia cariei oral interogative
dentare. asistate multimedia
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. BalogSămărghiţan Victor,: Chimie dentară, Ed. University Press Târgu Mureş,2004
2. Dinu Veronica, Eugen Trutia, Elena PopaCristea, Aurora Popescu: Biochimie medicala mic
tratat, Editura Medicala, Bucuresti, 2006
3. Fazakas Zita: Orvosi Biokémia, Ed. Studium Alapítvány, Târgu Mureş, 2009
4. Greabu Maria,: Biochimia cavităţii orale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001
5. Hobai Ş., András I., NemesNagy E., Fazakas Z.: Biochimie medicală, Editura Veritas, Tg. Mureş,
2001
6. Lehninger A. L., Nelson D. L., Cox M. M.: Principles of Biochemistry, Worth Publishers, 1993
7. Stryer L.: Biochemistry, W. H. Freeman, New York, 1988
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
studiul individual, în
1.Determinarea activităţii amilazei salivare
1. grup şi experimentul
(serice) prin metoda Wohlegemuth.
de laborator
2. 2.Determinarea activitatii transamilazelor din ser grup şi experimentul
de laborator
3.Dozarea bilirubinei directe şi totală din ser
(reacţia van den Bergh)
de laborator
4.Teste calitative pentru constituenţii patologici din
urină.
de laborator
5.Dozarea acidului uric din ser şi urină (reacţia studiul individual, în
5. Folin). Dozarea trigliceridelor prin metoda grup şi experimentul
enzimatică de laborator
6. 6.Verificarea cunoştinţelor de laborator. grup şi experimentul
de laborator
7.Dozarea ureei serice prin metoda enzimatică.
Dozarea creatininei din ser prin metoda Jaffe
de laborator
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Hobai Şt., Máthé J, András I., BaloghSămărghiţan V., Fazakas Z., NemeşNagy E., Dără¬buş A.,
Butilcă S., Szabó I.: Îndrumător de lucrări practice de biochimie, Litografia UMF Tg. Mureş, 2000.

Conostintele de biochimie sunt necesare pentru cunoasterea la nivel molecular a proceselor ce au
loc la nivelul tesuturilor dentare
De asemenea trebuiesc cunoscute caile metabolice implicate in apartia procesului carios si in
procesele inflamatorii care pot sa apara in parodontiu.
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul semestrului
La curs
În timpul activităţii
practice
Corelarea aspectelor biochimice cu cele
Examen teoretic functionale.
Colocviu 70%
final Cunoasterea rolului fiziologic al proceselor
metabolice
Gradul de acomodare cu tehnicile de
laborator.
Examen practic Cunostintele teoretice necesare intelegerii Examen scris +
30%
final principiile metodelor de laborator examen practic
Corelarea cunostintelor dobandite la curs
cu aspectele practice.
Cunoasterea generala a principalelor cai metabolice. Conosterea teoriilor si a aspectele biochimice
legate de procesul carios
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea Medicina Dentara
1.4 Domeniul de studii Sanatate
1.5 Ciclul de studii Licenta
1.6 Programul de studii Tehnica Dentara

2.1 Denumirea disciplinei Biofizica, TED 110
2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. Nicolaescu Ioan
2.3 Titularul activităților de lp Sef lucr. dr. Moldovan Mircea
2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei DD

2
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5
Tutorial
Examinări 0,5
Alte activități

4.1 de curriculum nu e cazul
4.2 de competențe nu e cazul

5.1 de desfășurare a cursului nu e cazul
Cunoasterea temei, teoriei si metodei de lucru pentru fiecare
5.2 de desfășurare a laboratorului lucrare practica. Intocmirea unui raport de activitate inainte de
termenul limita.

Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza
ale domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvata în
comunicarea profesionalaDescrierea conceptelor, teoriilor si
metodologiilor utilizate în cercetarea din domeniul îngrjirilor generale
de sanatate.Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si
Competențe profesionale interpetarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte
etc. asociate domeniuluiAplicarea unor principii si metode de baza
pentru rezolvarea de probleme/situatii bine definite, tipice domeniului
în conditii de asistenta calificataElaborarea unor metodologii de studiu
specifice, urmarirea desfasurarii studiilor/proiectelor, culegerea de
date.
si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul
Competențe transversale echipei si în relatie cu pacientulRealizarea unei lucrari/ unui proiect,
executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului întro echipa
pluridisciplinara

Identificarea şi explicarea fenomenelor fizice ale
funcţionării sistemelor biologice, respectiv
explicarea principiilor de funcţionare a aparaturii
medicale de diagnostic şi tratament.
Utilizarea unor metode practice şi a unor instrumente fizice de
investigare medicală.Formarea şi dezvoltarea unei atitudini
pozitive faţă de cunoaşterea în profunzime a
proceselor/fenomenelor fizice din sistemele
biologice.Prezentarea direcţiilor de cercetare actuale pentru
obţinerea unei viziuni asupra fizicii contemporane.
8. Conținuturi
Nr. Metode de Corelare
8.1 Curs Nr. ore Observații
crt. predare cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Prezentare
1. 1. Obiectul şi metodele biofizicii. 2/saptamana
PPT
Prezentare
2. 2. Biotermodinamică. 2/saptamana
PPT
3. Apa în sistemele biologice. Structura şi stările
apei în diferite faze. Modele. Proprietăţile fizice Prezentare
3. 2/saptamana
ale apei şi implicaţiile lor din punct de vedere PPT
biologic.
4. Biofizica membranelor biologice. Fenomene de
transport prin membrane. Transport pasiv, difuzie Prezentare
4. 2/saptamana
facilitată, transport activ. Bioelectrogeneza. PPT
Potenţial de repaus. Potenţial de acţiune.
Prezentare
5. 5. Biofizica sistemelor 2/saptamana
PPT
6. Radiaţii ionizante. Radiaţii nucleare. Efectele
biologice ale radiaţiilor ionizante. Mijloace şi Prezentare
6. 2/saptamana
norme de radioprotecţie. Izotopi radioactivi şi PPT
stabili.
7. Ultrasunetele, lumina polarizată, laserul,
Prezentare
7. tomografia. Metale şi aliaje utilizate în 2/saptamana
stomatologie. PPT
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Nicolaescu I., Fundamente de biofizică Ediţie revăzută şi completată, Târgu Mureş: University
Press, 2014
2. Nicolaescu I., Fundamente de biofizică, Târgu Mureş: University Press, 2000
3. Nicolaescu I., Moldovan M., Szakács J., Mesaroș C., Biofizică și Fizică Medicală – Lucrări
Practice, University Press, 2008
4. Podgorsak E. B., Radiation physics for Medical Physicists, SpringerVerlag, Berlin, 2006
5. Glaser R., Biophysics, SpringerVerlag, Berlin, 2001
Nr. Metode de Corelare

8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Nr. ore Observații
crt. predare cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Măsurători fizice. Mărimi fizice. Sisteme de
Prezentare
1. unități de măsură. Erori experimentale. 2/saptamana
orală
Interpretarea statistică a datelor experimentale
2. Densimetrie. Determinarea densităţii lichidelor Demonstraţii
2. 2/saptamana
şi solidelor cu ajutorul picnometrului practice
3. Reologie. Determinarea vâscozităţii lichidelor Demonstraţii
3. 2/saptamana
biologice prin metoda Ostwald practice
Demonstraţii
4. 4. Electricitate. Măsurarea rezistenţelor 2/saptamana
practice
5. Optică. Determinarea distanţei focale a unei Demonstraţii
5. 2/saptamana
lentile subţiri practice
6. Dozimetrie și radioprotecție. Determinarea Demonstraţii
6. 2/saptamana
activităţii unei surse de radiaţii gama practice
7. 7. Verificarea cunoştinţelor practice 2/saptamana
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Nicolaescu Ioan, Moldovan Mircea, Szakács Juliánna, Mesaroş Cornelia, Biofizică şi Fizică Medicală
– Lucrări Practice, University Press, Târgu Mureş, 2008, 176 p.

Cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului. Înţelegerea principiilor
metodelor şi aparaturii utilizate în practica medicală. Însuşirea unor deprinderi şi competenţe în
utilizarea aparaturii medicale şi evaluarea critică a rezultatelor obţinute Obiectivele cursului de
Biofizică permite utilizarea unor metode practice şi a unor instrumente fizice de investigare medicală
respectiv formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de cunoaşterea în profunzime a
proceselor/fenomenelor fizice din sistemele biologice. Absolventul va avea cunoştinţele de bază care
să îi permită realizarea unei lucrări, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului întro
echipă pluridisciplinară.
10. Evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
semestrului
La curs
În timpul activităţii practice
Examen teoretic final Examen 80%
disciplinei
În funcție de specificul Verificarea cunoştinţelor
disciplinei practice
1. Biofizica: definiţie, clasificare, direcţii de dezvoltare.
2. Rolul apei în natură şi în organism. Rol în termoreglare şi în anestezie.
3. Legi care stau la baza biofizicii sistemelor (Dalton, Fick, Hagen, Poiseuille, Bernoulli, Newton,
WeberFechner, etc.)
4. Membrane biologice. Structură. Modele. FuncţiiTransport transmembranar: pasiv, active.
Biopotenţiale: de repaus, de acţiune.
5. Radiaţii: clasificare, surse, mărimi caracteristice şi unităţi de măsură, procese de interacţiune,
efecte biologice, atenuare, norme de radioprotecţie.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea DE MEDICINA DENTARA
1.4 Domeniul de studii SANATATE
1.5 Ciclul de studii LICENTA

2.1 Denumirea disciplinei CHIMIA MATERIALELOR DENTARE
2.2 Titularul activităților de curs conf.dr.BaloghSămărghițan Victor
2.3 Titularul activităților de lp conf.dr.BaloghSămărghițan Victor
2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei obl

28
ore
Tutorial 2
Examinări 2
Alte activități 1

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Aplicarea notiunilor privind materialele dentare, aparatele si
echipamentele de lucru specifice laboratorului de tehnica dentara în
concordanță cu cunoștințele chimice referitoare la compoziția chimică și
proprietățile acestora.
Folosirea cunoștințelor de chimie a materialelor dentare pentru
Competențe profesionale Proiectarea si confectionarea restaurarilor protetice fixe și a celor
mobile, mobilizabile si compozite
Desfasurarea activitatilor în domenii specifice: ortodontie si chirurgie
maxilofaciala, prin aplicarea cunostintelor dobândite in domeniul
chimie, privitor la compoziti si proprietățile chimice si corozive a
materialelor folosite
in care cunostintele legate de chimie a materialelor denatre care pot
da informatii cruciale asupra traramentului si tehnicilor aplicate si
aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei
si în relatie cu pacientul
comunicare si formare profesionala asistata

Obiectivul nostru este însuşirea de către studenţi a limbajului
chimic adecvat şi cunoaşterea aspectelor legate de chimia
țesuturilor dentare și a materialelor dentare precum şi a
aplicabilităţii practice a noţiunilor însuşite
Cunosterea din punct de vedere a reactiilor chimice ce pot avea
loc în procesul de coroziune. Asimilarea de cunoștințe privitoare la
7.2 Obiectivele specifice proprietățile chimice ale materialelor dentare
Cunoasterea componentelor chimice si a reactiilor care au loc
privitor la materialele dentare
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.Introducere. Obiectul chimiei materialelor
1. dentare. Noţiuni introductive. Sistemul periodic al 2
oral interogative
elementelor
asistate multimedia
2. 2.Structura atomului. Nucleul si invelisul electronic 2
oral interogative
asistate multimedia
3. 3.Legaturi chimice. Structura cristalina si amorfa 2
oral interogative
asistate multimedia
4.Coroziunea: Structura cristalina. Seria activitatii
4. chimice a metalelor. Efectele alegice si alergene 2
oral interogative
ale unor metale.Curenti galvanici
asistate multimedia
5.Interactiuni moleculare necovalente. Stari de prelegerea şi metode
5. 2
agregare, schimbarea de faza oral interogative
asistate multimedia
6.Proprietătile magnetice ale metalelor si aliajelor prelegerea şi metode
6. 2
metalice oral interogative
asistate multimedia
7.Hidrogenul si oxigenul. Oxizi, peroxizi. Baze si prelegerea şi metode
7. 2
acizi oral interogative
asistate multimedia
8.Utilizarea elementelor din grupa I si a II A in prelegerea şi metode
8. 2
medicina dentara oral interogative
asistate multimedia
9.Utilizarea elementelor din grupa a III si a IV A in prelegerea şi metode
9. 2
medicina dentara oral interogative
asistate multimedia
10.Utilizarea elementelor din grupa a V , a VI si a prelegerea şi metode
10. 2
VII A in medicina dentara oral interogative
asistate multimedia
11.Utilizarea elementelor si aliajelor acestora, din prelegerea şi metode
11. 2
grupa I , a II, a III si a IV B in medicina dentara oral interogative
asistate multimedia
12.Utilizarea elementelor si aliajelor acestora, din
12. grupa V , a VI, a VII si a VIII B si a lantanidelor si 2
oral interogative
actinidelor, in medicina dentara
asistate multimedia
13.Compoziţia chimica a ţesuturilor dentare. prelegerea şi metode
13. 2
Calcificarea tesuturilor dentare. oral interogative
asistate multimedia
14. Chimia materialelor folosite în medicina prelegerea şi metode
14. 2
dentară. oral interogative
asistate multimedia
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Ardelean Lavinia Materiale dentare pentru tehnicienii dentari, ed. Mirton, Timisoara, 2003
2. BalogSămărghiţan Victor,: Chimie dentară, Ed. University Press Târgu Mureş,2004
3. Greabu Maria,: Biochimia cavităţii orale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001
4. C.D.Nenițescu,: Chimie generală, Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1972
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.Reguli generale de lucru în laborator.
1. grup şi experimentul 2
Operaţiuni de bază în laborator.
de laborator
2.Conceptul de pH. Sisteme tampon.
Determinarea colorimetrică și potențiometrică a
pHului Determinarea pHului şi a capacităţii de
de laborator
tamponare a salivei.
3.Prepararea solutiilor procentuale, molare, studiul individual, în
3. normale. Prepararea unei solutii de HCl 0,1N, grup şi experimentul 2
determinarea factorului de laborator
4.Erorile determinarilor volumetrice. Titrarea unei
solutii de NaOH cu o solutie de HCl0,1N
preparată. Prepararea solutiilor procentuale.
de laborator
Prepararea serului fiziologic prin dilutii.
5.Dozarea unui acid slab cu o baza tare. studiul individual, în
5. Spectrofotometrie grup şi experimentul 2
de laborator
6.Metode de mineralizare a dinţilor în vederea studiul individual, în
6. determinarii componenţilor organici şi anorganici grup şi experimentul 2
majori. de laborator
7.Determinarea concentraţiei ionilor de calciu din studiul individual, în
7. cenuşa dintelui, prin metoda potenţiometrică și grup şi experimentul 2
complexonometrică. de laborator
8.Dozarea fosforului anorganic din cenuşa
dintelui, prin metoda Briggs.
de laborator
9.Dozarea magneziului din cenuşa dintelui, prin
metoda MannYoe. Determinarea concentraţiei
ionilor de fluorură din cenuşa dintelui prin metoda
de laborator
potenţometrică.
10. 10.Reactii de obtinere a rasinelor sintetice grup şi experimentul 2
de laborator
11.Analiza salivei: determinarea componentilor
organici si anorganici
de laborator
12. 12.Verificarea cunoştinţelor de laborator grup şi experimentul 2
de laborator
13.Corozivitatea metalelor. Seria activitatii
metalelor.
de laborator
14. 14.Identificarea unor metale prin reactia in flacară grup şi experimentul 2
de laborator
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Hobai Şt., Máthé J, András I., BaloghSămărghiţan V., Fazakas Z., NemeşNagy E., Dără¬buş A.,
Butilcă S., Szabó I.: Îndrumător de lucrări practice de biochimie, Litografia UMF Tg. Mureş, 2000.

Conostintele de chimie sunt necesare pentru cunoasterea la nivel molecular a proceselor ce au loc
in timpul coroziunii materialelor si aparitiei curentilor galvanici
De asemenea trebuiesc cunoscute reactiile chimice implicate inreactiile de priza cu particularitatile
din cavitatea orala
Trebuiesc cunoscute proprietătile chimice ale materialelor pentru folosirea optima a acestora.
10. Evaluare
10.2
Metode 10.3 Pondere
de din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
Gradul de acomodare cu tehnicile de laborator. Cunostintele
În timpul
teoretice necesare intelegerii principiile metodelor de examen
activităţii 10%
laborator Corelarea cunostintelor dobandite la curs cu scris
practice
aspectele practice.
10.5
Evaluare
finală
Corelarea aspectelor structurale ale atomului cu
Examen proprietatilechimice ale elementului.
Examen
teoretic Cunoastrea compozitiei chimice atesuturilor dentare 60%
scris
final Cunoastrea compozitiei chimice generale a materialelor
dentare
Gradul de acomodare cu tehnicile de laborator.
Examen
Examen Cunostintele teoretice necesare intelegerii principiile
scris +
practic metodelor de laborator 30%
examen
final Corelarea cunostintelor dobandite la curs cu aspectele
practic
practice.
Cunoasterea generala a principalelor grupe de elemete din sistemul periodic. Cunoasterea generala
a compozitiei chimice a tesuturilor dentare. Notiuni de chimie a materialelor dentare
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ
1.3 Departamentul MD 2
1.6 Programul de studii TEHNICĂ DENTARĂ

2.1 Denumirea disciplinei DENTOGENIE ŞI ESTETICĂ FACIALĂ
2.2 Titularul activităților de curs ŞEF LUCRĂRI DR HORGA CLAUDIU VASILE
2.3 Titularul activităților de lp
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul de 2.7 Regimul
II I, II COLOCVIU OBLIGATORIE
studii Semestrul evaluare disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp)
3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp)
3
ore
0,5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri
5
Tutorial
Examinări 0,5
Alte activități
3.9 Număr de credite 3/2

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Studentul trebuie săşi însuşească şi să aplice în practică noţiunile şi
fenomenele ce stau la baza dentogeniei şi esteticii dentofaciale.
Studentul trebuie să poată participa la identificarea soluţiilor
terapeutice optime în vederea refacerii echilibrului estetic dento
Competențe profesionale facial.Studentul trebuie să cunoască în detaliu caracteristicile
materialelor cu potenţial estetic utilizate în tehnica dentară , precum şi
limitele acestora, dar şi să exploateze la maxim calităţile acestora în
cursul etapelor tehnologice de realizare a restaurărilor protetice fixe,
mobile, mobilizabile şi compozite.
Studentul trbuie să se integreze perfect lucrului în echipă (triada
medictehnician dentar pacient) pentru obţinerea dezideratului estetic
propus. Studentul trebuie să fie competent în recunoaşterea propriilor
limite şi să conştientizeze nevoia de formare continuă utilizând eficient
sursele informaţionale , resursele de comunicare şi formare
profesională. Să fie capabil să identifice obiectivele de realizat ,
resursele disponibile, condiţiile de finalizare a acestora, etapele de
lucru ,timpii de lucru,termenele de realizare şi riscurile aferente.

Cunoaşterea noţiunilor de estetică dentofacială şi a rolului
7.1 Obiectivul general al disciplinei tehnicianului dentar în realizarea obiectivelor biofuncţionale şi
estetice ale reabilitării orale.
Însuşirea de către studenţi a aspectelor teoretice şi a implicaţiilor
practice vizând aplicarea principiilor estetice dentofaciale în
cursul reabilitărilor protetice;cunoaşterea potenţialului estetic al
7.2 Obiectivele specifice materialelor utilizate în tehnica dentară şi exploatarea la maxim a
acestuia;deprinderea viitorilor tehnicieni dentari cu aptitudinile
necesare pentru îmbinarea caracteristicilor biomecanice,
bioprofilactice şi estetice ale restaurărilor protetice.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Terminologia şi evoluţia conceptului de estetică Prezentare orală şi
1.
facială multimedia
Noţiuni esenţiale de dentogenie şi estetică facială Prezentare orală şi
2.
percepţia , iluzia, umbra şi lumina multimedia
3.
morfologia multimedia
4.
culoare, compoziţia multimedia
Prezentare orală şi
5. Echilibrul estetic facial
multimedia
6. Echilibrul estetic al cavităţii bucale
multimedia
7. Materiale dentogenice ceramica
multimedia
Materiale dentogenice polisticle şi răşini Prezentare orală şi
8.
diacrilice compozite multimedia
Materiale dentogenice – cimenturi ionomer de Prezentare orală şi
9.
sticlă, material hibride, opaqueri şi pigmenţi multimedia
Etapizarea terapeutică în estetica dentară – faza Prezentare orală şi
10.
preliminară şi sistemică multimedia
Etapizarea terapeutică în estetica dentară – faza
11. de igienizare şi faza de analiză estetică şi
multimedia
stabilirea indicaţiilor terapeutice
Etapizarea terapeutică în estetica dentară – faza Prezentare orală şi
12.
corectivă şi de menţinere multimedia
13. Analiza modelului de studiu sub aspect estetic TBL
Importanţa utilizării articulatoarelor în estetica Prezentare orală şi
14.
dentofacială multimedia
Semestrul II
Dentogenia în protezarea fixă ; cromatica Prezentare orală şi
1.
protezărilor fixe multimedia
Estetica faţetărilor indirecte şi a restaurărilor Prezentare orală şi
2.
integral ceramice multimedia
Aspecte estetice ale restaurărilor metalo Prezentare orală şi
3.
ceramice multimedia
4. Simularea computerizată a designului zâmbetului TBL
şi modelări diagnostice
Dentogenia în protezarea mobilizabilă şi mobilă:
5. caracteristice estetice , biologice şi
multimedia
comportamentale
Implicaţii estetice ale materialelor utilizate(
6. alegerea şi poziţionarea dinţilor , aspectul TBL
breşelor protezelor)
Exploatarea estetică a aspectelor diagnostic :
7. dimensiunea verticală de ocluzie, nivelul planului
multimedia
de ocluzie, overbite şi overjet
Exploatarea estetică a aspectelor diagnostice:
8. dinţii restanţi şi breşele edentate, curbura
multimedia
vestibulară, potenţialul ţesuturilor moi
9. Estetica în implantologie: noţiuni generale
multimedia
Evaluarea esteticoprotetică în implantologia
10. TBL
orală
Consideraţii estetice în restaurările fixe pe Prezentare orală şi
11.
implante multimedia
Factori ce afectează estetica restaurărilor Prezentare orală şi
12.
protetice pe implante multimedia
Tipul, forma şi mărimea suprastructurii pe Prezentare orală şi
13.
implante multimedia
Importanţa triadei pacient – medic – tehnician
14. TBL
dentar
Bibliografie:
Horga C. – Noţiuni de dentogenie şi estetică facială, Lito UMF Tg Mureş , 2009
Horga C.,Păcurar Mariana , Markovics Emese – Dentogenie şi estetică facială, University Press, Tg
Mureş,2008
Bibliografie facultativă
Ada Epistatu – Cosmetica dentară, Ed Cerma, 2001
Goldstein RE – Concepts in Esthetic dentistry , B.C. Decker Inc., Hamilton, London, 1998
Anca Vâlceanu – Estetica în medicina dentară , Ed Brumar, Timişoara, 2004
Nr. Metode de Nr. Corelare

8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Conţinitul disciplinei este relevant şi actualizat cerinţelor pretinse de activitatea practică din cadrul
laboratoarelor de tehnică dentară unde criteriul estetic a devenit prioritar alături de cel biofuncţional .
Pregătirea oferă premizele calitative specifice acestui tip de activitate.
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.2 Metode de evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
Cunoaşterea
Test de verificare și discuții argumentative. Media
aspectelor teoretice
La curs notelor de la sesiunile de TBL susținute în cadrul 60%
din cadrul tematicii
tematicii
de curs.
În timpul
activităţii
practice
10.5
Evaluare
finală
Cunoaşterea Colocviu scris (test grilă cu variante multiple de
Examen
aspectelor teoretice răspuns )/ Testarea continuă pe parcursul
teoretic 40%
din cadrul tematicii semestrului şi activităţi gen referate, traduceri,
final
de curs proiecte
Examen
practic
final
Obținerea notei minime de 5 (cinci) pentru fiecare componentă a evaluării:
Curs:
□să cunoască noțiunile de bază privind estetica dentară
□să participe la toate sesiunile TBL și la testele aferente
□nota minimă de promovare 5 la testele și activitățile din timpul anului.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

2.1 Denumirea disciplinei EDUCAȚIE FIZICĂ, COD. TED 211
2.2 Titularul activităților de curs nu este cazul
Szabo B, Țurcanu D., UNGUR R, BADAU A, BURCA I, CIULEA
l.
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DC

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 28
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren
Tutorial
Examinări
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului nu este cazul
Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista
de atletism

Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei
fizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi a
dezvoltării fizice armonioase
Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare a
unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare
(grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază,
utilitare si sportive
Competențe profesionale Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderi
motrice de bază, utilitare si sportive
Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării
activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament
adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup
Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegerea
ideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special a
esteticului corporal
Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor si
documentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice si
activitatilor motrice
Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele de
pregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei
Respectare normelor de etica si deontologie profesionala
Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosirea
terminologie specific si a miscarilor.

Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului de
deprinderi motrice de baza si sportive prin cuprinderea tuturor
studenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilor
fizice şi a sporturilor preferate;
1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice,
psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase;
2) dezvoltarea capacitatii motrice generale si imbunatatirea
conditiei fizice
7.2 Obiectivele specifice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unor
ramuri de sport;
4) formarea capacitatii de practicare independentă a exercitiilor
fizice
5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale
8. Conținuturi
8.1 Curs Observații
Semestrul I
1. nu este cazul
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Semestrul I
1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea
expunere
colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea
1. conversaţie 2
studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe
repetiţie
ramuri de sport
2.a) Atletism repetarea elementelor de bază din

şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor
2. demonstraţie 2
variante de paşi alergători b) Baschet verificarea
repetiţie
nivelului de însuşire a elementelor de bază
3.a) Atletism repetarea startului de jos şi din

picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs
3. demonstraţie 2
b) Volei verificarea nivelului de însuşire a
repetiţie
elementelor de bază
4.a) Volei complex de pase (de sus şi de jos) în
formaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe
4. aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea repetiţie 2
serviciului b) Baschet perfecţionarea marcajului
şi demarcajului în relaţia 1 la 1
5.a) Baschet învăţarea contraatacului cu pasă
direct la vârf b) Volei repetarea de jos din faţă şi
5. repetiţie 2
a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent
pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac
6.a) Baschet repetarea aruncării la coş din
dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b)
6. repetiţie 2
Volei joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea
elementelor de tehnică însuşite anterior
7.a) Baschet repetarea aruncării la coş cu una
sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou;
repetarea paselor din deplasare şi a driblingului explicaţie
7. 2
b) Volei repetarea loviturii de atac din faţă; joc demonstraţie
şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a
loviturii de atac în procedeele învăţate
8.a) Baschet repetarea contraatacului cu
intermediar şi a apărării împotriva contraatacului;
joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b)
8. repetiţie 2
Volei repetarea scoaterii mingilor din plasă,
individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu
accent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri
9.a) Atletism dezvoltarea forţei în braţe şi a
trunchiului prin aruncări diverse cu mingi
9. medicinale b) Fotbal învăţarea paselor la repetiţie 2
semiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pe
piept şi pe coapsă
10.a) Baschet repetarea elementelor tehnice,
dribling, oprire, pivot pasă în diverse combinaţii;
joc şcoală la un panou b) Volei repetarea
10. ridicării mingii pentru lovitura de atac, a preluării repetiţie 2 verificare
de jos cu două mâini c)VERIFICARE – atârnat
menţinut cu coatele îndoite la 90 de grade
(studente), tracţiuni în braţe (studenţi)
11.a) Atletism dezvoltarea vitezei de reacţie şi a
11. capacităţii de accelerare b) Volei joc 6 x 6 cu repetiţie 2
accent pe elementele învăţate
12.a) Atletism testare 50 m alergare de viteză
cu plecare din picioare; testare săritura în
12. repetiţie 2 verificare
lungime de pe loc b) Jocuri sportive după
preferinţă (fotbal, baschet, volei, handbal)
13.a) Testare forţa musculaturii abdominale,
13. spatelui b) Jocuri sportive idem, ca la lecţia repetiţie 2 verificare
anterioară
verificare
14.a) Testare forţa musculaturii braţelor şi
recomandări
14. centurii scopulohumerale b) Fotbal joc pe teren repetiţie 2
pentru activitatea
redus
de viitor
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Badau D., Tanase T. Volei, teorie si metodica, Ed. OMNIA, Brasov, 2006
2 Carstea G. teoria si metodica educatiei fizice, Ed. AnDa, Bucuresti, 2000
3. Hantiu I. Teoria educatiei fizice si sportilui, note de curs, Univ. Oradea, 2012
4. Macovei S. Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 2012
5. Neagu N Teoria si practica activitati motrice umane, Ed. University Press, Tg. Mures, 2010
6. Filipescu, D., Gherghişan, D., Bologa, M., Educaţie fizică în învăţămîntul superior medical,
Editura UMF, 2001
7. Burcă Ioan, Szabo Barna (2009) – Atletism în kinetoterapie, Editura G.M.I. Cluj Napoca

Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin
adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea
cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber
Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice
Interes constant pentru fenomenul sportiv
Valorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic practice
educationale prin abordari interdisciplinare
Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistii
domeniului si din domenile conexe
Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si de
cercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare
10. Evaluare
10.1
Criterii 10.3 Pondere
de din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii 20 %
practice
10.5
Evaluare
finală
Examen
nu este
teoretic nu este cazul
cazul
final

frecvenţa
la lecţii
probe
totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre
Examen de
parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestre
practic control 80 %
întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţii
final sem. I
scutiţi
probe
de
control
sem. II
Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi)
Sustinerea probelor de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitati
motrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare)
Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nu
susţin probele de control)
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei EDUCAȚIE FIZICĂ, cod. TED 114
2.2 Titularul activităților de curs nu este cazul
2.3 Titularul activităților de lp Bădău A, Ungur R, Ciulea L, Turcanu D, Burca I.
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I,II 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DC

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 56
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40%
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20%1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 27,5%
Tutorial 2,5%
Examinări 7,5%
Alte activități 2,5%
3.7 Total ore de studiu individual / săpt

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului nu este cazul
Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista
de atletism

Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei
fizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi a
dezvoltării fizice armonioase
Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare a
unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare
(grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază,
utilitare si sportive
Competențe profesionale Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderi
motrice de bază, utilitare si sportive
Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării
activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament
adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup
Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegerea
ideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special a
esteticului corporal
Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor si
documentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice si
activitatilor motrice
Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele de
pregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei
Respectare normelor de etica si deontologie profesionala
Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosirea
terminologie specific si a miscarilor.

Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului de
deprinderi motrice de baza si sportive prin cuprinderea tuturor
studenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilor
fizice şi a sporturilor preferate;
1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice,
psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase;
2) dezvoltarea capacitatii motrice generale si imbunatatirea
conditiei fizice
7.2 Obiectivele specifice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unor
ramuri de sport;
4) formarea capacitatii de practicare independentă a exercitiilor
fizice
5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale
8. Conținuturi
Semestrul I
1. nu este cazul
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Semestrul I
1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea
colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea expunere
1. 2
studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe conversaţie
ramuri de sport
2.a) Atletism repetarea elementelor de bază din
şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor demonstraţie
2. 2
variante de paşi alergători b) Baschet verificarea repetiţie
nivelului de însuşire a elementelor de bază
3.a) Atletism repetarea startului de jos şi din
picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs demonstraţie
3. 2
b) Volei verificarea nivelului de însuşire a repetiţie
elementelor de bază
4.a) Atletism testare iniţială 50 m a S p., săritura
în lungime de pe loc b) Baschet repetarea demonstraţie
4. 2
elementelor de mişcare în teren fără minge şi cu repetiţie
minge
5.a) Atletism dezvoltarea vitezei în regim de
5. rezistenţă b) Volei repetarea poziţiei repetare 2
fundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus
6.a) Atletism dezvoltarea forţei în picioare şi a
detentei (variante de sărituri) b) Baschet
6. repetare 2
repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasării
mingii a opririlor
7.a) Atletism rezistenţă generală (testare iniţială
1000 m B; 500 m F) b) Fotbal joc liber pe teren
7. repetare 2
redus, cu accent pe urmărirea deprinderilor
tehnice
8.a) Verificare testarea iniţială a forţei muşchilor
verificare
peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet joc
8. iniţială 2
şcoală cu accent pe repetarea sistemului de
repetare
apărare om la om
9.a) Volei complex de pase (de sus şi de jos) în
formaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe
9. aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea repetare 2
serviciului b) Baschet perfecţionarea marcajului
şi demarcajului în relaţia 1 la 1
10.a) Baschet învăţarea contraatacului cu pasă
direct la vârf b) Volei repetarea de jos din faţă şi
10. repetare 2
a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent
pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac
11.a) Baschet repetarea aruncării la coş din
dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b)
11. repetare 2
Volei joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea
elementelor de tehnică însuşite anterior
12.a) Baschet repetarea elementelor tehnice,
dribling, oprire, pivot pasă în diverse combinaţii;
joc şcoală la un panou b) Volei repetarea
12. ridicării mingii pentru lovitura de atac, a preluării repetare 2
de jos cu două mâini c)VERIFICARE – atârnat
menţinut cu coatele îndoite la 90 de grade
(studente), tracţiuni în braţe (studenţi)
13.a) Baschet repetarea aruncării la coş cu una
sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou;
repetarea paselor din deplasare şi a driblingului
13. repetare 2
b) Volei repetarea loviturii de atac din faţă; joc
şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a
loviturii de atac în procedeele învăţate
14.a) Baschet repetarea contraatacului cu
intermediar şi a apărării împotriva contraatacului;
joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b)
14. repetare 2
Volei repetarea scoaterii mingilor din plasă,
individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu
accent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri
Semestrul II
explicaţie
1. 15.a) Baschet învăţarea combinaţiei 2
demonstraţie
16.a) Handbal repetarea aruncării la perete de
pe loc şi din alergare, a demarajului şi a
2. pătrunderilor de pe extreme: joc şcoală pe tot repetare 2
terenul b) Volei joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei
elementelor învăţate
17. a) Handbal repetarea apărării pe semicerc
(om la om şi în zonă), intercepţia (recuperarea)
mingii şi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe
3. repetare 2
tot terenul b) Atletism exerciţii pentru
readaptarea la efort în aer liber, dezvoltarea forţei
explozive pentru aruncări şi sărituri
18.a) Atletism dezvoltarea forţei în braţe şi a
trunchiului prin aruncări diverse cu mingi
explicaţie
4. medicinale b) Fotbal învăţarea paselor la 2
repetare
semiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pe
piept şi pe coapsă
19.a) Atletism alergarea cu joc de tempou b)
Fotbal repetarea conducerii mingii şi a
5. repetare 2
deposedării adversarului de minge; joc şcoală pe
teren redus
20.a) Atletism perfecţionarea tehnicii în
alergarea de viteză; dezvoltarea vitezei de
6. repetare 2
alergare b) Baschet marcajul normal şi agresiv
în sistemul de apărare om la om
21.a) Atletism repetarea alegării de ştafetă;
repetarea elementelor de bază la aruncarea
7. repetare 2
greutăţii şi suliţei b) Handbal joc pe tot terenul,
cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc
22.a) Atletism dezvoltarea vitezei de reacţie şi a explicaţie
8. capacităţii de accelerare b) Volei joc 6 x 6 cu demostraţie 2
accent pe elementele învăţate repetare
23.a) Atletism testare 50 m alergare de viteză
cu plecare din picioare; testare săritura în
9. repetare 2 verificare
lungime de pe loc b) Jocuri sportive după
preferinţă (fotbal, baschet, volei, handbal)
24.a) Atletism testare 1000 m B; 500 m F
10. alergarea de rezistenţă b) Jocuri sportive idem, repetare 2 verificare
ca la secţia anterioară
25.a) Testare forţa musculaturii abdominale,
11. spatelui b) Jocuri sportive idem, ca la lecţia repetare 2 verificare
anterioară
26.a) Testare forţa musculaturii braţelor şi
12. centurii scopulohumerale b) Fotbal joc pe teren repetare 2 verificare
redus
27.a) Testare studenţii care nu au participat la
13. testările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări în repetare 2 verificare
cadrul natural
28.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluzii aprecierea recomandări
14. asupra închiderii activităţii la această disciplină; activităţii 2 pentu activitatea
Recomandări pentru activitatea de viitor de viitor
Bibliografie:
1. Badau D., Tanase T. Volei, teorie si metodica, Ed. OMNIA, Brasov, 2006
2 Carstea G. teoria si metodica educatiei fizice, Ed. AnDa, Bucuresti, 2000
3. Hantiu I. Teoria educatiei fizice si sportilui, note de curs, Univ. Oradea, 2012
4. Macovei S. Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 2012
5. Neagu N Teoria si practica activitati motrice umane, Ed. University Press, Tg. Mures, 2010
6. Filipescu, D., Gherghişan, D., Bologa, M., Educaţie fizică în învăţămîntul superior medical,
Editura UMF, 2001
7. Burcă Ioan, Szabo Barna (2009) – Atletism în kinetoterapie, Editura G.M.I. Cluj Napoca

Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin
adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea
cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber
Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice
Interes constant pentru fenomenul sportiv
Valorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic practice
educationale prin abordari interdisciplinare
Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistii
domeniului si din domenile conexe
Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si de
cercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare
10. Evaluare
10.1
Criterii 10.3 Pondere
de din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii 20 %
practice
10.5
Evaluare
finală
Examen
nu este
teoretic nu este cazul
cazul
final

frecvenţa
la lecţii
probe
totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre
Examen de
parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestre
practic control 80 %
întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţii
final sem. I
scutiţi
probe
de
control
sem. II
Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi)
Sustinerea probelor de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitati
motrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare)
Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nu
susţin probele de control)
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ

2.1 Denumirea disciplinei EPIDEMIOLOGIE ȘI PREVENIREA INFECȚIILOR
2.2 Titularul activităților de curs ŞEF LUCRĂRI Dr. GOLEA CRISTINA
ŞEF LUCRĂRI Dr. GOLEA CRISTINA, ŞEF LUCRĂRI. Dr.
VOIDĂZAN SEPTIMIU
I I EXAMEN OBL

ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități 2

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Gestionarea bazelor teoretice si legislative ale sistemelor de sanatate
operationale in Romania, precum si a celor manageriale vizând
cabinetul de tehnica dentara.
Selectarea adecvata a legislatiei sanitare si a metodelor de
management in domeniul medicinei dentare
Aplicarea metodelor de planificare, coordonare a serviciilor de
sanatate, de asigurare a managementului cabinetului de tehnică
dentară pe piata de servicii medicale reglementata in UE.
Evaluarea critica a rezultatelor activitatii medicale individuale si
institutionale, respectand legislatia in vigoare, a eticii si deontologiei
profesionale.
Distribuirea, din perspectiva manageriala, de roluri si sarcini membrilor
echipei
Proiectarea unui plan managerial pentru activitatea unui cabinet de
tehnica dentara
Evaluarea corecta a riscului de imbolnavire sau a contextului aparitiei
Competențe profesionale unei imbolnaviri individuale colective, urmate de alegerea si aplicarea
masurilor adecvate de profilaxie.
Identificarea principiilor de aplicare a masurilor de preventie, precum
si a instrumentelor care stau la indemana medicului
Interpretarea si analiza factorilor de risc in vederea identificarii celor
mai eficiente masuri de preventie a bolilor
Aplicarea masurilor de profilaxie adecvate pentru a preveni
imbolnavirile precum si a celor de reechilibrare recuperare a
consecintelor unor boli deja declansate
Observatia si evaluarea critica a rezultatelor aplicarii masurilor de
profilaxie, atat in ceea ce priveste patologia individului, cat si a
colectivitatilor
Elaborarea si aplicarea unui plan concret de profilaxie care sa asigure
prevenirea aparitiei, agravarea sau/si instalarea consecintelor
invalidante ale imbolnavirii.
Realizarea unui plan de profilaxie primara, secundara si tertiara intro
situatie data.
si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul
echipei si în relatie cu pacientul
comunicare si formare profesionala asistata (portaluri Internet, aplicatii
software de specialitate, baze de date, cursuri online etc.) atât in
limba romana cat si intro limba de circulatie internationala

Însuşirea noţiunilor de epidemiologie a bolilor transmisibile
necesare în activitatea practică a tehnicienilor dentari
Insuşirea noţiunilor teoretice privind procesul epidemiologic al
bolilor transmisibile, epidemiologia, supravegherea şi controlul
unor boli transmisibile; însuşirea noţiunilor practice privind
7.2 Obiectivele specifice aprecierea şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei sau a unor
grupe populationale, a noţiunilor practice necesare în cazul
interventiilor profilactice sau în cazul intervenţiilor în focare de
boală.
8. Conținuturi
Nr. Metode de Nr.
8.1 Curs Observații Corelare cu ICS
crt. predare ore
Semestrul I
Contracepție, Îngrijiri
paleative, Transfuzie
Prezentare
1. Epidemiologia – ramură a medicinei de sânge/derivate de
1. orala şi 1
preventive (istoric, obiective, domenii de studiu). sânge, Îngrijiri
multimedia
postoperatorii,
Îngrijiri preoperatorii
Imunizare,
Prezentare
2. Epidemiologia bolilor transmisibile. Procesul Imunodeficiențã,
2. orala şi 1
epidemiologic al bolilor transmisibile Bolile infecțioase ale
multimedia
copilãriei
Prezentare
Bolile infecțioase ale
3. 3. Surse de infecție orala şi 1
copilãriei
multimedia
Imunizare,
Prezentare
Imunodeficiențã,
4. 4. Căi și modalități de transmitere orala şi 1
multimedia
copilãriei
Imunizare,
Prezentare
Imunodeficiențã,
5. 5. Receptivitatea faţă de boli transmisibile orala şi 1
multimedia
copilãriei
Imunizare,
Prezentare
Imunodeficiențã,
6. 6. Factori favorizanți ai procesului epidemiologic orala şi 1
multimedia
copilãriei
Imunizare,
Prezentare
7. Forme de manifestare ale procesului Imunodeficiențã,
7. orala şi 1
epidemiologic Bolile infecțioase ale
multimedia
copilãriei
Imunizare,
Prezentare
Imunodeficiențã,
8. 8. Controlul bolilor transmisibile orala şi 1
multimedia
copilãriei
Imunizare,
Prezentare
9. Epidemiologia infecțiilor asociate asistenței Imunodeficiențã,
9. orala şi 1
medicale Îngrijiri preoperatorii,
multimedia
Îngrijiri postoperatorii
Imunizare,
Prezentare
10. Supravegherea infecțiilor asociate asistenței Imunodeficiențã,
10. orala şi 1
multimedia
Imunizare,
Prezentare
11. Controlul infecțiilor asociate asistenței Imunodeficiențã,
11. orala şi 1
multimedia
Insuficiențã/patologie
hepaticã acutã, Icter,
Prezentare
12. Epidemiologia, supravegherea și controlul Hepatomegalie,
12. orala şi 1
hepatitelor virale Transfuzie de
multimedia
sânge/derivate de
sânge
HIV,
Prezentare
13. Epidemiologia, supravegherea și controlul Imunodeficiențã, Boli
13. orala şi 1
infecției HIV cu transmitere
multimedia
sexualã
Prezentare
14. Epidemiologia, supravegherea și controlul Bolile infecțioase ale
14. orala şi 1
unor boli prevenibile prin vaccinare copilãriei
multimedia
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie :
1. Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucureşti, 1997
2. Bocşan I.S.: Epidemiologie practică pentru medicii de familie, editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”, ClujNapoca, 1999
3. Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom Iaşi, 2002
4. Ivan A., Azoicăi D., Grigorescu R.: Epidemiologie generală şi specială, Ed. Polirom, Iaşi 1996
5. Sabău M., Voidăzan S, Golea C., : Epidemiologie generală ediţia aIIa, Litografia UMF Tg.
Mureş, 2010
6. Sabău M., Golea C., Bacârea V.: Epidemiologie generală, Litografia UMF Tg. Mureş, 2005
7. Sabău M., Golea C., Bacârea V., Epidemiologie specialăBoli netransmisibile, Litografia UMF
Tg.Mureş, 2005
Metode
Nr. Nr.
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii de Observații Corelare cu ICS
crt. ore
predare
Semestrul I
Prezentari
1. Metode practice de supraveghere Imunizare,
1. practice si 1
epidemiologică Tuberculozã
teoretice
Prezentari
Imunizare,
2. 2. Indicatori epidemiologici practice si 1
Tuberculozã
teoretice
Prezentari Febră de etiologie
3. 3. Investigația epidemiologică practice si 1 necunoscută, Boli cu
teoretice transmitere sexualã
Prezentari
4. 4. Analiza epidemiologică practice si 1
copilãriei
teoretice
Prezentari
5. 5. Evaluarea epidemiologică practice si 1
copilãriei
teoretice
Otrăvire, Abuz de
substanțe Bolile
Prezentari infecțioase ale
6. 6. Studii epidemiologice practice si 1 copilãriei, HIV,
teoretice Imunodeficiențã, Boli
cu transmitere
sexualã
HIV,
Prezentari
Imunodeficiențã, Boli
7. 7. Metode de screening practice si 1
cu transmitere
teoretice
sexualã
Prezentari
8. 8. Strategii prevenționale pentru boli transmisibile practice si 1
copilãriei
teoretice
Prezentari
9. Măsuri de intervenție în focarul de boală Bolile infecțioase ale
9. practice si 1
transmisibilă copilãriei
teoretice
Prezentari
HIV, Imunizare,
10. 10. Ancheta epidemiologică practice si 1
Tuberculozã
teoretice
Prezentari
11. Investigarea epidemiologică a cazului de HIV, Imunizare,
11. practice si 1
boală transmisibilă Tuberculozã
teoretice
Prezentari Tuberculozã, HIV,
12. 12. Metode de decontaminare practice si 1 Îngrijiri preoperatorii,
teoretice Îngrijiri postoperatorii
Prezentari HIV, Îngrijiri
13. Decontaminarea în laboratorul de tehnică
13. practice si 1 preoperatorii, Îngrijiri
dentară
teoretice postoperatorii
Prezentari
14. 14. Măsuri de imunoprofilaxie practice si 1
HIV ale copilãriei
teoretice
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie
1. Sabău M., Voidăzan S, Golea C., : Epidemiologie generală ediţia aIIa, Litografia UMF Tg.
Mureş, 2010
2. Sabău M., Golea C., Bacârea V.: Epidemiologie generală, Litografia UMF Tg. Mureş, 2005
3. Sabău M., Golea C., Bacârea V., Epidemiologie specialăBoli netransmisibile, Litografia UMF
Tg.Mureş, 2005
4. Bocşan I.S.: Epidemiologie practică pentru medicii de familie, editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”, ClujNapoca, 1999

1. dobândirea noţiunilor teoretice privind epidemiologia, supravegherea şi controlul unor boli
transmisibile.
2. însuşirea noţiunilor practice privind aprecierea şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei sau a
unor grupe populationale
3. însuşirea noţiunilor practice necesare în cazul intervenţiilor profilactice (imunizări, decontaminări
profilactice, etc.)
4. dobândirea abilităţilor necesare în cazul intervenţiilor în focare de boală (anchete, decontaminări,
imunizari, chimioprofilaxie, etc.).
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate
evaluare evaluare din nota finală
semestrului
La curs TEST 15%
În timpul activităţii practice TEST PRACTIC 15%
Examen teoretic final Evaluarea scrisătest 35%
Examen practic final test practic 35%
cunoasterea noţiunilor teoretice privind procesul epidemiologic al bolilor transmisibile, a noţiunilor
teoretice privind epidemiologia, supravegherea şi controlul unor boli transmisibile
cunoasterea noţiunilor practice privind aprecierea şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei sau a
unor grupe populationale
cunoasterea noţiunilor practice necesare în cazul intervenţiilor profilactice (imunizări, decontaminări
profilactice, etc.)
cunoasterea masurilor de intervenţie în focare de boală (anchete, decontaminări, imunizari,
chimioprofilaxie, etc.).
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea Medicină dentară
1.3 Departamentul MD1
1.4 Domeniul de studii Sănătate
1.5 Ciclul de studii Licenţă

2.1 Denumirea disciplinei ERGONOMIE
2.2 Titularul activităților de curs Sef lucrari vacant poz. 5, POŞef lucr.Dr. Roman Doru
2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei Obl

2
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0.5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0.3
Tutorial 0.2
Examinări 0.3
Alte activități 0.2

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului săli de curs dotate cu videoproiector, calculator

Utilizarea eficientă şi în siguranţă a aparaturii din dotarea
laboratorului de TD, cu obţinerea unui randame;
Păstrarea şi îmbunătăţirea ambientului de lucru;
Competențe profesionale Conştientizarea importanţei aplicării unor procedee standardizate
dar şi personalizate în realizarea lucrărilor solicitate;
Asigurarea posturilor de lucru în vederea prevenirii deficienţelor
posturale profesionale.
Identificarea rolului şi responsabilităţii întro echipă multidisciplinară;
Aplicarea tehnicilor de relaţionare şi munca eficientă în echipă şi în
relaţie cu pacientul şi aparţinătorii;
Ulitizarea eficientă a surselor de informaţie a resurselor de
comunicare şi formare profesională atât în limba română, cât şi întro
limbă de circulaţie internaţională în scopul elaborării şi prezentării unei
lucrări de specialitate;
Identificarea obiectivelor de realizat, etapelor de lucru, termenelor de
realizare resurselor disponibile, riscurilor şi condiţiilor de finalizare în
cadrul proiectelor sub coordonare.

Conştinetizarea interrelaţiei facorilor care contribuie la
performanţele profesionale: intruire profesională, mediu şi condiţii
de lucru, aparatură, relaţii interumane, disciplina personală,
motivare.
Capacitate de analiză şi sinteză în elaborarea planului de lucru;
Cunoaşterea materialelor şi instrumentelor de lucru;
7.2 Obiectivele specifice Aprecierea capabilităţii şi limitelor laboratorului;
Capacitatea de consiliere a colaboratorilor în vederea obţinerii
unor rezultate maxime.
8. Conținuturi
Semestrul I
Prezentare orală,
1. Definiţie, istoric, obiectivele ergonomiei.
PPT
Tehnicianul dentar (TD) în procesul muncii, Prezentare orală,
2.
mijloace de muncă, ambient. PPT
Prezentare orală,
3. Sistemul ergonomic TD echipamente tehnice.
PPT
Prezentare orală,
4. Amenajarea funcţională a laboratorului de TD.
PPT
Prezentare orală,
5. Organizarea ambientului şi ariei de lucru.
PPT
Prezentare orală,
6. Posturile de lucru.
PPT
Încălzirea, aerajul , iluminatul în laboratorul de Prezentare orală,
7.
TD. PPT
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Mirella Anghel: Noţiuni generale de ergonomie dentară. Ed. Orizonturi Universitare Timişoara,
2009.
2. Burlui V., Morăraşu C.: Ergonomie stomatologică. Ed. Apollonia Iaşi, 1997.
3. Caiman V., Ţurcanu P.: Ergonomie şi protecţie a muncii în parctica stomatologică. Ed. Solness
Timişoara, 2002.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Conținutul disciplinei este coroborat cu necesitățile angajatorilor din domeniile tehnică dentară, firme
de echipamente medicale.
10. Evaluare
semestrului
La curs
Examen teoretic final În funcție de specificul Test grila 100%
disciplinei
Examen practic final
disciplinei
Să cunoască principiile de organizare şi lucru în laboratorul de TD şi să fie capabili să
interrelaţioneze cu medicii solicitanţi ai lucrărilor dentare, cât şi cu colegii de muncă.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea
1.3 Departamentul
1.4 Domeniul de studii
1.5 Ciclul de studii
1.6 Programul de studii

2.1 Denumirea disciplinei
2.2 Titularul activităților de curs
2.4 Anul de studii 2.5 Semestrul 2.6 Tipul de evaluare 2.7 Regimul disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp)
3.4 Total ore din planul de învățământ 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp)
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren
Tutorial
Examinări
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt
3.8 Total ore pe semestru
3.9 Număr de credite

4.1 de curriculum
4.2 de competențe



8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate
evaluare evaluare din nota finală
semestrului
La curs
Examen teoretic final
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei IGIENA IN LABORATORUL DE TEHNICĂ DENTARĂ
2.2 Titularul activităților de curs Post vacant
II 4 EXAMEN OPT

1
ore
Tutorial
Examinări 0,25
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Studentul trebuie să cunoască aparatura riscurile apariţiei infecţiilor în
laborator precum şi posibilităţi de prevenire şi combatere a acestora

Introducerea studenţilor în domeniul combaterii infecţiilor
nozocomiale.
Cunoaşterea diferitelor metode de prevenire primară şi
secundară a infecţiilor
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Surse de infecţie în laboratorul de tehnică Prezentare orală şi
1.
dentară. multimedia
2. 2. Metode de decelare a surselor de infectie
multimedia
3. 3. Principalele categorii de virusuri
multimedia
4. Boli transmisibile in laboratorul de tehnică Prezentare orală şi
4.
dentară multimedia
5. 5. Dezinfectanti utilizaţi in laborator
multimedia
6. Combaterea şi prevenirea apariţiei focarelor în Prezentare orală şi
6.
laborator multimedia
7. Metode de transport al materialelor între Prezentare orală şi
7.
laborator şi cabinetul de medicina dentară multimedia
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie obligatorie:
I. Dănilă – Dentistică preventivă, Ed. Didactică şi Pedagocică Bucureşti, 2005
Podariu Angela, Jumanca Daniela, Galuscan Atena, Vacaru Roxana, Muntean Ramona Tratat de
preventie orodentara Editura Waldpress Timisoara, 2003
Bibliografie facultativă:
Podariu Angela, Jumanca Daniela, Galuscan Atena, Vacaru Roxana, Muntean Ramona Tratat de
preventie orodentara Editura Waldpress Timisoara, 2003

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Conţinutul disciplinei este relevant pentru activitatea practică curentă a tehnicianului dentar,
cunoaşterea tematicii fiind necesară pentru a preveni apariția și propagarea infecțiilor în laboratorul
de tehnică dentară
10. Evaluare
10.4 Evaluare pe
La curs
practice
Cunoaşterea aspectelor teoretice din Examen scris –
Examen teoretic final 100%
cadrul tematicii de curs test grilă
Examen practic final În funcție de specificul disciplinei
Cunoașterea, decelarea,și anihilarea surselor și focarelor de infecție în laboratorul de tehnică
dentară
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.6 Programul de studii TEHNICA DENTARĂ

2.1 Denumirea disciplinei IGIENĂ SI PROFILAXIE ORO DENTARĂ
2.2 Titularul activităților de curs SEF LUCRARI DR. BERESESCU LIANA
2.3 Titularul activităților de lp Tohati Adrian, Petcu Blanka, Bereşescu Liana
I 1 EXAMEN OBL

4
ore
Tutorial 0,5
Examinări 0,5
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Studentul trebuie să fie capabil să cunoască aparatura, materialele,
Competențe profesionale instrumentarul şi tehnicile necesare implementării unei igiene orale
optime.
Studentul trebuie să cunoască normele de protecţie a muncii si
riscurile infecţiilor nozocomiale posibile

7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducerea studenţilor în domeniul profilaxiei orodentare.
7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea diferitelor metode şi tehnici de profilaxie primară şi
secundară
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. 1. Istoricul şi filozofia prevenţiei stomatologice.
multimedia
2. 2.Placa bacteriană: definiţie compoziţie formare
multimedia
3. Rolul plăcii bacteriene în etiologia cariei și Prezentare orală şi
3.
parodontopatiilor multimedia
4. Controlul plăcii bacteriene prin mijloace Prezentare orală şi
4.
mecanice principale multimedia
5. Controlul plăcii bacteriene prin mijloace Prezentare orală şi
5.
complementare multimedia
6. 6. Controlul chimic al plăcii bacteriene
multimedia
7. 7. Metode şi tehnici de igienizare profesională
multimedia
8. 8. Igiena alimentaţiei
multimedia
9. 9. Tartrul dentar: compoziție formare patogenitate
multimedia
10. 10. Detartrajul manual
multimedia
11. 11. Derartrajul ultrasonic
multimedia
12. 12. Igienizarea diferitelor piese protetice
multimedia
13. Integrarea pieselor protetice in conceptul Prezentare orală şi
13.
profilactic multimedia
14. Igiena bucodentară la pacienţi cu cerinţe Prezentare orală şi
14.
speciale. multimedia
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie obligatorie:
Petcu Blanka, Bereşescu Liana, Cormoş Bogdan – Noţiuni practice de prevenţie orodentară, Ed.
University Press, Tg. Mureş, 2010
Dumitriu Horia – Parodontologie, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti,2009
Bibliografie facultativa:
I. Dănilă – Dentistică preventivă, Ed. Didactică şi Pedagocică Bucureşti, 2005
Nr. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr. Observații Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Demonstraţii practice
1. 1. Efectuarea instructajului de protecţie a muncii
pe modele de studiu
2. 2. Prezentarea regulamentului intern al disciplinei
pe modele de studiu
3. 3. Metode practice motivaţionale în prevenţie
pe modele de studiu
4. 4. Colorarea plăcii bacteriene
pe modele de studiu
5. 5. Determinarea indicilor de igienă orală
pe modele de studiu
6. 6. Determinarea indicilor parodontali
pe modele de studiu
7. Prezentarea practică a diferitelor tehnici de Demonstraţii practice
7.
periaj pe modele de studiu
8. Prezentarea practică a diferitelor tehnici Demonstraţii practice
8.
complementare pe modele de studiu
9. Demonstrarea tehnicilor de igienizare Demonstraţii practice
9.
profesională pe modele de studiu
10. Tehnica detartrajul manual pe modele de Demonstraţii practice
10.
studiu pe modele de studiu
11. Tehnica detartrajul ultrasonic pe modele de Demonstraţii practice
11.
studiu pe modele de studiu
12. 12. Detartrarea pieselor protetice
pe modele de studiu
13. 13. Periajul profesional pe modele de studiu
pe modele de studiu
14. 14. Concepte profilactice pe modele de studiu
pe modele de studiu
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie:
Petcu Blanka, Bereşescu Liana, Cormoş Bogdan – Noţiuni practice de prevenţie orodentară, Ed.
University Press, Tg. Mureş, 2010

Conţinutul disciplinei este relevant pentru activitatea practică curentă a tehnicianului dentar,
cunoaşterea tematicii fiind necesară pentru o colaborare optimă în cadrul echipei cabinet laborator.
10. Evaluare
10.2 Metode 10.3 Pondere
de evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe
La curs
practice
Examen teoretic Cunoaşterea aspectelor teoretice din cadrul Examen scris
60%
final tematicii de curs – test grilă
Examen practic Activitatea în cadrul lucrărilor practice, Seminarii
40%
final interesul arătat de student, prezenţa teoretice
Standard minim de performanţă: Realizarea unui plan de profilaxie în vederea obţinerii unei igiene
orodentare performante.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea DE MEDICINĂ DENTARĂ
1.6 Programul de studii Tehnică dentară

2.1 Denumirea disciplinei Informatică și statistică medicală
2.2 Titularul activităților de curs Vacant P.O. Prof. Dr. Măruşteri Marius
2.3 Titularul activităților de lp As. univ. Simpalean Dan
2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL

3
ore
Tutorial
Examinări
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi de
aşi însuşi termenii specifici domeniului Tehnologiei Informaţiei,
respectiv glosarul de termeni esenţiali utilizat în informatica medicală
Studentul va trebui să se demonstreze capacitatea de a înţelege şi
folosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în
domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular
Trebuie să cunoască principalele ramuri si arii de interes din sfera
informaticii medicale, precum şi principalele modalităţi de asistare de
către calculator a practicii şi cercetării biomedicale
Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a utiliza cele mai
Competențe profesionale noi instrumente de documentare online, prin înţelegerea arhitecturii
specifice a Internetului actual, respectiv a serviciilor Web, precum şi o
cunoaştere corespunzătoare a diferitelor tipuri de instrumente de
indexare şi căutare a informaţiei pe Internet.
Să poată aplica cunoştinţele dobândite în practica curentă, în ceea
ce priveşte toate etapele de documentare (online), organizarea şi
regăsirea informaţiei în bazele de date medicale şi/sau programe de
calcul tabelar, redactare/editare şi prezentare a unor lucrări ştiinţifice
cu format impus în domeniul biomedical
Să stapânească glosarul termenilor de bază în domeniul biostatisticii
şi să înţeleagă principalele tipuri de teste statistice şi algoritmii de
selecţie şi aplicare a lor
familiarizarea cu tehnologiile specifice ale Societăţii Informaţionale,
cu normele de etică şi conduită online, cu riscurile de securitate legate
de gestionarea informaţiei în mediile digitale
Competențe transversale familiarizarea cu utilizarea platformelor de elearning sincron şi
asincron, respectiv cu soluţiile de testare online de tip “adaptative
assesment server” utilizate de către majoritatea centrelor de testare a
competenţelor digitale pe plan internaţional

Progresele medicinei moderne devin tot mai dependente de
modalităţile de asistare de către calculator a domeniului medical.
Ca atare, obiectivul principal al disciplinei îl constituie
familiarizarea studentilor din domeniul biomedical cu cerinţele şi
abilităţile specifice Erei Digitale, cu vocabularul specific
domeniului Tehnologiei Informaţiei, cu principalele tehnologii
legate de asistarea de către calculator a practicii şi cercetării
biomedicale.
Totodată, este prezentat glosarul termenilor de bază în domeniul
biostatisticii şi principalele tipuri de teste statistice.
demonstrarea capacitatăţii studenţilor de a înţelege şi folosi
principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în
domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în
particular
însuşirea principalelor aspecte legate de utilizarea serviciilor de
7.2 Obiectivele specifice indexare şi căutare online a informaţiei
dobândirea unor abilităţi practice de utilizare a soluţiilor
avansate de birotică pentru editarea unor documente cu format
impus, gestionarea şi organizarea informaţiilor exportate din
baze de date medicale în programe de calcul tabelar, pregătirea
de prezentări electronice
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Introducere. Informatica – generalitati. Informatica
medicală. Obiectivele informaticii medicale. Prezentare orala +
1.
Ramuri ale informaticii medicale Principalele multimedia
ramuri ale informaticii medicale
Date, informaţii, cunoştinţe Date, informaţii,
cunoştinţe. Noţiunea de informaţie. Date.
Informaţii medicale. Reprezentarea datelor
medicale. Reprezentarea informaţiilor. Cantitatea
de informaţie. Arhitectura unui calculator numeric.
Structura hardware a unui calculator: Unitatea
Prezentare orala +
2. centrală; dispozitive periferice dispozitive
multimedia
periferice de intrare; dispozitive periferice de
ieşire; dispozitive periferice mixte. Evoluţia
calculatoarelor electronice: Microcomputerele;
Notebook; Palmtop/PDA (Personal Digital
Assistant); Minicomputerele; Mainframeurile;
Supercomputerele
Arhitectura unui calculator numeric. Structura
software a unui calculator numeric: Software de
bază. Limbaje de programare. Sisteme de
operare (MS Windows, Linux). Conceptul de
Prezentare orala +
3. fişier. Organizarea fişierelor. Software aplicativ.
multimedia
Introducere în domeniul reţelelor de calculatoare.
Generalităţi. Reţele LAN (Local Area Network)
conceptul de Intranet; WAN (World Area
Network) Internet
Internet noţiuni introductive Istoricul şi evoluţia
internetului. World Wide Web. Elemente
introductive despre Internet: Adrese Internet
URL; World Wide Web (WWW); HTML – Pagini
Prezentare orala +
4. Web; Browsere WEB; News; Email.
multimedia
Documentare online. Căutarea informaţiei pe
internet (I) Căutarea informaţiei pe internet
noţiuni introductive; tipuri de unelte şi servicii
pentru căutarea informaţiei pe internet
Documentare online. Căutarea informaţiei pe
internet (II) Modalităţi de utilizare motoarelor de
căutare (Google) şi a serviciilor de directoare
(Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilor Prezentare orala +
5.
din domeniul biomedical. Servicii de documentare multimedia
medicală automată (Medline). Evaluarea calităţii
informaţiilor publicate pe Internet/World Wide
Web.
Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:
Generalităţi. Software pentru procesare de text.
Desktop Publishing (DTP). Editoare avansate de
text. Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Prezentare orala +
6.
Calc). Software pentru realizarea de prezentări multimedia
electronice. Software pentru organizarea
activitãţii. Suite de aplicaţii pentru birotică ( MS
Office, Lotus Smart Suite, OpenOffice ).
Noţiuni fundamentale de calcul statistic Glosar de
Prezentare orala +
7. termeni statistici. Principalele tipuri de teste
multimedia
statistice
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Tigan S., Achimaş A., Drugan T.: Curs de Informatică şi Statistică Medicală, ed. SRIMA, Cluj
Napoca, 2001
2. Măruşteri M., Buraga S, Acostăchioaie D.: Primii paşi în Linux (carte + CDROM cu ROSLIMS
Linux Live CD), Ed. Polirom Iaşi, 2006
3. van Bemmel J., Musen M.A., Musen Mark A.: Handbook of Medical Informatics, Springer
Publishing House, 2002, online book la http://www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm
4. Coiera E. Guide to Medical Informatics, the Internet and Telemedicine, Chapman & Hall,
London, (1997).
5. Flanagan D. – Web Search Strategies Online book,
http://www.learnwebskills.com/search/main.html, 2004
Măruşteri M.: Documentare online, online book la adresa
http://www.umftgm.ro/info/doconline_ROV2.pdf
6. Marusteri M. Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs]/Fundamentals in
biostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slides
in English). Disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/
7. Marius Măruşteri, Vladimir Bacarea, Comparing groups for statistical differences: how to choose
the right statistical test?, Biochemia Medica 2010;20(1):15–32, disponibil online la adresa
http://www.biochemiamedica.com/content/comparinggroupsstatisticaldifferenceshowchoose
rightstatisticaltest
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Noţiuni fundamentale de utilizare a calculatorului.
Sistemul de operare MS Windows: Concepte
generale. Elementele de bază ale unei ferestre.
Convenţiile de notaţie în sistemul de meniuri. Demonstratii practice,
1. Utilizarea tastaturii şi mouseului in sisteme de Metode de elearning
operare cu interfaţă utilizator grafică, cum este sincron
MS Windows. Utilitarele “Accesorii” în mediul
Windows. Utilitarul Wordpad. Utilitarul Paint.
Calculatorul. Modulul Control Panel.
Programe de tip File Manager. Arhivatoare.
Programe de tip File Manager (Windows
Explorer): Concepte generale. Fişiere. Directoare.
Programe. Gestionarea ecranului. Accesul la
directoare.Crearea unui nou director. Moduri de
afişare al fişierelor. Selectarea unui fişier.
Redenumirea fişierelor sau a directoarelor. Demonstratii practice,
2. Ştergerea fişierelor. Modificarea proprietăţilor Metode de elearning
unui fişier. Copierea fişierelor. Mutarea fişierelor. sincron
Selectarea mai multor fişiere . Arhivatoare:
Concepte generale. Transportul informaţiei. Tipuri
de arhivatoare. Modul de lansare în execuţie.
Funcţii specifice arhivatoarelor. Operaţii specifice
arhivatoarelor Arhivatorul Wizip/WinRAR: funcţii
specifice/ operaţii specifice
Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:
Prezentare generală şi modalităţi de utilizare a Demonstratii practice,
3. unor suite de programe de birotică (MS Office, Metode de elearning
OpenOffice) Software pentru procesare avansată sincron
de text (MS Word, OO Writer)
Software pentru editare avansată de text. MS
Demonstratii practice,
Word (I): Concepte generale; formatarea paginii
4. Metode de elearning
de hârtie; fonturi; formatarea textului; formatarea
sincron
paragrafelor.
Word (II): Elemente caracteristice editorului MS
Word: modalităţi de selectare a textului; operaţii
sincron
cu blocuri; operaţii cu fişiere.
Word (III): Tehnologia OLE (Object Linking and Demonstratii practice,
6. Embedding) – legarea şi inserarea de obiecte Metode de elearning
întrun fişier Word. Modalităţi de mixare a textului sincron
cu imagini.
Software pentru editare avansată de text. MS Demonstratii practice,
7. Word (IV) – crearea şi editarea de tabele Crearea Metode de elearning
şi editarea de tabele sincron
Software pentru editare avansată de text. MS Demonstratii practice,
8. Word (V) – editarea de ecuaţii Crearea şi Metode de elearning
editarea de ecuaţii matematice în MS Word. sincron
Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc).
MS Excel (I) MS Excel Concepte generale;
formatarea paginii; foaia de calcul tabelar;
sincron
conţinutul unei celule; formatarea celulelor
Programe de calcul tabelar. MS Excel (II): MS
Excel: inserarea obiectelor; introducerea unei
formule; copierea formulelor; folosirea adreselor
sincron
relative şi absolute
Programe de calcul tabelar. MS Excel (III): Demonstratii practice,
11. Folosirea funcţiilor; cum se introduc funcţiile; Metode de elearning
butonul Autosum;funcţii mai des utilizate sincron
Programe de calcul tabelar. MS Excel (IV): Lucrul
cu diagrame; ce este o diagramă; elementele de Demonstratii practice,
12. bază ale unei diagrame; tipuri de diagrame; Metode de elearning
crearea unei diagrame; Formatarea diagramelor; sincron
inserarea de obiecte
Software pentru realizarea de prezentări
electronice (MS Powerpoint, OO Impress). MS
Powerpoint. MS Powerpoint concepte generale;
operaţii cu slideuri; combinarea mai multor
sincron
obiecte; crearea unui obiect nou; operaţii
efectuate asupra obiectelor
Noţiuni fundamentale de calcul statistic
Principalele tipuri de teste statistice
sincron
Bibliografie:
1. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrări
practice, UMF Târgu Mureş, 2001, disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/
2. Marusteri M. Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs]/Fundamentals in
biostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slides
in English). Disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/

10. Evaluare
10.1
10.3 Pondere
Tip activitate Criterii de 10.2 Metode de evaluare
din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5
Evaluare
finală
În funcție
Examen
de Test grilă pe calculator, folosind serverul de testare al
teoretic 50%
specificul disciplinei
final
disciplinei
În funcție Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilor practice prin
Examen
de testarea capacitatii de a redacta un document electronic cu
practic 50%
specificul format impus. Examen practic la sfârsitul perioadei de
final
disciplinei pregătire
Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei,
respectiv a termenilor specifici informaticii medicale
Capacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare online
Capacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unor
documente electronice cu format impus
Înţelegerea termenilor de bază din domeniul biostatisticii si a principalelor tipuri de teste statistice
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea DE MEDICINĂ DENTARA
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ

2.1 Denumirea disciplinei Biotehnologia aparaturii de Tehnica Dentara
2.2 Titularul activităților de curs Moldovan Mircea
2.3 Titularul activităților de lp Moldovan Mircea
2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL

ore
Tutorial 0,25
Examinări 0,25
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 2,5

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Aplicarea notiunilor privind materialele, aparatele si echipamentele de
lucru specifice laboratorului de tehnica dentara
manipularea corecta a materialelor, aparatelor, echipamentelor si
validarea procedeelor de laborator in practica curenta
elaborarea unor tehnologii alternative de lucru pe baza principiilor
consacrate si a tendintelor din domenii de activitate
conexe/multidisciplinare
executarea unei lucrari manipuland corect si adecvat materialele,
aparatele si echipamentele de lucru specifice laboratorului de tehnica
dentara
Explicarea principiilor de funcţionare a aparaturii de tehnică
dentară
1. Identificarea și explicarea fenomenelor fizice ale funcţionării
sistemelor biologice
2. Explicarea principiilor de funcţionare a aparaturii de tehnică
dentară
3. Utilizarea unor metode practice şi a unor instrumente fizice de
7.2 Obiectivele specifice investigare medicală
4. Formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de
cunoaşterea în profunzime a proceselor/fenomenelor fizice din
sistemele biologice
5. Prezentarea direcţiilor de cercetare actuale pentru obţinerea
unei viziuni asupra fizicii contemporane
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Prelegerea Măsurarea mărimilor
universitară / fizice. Sisteme de
expunerea, unități de măsură.
Măsurări, mijloace și metode de
1. conversația, Mijloace și metode de
măsurare
demonstrația măsurare. Calculul
didactică, modelarea, erorilor. Sisteme /
problematizarea instrumente de măsură.
Prelegerea
universitară /
expunerea, Măsurarea maselor.
Măsurarea unor mărimi fizice.
2. conversația, Măsurarea lungimilor.
Aparatura folosită
demonstrația Măsurarea unghiurilor
didactică, modelarea,
problematizarea
Ampermetre.
Prelegerea Voltmetre. Ohmetre.
universitară / Wattmetre.
expunerea, Osciloscopul catodic.
3. Măsurarea mărimilor electrice conversația, Măsuri de protecția
demonstrația muncii la utilizarea
didactică, modelarea, instalațiilor și
problematizarea echipamentelor
electrice
Prelegerea
universitară / Mărimi caracteristice în
expunerea,
fizica ultrasunetelor.
4. Ultrasunete conversația,
Emisie. Efecte. Aplicații
demonstrația
ale ultrasunetelor
problematizarea
Prelegerea
Noțiuni de mișcare
universitară /
circulară. Tratarea
expunerea,
cinematică a mișcării
5. Mișcarea circulară conversația,
mecanice. Forța
demonstrația
centrifugă. Centrifuga –
clasificare și aplicații
problematizarea
Prelegerea
universitară /
LASERi. Explicarea
Investigarea şi interpretarea expunerea,
efectului LASER.
6. fenomenelor biologice prin prisma conversația,
Caracteristicile radiației
tehnicilor actuale demonstrația
LASER. Aplicații
problematizarea
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografia obligatorie:
1. Moldovan Mircea, Biotehnica aparaturii de tehnica dentara, 2006, suport de curs in format pdf,
disponibil online la adresa web:
http://www.umftgm.ro/~biofizica/biotehnologia_aparaturii_de_tehnica_dentara.pdf
Bibliografie facultative:
2. Nicolaescu I., Biofizică, Târgu Mureş: University Press, 2000
3. Davidovits P., Physics in biology and medicine, PrenticeHall, Inc., New Jersey, USA, 1975
4. Hoppe V., Lohmann W., Marke H., Ziegler H., Biophysics, Berlin, Heidelberg, New York, Tokio –
1983
5. Vasilescu V., Biofizica Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1977
6. Glaser R., Biophysics, SpringerVerlag, Berlin, 2001
Metode
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii de Observații
crt. ore cu ICS
predare
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Măsurarea dimensiunilor
1. Măsurarea mărimilor fizice mecanice
liniare ale unui corp
Balanţa analitică.
Reglare, întreținere.
Determinarea
sensibilității
Măsurarea masei
corpurilor. Metoda lui
Borda, Gauss,
Mendeleev
Aparate electrice de
măsură. Reglare,
4. Măsurarea mărimilor fizice electrice
întreținere. Norme de
protecție
Ampermetre. Voltmetre.
5. Măsurarea mărimilor fizice electrice
Ohmetre. Wattmetre
6. Măsurarea pHului Studiul pHmetrului
7. Mișcarea circulară Centrifuga
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie
Nicolaescu I., Olariu M., Oprișor I., Filep V., Damjanschitz B., Îndrumător de lucrări practice de
biofizică și fizică farmaceutică Târgu Mureş: UMF, 1985

Cunoașterea științifică a acțiunii factorilor fizici asupra organismului
Înțelegerea principiilor metodelor și aparaturii utilizate în laboratorul de tehnică dentară Însușirea
unor deprinderi și competenţe în utilizarea aparaturii medicală și de tehnică dentară șievaluarea
critică a rezultatelor obținute
aplicarea procedurilor de lucru corecte corespunzatoare aparatului folosit
utilizarea aparaturii specifice cu eficienta ridicata
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.3 Pondere
10.4 Evaluare pe
La curs
practice
În funcție de
Examen teoretic
specificul Evaluare scrisa 80%
final
disciplinei
În funcție de
Examen practic examenul practic sustinerea unui referat
specificul 20%
final legat de un aparat specific, la alegere
disciplinei
expunerea principiilor metodelor și aparaturii utilizate în laboratorul de tehnică dentară
aplicarea procedurilor de lucru corecte corespunzatoare aparatului folosit
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea Medicină Dentară
1.6 Programul de studii Tehnică Dentară

2.1 Denumirea disciplinei Instrumentar și aparatură de laborator
Vacant Conf. univ., delegat Șef lucrări dr. KerekesMáthé
Bernadette
2.4 Anul de
I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL
studii

ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

Laborator utilat de tehnică dentară și dotare pentru prezentări
multimedia

Dobândirea cunoștințelor practice prin experiențe proprii privind
utilizarea corespunzătoare a aparaturii și a instrumentelor de tehnică
dentară.
Prezentarea și cunoașterea dotării unui laborator de tehnică dentară.
Competențe profesionale Sistematizarea noțiunilor și a aspectelor pentru a putea dota și
compartimenta un laborator de tehnică dentară întrun mod optim.
Capacitatea de a alege aparatura potrivită și instrumentarul necesar
în funcție de tehnologiile utilizate întrun laborator de tehnică dentară
Comunicarea adecvată și eficientă cu tehnicienii dentari
demonstratori, colegi și cu medicul dentist, respectiv cadrul didactic.
Competențe de încadrare întro structură organizată de muncă.
Respectarea normelor de protecție a muncii.
Managementul laboratorului de tehnică dentară prin cunoașterea
aparaturii performante și a instrumentarului necesar tehnologiilor
moderne de realizare a lucrărilor protetice.
Abilități referitoare la efectuarea sarcinilor pentru timp îndelungat, cu
echilibru și rigurozitate.
Capacitatea de ași asuma responsabilități.

Să dobândească cunoștințe teoretice și practice prin experiențe
proprii legate de modul de organizare și dotare a unui laborator
de tehnică dentară.
7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea unei atitudini constructive a studentului față de
activitatea practică.
Dezvoltarea competențelor de încadrare întro structură
organizată de muncă.
Să cunoască principalele aparate și instrumente utilizate la ora
actuală întrun laborator de tehnică dentară.
Să deprindă abilitățile necesare manipulării corecte a aparaturii
7.2 Obiectivele specifice utilizate în laboratorul de tehnică dentară.
Să fie capabili de compartimentarea și dotarea unui laborator de
tehnică dentară în vederea realizării optime a diferitelor faze de
laborator.
8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Prezentarea disciplinei, regulamentul intern al Studenții
disciplinei și metodele de evaluare, precum și semnează că
1. regulile de protecția muncii în laboratorul de Oral și în scris. 2 au luat la
tehnică dentară. Criterii de amplasare și cunoștință cele
exploatare a aparatelor, utilajelor și instalațiilor. prezentate.
2. Organizarea unui laborator de tehnică dentară: Demonstrație
Oral și prezentare
compartimentare și activitățile aferente. Noțiuni de practică,
2. multimedia 2
bază privind structura funcțională a laboratorului prezentarea
de tehnică dentară. noutăților.
Demonstrație
practică,
3. Instrumentarul și aparatura necesară pentru
prezentarea
3. executarea activității în compartimentul pentru 2 2 ore
noutăților,
confecționarea modelelor de lucru.
activitate
individuală.
4. Instrumente și aparate utilizate în
confecționarea portamprentelor. Instrumentarul și
4. Idem 2 Idem
aparatura utilizată pentru realizarea modelelor
duplicat.
5. Aparatura și instrumentarul necesar pentru
5. realizarea machetelor. Instrumentarul și Idem 2 Idem
aparatura utilizată pentru confecționat tipare.
6. Instrumentarul și aparatura utilizată pentru
prelucrarea aliajelor la cald. Instrumente și
6. Idem 2 Idem
aparate necesare condiționării suprafețelor
metalice în vederea placării cu polimeri.
7. Instrumentarul și aparatura utilizată pentru
7. Idem 2 Idem
polimerizarea maselor plastice.
8. Aparatură și instrumentar pentru realizarea
8. Idem 2 Idem
protezelor dentare mobile și mobilizabile.
9. Aparatura și instrumentarul utilizat în
9. compartimentul de ceramică. Aparatura utilizată Idem 2 Idem
în tehnologia CAD/CAM.
10. 10. Instrumentarul static. Idem 2 Idem
11. Instrumentarul rotativ. Instrumentarul utilizat
11. pentru dezambalarea, prelucrarea și lustruirea Idem 2 Idem
pieselor protetice.
12. Simulatoarele și mijloacele de transfer.
12. Instrumente și aparate în laboratoarele Idem 2 Idem
specializate.
Oral și prezentare
13. Alegerea instrumentelor și aparatelor pentru
13. multimedia. 2 Idem
laboratorul de tehnică dentară.
14. Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor Oral, multimedia
14. 2 Idem
acumulate. și practic
Bibliografie:
1. Materialul predat în cursul semestrului, accesibil în format electronic pe platforma elearning.
2. Sorin UramTuculescu, Corneliu Amariei, Dorin Bratu: Aparate şi instrumente în tehnica dentară.
Editura Ex Ponto, Constanța, 1997.
3. Sorin UramTuculescu: Instrumente, dispozitive și aparate în laboratorul de tehnică dentară.
Editura Helicon, Timișoara, 1996.
4. Donciu Vasile: Instrumente şi aparate folosite în laboratorul de tehnică dentară. Editura Didactică
şi pedagogică, București, 1996.
5. MolnarVarlam C., Chifor A., Székely M.: Proteze dentare mobile și mobilizabile aspecte clinico
tehnice. Editura University Press, TîrguMureș, 2016.
6. MolnarVarlam C., Grozescu V., Borș A.: Proteze dentare fixe aspecte clinicotehnice, Editura
University Press, TîrguMureș, 2016.
7. Tony Johnson, David G. Patrick, Christopher W. Stokes, David G. Wildgoose, Duncan J. Wood :
Basics of Dental Technology: A Step by Step Approach, WileyBlackwell, 2013.

La terminarea lucrărilor practice studentul cunoaște aparatura și instrumentarul utilizat în
laboratoarele de tehnică dentară.
Asigurarea unui nivel corespunzător privind dotarea unui laborator de tehnică dentară, bazată pe o
informare la zi.
Complexitatea aparaturii, a instrumentarului și a progreselor tehnologice face ca acest domeniu să
fie absolut necesar de studiat separat.
Tehnicianul dentar trebuie să fie capabil ca din toate variantele tehnice pe care le are la dispoziție
să poată să aleagă soluția care se potrivește cel mai bine în situația clinică dată, iar pentru acesta
trebuie să fie capabil săși aleagă aparatura și instrumentarul necesar pentru un rezultat optim care
să satisfacă toate nevoile pacientului.
10. Evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul Activitățile practice
Activitatea semestrială, inclusiv
activităţii individuale din timpul 20%
prezența.
practice semestrului
Examen teoretic
final
Cunoștințe practice legate de
Examen practic
aparatura și instrumentarul de Colocviu 80%
final
laborator
Pentru promovare este necesar obținerea notei minime de 5 (cinci) la colocviul de la sfârșitul
semestrului. Studentul să fie capabil să cunoască și să folosească principalele aparate și
instrumente folosite în laboratorul de tehnică dentară.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.3 Departamentul MD
1.6 Programul de studii TEHNICA DENTARĂ

2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE
2.3 Titularul activităților de lp PO asistent universitar drd. Moldovan Raluca
2.4 Anul de
I 2.5 Semestrul I+II 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL
studii

3
ore
Tutorial 0
Examinări 0,5

4.1 de curriculum
4.2 de competențe Cunoaşterea limbii engleze la un nivel mediu.


Studentul va prezenta, la nivel intermediar, următoarele abilităţi:
citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şi
detaliilor oricărui text (de nivel avansat)
înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă
vorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţie
şi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţiei
scrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi a
unui vocabular adecvat conţinutului de idei
cunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat de
termeni din domeniul de specialitate
Utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori ai
acelei limbi, în situaţii generale precum şi în domeniul medical, de
Competențe transversale asemenea pentru acoperirea necesităţilor de documentare, elaborare
şi prezentare a unor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă
lingvistică cerute în diverse situaţii.

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel mediuavansat.
Dezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegerea
mesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală,
comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul din
domeniul de specialitate.
8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
conversaţia
(descrierea unor
imagini, discutarea
unor cazuri,
compararea unor
itemi, brainstorming,
etc.) rezolvarea de
exerciţii, rezolvarea
unor sarcini în grup,
interpretarea de roluri
1. 1. Studiul corpului uman, lecţie introductivă
(ex. medicpacient),
rezolvarea unor sarcini
pe baza unor mesaje
scrise ori receptate pe
cale auditivă (cu
ajutorul mijloacelor
tehnice
corespunzătoare),
elaborarea unor lucrări
scrise, autoevaluarea.
2. Studiul corpului uman: ţesuturi, organe,
2. idem
sisteme
3. 3. Sistemul circulator (1) idem
4. 4. Sistemul circulator (2) idem
5. 5. Boli ale sistemului circulator idem
6. 6. Sistemul osos (1) idem
7. 7. Sistemul osos (2) idem
8. 8. Boli ale sistemului ososn idem
9. 9. Sistemul muscular (1) idem
10. 10. Sistemul muscular (2) idem
11. 11.Boli ale sistemului muscular idem
12. 12. Sistemul digestiv (1) idem
13. 13.Sistemul digestiv (2) idem
Elaborarea unei lucrări
14. 14. Test de verificare
scrise
Semestrul II
conversaţia
(descrierea unor
imagini, discutarea
unor cazuri,
compararea unor
etc.) rezolvarea de
1. 15. Boli ale sistemul digestiv interpretarea de roluri
(ex. medicpacient),
pe baza unor mesaje
cale auditivă (cu
tehnice
corespunzătoare),
2. 16. Sistemul nervos (1) idem
3. 17. Sistemul nervos (2) idem
4. 18. Boli ale sistemul nervos idem
5. 19. Sistemul endocrin (1) idem
6. 20. Sistemul endocrin (2) idem
7. 21. Boli ale sistemul endocrin idem
8. 22. Sistemul respirator (1) idem
9. 23. Sistemul respirator (2) idem
10. 24. Boli ale sistemul respirator idem
10. 24. Boli ale sistemul respirator idem
11. 25. Sistemul reproducător (1) idem
12. 26. Sistemul reproducător (2) idem
13. 27. Boli ale sistemului reproducător idem
conversaţia
(descrierea unor
imagini, discutarea
14. 28. Test de verificare unor cazuri,
compararea unor
itemi,etc.) rezolvarea
de exerciţii
Bibliografie:
Bibliografie
1. Chabner, DaviEllen, Medical Terminology: A Short Course, 6th edition, Saunders Elsevier, 2012
2. Cohen, B. J., Medical Terminology: An Illustrated Guide, 4th edition, Philadelphia: Lippincott
Williams & Wilkins, 2003
3. Cohen, Barbara J., Taylor, Jason J., Memmler’s The human body in health and disease, 10th
edition, Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins, 2005
4. Glendinning, Eric. H; Holmstrom, Beverly A. S., English in Medicine, Cambridge: Cambridge
University Press, 2005
5. Glendinning, Eric. H; Howard, Ron, Professional English in Use Medicine, Cambridge: Cambridge
6. Ioniță, Irina, Secrets of English in Dental Medicine, Iași: Performantica, 2003
7. Năznean, Adrian, Medical English Vocabulary Practice, Tîrgu Mureș: University Press, 2015
8. Penn, J. M., Hanson, E., Anatomy and Physiology for English Language Learners, White Plains:
Pearson Education, 2006
9. Ribes, Ramon; Ros, Pablo, Medical English, Berlin: Springer, 2006

Competenţa lingvistică este o rubrică obligatorie în CVul oricărui aplicant pentru un loc de muncă şi,
nu de puţine ori, un criteriu de departajare determinant, în favoarea celor care au un nivel b un şi
foarte bun de cunoaştere a cât mai multor limbi străine.
10. Evaluare
10.4 Evaluare
pe parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5 Evaluare
finală
Examen
teoretic În funcție de specificul disciplinei
final
Abilităţile de citire, vorbire, scriere, receptare de Evaluare continuă si
Examen
mesaje audio, folosirea vocabularului specific și verificare la final de 100%
practic final
a terminologiei medicale. semestru.
Să citească fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text sau
mesaj audio, să răspundă la întrebări simple pe baza lor, folosind un vocabular de nivel mediu şi fără
greşeli mari din puctul de vedere al organizării discursului şi al folosirii structurilor gramaticale
necesare comunicării, să cunoască anumiţi termeni specifici domeniului.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.3 Departamentul MD

2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE
2.3 Titularul activităților de lp PO asistent universitar drd. Moldovan Raluca
2.4 Anul de
II 2.5 Semestrul I+II 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL
studii

3
ore
Tutorial 0
Examinări 0,5

4.1 de curriculum
4.2 de competențe Cunoaşterea limbii engleze la un nivel mediuavansat.


Studentul va prezenta, la nivel mediuavansat, următoarele abilităţi:
citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şi
detaliilor oricărui text (de nivel avansat)
înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă
vorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţie
şi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţiei
scrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi a
unui vocabular adecvat conţinutului de idei
cunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat de
termeni din domeniul de specialitate
Utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori ai
acelei limbi, în situaţii generale precum şi în domeniul medical, de
Competențe transversale asemenea pentru acoperirea necesităţilor de documentare, elaborare
şi prezentare a unor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă
lingvistică cerute în diverse situaţii.

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel avansat.
Dezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegerea
mesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală,
comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul din
domeniul de specialitate.
8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
Expunerea,
conversaţia
(descrierea unor
imagini, studiul de caz,
compararea unor
etc.) rezolvarea de
1. 1. Profesia de medic stomatolog. 2
(ex. medicpacient),
pe baza unor mesaje
cale auditivă (cu
tehnice
corespunzătoare),
2. 2. Statutul medicului. idem 2
3. 3. Personal medical auxiliar. idem 2
4. 4. Organizarea cabinetului stomatologic. idem 2
5. 5. Reguli de igienă dentară. idem 2
6. 6. Boli şi simptome ale cavităţii bucale. idem 2
7. 7. Pedodonţie. idem 2
8. 8. Ortodonţie. idem 2
9. 9. Structura dintelui. idem 2
10. 10. Caria dentară. idem 2
11. 11. Abcesul dentar. idem 2
12. 12. Gingivita. idem 2
13. 13. Tratamente stomatologice idem 2
Elaborarea unei lucrări
14. 14. Test de verificare
scrise
Semestrul II
Expunerea,
conversaţia
(descrierea unor
imagini, studiul de caz,
compararea unor
etc.) rezolvarea de
1. 15. Implanturi. 2
(ex. medicpacient),
pe baza unor mesaje
cale auditivă (cu
tehnice
corespunzătoare),
2. 16. Interacţiunea medicpacient. idem 2
3. 17. Consecinţele fumatul asupra sănătăţii bucale. idem 2
18. Consecinţele alimentaţiei incorecte asupra
4. idem 2
sănătăţii dinţilor.
5. 19. Importanţa prevenţiei. idem 2
6. 20. Procedee de estetică dentară. idem 2
7. 21. Extracţii dentare. idem 2
8. 22. Tratamentul copiilor idem 2
9. 23. Stomatologie şi ORL. idem 2
10. 24. Teama de dentist. idem 2
10. 24. Teama de dentist. idem 2
11. 25. Anestezia în stomatologie idem 2
12. 26. Etica medicală. idem 2
13. 27. Noi orizonturi în stomatologie. idem 2
Conversaţia
(descrierea unor
imagini, discutarea
14. 28. Test de verificare unor cazuri, 2
compararea unor
itemi,etc.) rezolvarea
de exerciţii
Bibliografie:
Bibliografie
1. Chabner, DaviEllen, Medical Terminology: A Short Course, 6th edition, Saunders Elsevier, 2012
2. Cohen, B. J., Medical Terminology: An Illustrated Guide, 4th edition, Philadelphia: Lippincott
Williams & Wilkins, 2003
3. Cohen, Barbara J., Taylor, Jason J., Memmler’s The human body in health and disease, 10th
edition, Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins, 2005
4. Glendinning, Eric. H; Holmstrom, Beverly A. S., English in Medicine, Cambridge: Cambridge
5. Glendinning, Eric. H; Howard, Ron, Professional English in Use Medicine, Cambridge: Cambridge
6. Ioniță, Irina, Secrets of English in Dental Medicine, Iași: Performantica, 2003
7. Năznean, Adrian, Medical English Vocabulary Practice, Tîrgu Mureș: University Press, 2015
8. Penn, J. M., Hanson, E., Anatomy and Physiology for English Language Learners, White Plains:
Pearson Education, 2006
9. Ribes, Ramon; Ros, Pablo, Medical English, Berlin: Springer, 2006

Competenţa lingvistică este o rubrică obligatorie în CVul oricărui aplicant pentru un loc de muncă şi,
nu de puţine ori, un criteriu de departajare determinant, în favoarea celor care au un nivel bun şi
foarte bun de cunoaştere a cât mai multor limbi străine.
10. Evaluare
10.4 Evaluare
pe parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5 Evaluare
finală
Examen
teoretic În funcție de specificul disciplinei
final
Abilităţile de citire, vorbire, scriere, receptare de Evaluare continuă şi
Examen
mesaje audio, folosirea vocabularului specific și verificare la final de 100%
practic final
a terminologiei medicale. semestru.
Să citească fluent, fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text
sau mesaj audio, să răspundă la întrebări simple pe baza lor, folosind un vocabular de nivel mediu şi
fără greşeli mari din punctul de vedere al organizării discursului şi al folosirii structurilor gramaticale
necesare comunicării, să cunoască anumiţi termeni specifici domeniului.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.5 Ciclul de studii LICENŢA

2.1 Denumirea disciplinei Managementul, organizarea si conducerea laboratorului
2.2 Titularul activităților de curs Sef lucr. Dr. Eugen Bud
2.4 Anul de
III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL
studii

3
ore
Tutorial 0.5
Examinări 0.5

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Săli dotate cu videoproiector, calculator

Posibilitatea de a desfăşura un management sanitar în laboratorul de
tehnică dentară;
Evaluarea oportunităţii în domneiu şi aprecierea şanselor de reuşită;
Analiza pieţei de muncă ăn domeniul tehnicii dentare.
Aplicarea tehnicilor de relaţionare şi munca eficientă întro echipă
multidisciplinară şi în relaţie cu pacientul;
Utilizarea eficientă a surselor de informaţie, a resurselor de
Competențe transversale comunicare şi formare profesională atât în limba română, cât şi întro
limbă de circulaţie internaţională;
identificarea obiectivelor de realizat, etapelor de lucru,termenelor de
realizare, resurselor disponibile, riscurilor şi condiţiilor de finalizare în

Cunoaşterea elementelor de planificare, marketing şi
management sanitar în laboratorul de tehnică dentară.
Însuşirea particularităţilor şi a etapelor de planificare a carierei
în domeniu;
Cunoaşterea aspectelor de management financiar;
7.2 Obiectivele specifice Conceperea unui plan de buget în funcţie de profilul activităţii
laboratorului (protetică, ortodonţie);
Evaluarea resurselor administrate de manageri (materiale,
financiare, umane).
8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Prezentare orală,
1. Importanţa cunoaşterii noţiunilor de management.
PPT.
Planul managerial întro activitate privată de Prezentare orală,
2.
tehnică dentară. PPT.
Resurse manageriale. Modul de distribuire a Prezentare orală,
3.
acestora. PPT.
Prezentare orală,
4. Managementul financiar. Alcătuirea unui buget.
PPT.
Planificarea carierei. Competenţa profesională şi Prezentare orală,
5.
supraspecializarea. PPT.
Eficienţa activităţii medicale. Moduri de reducere Prezentare orală,
6.
a cheltuielilor în laborator. PPT.
Prezentare orală,
7. Rulajul materialelor consumabile.
PPT.
Rolul marketingului în laboratorul de tehnică Prezentare orală,
8.
dentară. PPT.
Fidelizarea pacienţilor. Stabilirea tarifelor Prezentare orală,
9.
diferenţiate. PPT.
Calitatea lucrărilor realizate (coroane, punţi
Prezentare orală,
10. dentare, proteze, aparate ortodontice).
PPT.
Asigurarea garanţiei şi a reparaţiilor ulterioare.
Amenajarea spaţiului. Importanţa ambientului şi a Prezentare orală,
11.
dotărilor în succesul activităţii din laborator. PPT.
Prezentare orală,
12. Managementul fluxului de numerar.
PPT.
Importanţa fişei de laborator. Colaborare eficientă Prezentare orală,
13.
cu medicul stomatolog. PPT.
Prezentare orală,
14. Managementul resursei umane.
PPT.
Bibliografie:
1. Clark M.: Managementul resurselor umane. Ed. Codex Bucureşti, 2008.
2. Andreescu Claudia: Managementul şi organizarea cabinetului dentar. Ed. Printech Bucureşti,
2014.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

10. Evaluare
semestrului
La curs
În funcție de specificul Examen scris tip test
Examen teoretic final 100 %
disciplinei grila
disciplinei
Însuşirea noţiunilor de management sanitar în laboratorul de tehnică dentară.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Materiale dentare
2.2 Titularul activităților de curs Șef lucrări Dr. Mucenic Simona
2.3 Titularul activităților de lp Asist. univ. dr. Cămărășan Alina
Colocviu
2.4 Anul de sem I si
I 2.5 Semestrul I si II 2.6 Tipul de evaluare 2.7 Regimul disciplinei OBL
studii examen
sem II

4/I,
3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 2/4
6/II
56/I,
3.4 Total ore din planul de învățământ 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28/56
84/II
ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități
3.8 Total ore pe semestru 114/I, 142/II
3.9 Număr de credite 5/I, 6/II

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Dotare pentru prezentare multimedia
Dotare laborator pentru prezentarea, demonstații, pregătirea și
prepararea materiale dentare și pentru prezentare multimedia

Tehnicianul dentar pe lângă însușirea tehnicii de manipulare a
materialelor dentare, cunoaște compoziția și proprietățile fizice,
mecanice, chimice pentru a putea înțelege impactul materialului cu
țesuturile cu care vine acesta în contact, posedă cunoştinţele
necesare pentru utilizarea corectă şi eficientă a materialelor dentare
în practică
Cunoaște posibilitățile de rezistență în timp a unui material dentar și
modificările, uneori ireversibile pe care aceasta le determină
Pentru că viitorul tehnician dentar trebuie să asigure și
aprovizionarea tehnicomaterială a laboratorului de tehnică dentară,
trebuie să cunoască și să știe să aleagă materialul potrivit din
multiplele materiale existente pe piață, care material este mai bun,
mai rentabil și mai ales care se apropie cel mai mult de cerințele și
exigențele pacientului și care se apropie cel mai mult de condițiile
ideale sau se încadrează mai ușor în normele internaționale
Poate să pregătească materialele din care urmează să realizeze
structurile dentare solicitate (lucrări protetice)
Poate examina amprente dentare primite din cabinetul de medicină
dentară și le manipulează corect în vederea obținerii modelelor
Cunoaște modul de păstrare și buna depozitare a materialelor
dentare, riscurile de inhalare a unor substanțe chimice folosite la
executarea lucrărilor protetice, biocompatibilitatea materialelor
dentare
Ținând cont de dezvoltarea extensivă a materialelor dentare folosite
în cabinetul de medicină dentară și în laboratorul de tehnică dentară
este normal ca și tehnologia acestor materiale să sufere modificări,
apar mereu noutăți, de aceea viitorul tehnician dentar după
parcurgerea Materialelor dentare reușește săși sistematizeze
noțiunile și săși cristalizeze noțiunile și aspectele mai noi pentru a
putea oferi pacientului lucrări protetice mai bune, mai exacte și mai
durabile, ținând cont și de aspectele moderne care pot fi combinate cu
cele clasice
Colaborarea şi munca în echipă constituie astăzi un element
complex, ce necesită o permanentă formare universitară.Tehnicianul
dentar conștientizează că munca pe care o so realizeze este una în
echipă, factorul uman fiind reprezentat de: medic dentist, asistentă
dentară și tehnician dentar care trebuie să asigure sănătatea și
securitatea la locul de muncă și utilizarea tehnologiilor moderne
Se formează deprinderi și abilități, se acumulează cunoștințe, astfel
încât viitorul tehnician dentar să fie capabil să efectueze timp
îndelungat aceleașitip de sarcini, cu amabilitate și un bun echilibru și
rigurozitate în realizarea sarcinilor; promovarea formelor flexibile de
organizare a muncii si a formarii profesionale specifice.
Munca în echipă, pasiunea pentru lucrul de performanță și
devotamentul pentru pacienți ajută și în aceeași măsură obligă să
devină din ce în ce mai profesioniști în domeniul medicinii dentare
performante.
Marketing si management al laboratorului de tehnica dentara prin
cunoașterea materialelor dentare performante și a dotării moderne a
laboratorului de tehnică dentară;
Activitate didactica de instruire practică sau de administrație în
domeniul tehnicii dentare

Să posede cunoştinţele necesare pentru utilizarea corectă şi
eficientă a materialelor dentare în practică.
Să dobândească capacitatea de înţelegere a diferitelor aspecte
legate de compoziţia şi proprietăţile materialelor dentare care au
implicaţii aplicative majore.
Prezentarea celor mai noi clasificări a materialelor dentare
utilizate, a formelor de prezentare și preparare sau pregătire a
materilaleor dentare, a materialelor moderne utilizate în
tehnologia protezelor dentare astfel încât studentul să posede
informațiile necesare activității practice
Să cunoască biocompatibilitatea materialelor utilizate de către
tehnicianul dentar
8. Conținuturi
Nr. 8.1 Curs Metode de predare Nr. Observații Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Generalități, definiții, clasificarea şi proprietăţile
Prezentare orala +
1. materialelor dentare. Proprietăţile utilizate pentru 2 ore
multimedia
caracterizarea materialelor dentare
2. Materiale de amprentă: definiții, generalități,
2. clasificări, condiții. Materiale de amprentare rigide Idem idem
și semirigide
3. Materiale de amprentă termoplastice,
3. gutaperca, ceara ca material de amprentare. Idem idem
Generalități materiale de amprentare elastice.
4. Materiale de amprentare elastice reversibile
4. (agaragar), alginate, amprenta hidroalginică, idem idem
introducere elastomeri de sinteză.
5. Elastomerii de sinteză. Dezinfectarea
5. idem idem
materialelor de amprentă
6. Dificultăți, cauze și remedii legate de tehnicile
6. de amprentare și folosirea unor anumite materiale idem idem
de amprentă
7. Eșecurile amprentelor și ale modelelor turnate în
7. Idem idem
diferite amprente: cauze, efecte, atitudine.
8.Amprenta optoelectronică. Controlul infecţiei în
cabinetele dentare și laboratoarele de tehnică
8. dentară.Introducere și generalități, clasificări idem idem
legate de cimenturi și materiale nemetalice
folosite pentru restaurarea coronară.
9. Cimenturi dentare. Materiale utilizate pentru
9. idem idem
protecția pulpodentinară.
10.Cimenturi rășinice, materiale compozite,
10. compomeri și cimenturi pe bază de rășini adezive. idem idem
Cimenturi ionomere de sticlă
11.Cimenturi pentru fixarea lucrărilor protetice:
cimenturi pentru fixare provizorie, cimenturi
11. idem idem
pentru fixarea de durată, criterii de selecatare a a
acestori cimenturi
12.Materiale metalice folosite pentru restaurarea
12. idem idem
coronară directă
13. 13.Sisteme adezive amelodentinare idem idem
14.Materiale folosite pentru realizarea
14. restaurărilor protetice provizorii prin tehnica idem idem
directă
Semestrul II
1. Materiale utilizate în laboratorul de tehnică
dentară: generalități, definiții, clasificări, noțiuni și
1. idem idem
termeni de bază. Introducere în materialele
utilizate în confecționarea modelelor
2.Materiale utilizate în confecționarea modelelor:
2. idem idem
proprietăți generale, clasificare, clase, indicații
3.Materiale utilizate pentru confecționarea
3. machetelor: ceruri dentare, rășini simple și idem idem
compozite. Sistemele retentive: forme și materiale
4.Materiale pentru confecționat tipare (mase de
ambalat): clasificare, proprietăți generale,
4. idem idem
proprietăți specifice, compoziție, tipuri de mase de
ambalat, indicații
5.Materiale pentru confecționarea protezelor
5. dentare: generalități, definiții, cerințe, proprietăți, idem idem
caracteristici și noțiuni generale
6.Materiale metalice folosite pentru confecționarea
protezelor dentare (aliaje metalice dentare):
6. idem idem
proprietăți generale, forme de
prezentare, prelucrarea aliajelor.
7. Condiționarea aliajelor metalice. Materiale
7. idem idem
pentru placarea componentelor metalice
8. Rășinile acrilice utilizate în laboratorul de
8. idem idem
tehnică dentară
9. 9. Rășini compozite pentru restaurări indirecte idem idem
10. 10.Ceramica dentară și mase ceramice dentare idem idem
11. Ceramica oxidică din oxid de zirconiu și alte
materiale moderne pentru restaurări dentare
11. idem idem
indirecte: forme de prezentare, domeniu de
utilizare, metode de prelucrare
12.Materiale destinate restaurărilor protetice
12. idem idem
provizorii
13.Materiale auxiliare utilizate în laboratorul de
13. idem idem
tehnică dentară
14. 14.Biocompatibilitatea materialelor dentare idem idem
Bibliografie:
1. Bratu D., et al.: Materiale dentare. Vol. I, II şi III, Editura Helicon, Timişoara, 1994.
2. Bratu D., UramŢuculescu S.: Amprenta şi modelul în protezarea fixă. Editura Signata, Timişoara,
2001.
3. MolnarVarlam C.: Ghid practic de utilizare a materialelor dentare. Editura University Press, Târgu
Mureș, 2011.
4. MolnarVarlam C., Székely M., Mucenic S.: Materiale dentare. Editura University Press, Târgu
Mureș, 2011.
5. Nicola C., Borzea D., Seceleanu R.: Materiale utilizate în protetica dentară. Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, ClujNapoca, 2003.
6. Popşor S.: Materiale dentare. Note de curs pentru studenţii Facultăţii de Stomatologie şi ai
Colegiului de Tehnică Dentară. Lito. UMF TîrguMureş, 1997

Semestrul I
Prezentare
1.Prezentarea laboratoarelor de tehnică dentară, Demonstratii
multimedia, În PP
instructaj legat de protecția muncii și prezentarea practice,
pentru ilustrarea
1. regulamentului de ordine interioară și a prezentări ale
capitolelor
regulamentului disciplinei. Prezentarea unor tehnicienilor
principale ale
materiale dentare demonstratori
lucrărilor practice
Studenții
realizează cu
ajutorul unor
Demonstrații conformatoare
2. Introducere și prezentarea materialelor de
2. practice, cuburi din ghips pe
amprentă.
prezentări care le vor folosi
pentru lucrările
practice de
Morfologia dinților
Studenții prepară,
Materiale de amprentare: prezentarea,
realizează
pregătirea, modul de preparare și amprentarea
amprente cu
unor modele fantom cu materiale rigide și
Demonstrații materiale rigide și
semirigide. Reguli de manipulare, transport,
3. practice, semirigide,
depozitare a aacestor amprente precum și reguli testează
prezentări
și indicații de turnare a modelelor în aceste vâscozitatea și
amprente, dificultăți, eșecuri, remedii legate de comportamentul
modelele turnate în aceste amprente acestor materiale
Studenții recunosc,
diferențiază lingurile
4. Prezentarea, descrierea, utilizarea lingurilor de Prezentări, de amprentă,
4. amprentă. Tipuri de linguri de amprentare, proiecție elementele
caracteristici, reguli. multimedia componente și
regulile impuse
Studenții prepară
diferite alginate,
inseră alginatul în
lingura de
5.Materiale de amprentare elastice de tipul
amprentare, li se
alginatelor: prezentarea, pregătirea, modul de Demonstrație
demonstrează pe
preparare și amprentarea unor modele fantom cu practică,
modele fantom
diferite alginate. Reguli de manipulare, transport, prezentare regulile și tehnicile
5.
depozitare a amprentelor precum și reguli și multimedia, de amprentare,
indicații de turnare a modelelor în aceste prezentare eșecurile care pot
amprente, dificultăți, eșecuri, remedii legate de orală să apară, pentru a
modelele turnate în aceste amprente putea diferenția
amprentele
corecte de cele
incorecte
6.Materiale de amprentare elastice de tip agar Prin proiecții
agar: prezentarea, pregătirea, modul de multimedia și video
preparare și amprentarea unor modele fantom cu sunt ilustrate
Demonstrație
agaragar folosit pentru duplicarea modelelor. diferențele dintre
practică,
6. Reguli de manipulare, transport, depozitare a materialul de
prezentare
amprentelor precum și reguli și indicații de turnare a amprentare pe
multimedia
modelelor duplicat în aceste amprente, bază de agaragar
dificultăți, eșecuri, remedii legate de modelele și materialul de
turnate în aceste amprente. duplicare
Prin proiecții
multimedia se
7.Materiale de amprentare elastice de tipul
Demonstrație ilustrează gama
siliconilor: prezentarea, pregătirea, modul de
practică, largă de siliconi
7. preparare și amprentarea unor modele fantom cu
prezentare existentă la ora
diferiți siliconi (cu reacție de adiție, de condensare,
multimedia actuală pe piață,
cu diferite consistențe).
proprietățile
acestora
Prin proiecții
8.Reguli de manipulare siliconi, transport,
multimedia se
depozitare a amprentelor precum și reguli și
Demonstrație ilustrează gama
indicații de turnare a modelelor în aceste
practică, largă de siliconi
8. amprente, dificultăți, eșecuri, remedii legate de
prezentare existentă la ora
modelele turnate în aceste amprente. Diferențieri actuală pe piață,
multimedia
între vâscozitatea siliconilor și vizualizarea proprietățile
fidelității acestora pe modele de lucru. acestora
Prin proiecții
9. Materiale de amprentare elastice de tip
multimedia se
polisulfuri și polieteri: prezentarea, pregătirea,
ilustrează gama
modul de preparare și amprentarea unor modele Demonstrație
largă de polieteri și
fantom. Reguli de manipulare, transport, practică,
9. polisulfurice
depozitare a amprentelor precum și reguli și prezentare
existentă la ora
indicații de turnare a modelelor în aceste multimedia
actuală pe piață,
amprente, dificultăți, eșecuri, remedii legate de proprietățile
modelele turnate în aceste amprente. acestora
Prezentânduse
aceste aspecte,
studentul poate
discerne că
Demonstrație
10.Tipuri de amprente, tehnici de amprentare, materialul de
practică,
mixarea automată a materialelor de amprentare, amprentă,
prezentare
momentul confecționării modelului în funcție de intervalul de timp,
multimedia,
10. materialul de amprentă utilizat.. Verificarea temperatura,
prezentarea
amprentelor de către tehnicianul dentar, momentul
unor modele
compatibilități și incompatibilități între materialul de confecționării
din
amprentă și materialul de model. modelului
modelotecă
influențează
decisiv calitatea
viitoarei lucrări
protetice
11.Cimenturi dentare moderne și tradiționale: Demonstrație
Studentul primește
prezentare, metode de pregătire, instrumentar practică,
11. o notă pe testul
necesar. Condensarea unor cimenturi în cavități prezentare
seminar
pregărite în prealbil pe modele fantom. multimedia
Studentul prepară
12.Utilizarea cimenturilor FOZ pentru a repara
Demonstrație cimenturi FOZ și
modelele de ghips, pentru a lipi bonturile
practică, lipește dinți sau
12. fracturate. Demonstrații clinice și practice de
prezentare bonturi fracturate
fixare a coroanelor sau punților dentare pe
multimedia pe modele de
modele fantom.
ghips.
13.Materiale compozite și cimenturi ionomere de Efectuarea
Demonstrație
sticlă: prezentare, metode de pregătire, demonstrativ a
practică,
13. polimerizare, accesorii necesare de lucru, lămpi unor obturații din
prezentare
de fotopolimerizare și accesorii necesare, compozite și CIS
multimedia
precauții. pe modele fantom
14.Recapitulare și prezentări din noțiunile teoretice Demonstrații
predate la lucrări practice și prepararea, practice, Preparări
14.
pregătirea sau prezentarea unui material conform prezentări recapitulative
biletelor de examen multimedia
Semestrul II
Prezentarea unor
1. Materiale pentru modele: prezentarea
modele din
materialelor pentru modele, ghipsul. Prezentarea Demonstrație
modelotecă, tipuri
diferitelor tipuri de modele și a elementelor practică,
1. și materiale pentru
componenete ale acestora. Definiții, caracteristici, prezentare
modele,
recomandări, factorii care influențează proprietățile multimedia
clasificarea
modelelor dein ghips. modelelor
Fiecare student
realizează un
model de studiu
care va fi folosit se
2. Turnarea unui model monobloc de studiu din
studenții de la
ghips alb. Prepararea și dozarea corectă a Demonstrație
medicină de ntară
ghipsului, soclarea. Aparatul de soclare, practică,
2. sau de la tehnică
modalități de soclare a modelelor, posibilități de prezentare
dentară pentru
prelucrarea asoclurilor. Conformatoare pentru multimedia
unele manopere
modele.
de laborator.
Studentul primește
o notă pentru
modelul realizat
Fiecare student
Demonstrație
3. Turnarea unui model cu bonturi mobilizabile: realizează un
practică,
3. model secționat cu pinuri Dowel: definiție, model cu bonturi
prezentare
descriere, pași de lucru, finisare. mobilizabile și
multimedia
primește o notă
Prezentarea unor
modele din
4.Modelele duplicat în tehniologia preotezelor
modelotecă, tipuri
fixe: scopul modelelor duplicat, pregătirea Demonstrație
și materiale pentru
modelelor în vederea duplicării, duplicarea practică,
4. modele duplicat,
propriuzisă. Duplicarea cu hidrocoloizi reversibili, prezentare
clasificarea
duplicarea cu elastimeri de sinteză, realizarea multimedia modelelor duplicat,
modelului duplicat din masă de ambalat. sfaturi, eșecuri ale
acestor modele
Prezentarea unor
5.Modele realizate prin depunere de metale pe astfel de modele
Demonstrație
cale galvanică. Modele realizate prin depunere de din modelotecă,
practică,
5. aliaje (sistemul metallomat). Caracteristici, prezentarea video
prezentare
pregătirea amprentei, baia galvanică, tehnica de și în PP a modului
multimedia
lucru (prezentare teoretică). de lucru și a băii
galvanice
6.Materiale pentru machete: prezentare,
clasificare, tehnici de modelare, principii de Demonstrație Fiecare student
modelaj, avantaje, dezavantaje, finisare. face o machetă din
practică,
6. Modelarea unei machete din ceară (coroană ceară care va fi
prezentare
parțială sau incrustație) pe un bont simplu fantom notată cu un
multimedia
din ghips dur, realizat întrun conformator de calificativ
silicon
Demonstrații legate
de aplicarea sau
realizarea
7.Prezentarea cerilor pentru modelaj: ceară
macroretențiilor:
simplă pentru modelaj, ceara de pregătire, de Demonstrație
perlate, butoni,
completare, turnare, tije, ceară calibrată, retenții practică,
7. anse, plase, fire și
de ceară, profile pentru canale de turnare, prezentare
anse de ceară.
machete de ceară prefabricate. Mase plastice. multimedia
Realizarea
Materiale pentru macroretenții.
cavităților retentive
sau a solzilor de
pește
8. Realizarea unei amprentemachetă din rășină Fiecare student
Demonstrație
acrilică autopolimerizabilă (RAA): obținerea face o amprentă
practică,
8. amprenteimachetă în vederea realizării unui machetă din RAA
prezentare
dispozitiv coronoradicular. Caracteristici, care va fi notată cu
multimedia
avantaje, dezavantaje, tehnica de lucru, finisare. un calificativ
Prezentarea din
modelotecă a unor
mase de ambalat
9.Materiale pentru tipare: clasificare,
Demonstrație și a unor ambalaje,
caracteristici,condiții impuse, prezentare, tehnica
practică, defecte de
9. de lucru, reguli de dozare și manipulare, reguli de
prezentare ambalare, lucrări
păstrare a maselor de ambalat. Rolul apei în
multimedia protetice eșuate
procesul de priză a maselor de ambalat.
din cauza unor
defecte de
ambalare
Prezentarea din
modelotecă a unor
cazuri clinice,
10.Aliaje metalice utilizate în laboratorul de lucrări protetice
tehnică dentară: mod și forme de prezentare, Demonstrație metaloacrilice,
terminologie, tehnica de lucru, Mecanisme de practică, metaloceramice,
10.
adeziune chimică, comparații între diferite aliaje prezentare metalice și a
metalice. Metode de prelucrare a liajelor metalice, multimedia lucrărilor protetice
topireaturnarea. Defecte de turnare. metalice care
prezintă defecte de
turnare (din arhiva
disciplinei)
Prezentarea unor
lucrări protetice
integral ceramice,
11.Masele ceramice utilizate în laboratorul de Demonstrație
metaloceramice
tehnică dentară: prezentare, generalități, practică,
11. din modeloteca
particularități, tehnica metaloceramică. Materiale prezentare
disciplinei. Lucrări
moderne ceramice: zirconiumceramica. multimedia
protetice metalo
ceramice cu
defecte, eșecuri
Prezentarea unor
12.Rășini acrilice pentru confecționarea
Demonstrație lucrări protetice
protezelor dentare: domenii de utilizare, rășini
practică, finite realizate din
12. acrilice termopolimerizabile, rășini acrilice baro
prezentare diferite tipur de
termopolimerizabile. Polimerizarea pastelor
multimedia rășini. Finisarea
acrilice. Sisteme de injectare a polimerilor.
acestor rășini
Prezentarea
13.Alte materiale dentare: seturi de dinți artificiali
Demonstrație acestor materiale
pentru proteze, cheile de culori și folosirea
practică, din dotarea
13. acestora, materiale pentru prelucrarea și
prezentare laboratorului de
lustruirea lucrărilor protetice , paste, materiale
multimedia tehnică dentară a
abrazive, lustuirea electrolitică.
disciplinei noastre
14.din noțiunile teoretice predate la lucrări Demonstrații
practice și prepararea, pregătirea sau practice Preparări și
14. prezentarea unui material, turnarea unui model, recapitulative, prezentări
realizarea unei machete etc, conform tematicii de prezentare recapitușative
examen multimedia
Bibliografie:
1. MolnarVarlam C.: Ghid practic de utilizare a materialelor dentare. Editura University Press, Târgu
Mureș, 2011.
2. MolnarVarlam C., Székely M., Mucenic S.: Materiale dentare. Editura University Press, Târgu
Mureș, 2011.
3. Bratu D., et al.: Materiale dentare. Vol. I, II şi III, Editura Helicon, Timişoara, 1994.
4. Bratu D., UramŢuculescu S.: Amprenta şi modelul în protezarea fixă. Editura Signata, Timişoara,
2001.

1.Știința materialelor dentare a înregistrat o adevărată explozie de noutăți care a dat naștere și unor noi
tehnologii care trebuie cunoscute și aplicate de tehnicianul dentar modern. Aplicarea critică în
practică a materialelor dentare moderne și a tehnicilor moderne mereu în schimbare şi dezvoltare
este o cerinţă europeană de prim rang.
2.Tehnicianul dentar trebuie să manipuleze corect materialele cu care lucrează, să –i cunoască
proprietățile și posibilitățile lui de rezistență în timp, sau modificările pe care poate să le producă.
3.Tehnicianul dentar trebuie să știe să aleagă din sortimentele apărute, să selecteze materialul care
se potrivește cel mai bine în situația clinică dată, care satisface exigențele pacientului, dar care să fie și
rezistent în timp și nu în ultimul râd, rentabil.
10. Evaluare
10.1 Criterii 10.3 Pondere
10.4 Evaluare
pe parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5 Evaluare
finală
Examen În funcție de Evaluare scrisa/test constînd din scenarii virtuale, cu
teoretic specificul răspuns tip complement simplu şi multiplu, întrebări cu 60%
final disciplinei răspuns redacțional scurt .
În funcție de Referinte la examenul practic; Activitatile din timpul
Examen
specificul anului, verificarile test făcute pe parcursul semestrului, 40%
practic final
disciplinei prin evaluare sumativă
Pentru promovarea examenului este necesară obținerea notei minime de 5(cinci) pentru fiecare
componentă a evaluării. Este necesară cunoașterea, prezentarea, denumirea, dozarea și modului
de lucru caracteristic materialelor dentare, pentru a putea folosi corect aceste materiale.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Metodologia cercetării ştiinţifice
2.2 Titularul activităților de curs Sef lucrari vacant poz. 5, POProf.dr. Pacurar Mariana
2.4 Anul de
II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL
studii

2
ore
Tutorial 0.3
Examinări 0.2

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Săli dotate cu videoproiector, calculator

Posibilitatea de a desfăşura o activitate de cercetare în laboratorul
de tehnică dentară;
Evaluarea posibilităţii de redactare a lucrării de licenţă;
Analiza unui articol ştiinţific şi îmbunătăţirea calităţii de comunicare.
Aplicarea tehnicilor de relaţionare şi munca eficientă întro echipă
multidisciplinară şi în relaţie cu pacientul;
Competențe transversale comunicare şi formare profesională atât în limba română, cât şi întro
limbă de circulaţie internaţională;

Cunoaşterea elementelor de comunicare, evaluare şi protocol
întro cercetare ştiinţifică.
Însuşirea particularităţilor şi a etapelor de realizare a lucrării de
licenţă.
7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea aspectelor de diseminare a rezultatelor întro
cercetare ştiinţifică.
Conceperea unui plan de buget întrun proiect de cercetare.
8. Conținuturi
Semestrul I
Prezentare orală,
1. Obiectivele unei cercetări ştiinţifice.
PPT.
Metodele de întocmire a iconografiei şi Prezentare orală,
2.
bibliografiei întro cercetare ştiinţifică. PPT.
Protocol de cercetare ştiinţifică în medicina Prezentare orală,
3.
dentară. PPT.
Posibilităţi de biopsie a ţesuturilor dentare dure şi Prezentare orală,
4.
a ţesuturilor moi (gingie, mucoasă vestibulară). PPT.
Prezentare orală,
5. Rolul şi importanţa grantului de cercetare.
PPT.
Alcătuirea echipei de cercetare întrun proiect Prezentare orală,
6.
naţional/internaţional. PPT.
Prezentare orală,
7. Metode statistice de cercetare,.
PPT.
Prezentare orală,
8. Metode de utilizare în cercetarea histologică.
PPT.
Prezentare orală,
9. Metode utilizate în cercetarea biochimica.
PPT.
Prezentare orală,
10. Analiza computerizată a rezultatelor.
PPT.
Prezentare orală,
11. Posibilităţi de diseminare a rezultatelor.
PPT.
Prezentare orală,
12. Etapele realizării unei lucrări de licenţă.
PPT.
Prezentare orală,
13. Criteriile elaborării unui articol ştiinţific.
PPT.
Rolul şi importanţa cercetării ştiinţifice în practica Prezentare orală,
14.
stomatologica PPT.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Mariana Ioana Miron: Metodologia cercetării ştiinţifice medicale. Curs litografiat UMF Timişoara,
2004.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Cunoaşterea etapelor de cercetare ştiinţifică şi însuşirea metodologiei de redactare al unui raport
ştiinţific, articol, lucrare.
10. Evaluare
semestrului
La curs
În funcție de specificul Examen teoretic tip test
Examen teoretic final 100 %
disciplinei grila
disciplinei
Însuşirea noţiunilor de cercetare ştiinţifică, obiectivele şi metodele utilizate, precum şi analiza
computerizată a rezultatelor.
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.6 Programul de studii Tehnică dentară

2.1 Denumirea disciplinei Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare
2.2 Titularul activităților de curs Şef de lucrări Dr. Bereşescu Gabriela
2.3 Titularul activităților de lp Şef lucr dr. Bereșescu Gabriela
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Dotare multimedia
Laborator specific de tehnică dentară cu mese de lucru speciale,
5.2 de desfășurare a laboratorului cuțite de ghips și de ceară, materiale dentare (ghips, ceară,
modele de lucru din acrilat).

Să realizeze o introducere în medicina dentară, fiind prima disciplină
de specialitate, prin prezentarea unor termeni şi noţiuni care vor fi
utilizate pe tot parcursul studiilor, cât şi în practica de tehnică dentară
Însuşirea cunoştinţelor teoretice solide privind morfologia dinţilor
umani permanenți şi a arcadelor dentare care stă la baza tuturor
disciplinelor de specialitate
Competențe profesionale Cunoașterea fiecărei entități morfologice individuale și asocierea
acestora întrun complex morfologic funcțional reprezentat de arcada
dentara
Identificarea și diferențierea fiecărui dinte permanent pe baza
caracteristicilor morfologice individuale și de grup
Crearea unei îndemânări specifice activității practice viitoare,
dezvoltarea și perfecționarea manualității
Profesia de tehnician dentar este una eminamente de echipă:
studențiinţii vor înţelege necesitatea comunicării adecvate şi la timp
atât cu ceilalți tehnicieni dentari demonstratori, colegi , cât și cu
medicul dentist.
Documentarea riguroasă a întregului act medical dentar este
premisa calităţii acestuia, a evaluării şi perfecţionării lui, orice etapă
practică trebuie conștientizată din punct de vedere teoretic și apoi
materializată practic
Morfologia dinților și arcadelor dentare reprezintă nucleul profesiei
de tehnician dentar , cunoaşterea normalului , pentru a putea
diferenția și individualiza apoi modelajul în funcție de sitațiile clinice
specifice fiecărui caz clinic protetic în parte

Însușirea noțiunilor teoretice și practice legate de morfologia
dinților umani permanenți și a arcadelor dentare
Însușirea noțiunilor de morfologie a dinților umani permanenți și a
arcadelor dentare
Cunoașterea în amănunt a morfologiei pentru fiecare dinte în
parte pentru a putea identifica și diferenția fiecare entitate
morfologică pe baza caracteristicilor morfologice individuale și de
grup
7.2 Obiectivele specifice Să găsească valoarea practică a caracteristicilor morfologice
individuale și de grup ale dinților umani permanenți în activitatea
specifică caracteristică laboratorului dentar
Să aprecieze și să diferențieze morfologia dentară primară
comparativ cu cea secundară și să poată aprecia valoarea clinică
a fiecărui dinte în raport cu ceaa ce reprezintă el prin atributele
sale: în masticație, fonație, fizionomie.
8. Conținuturi
Semestrul I
Noțiuni introductive, generalități și definiții legate
de componentele aparatului dentomaxilar, dinți. 2 ore în
Prezentare orală
1. Formula dentară. Sisteme de notare a dinţilor. 2 limba
+ multimedia
Noţiuni morfologice utilizate în descrierea română
coroanelor şi a rădăcinilor dentare.
Noțiuni, definiții legate de relieful pozitiv și negativ
2. Idem 2 Idem
al dinților.
Caractere morfologice individuale și comune ale
3. dinţilor, caractere diferențiale legate grupul frontal Idem 2 Idem
superior. Diferențierea a doi dinți vecini.
Caractere morfologice individuale și comune ale
4. dinţilor, caractere diferențiale legate grupul frontal Idem 2 Idem
inferior.
Caractere morfologice comune şi diferenţiale
5. legate de incisivi superiori şi inferiori, canin Idem 2 Idem
superior şi inferior.
Morfologia primară a dinţilor laterali permanenţi:
caractere morfologice individuale și comune ale
6. Idem 2 Idem
premolarilor superiori, caractere diferențiale
legate de premolarii superiori
7. Idem 2 Idem
premolarilor inferiori, caractere diferențiale legate
de premolarii inferiori
8. Idem 2 Idem
molarilor superiori, caractere diferențiale legate
de molarii superiori
9. Idem 2 Idem
molarilor inferiori, caractere diferențiale legate de
molarii inferiori
Caractere morfologice comune şi diferenţiale:
premolari superiori şi inferiori și molarii superiori şi
10. Idem 2 Idem
inferiori. Caracteristici morfologice diferențiale între
doi dinți vecini.
Morfologia dinţilor temporari. Caractere
11. morfologice comune şi diferenţiale ale dinţilor Idem 2 Idem
temporari şi permanenţi.
Arcadele dentare permanente: definiții, forma,
12. dimensiunea, poziţia axială, raportul de contact şi Idem 2 Idem
curbele ocluzale (noțiuni de bază).
Morfologia secundară a dinţilor şi a arcadelor
13. dentare. Implicaţiile morfologiei primare și Idem 2 Idem
secundare a dinţilor în tehnica dentară.
14. Variabilitatea morfologică dentară. Idem 2 Idem
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
I. Bibliografia obligatorie:
1. Beresescu G.: Morfologia dinţilor umani permanenţi, Editura University Press, 2013 (format
electronic).
2. Bratu D., Leretter M.A., Colojoară C., Romînu M.: Dinţii umani permanenţi – morfologie, desen şi
modelaj. Editura Signata, Timişoara, 1991.
3. Romînu M., Bratu D., UramŢuculescu S., et al.: Aparatul dentomaxilar. Date de morfologie
funcţională clinică. Editura Helicon, Timişoara, 1997.
II. Bibliografie facultativă
1. Székely M.: A fogak és fogívek funkcionális morfológiája – ediţia a doua. [Morfologia funcţională a
dinţilor şi arcadelor dentare – ed. a 2a.] Editura University Press, Târgu Mureş, 2009.

Semestrul I
Oral și în scris.
Demonstrații
practice,
prezentare
material Lucrări practice
iconografic: de 6 ore.
1. Prezentarea disciplinei, sălile de lucrări planșe și Studenții
practice, respectiv laboratoarelor de tehnică modele cu semnează că au
dentară. Se prezintă regulamentul intern al morfologia, luat la cunoștință
1. disciplinei și regulile de protecția muncii în respective 6;6 cele prezentate.
laboratorul de tehnică dentară. 2. Morfologie, notarea dinților. Fiecare student
desen şi modelaj. Notarea dinților și identificarea Prezentarea primește o notă
dinților după diferitele sisteme de notare. unor dinți pentru
incorect realizați identificarea și
și a unor dinți notarea dinților.
corect realizați
de către alți
studenți.
Fiecare student
primește un cub
Demonstrații din ghips realizat
practice, în prealabil de
3. Demonstrație practică și modelarea de către prezentarea către tehnicienii
studenți a incisivului central superior în ghips. 4. unor modele demonstratori și
2. 6;6
Demonstrație practică și modelarea de către din ghips și a un cuțit pentru
studenți a incisivului lateral superior în ghips. fazelor modelaj.
intermediare de Studenții
lucru. primesc o notă
pentru modelajul
efectuat.
5. Demonstrație practică și modelarea de către
studenți a incisivului central inferior în ghips 6.
3. Idem 6;6 Idem
Demonstrație practică și modelarea de către
studenți a caninului superior din ghips
studenți a caninului inferior din ghips. Seminar:
verificarea cunoștințelor legate de morfologia
4. Idem 6;6 Idem
dinților frontali. 8. Demonstrație practică și
modelarea de către studenți a primului premolar
superior din ghips.
studenți a premolarului secund superior din ghips.
5. Idem 6;6 Idem
studenți a primului premolar inferior din ghips.
studenți a premolarului secund inferior din ghips.
6. Idem 6;6 Idem
studenți a primului molar superior din ghips.
studenți a molarului secund superior din ghips.
7. Idem 6;6 Idem
studenți a primului molar inferior din ghips.
Studentul
primește o notă
sau își poate
studenți a molarului secund inferior din ghips. 16.
corecta una din
Modelajul în ghips a unui dinte la care studentul a
8. Idem 6;6 notele obținuta
absentat sau a obținut o notă mai mică, în
la modelajul în
vederea recuperării sau în vederea măririi notei.
ghips, și
Seminar: test dinţii laterali.
primește o notă
pentru seminar.
Fiecare student
primește un
model fantom
din ghips sau din
acrilat de unde
au fost secționați
dinții care
17. Demonstraţie şi modelarea din ceară pe
urmează să fie
model fantom a grupului frontal superior. Aspecte
modelați din
9. particulare legate de finisajul cerii. 18. Idem 6;6 ceară de către
Demonstraţie şi modelarea din ceară pe model
studenți, un cuțit
fantom a grupului frontal inferior.
pentru modelaj și
ceara necesară.
Studenții
primesc o notă
pentru modelajul
efectuat.

model fantom a grupului premolarilor superiori.
10. Idem 6;6 Idem
model fantom a grupului premolarilor inferiori.
model fantom a grupului molarilor superiori. 22.
11. Idem 6;6 Idem
Demonstraţie şi modelarea din ceară pe model
fantom a grupului molarilor inferiori.
Studentul
primește o notă
sau își poate
23. Modelaj în ceară a grupului de dinți la care
corecta una din
studentul a absentat sau a obținut o notă mai
notele obținuta la
mică, în vederea recuperării sau în vederea
12. Idem 6;6 modelajul în
măririi notei. 24. Alte tehnici de modelaj în ceară:
ceară. Fiecare
modelarea reliefului ocluzal al dinților laterali
student primește
superiori.
o notă pentru
modelajul
efectuat.
25. Alte tehnici de modelaj în ceară: modelarea
reliefului ocluzal al dinților laterali inferiori. 26.
Evidențierea prin desen a caracterelor
13. Idem 6;6 Idem
morfologice comune şi diferenţiale ale coroanelor
și rădăcinilor dinților permanenți. Seminar:
verificarea cunoștințelor.
Studentul
27. Aspecte particulare legate de morfologia participă la
molarilor de minte (superior și inferior). Aspecte aceste
14. Idem 6;6
morfologice radiculare ale dinților permanenți. 28. demonstrații,
Recapitularea morfologiei dinților. fără a primi o
notă.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Beresescu G.: Morfologia dinţilor umani permanenţi, Editura University Press, 2013 (format
electronic).
2. Bratu D., Leretter M.A., Colojoară C., Romînu M.: Dinţii umani permanenţi – morfologie, desen şi
modelaj. Editura Signata, Timişoara, 1991.
1. Pentru a deveni un bun tehnician dentar, studentul începe cu studiul morfologiei dinților umani
permanenți, prin aprofundarea cunoștințelor teoretice și aplicarea lor practică. Noțiunile predate la
această disciplină stau la baza activității practice a tehnicianului dentar.
2. Activitatea practică viitoare a tehnicianului dentar include o manualitate și o răbdare, respectiv
conștinciozitate deosebite, care se perfecționează la lucrările practice de la Morfologia dinților și
arcadelor dentare.
3. Morfologia dinților și arcadelor dentare oferă tehnicianului dentar cunoștințele necesare legate de
contextul unei dentații funcționale, normale.
4. Profesionalismul se bazează pe o informare permanentă, actualizată dar și pe cunoașterea
elementelor și noțiunilor de bază, morfologia dinților reprezentând de fapt cărămida pe care se
clădește edificiul celorlalte discipline caracteristice tehnicii dentare (tehnologia protezelor dentare).
10. Evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul Acordarea notei pentru
Cunoștințe practice corelate cu
activităţii modelajul efectuat + 2 verificări 25%
cele teoretice.
practice scrise.
10.5 Evaluare
finală
Examen Cunoaşterea aspectelor teoretice
Test grilă și redacțional scurt. 50%
teoretic final din cadrul tematicii de curs.
Stăpânirea cunoștințelor și a
Examen practic
dexterității practice corelate cu Verificare practică finală. 25%
final
teoria.
Obținerea notei minime de 5 (cinci) pentru fiecare componentă a evaluării (să cunoască noțiunile
de bază privind morfologia dinților), să nu aibă mai mult de 20% de absențe nemotivate de la
lucrările practice, respectiv cursuri. Să reproducă prin modelaj în ghips și ceară elementele
morfologice ale dinților umani permanenți.
Efectuarea tuturor lucrărilor practice cu recuperarea absențelor. Să nu aibă mai mult de 20%
absențe nemotivate de la lucrări practice, respectiv cursuri
Să modeleze morfologia dinților cu detalii minime privind forma, mărimea și proporțiile la examenul
practic. Să obțină 50% din punctajul testului examenului teoretic.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei ODONTOLOGIE
2.2 Titularul activităților de curs Şef lucrări Dr. ADRIANA MONEA
2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

7
ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități 1

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Videoproiector, calculator (PC)

Însuşirea unor noţiuni de bază privind etiopatogenia, diagnosticul şi
tratamentul cariei simple şi al cariei complicate. Dobândirea de noţiuni
Competențe profesionale elementare privind inflamaţia parodonţiului marginal, punând accentul
pe importanţa realizării corecte a lucrărilor protetice cu scopul
reducerii efectelor iatrigenice.
Dezvoltarea capacităţii de colaborare cu medicul dentist. Comunicarea
sinceră şi directă în cursul realizării lucrărilor protetice pentru
obţinerea condiţiilor optime de funcţionare a aparatului dentomaxilar
pentru fiecare caz în parte.

Prezentarea unor noţiuni despre structura histologică a smalţului
7.1 Obiectivul general al disciplinei şi a dentinei, a unor date privind etiologia bolii carioase şi a
factorilor implicaţi în geneza acesteia.
Date privind clinica leziunilor carioase, principii de preparare a
cavităţilor şi posibilităţi de tratament a plăgii dentinare.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Prezenatre orală şi
1. 1 Factori implicaţi în etiologia cariei dentare
multimedia
2 Structura şi rolul plăcii dentare microbiene în
2. idem
geneza cariei
3. 3 Structura ţesuturilor dentare dure idem
4. 4 Morfopatologia cariei idem
5. 5 Transmiterea sensibilităţii prin dentină idem
6 Boala carioasă. Aspecte clinice, prepararea
6. idem
cavităţilor şi tratamentul plăgii dentinare
7. 7 Materiale de obturaţie şi incrustaţii idem
8. 8 Coafajul indirect şi direct idem
9. 9 Structura histologică a pulpei idem
10 Pulpa dentară histofiziologie, pulpite acute şi
10. idem
cronice
11. 11 Necroza, gangrena şi parodontitele apicale idem
12. 12 Tratamentul endodontic idem
13. 13 Structura ţesuturilor parodontale idem
14 Forme clinice de boli parodontale şi variante
14. idem
terapeutice
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Monica Monea Pop: Curs de odontologie şi parodontologie, Litografia UMF Tg.Mures, 2006
2. Adriana Monea, Hănţoiu Tudor: Elemente de Odontologie şi Parodontologie, Ed.Studium
Tg.Mureş, 2007

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

Conţinutul disciplinei este coroborat cu necesitatea angajatorilor don domeniile sănătate,
management sanitar, învăţământ medical, producători de materiale, cercetare în tehnica dentară.
10. Evaluare
semestrului
La curs
În funcție de specificul Examen teoretic (test
disciplinei grilă)
Condițiile minime necesare de îndeplinit pentru promovarea evaluării finale
(examen teoretic) obtinerea notei minime 5,00.
Cunoasterea normelor corecte de protectie a parodontiului marginal in realizarea coroanelor de
invelis, pentru evitarea aparitie inflamatiei. Aplicarea masurilor corecte de protectie a papilei
interdentare in realizarea obturatiilor turnate (inlay, onlay)
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.2 Facultatea Medicina Dentara
1.4 Domeniul de studii Sanatate
1.6 Programul de studii Tehnica Dentara

2.1 Denumirea disciplinei Noţiuni de pedodonţie
2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Cristina Bica
2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

2
ore
Tutorial 0
Examinări 0

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Videoproiector, calculator (PC), flipchart

Descrierea aspectelor fiziologice și patologice privind procesul de
erupţie dentară
Recunoașterea și diagnosticarea patologiei orale la dinții temporari și la
Competențe profesionale dinții cu rădăcina incomplet formată
Redactarea și aplicarea de proiecte de cercetare științifică cu
caracter interdisciplinar cu referire la principiile și metodele terapeutice
specifice pedodonției
Identificarea rolului și responsabilității întro echipă multidisciplinară
Aplicarea tehnicilor de relaționare și munca eficientă întro echipă
multidisciplinară, între tehnicianul dentar şi medicul dentist
Utilizarea eficientă a surselor de informație, a resurselor de
comunicare și formare profesională atât în limba română cât și întro
limbă de circulație internațională în scopul elaborării și prezentării unei
lucrări de specialitate
realizare, resurselor disponibile, riscurilor și condițiilor de finalizare în
cadrul proiectelor sub coordonare

Dobândirea unor noţiuni de bază în ceea ce priveşte patologia
odontală şi procesul de erupţie dentară la copil și adolescent
Însușirea unor noţiuni de bază privind fiziologia şi patologia
erupţiei dentare
Recunoaşterea anomaliilor de dezvoltare dentară
7.2 Obiectivele specifice Cunoașterea semnelor clinice în caria simplă și complicată a
dinților temporari, a dinților permanenţi tineri cu rădăcina
incomplet formată
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Noţiuni privind procesul de erupție dentară şi Prezentare orală și
1. 2
rizaliza fiziologică. Cronologia erupției dentare multimedia
Noţiuni privind procesul de permutare dentară. Prezentare orală și
2. 2
Tulburările de erupție multimedia
Prezentare orală și
3. Terminologia în pedodonţie 2
multimedia
Caria simplă a dinților temporari: forme clinice, Prezentare orală și
4. 2
noţiuni de bază privind simptomatologia multimedia
Pulpopatiile la dinții temporari: particularități, Prezentare orală și
5. 2
forme clinice, evoluție multimedia
Caria severa precoce a dintilor temporari: factori Prezentare orală și
6. 2
de risc, noţiuni de bază privind simptomatologia multimedia
Particularitățile dinților permanenți tineri. Caria
7. simplă: noţiuni de bază privind clasificarea şi 2
multimedia
simptomatologia
Pulpopatiile dinților permanenți tineri: Prezentare orală și
8. 2
particularități, forme clinice, evoluție multimedia
Noţiuni privind traumatismele dentoparodontale
9. la copil şi adolescent. Clasificarea traumatismelor 2
multimedia
dentare
Gingivitele la copil şi adolescent: noţiuni de bază Prezentare orală și
10. 2
privind simptomatologia multimedia
Anomalii dentare de dezvoltare: anomalii de Prezentare orală și
11. 2
număr şi dimensiune multimedia
Anomalii dentare de dezvoltare: anomalii de Prezentare orală și
12. 2
formă şi structură multimedia
Consecinţele pierderii premature ale dinţilor Prezentare orală și
13. 2
temporari multimedia
14. Măsuri profilactice în pedodonţie 2
multimedia
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Cristina Bică Pedodonţiediagnostic şi tratament. Ed. University Press Tg.Mureş, 2013
Eșian D, Păcurar M, Jurcă A, Bud E, Bică C Pedodonție. Îndrumător de lucrări practice. Editura
University Press Tîrgu Mureş, 2014
Elvira Cocârlă – Stomatologie Pediatrică. Ed. Medicală Universitară “Iuliu Hațieganu” ClujNapoca,
2000
Elisabeta Bratu, Florica Glăvan – Practica Pedodontică. Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara,
2005

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

10. Evaluare
10.2 Metode 10.3 Pondere
10.4 Evaluare pe
Evaluarea însușirii informațiilor intrebari de
La curs Test grilă 30%
tip complement simplu si multiplu

practice
Examen teoretic Evaluarea însușirii informațiilor intrebari de
Test grilă 70%
final tip complement simplu si multiplu
Examen practic
final
Să cunoască importanţa menţinerii stării de sănătate a dinţilor temporari, consecinţele pierderii
premature a dinţilor temporari, să recunoască tulburările de erupţie dentară, anomaliile de
dezvoltare dentară, să deţină noţiuni privind particularitățile și simptomatologia în cariile simple şi
complicate ale dinților temporari și permanenți tineri.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei PROTETICĂ DENTARĂ
2.2 Titularul activităților de curs Sef Lucr. dr. Claudia Dobreci
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS

5
ore
Tutorial
Examinări 1
Alte activități 1

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Definirea conceptelor de lucru pentru refacerea morfofuncțională a
arcadelor dentare edentate parțial cu proteze mobilizabile
Competențe profesionale Explicarea și interpretarea conceptelor de lucru pentru refacerea
morfofuncțională a arcadelor prin reabilitări orale mobilizabile sau
compozite.
Identificarea obiectivelor de realizat, a etapelor de lucru, termene de
realizare și riscurile ce pot să apară.
Identificarea rolurilor întro echipă pluridisciplinară.
Aplicarea de tehnici de relaționare și de muncă eficiente în cadrul
echipei și în relația cu pacientul.
Utilizarea eficientă a resurselor informaționale.
Sunt reprezentate de însuşirea de către studenţii specialităţii de
scurtă durată – tehnică dentară a noţiunilor clinice de Protetică
dentară în vederea unei mai bune înţelegri a meseriei pe care o
vor practica.
Învăţarea noţiunilor de bază referitoare la principiile generale de
tratament a edentaţiei parţiale prin proteze mobilizabile acrilice
(clasice) şi scheletate. Sunt prezentate noţiuni referitoare la
edentaţia parţială, structura câmpului protetic, clasificări,
manifestări clinice, tratamente pre şi proprotetice, modalităţi de
tratament prin proteze parţiale scheletate, specificînduse
indicaţiile, contraindicaţiile, avantajele şi dezavantajele fiecărui tip
de construcţie protetică în parte, precum şi accidentele şi
complicaţiile ce pot să apară în etapele clinico tehnice de
realizare a punţilor dentare. Sunt prezentate noţiuni elementare
de biodinamica a acestor proteze, precum şi posibilităţi de
reoptimizare ale acestora.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Edentaţia parţială concept, etiologie, forme
Prezentare orala și
1. clinice, clasificări, simptomatologie, evoluţie,
multimedia
complicaţii.
Câmpul protetic edentat parţial: elemente Prezentare orala și
2.
anatomofiziologice. multimedia
Evaluarea clinică şi paraclinică a câmpului
3. protetic edentat parţial. Tratamentul preprotetic în
multimedia
terapia mobilizabilă a edentaţiei parţiale.
Proteza parţială mobilizabilă ca mijloc terapeutic
al edentaţiei parţiale. Elementele componente ale
4. protezei parţiale mobilizabile scheletate: şeile,
multimedia
conectorii principali, conectorii secundari. (partea
I)
Proteza parţială mobilizabilă ca mijloc terapeutic
al edentaţiei parţiale. Elementele componente ale
5. protezei parţiale mobilizabile scheletate: şeile,
multimedia
conectorii principali, conectorii secundari. (partea
II)
Mijloacele obişnuite de menţinere, sprijin şi Prezentare orala și
6.
stabilizare. (partea I) multimedia
Mijloacele obişnuite de menţinere, sprijin şi Prezentare orala și
7. stabilizare. (partea II) multimedia
8. Biodinamica protezelor parţiale
multimedia
Conceperea proiectului protezei parţiale Prezentare orala și
9.
scheletate multimedia
Amprentarea câmpului protetic edentat parţial în Prezentare orala și
10.
vederea tratamentului cu proteze mobilizabile. multimedia
Determinarea şi înregistrarea relaţiilor
11. intermaxilare în tratamentul protetic al edentaţiei
multimedia
parţiale prin proteze
12. Recondiționarea protezelor parțiale
multimedia
Noțiuni de protezare mobilizabilă cu caracter Prezentare orala și
13.
temporar multimedia
Recapitularea logicii fazelor clinice și tehnice de
14. Film de prezentare.
realizare a unei proteze scheletate
Bibliografie:
1.Bratu D: Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, Timişoara, 2001
2.Popşor S: Elemente esenţiale de protezare fixă, Litografia UMF Tg.Mures, 2006
3. Suciu M: Aspecte clinicotehnice de terapie a edentaţiei parţiale. Proteze mobilizabile. Ed.
University Press, Tg. Mureş, 2013.
4. Ionescu A, Ene L: Proteza scheletată. Editura Naţional, Bucureşti, 2000.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Acumularea cunoștințelor teoretice și practice de către student sunt necesare pentru a se
familiariza cu logica tratamentului protetic prin punți dentare, pentru e evalua tipul manoperelor pe
care să le execute tehnologic și pentru a corobora fazele clinice cu cele tehnice, pentru ca lucrările
realizate să corespundă exigențelor pacienților tratați.
2. Acumularea cunoștințelor teoretice și practice de către student sunt necesare pentru a se
familiariza cu logica tratamentului protetic prin proteze parțiale sau parțiale scheletate. Se realizează
și introducerea în conceptul de proteză compozită. Cunoștiințele acumulate permit abordarea
edentației parțiale extinse.
10. Evaluare
semestrului
Raspunsurile la testul
La curs Test grilă 30
partial
Raspunsurile la testul
Examen teoretic final Test grilă 70
partial
Nota minimă de promovare este 5. Standard minim de performanță: promovarea testului din timpul
anunului cu nota minimă 6.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei OCLUZOLOGIE
2.2 Titularul activităților de curs PROF.DR. SUCIU MIRCEA
2.3 Titularul activităților de lp Asist. Bechir Edwin Sever
2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL

9
ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Studentul trebuie să fie capabil să utilizeze adecvat principiile ce stau
la baza funcţionalităţii aparatului dentomaxilar prin cunoaşterea
conceptelor ocluziei funcţionale şi a noţiunilor de cinematică
mandibulară.
Studentul trebuie să fie competent în asigurarea siguranţei locului de
muncă. Trebuie să cunoască normele de protecţie a muncii, să aibă
cunoştinţe referitoare la întelegerea importanţei propriei sănătăţi şi a
impactului pe care aceasta îl poate avea în desfăşurarea profesiei
sale.
Să fie competent în recunoasterea propriilor limite şi în recunoaşterea
valorilor studiului continuu, a propriei perfecţionări.
Să fie capabil să lucreze în echipă cu colegii.

Disciplina abordează studiul sistemului orofacial , a elementelor
componente şi ale funcţiilor acestuia.
Cunoaşterea caracteristicilor ocluzale ale pacientului dentat,
edentat şi protezat esenţială asigurării echilibrului sistemului
orofacial. Însuşirea de către student a elementelor fundamentale
de gnatologie şi aplicarea acestora în practică
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Elemente esenţiale de gnatologie: elemente
1. componente ale; particularităţi şi mijloce de 2
multimedia
autoapărare.
2. Funcţiile esenţiale ale sistemului orofacial.
2. Particularităţile masticaţiei deglutiţiei, fonaţiei şi 2
multimedia
fizionomiei.
3. Factorii şi forţele care determină poziţia dinţilor
3. pe arcade. Analiza factorilor şi a forţelor care 2
multimedia
determină alinierea dinţilor pe arcade
4. Planul de ocluzie:importanţa şi examinarea Prezentare orală şi
4. 2
acestuia multimedia
5. Elemente de osteologie şi craniomentrie:
elemente caracteristice şi stâlpii de rezistenţă ai Prezentare orală şi
5. 2
maxilarului şi mandibulei. Puncte şi planuri multimedia
antropometrice
6. Conceptul de stabilitate ocluzală şi factorii care
o asigură: determinantul anterior al ocluziei.
6. Morfologia ocluzală a dinţilor şi arcadelor 2
multimedia
dentare.Caracteristicile şi rolul cuspizilor activi şi
pasivi.
7. Determinantul posterior al ocluziei:
7. caracteristicile ATM; particularităţile morfologice şi 2
multimedia
funcţionale
8. Determinantul funcţional neuromuscular.
Caracteristicile muşchilor mobilizatori ai Prezentare orală şi
8. 2
mandibulei. Analiza mişcărilor generate de aceşti multimedia
muşchi.
9. 9. Seminar. Poziţiile fundamentale ale mandibulei 2
multimedia
10. Caracteristicile poziţiei fiziologice de postură. Prezentare orală şi
10. 2
Poziţia de intercuspidare maximă multimedia
11. Relaţia centrică: definiţie, repere şi diferite
11. teorii elaborate. Evaluarea raportului dintre IM şi 2
multimedia
RC.
12. Cinematica mandibulară. Clasificarea
12. mişcărilor mandibulare. Analiza mişcărilor 2
multimedia
mandibulare în cele trei planuri.
13. Concepte şi teorii ocluzale: criteriile ocluziei
13. funcţionale după Korber, după şcoala din Florida; 2
multimedia
alte concepte ocluzale.
14. Articulatoare şi principii de utilizare.
Clasificarea simulatoarelor cinematicii
mandibulare. Importanţa utilizării articulatoarelor Prezentare orală şi
14. 2
în restaurările protetice. Arcul facial. Noţiuni de multimedia
programare a articulatoarelor. Analiza în
articulator a modelelor
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie obligatorie
Carmen Biriș, S. Popșor, AnaMaria Luring: Ocluzologie, 2007
Bibliografie facultativă
S.Popşor: Elemente de gnatologie, Lito UMF Tg.Mureş, 2003
S.Ioniţă, A.Petre: Ocluzia dentară, Ed Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006
D.Bratu, Meda Negruţiu, W.Fetzer: Simulatoarele ADM şi principiile funcţionale
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Principii de examinare a modelelor în Prezentare
articulator: amprentarea şi realizarea modelelor multimedia, prezentări
1. de arcade. Inregistrarea datelor cu arcul facial de demonstrative 2
transfer. Montarea modelelor în articulator. realizate de tehnicienii
Programarea articulatorului Analiza modelelor demonstratori
Prezentare
6.Tehnica modelajului diagnostic: modelajul multimedia, prezentări
6. diagnostic în ceară pentru restaurarea demonstrative 2
segmentelor anterior şi posterior al ocluziei realizate de tehnicienii
demonstratori
Prezentare
7. Tehnica modelajului diagnostic: modelajul multimedia, prezentări
demonstratori
Prezentare
demonstratori
Prezentare
demonstratori
Prezentare
demonstratori
Prezentare
multimedia, prezentări
11. Principii şi tehnici de şlefuire selectivă în
11. demonstrative 2
articulator
realizate de tehnicienii
demonstratori
Prezentare
multimedia, prezentări
12. Principii şi tehnici de şlefuire selectivă în
12. demonstrative 2
articulator
realizate de tehnicienii
demonstratori
Prezentare
13. Aspecte ale corelaţiei dintre examinarea multimedia, prezentări
13. clinică a pacientului şi analiza modelelor montate demonstrative 2
în articulator realizate de tehnicienii
demonstratori
Prezentare
14. Aspecte ale corelaţiei dintre examinarea multimedia, prezentări
14. clinică a pacientului şi analiza modelelor montate demonstrative 2
în articulator realizate de tehnicienii
demonstratori
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie
Carmen Biriș, S. Popșor, AnaMaria Luring: Ocluzologie, 2007
S.Popşor: Elemente de gnatologie, Lito UMF Tg.Mureş, 2003

laboratoarelor de tehnică dentară în cadrul cărora realizarea lucrărilor protetice în conformitate
normele ocluzologice este de maximă importanţă. Pregătirea oferă premizele calitative specifice
acestui tip de activitate.
10. Evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul
semestrului
Cunoaşterea aspectelor teoretice
La curs Test cu răspunsuri narative 10%
din cadrul tematicii de curs
În timpul
Cunoaşterea aspectelor teoretice
activităţii Probă practică specifică 10%
din cadrul tematicii de curs
practice
Examen scris (test cu
Examen teoretic Cunoaşterea aspectelor teoretice
variante multiple de 70%
final din cadrul tematicii de curs
răspuns)
Examen practic Activitatea semestrială în cadrul
Proba practică specifică 10%
final lucrărilor practice, inclusiv prezenţa.
Restaurarea a minim unui segment, anterior sau posterior, al ocluziei
Nota minimă de promovare a ambelor tipuri de activităţi este de minim 5.00
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei ORTODONTIE SI ORTOPEDIE DENTOFACIALA
2.2 Titularul activităților de curs Vacant; Sef lucr. dr. Roman Doru (plata cu ora)
2.3 Titularul activităților de lp Sef lucrari dr. Drasoveanu Anca
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei Obl.

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 4 3.2 din care curs 2 2 3.3 laborator (lp) 22
56 28 28
3.4 Total ore din planul de învățământ 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp)
56 28 28
8
ore
Tutorial 1.5
Examinări 1
Alte activități 1
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 10 10
3.8 Total ore pe semestru 140 140

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Videoproiector, calculator/ PC
Laborator de tehnică dentară cu aparatură necesară
confecţionării aparatelor ortodontice.

Identificarea şi recunoaşterea situaţiilor clinice ce necesită
confecţionarea aparatelor ortodontice;
Utilizarea cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite pentru
explicarea şi interpretarea situaţiilor specifice unor grupe de pacienţi
cu patologie ortodontică;
Aplicarea metodelor de lucru pentru derularea etapelor tehnologice
Competențe profesionale în scopul executării aparatelor ortodontice;
Aprecierea limitelor şi eficienţei mijloacelor terapeutice în funcţie de
situaţiile existente;
Elaborarea unui plan de lucru consacrat şi alternativ pentru
tratamentul pacienţilor cu patologie ortodontică;
Execuţia practică cu derularea fazelor tehnologice în executarea
unui aparat ortodontic.
comunicare şi formare profesională atât în limba română, cât şi întro
limbă de circulaţie internaţională, în scopul elaborării şi prezentării
unei lucrări de specialitate;

Cunoaşterea formării feţei şi aparatului dentomaxilar şi a
anomaiilor dentomaxilare. Tehnologie ortodontică.
Însuşirea cunoştinţelor despre formarea sistemului orofacial;
Însuşirea cunoştinţelor despre anomaliile dentomaxilare;
7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea instrumentarului utilizat în practica ortodontică;
Cunoaşterea materialelor şi tehnologiei necesare în
confecţionarea aparatelor ortodontice.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Formarea feţei şi aparatului dentomaxilar.
multimedia.
2. Formarea şi dezvoltarea sistemului dentar.
multimedia.P
3. Creşterea şi dezvoltarea aparatului dentomaxilar.
multimedia.
Rolul factorilor funcţionali în dezvoltarea Prezentare orală şi
4.
aparatului dentomaxilar. multimedia.
Rolul disfuncţiilor şi parafuncţiilor aparatului
5. dentomaxilar în etiologia anomaliilor dento
multimedia.
maxilare.
6. Malocluziile de clasa I Angle.
multimedia.
7. Malocluziile de clasa II/1 Angle.
multimedia.
8. Malocluziile de clasa II/2 Angle.
multimedia.
9. Malocluziile de clasa a IIIa Angle.
multimedia.
10. Disarmonia dentomaxilară.
multimedia.
11. Despincăturile labiomaxilopalatine.
multimedia.
12. Disfuncţia ATM.
multimedia.
Noţiunea de aparat ortodontic. Tipuri de forţe, Prezentare orală şi
13.
amplitudine şi intensitate, transformarea forţelor. multimedia.
Compoziţia metalelor utilizate la confecţionare Prezentare orală şi
14.
sârmelor ortodontice şi calităţile lor. multimedia.
Semestrul II
Faze de lucru comune în confecţionare părţilor Prezentare orală şi
1.
componente metalice ale aparatelor ortodontice. multimedia.
Sudura electrică, solidarizarea elementelor prin
2. lipire cu lot, laminarea tablei de oţel inoxidabil,
multimedia.
decălirea tablei şi sârmelor din oţel inoxidabil.
3. Modelul pentru reconstituire plastică.
multimedia.
Particularităţi de utilizare a substanţelor acrilice în Prezentare orală şi
4.
confecţionarea aparatelor ortodontice. multimedia.
Tipuri de cleşti utilizaţi în tehnica ortodontică
5. (AdamsTweed, Pensa De La Rosa, universal,
multimedia.
Aderer, Schwarz)
Tipuri de sârme utilizate în ortodonţie. Prezentare orală şi
6.
Manipularea sârmelor ortodontice. multimedia.
Confecţionarea elementelor de ancorare a
plăcilor. Tipuri de croşete utilizate pe sectoarele Prezentare orală şi
7.
laterale ale arcadelor dentare fără punte de multimedia.
contact.
Tipuri de croşete utilizate electiv pe sectoarele
8. laterale ale arcadelor dentare cu puncte de
multimedia.
contact.
Tipuri de elemente declanşatoare de forţă Prezentare orală şi
9.
utilizate la confecţionarea aparatelor ortodontice. multimedia.
Tehnica de transformare în laborator a unui Prezentare orală şi
10.
aparat ortodontic activ în aparate de contenţie. multimedia.
Transformarea şi repararea în laborator a Prezentare orală şi
11.
aparatelor ortodontice. multimedia.
Confecţionarea aparatelor ortodontice utilizate în Prezentare orală şi
12.
tratamentul despicăturilor labiomaxilopalatine. multimedia.
Relaţia dintre cabinetul ortodontic şi laboratorul Prezentare orală şi
13.
de tehnică ortodontică. multimedia.
Organizarea şi dotarea laboratorului de tehnică Prezentare orală şi
14.
ortodontică, multimedia.
Bibliografie:
1. Bică Cristina, Păcurar Mariana, Draşovean Anca: Aparate ortodontice. Curs litografiat UMF
Tg.Mureş, 2009.
2. Stanciu Dragoş, Valentina Dorobăţ: Ortodonţie. Ed. Medicală Bucureşti, 1991.
3. Boboc Gh.: Aparatele ortodontice. Principii şi metode. Ed. Medicală Bucureşti 1974.
4. Boboc Gh.: Aparatul dentomaxilar. Formare şi dezvoltare. Ed. Medicală Bucureşti, 1996.
5. Boboc Lidia: Tratamentul anomaliilor dentomaxilare prin tehnica Edgewise. Ed. Medicală
Bucureşti, 1997.
6. Roman Doru, Ieremia L.: Disfuncţia craniomandibulară în ortodonţie şi posibila corelaţie cu
malocluziile de clasa a IIa Angle. Ed. University Press Tg.Mureş, 2008.

Semestrul I
1. Aparatul dentomaxilar, formare şi dezvoltare. examinare
Rolul disfuncţiilor şi parafuncţiilor în etiologia
2. examinare
anomaliilor dentomaxilare.
3. Relaţia cabinet laborator ortodontic. discuţii
Instrumentarul necesar laboratorului de
4. demonstraţii
ortodonţie.
5. Laminarea tablelor utilizate în ortodonţie. demonstraţii
6. Sudura electrică. demonstraţii
7. Lipirea cu lot. demonstraţii
8. Tehnologia acrilatelor auto şi baropolimerizabile. demonstraţii
9. Categorii de sârme utilizate în ortodonţie. demonstraţii
10. Manipularea firului de sârmă. demonstraţii
11. Confecţionarea croşetului Schwarz în săgeată. demonstraţii
Confecţionarea croşetului Schwarz în
12. demonstraţii
semisăgeată cu resort auxiliar linear.
13. Confecţionarea croşetului Stahl. demonstraţii
14. Confecţionarea croşetului în delta şi resort dublu. demonstraţii
Semestrul II
1. Confecţionarea croşetului Csontos. demonstraţii
2. Confecţionarea croşetului Adams. demonstraţii
3. Confecţionarea croşetului proximovestibular. demonstraţii
4. Confecţionarea croşetului Jackson. demonstraţii
5. Confecţionarea croşetului simplu. demonstraţii
6. Arcul vestibular cu buclă ovalară. demonstraţii
7. Arcul vestibular cu buclă triunghiulară. demonstraţii
8. Arcul vestibular cu buclă Petrick. demonstraţii
9. Arcul vestibular cu bucle buccinatorii. demonstraţii
10. Arcul Coffin. demonstraţii
11. Resorturile auxiliare în S, în 8 şi decuste. demonstraţii
Atcul în ciupercă, arcul cu buclă în ac de
12. demonstraţii
siguranţă.
13. Scuturi linguale. demonstraţii
14. Gutiera ortodontică. demonstraţii
Bibliografie:
1. Bică Cristina, Păcurar Mariana, Draşovean Anca: Aparate ortodontice. Curs litografiat UMF
Tg.Mureş, 2009.
2. Boboc Gh.: Aparatele ortodontice. Principii şi metode. Ed. Medicală Bucureşti 1974.
3. Boboc Gh.: Aparatul dentomaxilar. Formare şi dezvoltare. Ed. Medicală Bucureşti, 1996.

Conţinutul disciplinei este coroborat cu necesităţile angajatorilor din domeniile de tehnică dentară,
firme de echipamente medicale.
10. Evaluare
semestrului
La curs
Examen teoretic final Test grila 60%
disciplinei
Examen practic final Examen practic 40%
disciplinei
Cunoaşterea formării şi dezvoltării aparatului dentomaxilar, a anomaliilor cu etiologie genetică şi
funcţională, rolul disfuncţiilor şi parafuncţiilor în etiologia anomaliilor dentomaxilare, cunoştinţe
privind confecţionarea elementelor din sârmă şi cunoştinţe referitoare la tehnologia acrilatelor.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei PROTETICĂ DENTARĂ
2.2 Titularul activităților de curs Cerghizan Diana, Soaita Claudia
II I+II EXAMEN OBL

5
ore
Tutorial
Examinări 1
Alte activități 1

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Semestrul I
Identificarea modalităților de refacere morfofuncțională a arcadelor
dentare cu restaurări protetice fixe
Explicarea și interpretarea tratamentului protetic prin punți dentare
și/sau coroane de înveliș
Recunoașterea limitelor anumitor manopere și evaluarea calitativă a
restaurării finite
Executarea practică a unei restaurări protetice prin procedee clasice
și modern.
Semestrul II
arcadelor dentare edentate parțial cu proteze mobilizabile
Explicarea și interpretarea conceptelor de lucru pentru refacerea
morfofuncțională a arcadelor prin reabilitări orale mobilizabile sau
compozite
și
modern.
Semestrul I
realizare și riscurile ce pot să apară
Identificarea rolurilor întro echipă pluridisciplinară
echipei și în relația cu pacientul
Utilizarea eficientă a resurselor informaționale
Semestrul II

dentară în vederea unei mai bune înţelegri a meseriei pe care o
vor practica.
Semestrul I
Sunt legate de învăţarea noţiunilor de bază referitoare la
principiile generale de preparare a bontului dentar, iar ulterior
specificaţii clinice exacte de concepere a configurației bonturilor
dentare pentru toate tipurile de coroane utilizate. Sunt prezentate
noţiuni referitoare la edentaţia parţială, structura câmpului
protetic, clasificări, manifestări clinice, tratamente pre şi
proprotetice, modalităţi de tratament prin punţi dentare,
specificînduse indicaţiile, contraindicaţiile, avantajele şi
dezavantajele fiecărui tip de construcţie protetică în parte,
precum şi accidentele şi complicaţiile ce pot să apară în etapele
clinicotehnice de realizare a punţilor dentare.
Semestrul II
Învăţarea noţiunilor de bază referitoare la principiile generale de
tratament a edentaţiei parţiale prin proteze mobilizabile acrilice
(clasice) şi scheletate. Sunt prezentate noţiuni
referitoare la edentaţia parţială, structura câmpului protetic,
clasificări, manifestări clinice, tratamente pre şi proprotetice,
modalităţi de tratament prin proteze parţiale scheletate,
specificînduse indicaţiile, contraindicaţiile, avantajele şi
dezavantajele fiecărui tip de construcţie protetică în parte,
precum şi accidentele şi complicaţiile ce pot să apară în etapele
clinico tehnice de realizare a punţilor dentare. Sunt prezentate
noţiuni elementare de biodinamica a acestor proteze, precum şi
posibilităţi de reoptimizare ale acestora. Sunt abordate şi
elemente de protezare a defectelor oromaxilofaciale.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Principii generale de preparare protetică a Prezentare orala și
1.
dinţilor multimedia
2. Protezele unidentare: obiective terapeutice, Prezentare orala și
2.
sistematizarea protezelor unidentare multimedia
3. Coroanele de înveliş total, coroanele de înveliş
polimerice şi ceramice, coroanele de înveliş
mixte, coroanele de înveliş parţial, laminatele
3. (placările) estetice, tratamentul protetic prin
multimedia
metoda reconstituirii şi a substituirii: indicaţii,
contraindicaţii, avantaje, dezavantaje, principii de
preparare a dintelui. (partea I)
4. Coroanele de înveliş total, coroanele de înveliş
polimerice şi ceramice, coroanele de înveliş
mixte, coroanele de înveliş parţial, laminatele
4. (placările) estetice, tratamentul protetic prin
multimedia
metoda reconstituirii şi a substituirii: indicaţii,
contraindicaţii, avantaje, dezavantaje, principii de
preparare a dintelui. (partea II)
5. 5. Mijloace de etalare ale şanţului gingival
multimedia
6. Amprentarea şi protecţia provizorie a Prezentare orala și
6.
preparaţiilor multimedia
7. Edentaţia parţială: definiţie, terminologie,
7. etiologie, forme clinice, simptomatologie, evoluţie
multimedia
şi complicaţii.
8. Puntea dentară: definiţie, tipuri de punţi,
8. principii generale de tratament al edentaţiei
multimedia
parţiale prin punţi dentare.
9. 9.Pregătirile preprotetice nespecifice
multimedia
10. Fazele clinicotehnice ale restaurării Prezentare orala și
10.
edentaţiei parţiale prin punţi dentare multimedia
11. Accidente şi complicaţii ale tratamentului Prezentare orala și
11.
protetic prin punţi dentare. multimedia
12. 12. Punţile dentare adezive
multimedia
13. 13. Punţile dentare demontabile şi mobilizabile.
multimedia
14. 14. Punţile dentare pe implante
multimedia
Semestrul II
1. Edentaţia parţială concept, etiologie, forme
1. clinice, clasificări, simptomatologie, evoluţie,
multimedia
complicaţii.
2. Câmpul protetic edentat parţial: elemente Prezentare orala și
2.
anatomofiziologice. multimedia
3. Evaluarea clinică şi paraclinică a câmpului
3. protetic edentat parţial. Tratamentul preprotetic în
multimedia
terapia mobilizabilă a edentaţiei parţiale.
4. Proteza parţială mobilizabilă ca mijloc
terapeutic al edentaţiei parţiale. Elementele
4. componente ale protezei parţiale mobilizabile
multimedia
scheletate: şeile, conectorii principali, conectorii
secundari. (partea I)
5. Proteza parţială mobilizabilă ca mijloc
terapeutic al edentaţiei parţiale. Elementele
5. componente ale protezei parţiale mobilizabile
multimedia
scheletate: şeile, conectorii principali, conectorii
secundari. (partea II)
6. Mijloacele obişnuite de menţinere, sprijin şi Prezentare orala și
6.
stabilizare. (partea I) multimedia
7. Mijloacele obişnuite de menţinere, sprijin şi Prezentare orala și
7.
stabilizare. (partea II) multimedia
8. 8. Biodinamica protezelor parţiale scheletate
multimedia
9. Conceperea proiectului protezei parţiale Prezentare orala și
9. scheletate multimedia
10. Amprentarea câmpului protetic edentat parţial Prezentare orala și
10.
în vederea tratamentului cu proteze mobilizabile. multimedia
11. Determinarea şi înregistrarea relaţiilor
11. intermaxilare în tratamentul protetic al edentaţiei
multimedia
parţiale prin proteze mobilizabile.
12. 12. Recondiționarea protezelor parțiale.
multimedia
13. Noțiuni de protezare mobilizabilă cu caracter Prezentare orala și
13.
temporar multimedia
14. Protezarea mobilizabilă a defectelor Prezentare orala și
14.
congenitale şi dobândite oromaxilofaciale. multimedia
Bibliografie:
1. Bratu D: Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, Timişoara, 2001
2. Popşor S: Elemente esenţiale de protezare fixă, Litografia UMF Tg.Mures, 2006
3. Ionescu A, Ene L: Proteza scheletată. Editura Naţional, Bucureşti, 2000.
4. Suciu M: Aspecte clinicotehnice de terapie a edentaţiei parţiale. Proteze mobilizabile. Ed.
University Press, Tg. Mureş, 2013.
5. POPȘOR S, BIRIS C. COMAN L. Berneanu F, Cerghizan D, Balos M, JANOSI K, HANTOIU L,
ȘOAITA C, Tratamentul protetic mobilizabil al edentației parțiale: curs pentru studenții Facultății de
Medicina Dentară, Digital Color Company, Tîrgu Mureș, 2010,

Semestrul I
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
9. 9.
10. 10.
11. 11.
12. 12.
13. 13.
14. 14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
10. Evaluare
semestrului
La curs
Cursul – material predat și Evaluare scrisă (test tip
discutat grila)
disciplinei
Nota minimă de promovare este 5 cunoașterea materiei de predare
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei NOȚIUNI DE PROTETICĂ DENTARĂ PROTEZA TOTALĂ
2.2 Titularul activităților de curs Șef Lucr. Dr. Hănțoiu Liana
III I EXAMEN OBL

5
ore
Tutorial
Examinări 1
Alte activități 1

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


arcadelor dentare edentate total cu proteze totale
Explicarea și interpretarea conceptelor de lucru pentru refacerea
Competențe profesionale morfofuncțională a arcadelor prin reabilitări orale mobile sau
compozite
și modern.
Competențe transversale Aplicarea de tehnici de relaționare și de muncă eficiente în cadrul

dentară mobila în vederea unei mai bune înţelegeri a meseriei pe
care o vor practica.
Sunt legate de învăţarea noţiunilor de bază referitoare la
principiile generale clinice de realizare a protezelor totale prin
îmbinarea cunoştiinţelor tehnice acumulate cu cele clinice. Sunt
elementele de bază referitoare la tratamentul pacienţilor edentaţi
total folosind tehnici diverse concepute de mai multe şcoli de
stomatologie, inclusiv cea românească. Sunt prezentate
structura câmpului protetic, clasificări ale gradului de atrofie
osoasă, manifestări clinice, tratamente pre şi proprotetice,
modalităţi de tratament şi principii de implantologie pentru
transformarea edentatului total întrunul parţial. Sunt prezentate
noţiuni elementare de biodinamică a protezelor totale, precum şi
posibilităţi de reoptimizare ale acestora. Sunt explicate
modalităţile de realizare a protezelor totale imediate cu
avantajele şi dezavantajele lor din punct de vedere clinic.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Edentaţia totală concept, etiologie, Prezentare orala și
1.
simptomatologie, evoluţie şi complicaţii. multimedia
2. Modificările morfologice şi funcţionale ale Prezentare orala și
2.
sistemului orofacial în edentaţia totală bimaxilară. multimedia
3. Câmpul protetic edentat total maxilar şi
mandibular: substratul osos, substratul mucos,
3. musculatura periprotetică. Zonele funcţionale ale
multimedia
câmpului protetic edentat total maxilar şi
mandibular.
4. Condiţiile elementare de menţinere şi stabilitate Prezentare orala și
4.
a protezelor totale. multimedia
5. 5. Examinarea clinică a edentatului total.
multimedia
6. Obiectivele, materialele, metodele şi tehnicile
6. de amprentare preliminară şi finală a câmpului
multimedia
protetic edentat total.
7. Determinarea relaţiilor intermaxilare în Prezentare orala și
7.
tratamentul edentaţiei totale. multimedia
8. Caracteristicile cinematicii mandibulare la
8. edentatul total şi principiile de realizare a
multimedia
arcadelor dentare artificiale.
9. 9. Proba machetelor protezelor totale.
multimedia
10. Inserarea şi adaptarea protezelor totale în Prezentare orala și
10.
cavitatea bucală. multimedia
11. Reoptimizarea protezelor totale prin căptuşiri
11. şi rebazări. Stomatopatiile protetice la edentatul
multimedia
total.
12. Protezarea totală imediată. Igiena purtătorilor Prezentare orala și
12.
de proteze totale. multimedia
13. Principii protetice de tratament implantologic Prezentare orala și
13.
al edentaţiei totale. (partea I) multimedia
14. 14. Principii protetice de tratament implantologic Prezentare orala și
al edentaţiei totale. (partea II) multimedia
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Bratu D: Bazele clinice şi tehnice ale protezării totale. Editura Signata, Timişoara, 2003
2. Popşor S: Elemente clinice de protezare totală bimaxilară. Editura Tipomur, TârguMureş, 2000.
3. Suciu M: Aspecte clinicotehnice de terapie e edentației totale. Proteza totală. Ed. University
Press, Tg. Mureş, 2013.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Bratu D: Bazele clinice şi tehnice ale protezării totale. Editura Signata, Timişoara, 2003
2. Popşor S: Elemente clinice de protezare totală bimaxilară. Editura Tipomur, TârguMureş, 2000.
3. Suciu M: Aspecte clinicotehnice de terapie e edentației totale. Proteza totală. Ed. University
Press, Tg. Mureş, 2013.

Acumularea cunoștiințelor teoretice și practice de către student sunt necesare pentru a se familiariza cu
logica tratamentului protetic prin proteze totale. Se realizează și introducerea în conceptul de proteză
compozită. Cunoștiințele acumulate permit abordarea edentației parțiale extinse.
10. Evaluare
semestrului
La curs
Cursulmaterial predat și Evaluare scrisă (test tip
discutat grila)
disciplinei
Nota minimă de promovare pentru activitatea de curs este 5
FIȘA DISCIPLINEI
superior
1.3 Departamentul Chirurgie Orală şi MaxiloFacială (MD2)

Tehnologia aparatelor chirurgicale şi epitezelor. Noţiuni de
2.1 Denumirea disciplinei
chirurgie OMF
2.2 Titularul activităților de curs Conf. Dr. Ormenișan Alina
Conf. Dr. Ormenișan Alina, Şef Lucrări Dr. Petrovan Cecilia, Sef
lucrari Dr. Bogozi Balint, Asistent universitar drd. Iacob Alina,
2.3 Titularul activităților de lp Asistent universitar dr. Coșarcă Adina, Asistent universitar drd.
Comisel SebastianIonut, Asistent universitar drd. Grigoraş
Radu, Asistent universitar dr. Száva Dániel
III I Colocviu Obligatoriu

6
ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.2 de desfășurare a laboratorului Laborator

Cunoașterea de către studenți a tehnicilor de efectuare a aparatelor
chirurgicale. Însușirea teoretică a traumatismelor și bolilor cavitâții
bucale în medicina dentară și chirurgia oromaxilofacială.
Cunoașterea de către studenţi a funcționalității dispozitivelor
chirurgicale. Cunoașterea teoretică a metodelor de realizare a
lucrărilor protetice pe implante. Cunoașterea teoretică a metodelor de
realizare a dispozitivelor în bolile ATM. Cunoașterea teoretică a
metodelor de realizare a epitezelor.
Competențe transversale Respectarea regurilor de protecţie a muncii. Munca eficentă în echipă

7.1 Obiectivul general al disciplinei Instruirea teoretică şi practică a executării aparatelor chirurgicale.
Însuşirea de către studenţi și efectuarea practică a dispozitivelor
chirurgicale ca ele să se conformeze cât mai fidel în cavitatea
bucală, având un aspect corespunzător și funcțional optim pentru
confortul pacientului.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Prezentare orală +
1. 1. Leziuni traumatice ale părţilor moi orofaciale
multimedia, discuții
Prezentare orală +
2. 2. Leziuni traumatice dentoparodontale
Prezentare orală +
3. 3. Fracturile mandibulare
Prezentare orală +
4. 4. Fracturile etajului mijlociu al feţei
5. Dispozitive protetice / ortopedice utilizate în Prezentare orală +
5.
leziunile traumatice OMF multimedia, discuții
6. Dispozitive protetice ajutătoare chirurgiei Prezentare orală +
6.
proprotetice multimedia, discuții
Prezentare orală +
7. 7. Implantele dentare generalitati
Prezentare orală +
8. 8. Implantele dentare șurub
Prezentare orală +
9. 9. Implantele dentare – cilindrice, subperiostale
Prezentare orală +
10. 10. Tumorile in teritoriul OMF
Prezentare orală +
11. 11.Aspecte clinice ale chisturilor in teritoriul OMF
12. Dispozitive chirurgicale ajutătoare în Prezentare orală +
12.
tratamentul tumorilor din sfera oromaxilofacială multimedia, discuții
13. Dispozitive protetice ajutătoare în tratamentul Prezentare orală +
13.
afecţiunilor ATM multimedia, discuții
Prezentare orală +
14. 14. Epitezele
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Bucur A., Carlos N., Lowry J.: Compendiu de chirurgie oromaxilo facială. Bucureşti QMed
Publishing, Volumul I. 2009
Publishing, Volumul II. 2009
3. Burlibaşa C.: Chirurgie orală şi maxilofacială. Ediţia II, Edit. Medicală Bucureşti 2001
4. Ormenișan A., Coșarcă A., Grigoraș R.: Tehnologia aparatelor chirurgicale. Curs pentru studenții de
Tehnică Dentară, University Press Tg. Mureș 2015
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
Prezentare
1. 1. Turnarea modelelor din gips multimedia, materiale
didactice, discuții
Prezentare
2. 2. Analiza modelelor în patologia dentoalveolară multimedia, materiale
Prezentare
3. 3. Analiza modelelor în patologia OMF multimedia, materiale
4. Realizarea unei atele vestibulare prin îndoirea Materiale didactice,
4.
sârmei de 0,4mm discuții
Prezentare
5. 5. Realizarea ligaturilor de sârmă multimedia, materiale
Prezentare
6. 6. Realizarea unei șine linguale pe model de gips multimedia, materiale
Prezentare
7. 7. Realizarea plăcii palatine pe model de gips multimedia, materiale
8. Tehnica executării dispozitivelor chirurgicale Materiale didactice,
8.
proprotetice proteza conformator discuții
Prezentare
9. 9. Realizarea protezei obturator 1 multimedia, materiale
Materiale didactice,
10. 10. Realizarea protezei obturator 2
discuții
Prezentare
11. Principii de tratament și dispozitive protetice în
11. multimedia, materiale
patologia ATM
Prezentare
12. 12. Realizarea unei gutiere pe modelul de gips multimedia, materiale
Prezentare
13. Continuarea realizării gutierelor pe modelul de
13. multimedia, materiale
gips
Prezentare
14. 14. Epitezele
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Publishing, Volumul I. 2009
Publishing, Volumul II. 2009
3. Burlibaşa C.: Chirurgie orală şi maxilofacială. Ediţia II, Edit. Medicală Bucureşti 2001
4. Ormenișan A., Coșarcă A., Grigoraș R.: Tehnologia aparatelor chirurgicale. Curs pentru studenții de
Tehnică Dentară, University Press Tg. Mureș 2015

La sfârșitul anului III studenții trebuie să cunoască etapele de realizare a protezelor conformatoare,
respectiv celor obturatoare, totodată funcția și rolul șinelor linguale, a gutierelor. Însușirea teoretică de
turnare a modelelor cu implante, adaptarea bontului și realizarea coroanei pe acesta.
10. Evaluare
semestrului
La curs
În funcție de specificul Evaluare scrisă tip test
disciplinei grilă
În funcție de specificul Note pe aparate
disciplinei realizate
Notă examen teoretic – minim 5; notă < 5 = examen picat;
Notă examen practic – minim 5; notă < 5 = examen picat;
Notă finală= Nota examen practic + Nota examen teoretic
Prezenţă obligatorie la cursuri şi LP; sunt permise 20% absenţe nemotivate (6 ore de curs = 3
cursuri; 6 ore LP = 3 LP uri); >20% absente nemotivate si nerecuperate = examen picat
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGIA APARATELOR ORTODONTICE
2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Bica Cristina
2.3 Titularul activităților de lp Asist. dr. Gyergyay Reka, Sef lucr. dr. Roman Doru
2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I, II 2.6 Tipul de evaluare EX 2.7 Regimul disciplinei OBL

I5, I3,
3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp)
II4 II2
I70, I42,
3.4 Total ore din planul de învățământ 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp)
II56 II28
7
ore
Tutorial 1
Examinări 1
3.7 Total ore de studiu individual / săpt I12, II11
3.8 Total ore pe semestru I168, II154
3.9 Număr de credite I8, II6

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Videoproiector, calculator (PC), flipchart
Laborator de tehnică dentară cu aparatură ortodontică
performantă

Identificarea și recunoașterea situațiilor clinice ce necesită
confecționarea unui aparat ortodontic
utilizarea cunoștințelor teoretice și practice dobândite pentru
explicarea și interpretarea situațiilor specifice anumitor grupe de
pacienți cu probleme ortodontice
Aplicarea metodelor de lucru pentru derularea etapelor tehnologice
Competențe profesionale în scopul executării aparatelor ortodontice
Aprecierea limitelor și eficienței mijloacelor terapeutice în funcție de
situațiile existente
Elaborarea unui plan de lucru consacrat și alternativ pentru
tratamentul pacienților cu probleme ortodontice
Execuția practică cu derularea fazelor tehnologice a unui aparat
ortodontic
Identificarea rolului și responsabilității întro echipă multidisciplinară
Aplicarea tehnicilor de relaționare și munca eficientă întro echipă
multidisciplinară și în relație cu pacientul
Utilizarea eficientă a surselor de informație, a resurselor de
comunicare și formare profesională atât în limba română cât și întro
limbă de circulație internațională în scopul elaborării și prezentării unei
lucrări de specialitate
realizare, resurselor disponibile, riscurilor și condițiilor de finalizare în
cadrul proiectelor sub coordonare

Cunoașterea aparaturii ortodontice și a principiilor generale de
tratament ortodontic
Înţelegerea şi însuşirea unor cunoştinţe privind biomecanica și
terminologia ortodontică
Înţelegerea obiectivelor şi a principiilor de tratament cu aparate
ortodontice
Dobândirea cunoştinţelor generale necesare conducerii
7.2 Obiectivele specifice tratamentului cu aparatură ortodontică
Însuşirea tehnicilor moderne în scopul unor execuţii tehnice de
calitate şi a unei colaborări eficiente între ortodont şi tehnicianul
dentar
Înţelegerea modului de organizare şi funcţionare a labo
atorului de tehnică ortodontică
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Standarde generale și obiective în tehnica
1. confecționării aparatelor ortodontice. Factori
multimedia
cauzali ai anomaliilor dentomaxilare
2. Terminologia ortodontică. Tipuri de deplasări Prezentare orală și
2.
dentare ortodontice multimedia
3. Parametrii de evaluare ai modelului de studiu. Prezentare orală și
3.
Dezvoltarea arcadelor alveolodentare multimedia
4. Principii de tratament ortodontic și noțiuni de Prezentare orală și
4.
biomecanică ortodontică multimedia
5. Clasificarea aparatelor ortodontice.
5. Caracteristicile biomaterialelor utilizate în
multimedia
ortodonție
6. Principii de realizare a aparatelor ortodontice Prezentare orală și
6.
active multimedia
7. Șuruburile ortodontice și plasarea lor în funcție Prezentare orală și
7.
de obiectivele terapeutice multimedia
8. Tipuri speciale de plăci ancorate prin croșete și Prezentare orală și
8.
gutiere multimedia
9. Contenția fixă ca etapă a tratamentului Prezentare orală și
9.
ortodontic multimedia
10. Menținătoarele de spațiu fixe. Consecințele Prezentare orală și
10.
pierderii precoce a dinților temporari multimedia
11. Elemente funcționale asociate aparatelor Prezentare orală și
11.
ortodontice multimedia
12. Planul înclinat în componența aparatelor Prezentare orală și
12.
ortodontice. Saltul articular multimedia
13. Gutiera inferioară cu plan înclinat și inelul de Prezentare orală și
13.
cupru cu plan înclinat multimedia
14. Transformarea și repararea în laborator a Prezentare orală și
14.
aparatelor ortodontice multimedia
Semestrul II
1. Aparate ortodontice funcționale. Ocluzia
1. construită și transferul ei în ocluzor. Tehnica de
multimedia
transpunere a machetei
2. Monoblocul Andresen și activatorul cu șurub Prezentare orală și
2.
median multimedia
3. Bionatorul Balters tip I, II, III. Alte tipuri de Prezentare orală și
3.
activatoare modificate multimedia
4. 4. Aparatul Frankel tip I, II, III, IV
multimedia
5. 5. Aparatul Twin Block
multimedia
6. Rolul ortodonției interceptive în tratamentul Prezentare orală și
6.
anomaliilor dentomaxilare multimedia
7. Aparate ortodontice fixe. Generalități și Prezentare orală și
7.
elemente componente multimedia
8. 8. Tehnica confecționării inelelor ortodontice
multimedia
9. 9. Aparate ortodontice fixe ancorate prin gutiere
multimedia
10. Dispozitive auxiliare de ancoraj. Posibilități de Prezentare orală și
10.
confecționare multimedia
11. Disjuncția. Caracteristicile și realizarea Prezentare orală și
11.
disjunctoarelor multimedia
12. Aparate ortodontice extraorale și tracțiuni Prezentare orală și
12.
extraorale multimedia
13. 13. Întreținerea aparaturii ortodontice
multimedia
14. Relația dintre cabinetul ortodontic și
laboratorul de tehnică ortodontică. Modul de Prezentare orală și
14.
organizare și dotare a laboratorului de tehnică multimedia
ortodontică
Bibliografie:
Bică Cristina, Păcurar Mariana, Draşoveanu Anca – Aparate ortodontice. Curs litografiat, UMF
Tg.Mureş 2009
Ionescu Ecaterina, Milicescu Viorica – Noţiuni de tehnică ortodontică. Ed. Cerma, Bucureşti 2000
Stanciu Dragoş, Boboc Lidia – Ortodonţie practică. Ed. Medicală, Bucureşti 1999
Zetu Irina, Păcurar Mariana – Introducere în tehnica arcului drept. Analize necesare. Vol. I. Ed.
Sedcom Libris, Iaşi 1998
PĂCURAR M – APARATURA ORTODONTICĂ FUNCŢIONALĂ, DE LA CLASIC LA MODERN.
Editura UNIVERSITY PRESS, TG.MUREŞ 2008
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Organizarea laboratorului de tehnică
1. ortodontică şi dotarea cu materiale. Instrumentar, Prezentare orală
aparatură
2. Amprenta, turnarea și soclarea ortodontică a
2. Demonstrații practice
modelelor cu anomalii dentomaxilare
Demonstrații practice
3. 3. Măsurători pe modelele de studiu. Perimetria și pe modele de studiu
4. Tehnica de realizare a aparatelor ortodontice
4. și pe modele de studiu
active. Instrumentar și aparatură
5. Tehnica de montare a șurubului în baza Demonstrații practice

5. și pe modele de
aparatului ortodontic
studiu
6. 6. Realizarea machetei aparatului ortodontic și pe modele de studiu
7. Tehnica de realizare a aparatului de tip
Schwarz cu șurub
8. 8. Tehnica de realizare a aparatului secționat în Y și pe modele de studiu
9. Tehnica de realizare a aparatului de tip Bruckl
Reichenbach
10. Tehnica de realizare a aparatului ortodontic Demonstrații practice
10. ancorat prin gutiere utilizat în tratamentul ectopiei și pe modele de studiu
palatinale de canin
11. 11. Tehnica de realizare a aparatului de contenție și pe modele de studiu
12. Tehnica de realizare a planului înclinat.
Confecționarea gutierei inferioare cu plan înclinat
13. Tehnica de realizare a unui menținător de
spațiu fix
14. Tehnica de transformare în laborator a unui
aparat ortodontic activ în aparat de contenție
Semestrul II
1. Tehnica de rebazare a unui aparat ortodontic și
de înlocuire a șurubului în baza aparatului
2. 2. Înlocuirea unor elemente din sârmă fracturate și pe modele de studiu
3. Etapele de realizare ale aparatelor ortodontice Demonstrații practice

3. funcționale. Ocluzia construită și macheta și pe modele de studiu
aparatului
4. Tehnica de confecționare a activatorului cu
șurub median
5. 5. Tehnica de confecționare a bionatorului Balters și pe modele de studiu
6. 6. Tehnica de confecționare a reglatorului Frankel și pe modele de studiu
7. Tehnica de confecționare a aparatului Twin
Block
8. 8. Tehnica de confecționare a activatorului Bimler și pe modele de studiu
9. Tehnica de confecționare a aparatelor de
decondiționare
10. Tehnica de confecționare a elementelor de Demonstrații practice
10. ancorare ale unui aparat ortodontic fix: realizarea și pe modele de studiu
inelelor ortodontice
11. Tehnica de realizare a barei palatinale Demonstrații practice
11. ancorată pe gutiere și a barei palatinale ancorată și pe modele de
pe inele studiu
12. Tehnica de realizare a arcului lingual și a
arcului de stabilizare de tip lipbumper
13. 13. Tehnica de realizare a aparatului Quadhelix și pe modele de studiu
14. 14. Realizarea disjunctorului fix de tip Huet și pe modele de studiu
Bibliografie:
Mariana Păcurar, Cristina Bică, Claudia Ursu Caiet de lucrări practice de ortodonţie. Litografia
UMF Tg.Mureș, 2003
Mariana Păcurar, Cristina Bică, Martha Krisztina, Anca drașoveanu, Eugen Bud Îndreptar de
lucrări practice. Aparate ortodontice fixe și mobile. Litografia UMF Tg.Mureș, 2006

10. Evaluare
10.2
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare Metode de
din nota finală
evaluare
10.4 Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs 10%
În timpul Testarea cunostintelor la inceputul lucrarii practice Se
Raportul de
activităţii notează cu valid/respins. Evaluarea cunoştinţelor 30%
laborator
practice practice
10.5 Evaluare
finală
Examen Test grilă
Evaluarea însuşirii cunoştintelor teoretice 30%
teoretic final MCQ
Examen
30%
practic final
Cunoașterea modului de confecţionare a elementelor componente ale aparatelor ortodontice în
paralel cu întocmirea fişelor de laborator specifice tratamentului ortodontic.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia lucrărilor provizorii
2.2 Titularul activităților de curs Şef lucr dr. Gabriela Bereşescu
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPT

2 ore
3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp)
bisăptămânal
ore
Tutorial 1
Examinări
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Dotare multimedia
Laborator dotat cu mese special de tehnică dentară, materiale
5.2 de desfășurare a laboratorului dentare de laborator, instrumentar, micromotoare specific tehnicii
dentare.

• Însuşirea cunoştinţelor teoretice solide privind etapele tehnologice de
realizare a lucrărilor protetice provizorii.
• Cunoaşterea entităţilor de proteze dentare fixe şi mobile, cu indicaţii,
contraindicaţii, avantaje şi dezavantaje individuale.
• Dobândirea cunoştinţelor practice privind realizarea lucărilor
protetice provizorii.
• Protezarea provizorie este, mai mult decât alte forme de protezare
dentară, o ştiinţă şi o artă, care necesită cunoaşterea aprofundată a
aspectelor clinicoterapeutice şi respectarea riguroasă a acestora.
• Documentarea teoretică riguroasă a situaţiilor clinice ce impun
necesitatea realizării unei reabilitări orale, presupune ca primă etapă,
realizarea lucrărilor protetice provizorii.
• Cunoaşterea amănunţită a fluxului clinic şi tehnologic permite
tehnicianului dentar implicarea directă în conceperea şi realizarea
tratamentului.
• Studenţii, viitori tehnicieni dentari, vor înţelege că buna comunicare
cu medicul dentist, cu alţi colegi tehnicieni, stă la baza obţinerii unei
lucrări protetice de cea mai bună calitate.

Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice legate de etapele
tehnologice de realizare a lucrărilor protetice provizorii.
Studiu aprofundat al elementelor necesare la elaborarea unei
lucrări protetice provizorii, care să poată să se integreze
armonios în structurile aparatului dentomaxilar.
Însuşirea noţiunilor practice privind realizarea unei lucrări
protetice provizorii.
7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea temeinică a morfofuncţiilor aparatului dentomaxilar,
modificat de starea de edentaţie.
Corelarea fazelor de tratament prin restaurarea protetică cu
datele furnizate de o analiza a structurilor adiacente, în
contextual stării generale a pacientului.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Prezentare
1. Definiţii, clasificări ale lucrărilor protetice provizorii 2
orală+multimedia
Materiale utilizate la realizarea lucrărilor protetice Prezentare
2. 2
provizorii orală+multimedia
Tehnologia lucrărilor protetice provizorii pentru
3. idem 2
coroane
4. idem 2
punţi
5. idem 2
proteze
6. Faţete provizorii idem 2
7. InlayOnlay şi restaurări provizorii idem 2
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie
1. Beresescu G., Cămărăşan A., Mucenic S.: Tehnologia protezelor dentare fixe. Editura University
Press, 2015.
2. Beresescu G., Cămărăşan A., Mucenic S.: Tehnologia protezelor dentare mobile. Editura
University Press, 2015.
3. Bratu D., Ieremia L., UramŢuculescu S.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării edentaţiei totale.
Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003.
4. Hutu E.: Edentaţia totală. Editura Naţional, Bucureşti, 2005.
5. Nussbaum R.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Ed. Signata, Timişoara, 2001.
6. Popşor S.: Elemente clinice de protezare totală bimaxilară. Editura Tipomur, TârguMureş, 2000.
7. Popșor S., Suciu M.: Principii esențiale de protezare fixă. Ed. University Press, TârguMureș,
2006.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:

1. Noțiunile predate la această disciplină stau la baza activității practice a tehnicianului dentar.
2. Activitatea practică viitoare a tehnicianului dentar include o manualitate și o răbdare și
conștinciozitate deosebite, care se perfecționează la lucrările practice de la Tehnologia protezelor
dentare mobile.
3. Profesionalismul se bazează pe o informare permanentă, actualizată dar și pe cunoașterea
elementelor și noțiunilor de bază, tehnologia protezelor dentare reprezentând de fapt cărămida pe
care se clădește edificiul celorlalte discipline caracteristice tehnicii dentare (protetica dentară).
10. Evaluare
10.4 Evaluare pe
La curs
practice
Cunoaşterea aspectelor teoretice din Test grilă și
cadrul tematicii de curs. redacțional scurt.
Obținerea notei minime de 5 (cinci) la evaluare, să obțină 50% din punctajul testului la colocviuc
prin cunoașterea noțiunile de bază privind lucrările protetice provizorii).
Să nu aibă mai mult de 20% de absențe nemotivate de la cursuri.
Barem minim de evaluare:
cunoştinşe generale referitoare la restaurări provizorii;
cunoştinţe generale legate de materialele utilizate la realizarea restaurărilor provizorii;
cunoştinţe aprofundate referitoare la tehnologiile de realizare a diferitelor restaurări provizorii.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia protezelor dentare fixe
2.2 Titularul activităților de curs Șef de lucr dr. Beresescu Gabriela
2.3 Titularul activităților de lp Vacant poz. 7 Șef lucrări dr.
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

7
ore
Tutorial 4
Examinări 6
Alte activități 2

4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5.1 de desfășurare a cursului Sală cu dotare pentru prezentare multimedia
5.2 de desfășurare a laboratorului Laborator utilat de tehnică dentară

Să dobândească cunoştinţe practice prin experienţe proprii în
proceasul de realizare a protezelor dentare fixe.
Să fie capabili să efectueze fazele tehnice pentru realizarea corectă
şi eficientă a protezelor dentare fixe aplicând diferite metode şi
materiale dentare.
Prezentarea și cunoașterea etapelor clinicotehnice de confecționare a
protezelor dentare fixe.
Cunoașterea tuturor lucrărilor protetice fixe.
Critica unor lucrări protetice incorect executate dar și a cauzelor care
Competențe profesionale au determinat acesate defecțiuni.
Ținând cont de dezvoltarea extensivă a materialelor dentare și
tehnicilor și aparaturii folosite în cabinetul de medicină dentară dar și
în laboratorul de tehnică dentară este normal ca și tehnologia
protezelor dentare fixe să sufere modificări, apar mereu noutăți, de
aceea viitorul tehnician dentar după parcurgerea materiei reușește să și
sistematizeze noțiunile și săși cristalizeze noțiunile și aspectele mai noi
pentru a putea oferi pacientului lucrări protetice mai bune, mai
exacte și mai durabile, ținând cont și de aspectele tehnologice
moderne care pot fi combinate cu cele clasice.
studențiinţii vor înţelege necesitatea comunicării adecvate şi la timp
atât cu ceilalți tehnicieni dentari demonstratori, cu colegii, cât și cu
medicul dentist, respectiv cadrul didactic.
materializată practice.
Competențe transversale încât viitorul tehnician dentar să fie capabil să efectueze timp
îndelungat aceleași tip de sarcini, cu amabilitate și un bun echilibru și
organizare a muncii si a formarii profesionale specifice.
Marketing și management al laboratorului de tehnică dentară prin
cunoașterea aparaturii performante, a tehnicilor și tehnologiilor
moderne de realizare a lucrărilor protetice fixe și a dotării moderne a
laboratorului de tehnică dentară.
Activitate didactică de instruire practică sau de administrație în
domeniul tehnicii dentare.

dobândirea cunoştinţelor teoretice și practice prin experienţe
proprii în proceasul de realizare a protezelor dentare fixe.
executarea pe baza cunoștințelor teoretice și practice
acumulate, lucrări protetice fixe, de la faza de machetă până la
7.2 Obiectivele specifice finisare, să cunoască lucrările protetice fixe, de la cele clasice
până la cel moderne, să poată să facă critica unor lucrări
protetice fixe incorect executate din punct de vedere tehnic.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Proteze dentare fixe: definiţii, terminologie, Prezentare orală și
1.
generalităţi, clasificări, tehnologii de fabricaţie. multimedia
2. Incrustațiile. Noțiuni generale.
Clasificare,metode și tehnici de realizare. Surse
2. de topire a aliajelor, aparate moderne de topire Prezentare orală și
multimedia
turnare.Tehnologia confecţionării incrustațiilor
metalice.
3. Defecțiuni posibile ale coroanelor metalice
turnate. Coroane parțiale , dipsozitive corono Prezentare orală și
3.
radiculare și coroane de substutuţie: clasificare, multimedia
noțiuni generale, tehnici de realizare
4. Coroanele de înveliș metalice: definiții,
generalități, clasificări. Tehnologia obținerii Prezentare orală și
4.
coroanei turnate metalice cu grosime totală, multimedia
caracteristici
5. Tehnologia obținerii coroanei turnate metalice Prezentare orală și
5.
cu grosime totală, caracteristici. multimedia
6. Coroane de înveliș fizionomice acrilice:
caracteristici, clasificări, tipuri de rășini acrilice, Prezentare orală și
6.
tehnici de obținere, avantaje, dezavantaje, multimedia
polimerizarea.
7. Coroane de înveliș fizionomice integral
ceramice: caracteristici, clasificări, tipuri de Prezentare orală și
7.
ceramică, tehnici de obținere, avantaje, multimedia
dezavantaje, arderea masei ceramice
8. Coroanele mixte metaloacrilice. Definiții,
caracteristici, indicații, tehnici de obținere. Tehnici Prezentare orală și
8.
moderene de condiționare a componentei multimedia
metalice la coroanele mixte metalopolimerice.
9. Coroanele mixte metaloceramice. Definiții,
caracteristici, indicații, tehnici de obținere. Tehnici
9. moderene de condiționare a componentei
multimedia
metalice la coroanele mixte metaloceramice.
Depunerea,
10. Proteze parțiale fixe (punțile dentare): noțiuni
10. generale, caracteristici, clasificare, elementele
multimedia
componente, avantaje, dezavantaje.
11. Tehnici și metode de realizare a punţilor
dentare în funcţie de zona topografică, Prezentare orală și
11.
elementele de agregare, utilizarea diferitelor multimedia
materiale dentare şi corpuri de punte.
12. Principiile de concepere a punților dentare. Prezentare orală și
12.
Etapele tehnice de realizare a punților dentare. multimedia
13. Dificultăți tehnice în elaborarea punților Prezentare orală și
13.
dentare. Erori în elaborarea punților dentare. multimedia
14. Proteze parţiale fixe speciale (punțile Prezentare orală și
14.
speciale). multimedia
Bibliografie:
1. Beresescu G., Cămărăşan A., Mucenic S.: Tehnologia protezelor dentare fixe. Ed. University
Press, 2015.
2. Bratu D., Leretter M., Romînu M., Negruţiu M., Fabricky M.: Coroana mixtă. Ediţia a IIa, Ed.
Helicon, Timişoara, 1998.
3. Bratu D., Nussbaum R.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Ed. Signata, Timişoara, 2001.
2006.
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Tehnologia protezelor fixe unidentare. Se
Demonstratii practice
amprentează modelul fantom cu dinţi preparaţi
1. ale tehnicienilor,
pentru toate tipurile de proteze unidentare şi se
realizare individuală
toarnă modelul, se finisează.
2. 2. Coroane metalice turnate cu grosime totală.
3. 3. Incrustaţii şi coroane parţiale.
4. 4. Coroanele de substituţie.
5. Coroane acrilice din acrilat termopolimerizabil Demonstratii practice,
5.
(clasic). realizare individuală
6. Coroane acrilice din acrilat baro Demonstratii practice,
6.
termopolimerizabil (K+B). realizare individuală
7. 7. Coroane mixte metalopolimerice.
8. Coroane mixte metalopolimerice Verificarea
8. cunoştinţelor prin seminartest din coroane
dentare.
9. Tehnologia protezelor parţiale fixe (punţi
9. dentare). Punţi dentare cu diferite corpuri de
punte pentru diferite zone topografice
Punţi dentare cu diferite corpuri de punte pentru
10. diferite zone topografice: metaloacrilic maxilar
lateral, contact tangenţial.
11. Punţi dentare cu diferite corpuri de punte
11. pentru diferite zone topografice: metalic
mandibular suspendat.
12. 12. Puntea totală.
13. Prezentare de material didactic, proteze Demonstratii practice,
13.
unidentare fixe, punți dentare, corecte și incorecte realizare individuală
14. Recapitularea etapelor tehnice de realizare a Demonstratii practice,
14.
protezelor dentare fixe. realizare individuală
Bibliografie:
1. Bratu D., Fabricky M.: Sisteme integral ceramice. Ed. Helicon, Timişoara, 1998.
2006.
5. Rîndaşu I.: Proteze dentare vol. I. Ed. Medicală, Bucureşti, 1994.

1. La terminarea cursului și a lucrărilor practice, studentul cunoaște etapele tehnice de realizarea a
protezelor dentare fixe. Chiar dacă se caută se integreze tehnologia protezelor fixe în tendințele
actuale, nu se poate renunța încă la unele canoane tradiționale, deși se caută să se perfecționeze
tehnicile și să se țină pasul cu prezentul.
2. Asigurarea unui nivel corespunzător la tehnologia protezărilor fixe, ceea ce înseamnă
profesionalism care se bazează pe o informare la zi.
3. Complexitatea conținutului proteticii dentare precum și progresele științifice și tehnologice, face ca
domeniul tehnologiei protezelor dentare fixe să fie absolut necesar să fie studiat separat, rămânând
însă ca o entitate bine definită a disciplinei de bază (protetica dentară).
4. Calitatea vieții pacientului depinde de înfățișarea, aspectul plăcut, comunicarea, masticația și
absența durerii, toate acestea sunt asigurate și de lucrări protetice fixe corect executate de către
viitorii tehnicieni dentari, de aceea educarea studenților se face prin prisma unei practici orientate
spre pacient, spre situația clinică. Tehnicianul dentar trebuie să găsească acest echilibru și să
execute o lucrare protetică care să satisfacă aceste doleanțe. Din toate variantele tehnice pe care le
are la dispoziție, să poată să aleagă soluția tehnică care se potrivește cel mai bine în situația clinică
dată, în colaborare și comunicare cu medicul dentist.
10. Evaluare
10.1 Criterii 10.3 Pondere
10.4 Evaluare
pe parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5 Evaluare
finală
În funcție de
Examen
specificul Evaluare scrisa/test 60%
teoretic final
disciplinei
În funcție de Referinte la examenul practic Activitatile din timpul
Examen
specificul anului, verificările test făcute pe parcursul semestrului, 20%+20%
practic final
disciplinei prin evaluare sumativă.
Pentru promovarea examenului este necesară obținerea notei minime de 5(cinci) pentru fiecare
componentă a evaluării. Să fie capabili să cunoască și să efectueze fazele tehnice pentru realizarea
corectă şi eficientă a protezelor dentare fixe aplicând diferite metode şi materiale dentare.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia protezelor dentare mobile
2.2 Titularul activităților de curs Vacant Conf. univ. dr., delegat Şef lucr dr. Gabriela Bereşescu
2.3 Titularul activităților de lp Șef lucrări dr. Mucenic Simona, Asist. univ. dr. Cămărășan Alina
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


realizare a protezelor dentare.
• Cunoaşterea entităţilor de proteze dentare mobile, cu indicaţii,
• Dobândirea cunoştinţelor practice privind realizarea protezelor
dentare mobile.
• Dobândirea, prin exerciţiu, a manualităţii necesare realizării corecte
din punct de vedere tehnic, a protezelor dentare mobile.
• Protezarea mobilă este, mai mult decât alte forme de protezare
dentară, o ştiinţă şi o artă, care necesită cunoaşterea aprofundată a
aspectelor clinicoterapeutice şi respectarea riguroasă a acestora.
necesitatea realizării unei reabilitări orale prin proteza dentară mobilă.
Competențe transversale • Cunoaşterea amănunţită a fluxului clinic şi tehnologic permite
tratamentului protetic prin proteza mobilă.

tehnologice de realizare a protezei dentare mobile.
proteze mobile, care să poată să se integreze armonios în
structurile aparatului dentomaxilar.
Însuşirea noţiunilor practice privind realizarea unei proteze
dentare mobile.
Înţelegerea temeinică a morfofuncţiilor aparatului dentomaxilar,
modificat de starea de edentaţie totală.
Dobândirea manualităţii necesare pentru realizarea unei
proteze dentare mobile.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
. Proteze dentare mobile. Definiţii, clasificări, Prezentare orală,
1.
câmpul protetic edentat total. multimedia
Proteza totală. Părţile componente, baze din Prezentare orală,
2.
mase plastice şi metalice. multimedia
. Biodinamica protezelor totale. Factorii de Prezentare orală,
3.
menţinere, sprijin şi stabilitate a protezelor totale. multimedia
. Tehnologia clasică de realizare a protezelor Prezentare orală,
4.
totale. multimedia
Prezentare orală,
5. . Realizarea amprentei şi a modelului preliminar.
multimedia
Prezentare orală,
6. Realizarea lingurii individuale.
multimedia
Prezentare orală,
7. Realizarea amprentei şi a modelului funcţional.
multimedia
Prezentare orală,
8. Realizarea şablonului de ocluzie.
multimedia
Prezentare orală,
9. Prezentarea simulatoarelor ADM.
multimedia
Prezentare orală,
10. Realizarea machete protezei totale.
multimedia
Prezentare orală,
11. Prezentarea tehnicilor de ambalare.
multimedia
Tehnologii alternative de realizare a bazelor
Prezentare orală,
12. protezelor totale. Procedeul cu: şei reziliente,
multimedia
îndesarepresare, injectarea polimerilor.
. Confecţionarea protezelor totale imediate.
Prezentare orală,
13. Fazele tehnice de realizare a protezelor totale
multimedia
imediate
. Optimizarea protezelor totale. Reparaţia
Prezentare orală,
14. protezelor şi căptuşire (rebazere) lor prin diferite
multimedia
metode.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Beresescu G., Cămărăşan A., Mucenic S.: Tehnologia protezelor dentare mobile. Edit University
Press, 2015.
2. Bratu D., Ieremia L., UramŢuculescu S. : Bazele clinice şi tehnice ale protezării edentaţiei totale.
4. Popşor S. : Elemente clinice de protezare totală bimaxilară. Editura Tipomur, TârguMureş, 2000.
5. Suciu M.: Aspecte clinicotehnice de terapie a edentaţiei totale. Proteza totală. Editura University
Press, TîrguMureș, 2013.
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
Demonstraţie practică
. Prezentarea laborarorului și protecția muncii în
a turnării unui model
laboratorul de tehnică dentară. Demonstrație
de ghips edentat total
1. practică – turnarea modelelor de ghips în
superior. Prezentarea
fantoame de silicon cu câmp protetic edentat total
unor modelele de
maxilar.
ghips turnate.
Amprentarea modelelor fantom, turnare modele. a turnării unui model
2. Turnarea modelelor de ghips în fantoame de de ghips edentat total
silicon cu câmp protetic edentat total mandibular. inferior. Prezentarea
unor modelele
Demonstraţii practice,
de către tehnicienii
Realizarea practică a lingurii individuale
3. demonstratori, de
superioare şi inferioare din placă de bază.
realizare a lingurii
individuale
Realizarea practică a lingurii individuale de către tehnicienii
4. superioare şi inferioare din acrilat demonstratori, de
autopolimerizabil. realizare a lingurii
individuale
5. Realizarea practică a şabloanelor de ocluzie. demonstratori, de
realizare a şabloanelor
de ocluzie
de montare a
modelelor de ghips în
. Montarea modelelor în simulatoare ale ADM: simulatoare ale ADM.
6.
ocluzoare, articulatoare Prezentarea unor
ansamble model
şablon montate în
ocluzor/articulator
Recapitularea etapelor tehnologice anterioare. Oral și prezentarea
7.
Seminar unor lucrări de licență
Realizarea machetei din ceară a protezei totale Demonstratii practice
8. maxilare şi mandibulare. Montarea dinţilor de realizare a bazei
artificiali prin diferite tehnici machete din ceară
, demonstratii practice
. Montarea dinţilor artificiali prin diferite tehnici –
9. de montare a dinţilor
continuare.
artificiali
Seminar Realizarea machetei din ceară a
10. protezei totale maxilare şi mandibulare. Montarea Oral și în scris
dinţilor artificiali prin diferite tehnici.
Demonstraţii practice a
diferitelor tehnici de
. Realizarea tiparului. Polimerizarea bazei ambalare. Prepararea
11.
protezei. acrilatului.
Polimerizarea
acrilatului
12. Prelucrarea şi lustruirea protezei. a prelucrării şi lustruirii
protezelor totale
13. . Reparaţii şi recondiţionări. de reparare a unei
proteze totale
Prezentarea prin film
Prezentarea unor tehnologii moderne de realizare video educaţional a
14.
a protezelor mobile. tehnologiilor de
realizarea moderne
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Beresescu G., Cămărăşan A., Mucenic S.: Tehnologia protezelor dentare mobile. Edit University
Press, 2015.
2. Bratu D., Ieremia L., UramŢuculescu S. : Bazele clinice şi tehnice ale protezării edentaţiei totale.
3. Donciu V., David D., Serb H., Pătraşcu I., Donciu I.: Proteza totală. Editura didactică şi pedagogic,
Bucureşti, 1994.
5. Rîndaşu I.: Proteze dentare vol. II. Ed. Medicală, Bucureşti, 1998.

1. Noțiunile predate la această disciplină stau la baza activității practice a tehnicianului dentar.
2. Activitatea practică viitoare a tehnicianului dentar include o manualitate și o răbdare și
conștinciozitate deosebite, care se perfecționează la lucrările practice de la Tehnologia protezelor
dentare mobile.
3.Profesionalismul se bazează pe o informare permanentă, actualizată dar și pe cunoașterea
elementelor și noțiunilor de bază, tehnologia protezelor dentare reprezentând de fapt cărămida pe
care se clădește edificiul celorlalte discipline caracteristice tehnicii dentare (protetica dentară).
10. Evaluare
10.1
Tip 10.3 Pondere
Criterii de 10.2 Metode de evaluare
activitate din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5
Evaluare
finală
În funcție
Examen
de
teoretic Examen teoretic prin test 60%
specificul
final
disciplinei
Realizarea contratimp a unuei faze de lucru, în funcție de
În funcție
Examen biletul de examen practic extras de fiecare student în parte.
de
practic Activitățile practice ale studentului din timpul anului, verificarile 20%+20%
specificul
final (seminariile) făcute pe parcursul semestrului, prin evaluare
disciplinei
sumativă
Cunoaşterea în detaliu a etapelor clinice şi tehnice de realizare a unei proteze dentare mobile,
posibilitatea realizarii practice cu uşurinţă a oricărei etape, obținerea unei note minime 5 (cinci)
pentru fiecare componentă a evaluării.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia protezelor dentare mobilizabile
2.2 Titularul activităților de curs Vacant Conf. univ. dr., delegat Șef lucr. dr. Beresescu Gabriela
2.3 Titularul activităților de lp Șef lucrări dr. Mucenic Simona, Asist. univ. dr. Cămărășan Alina
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


realizare a protezelor dentare mobilizabile.
• Cunoaşterea entităţilor de proteze dentare mobilizabile, cu indicaţii,
• Dobândirea cunoştinţelor practice privind realizarea protezelor
dentare mobilizabile.
• Dobândirea, prin exerciţiu, a manualităţii necesare realizării corecte
din punct de vedere tehnic, a protezelor dentare mobilizabile.
necesitatea realizării unei reabilitări orale prin proteza dentară
mobilizabilă.
• Cunoaşterea amănunţită a fluxului clinic şi tehnologic permite
tratamentului protetic prin proteza mobilizabilă.
• Atingerea performanţelor caracteristice standardelor modern în
protezarea parţială mobilizabilă necesită o echipă medictehnician
foarte bine pregătită.

tehnologice de realizare a protezei dentare mobilizabile
proteze mobilizabile, care să poată să se integreze armonios în
structurile aparatului dentomaxilar.
Însuşirea noţiunilor practice privind realizarea unei proteze
dentare mobilizabile.
Înţelegerea temeinică a morfofuncţiilor aparatului dentomaxilar,
modificat de starea de edentaţie totală parţială.
Dobândirea manualităţii necesare pentru realizarea unei
proteze dentare mobilizabile.
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Proteze dentare mobilizabile. Definiţii, Prezentare orală +
1.
clasificări, câmpul protetic edentat parţial. multimedia
. Proteza parţială acrilică. Părţile componente,
2.
baze din mase plastice şi metalice.
. Biodinamica protezelor parţiale acrilice. Factorii
3. de menţinere, sprijin şi stabilitate a protezelor
parţiale.
Tehnologia clasică de realizare a protezelor
4.
parţiale acrilice.
Realizarea amprentei şi a modelului preliminar.
5.
Realizarea lingurii individuale.
. Realizarea amprentei şi a modelului funcţional.
6.
Realizarea şablonului de ocluzie.
. Prezentarea simulatoarelor ADM.
7. Paralelograful.
8. Prezentarea croşetelor protezei parţiale acrilice.
9. Realizarea machete protezei parţiale acrilice.
Confecţionarea tiparului. Prezentarea tehnicilor
10.
de ambalare.
. Biodinamica protezelor scheletate. Stabilitatea
11.
statică şi dinamică a protezelor mobilizabile.
12. . Croşete dentare turnate. Croşete mixte.
13. . Designul protezei parţiale scheletate.
14. Reoptimizarea protezelor scheletate.
Bibliografie:
1. Ionescu A. : Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate. Editura Cerma, Bucureşti, 1995.
2. Rîndaşu I. : Proteze dentare vol. II. Editura Medicală, Bucureşti, 1998.
3. Suciu M.: Aspecte clinicotehnice de terapie a edentației parțiale. Proteza scheletată. Editura
Nr. Nr. Corelare

crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
a turnării unui model
Turnarea modelelor de ghips în fantoame de de ghips edentat
1. silicon cu câmp protetic edentat parţial maxilar și parţial superior.
mandibular Prezentarea unor
modelele de ghips
turna
. Realizarea practică a lingurii individuale din
2. demonstratori, de
placă de bază şi acrilat autopolimerizabil.
realizare a lingurii
individuale
3. Realizarea practică a şabloanelor de ocluzie. demonstratori, de
realizare a şabloanelor
de ocluzie
de montare a
modelelor de ghips în
. Montarea modelelor în ghips în simulatoare ale
simulatoare ale ADM.
4. ADM: ocluzoare, articulatoare. Seminar din
Prezentarea unor
etapele tehnologice anterioare.
ansamble model
şablon montate în
ocluzor/articulator.
ocluzor/articulator.
Realizarea machetei din ceară a protezei parţiale
Demonstratii practice și
5. maxilare şi mandibulare. Montarea dinţilor
realizarea individual
artificiali.
Demonstraţii practice a
diferitelor tehnici de
6. Realizarea croşetelor din sârmă ambalare. Prepararea
și polimerizarea
acrilatului.
7. Realizarea tiparului. Polimerizarea bazei protezei
și realizare individual
de reparare a protezei
Prelucrarea şi lustruirea protezei. Seminar parțiale: fracturate,
8.
proteza parţială cu bază acrilică. înlocuirea unor dinţi
artificiali și croșete de
sârmă, rebazarea
Demonstrarea practică
a confecţionării
diferitelor croşete
turnate.
Reparaţii şi recondiţionări ale protezelor parţiale
9. Exemplificarea
cu bază acrilică
diferitelor croşete
turnate aplicate la
proteze parţiale
scheletate finalizate.
de realizare a
10. Realizarea croşetelor turnate. componentei metalice
a protezei parţiale
scheletate.
Realizarea componentei metalice a protezei a realizării machetei
11.
parţiale mobilizabile scheletate. protezei parţiale
scheletate
de înlocuire a
Realizarea machetei componentei acrilice a
croşetelor turnate,
12. protezei parţiale scheletate. Transformarea
adăugiri în proteza
machetei cu dinţii artificiali în proteza finită.
parţială, reoptimizări
prin rebazare.
Reoptimizarea protezelor parţiale scheletate. a realizării machetei
13.
Recuperare. protezei parţiale
scheletate.
Studentul beneficiază
de o prezentare
interactivă, oral și
multimedia, are la
Recapitularea etapelor tehnice de realizare a
14. dispoziție și modele
protezelor dentare mobilizabile.
exemplificative ale
etapelor tehnice de
realizare a protezelor
mobilizabile
Bibliografie:
1. Borţun C., Popa L., UramŢuculescu S.: Îndreptar de lucrări practice. Tehnologia protezelor
parţiale acrilice şi scheletate. Lito U.M.F.Timişoara, 2000.
2. Ionescu A. : Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate. Ed. Cerma, Bucureşti, 1995.
3. Rîndaşu I. : Proteze dentare vol. II. Ed. Medicală, Bucureşti, 1998.
4. Suciu M.: Aspecte clinicotehnice de terapie a edentației parțiale. Proteza scheletată. Editura

1. Pentru a deveni un bun tehnician dentar , este necesară aprofundarea cunoștințelor teoretice și
aplicarea lor practică. Noțiunile predate la această disciplină stau la baza realizării protezelor dentare
mobilizabile.
2. Activitatea practică viitoare a tehnicianului dentar include manualitate, răbdare și conștinciozitate,
care se perfecționează la lucrările practice de la disciplina Tahnologia protezelor dentare
mobilizabile.
3. Profesionalismul se bazează pe o informare permanentă, actualizată în funcţie de literature de
specialitate, participarea activă la cercetarea în domeniul tehnicii dentare sau participarea la
manifestările ştiinţifice de medicină dentară şi tehnica dentară.
10. Evaluare
10.1
Tip 10.3 Pondere
Criterii de 10.2 Metode de evaluare
activitate din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5
Evaluare
finală
În funcție
Examen Evaluare scrisa/test combinat constînd din grile, scenarii
de
teoretic virtuale, cu răspuns tip complement simplu şi multiplu, 60%
specificul
final întrebări cu răspuns scris.
disciplinei
Realizarea, în timp de 3 ore, a unei etape tehnologice de
În funcție realizare a protezei parţiale mobilizabile, conform subiectului
Examen
de aflat pe biletul de examen extras de student. Activitățile
practic 20%+20%
specificul practice ale studentului din timpul anului, verificarile
final
disciplinei (seminariile) făcute pe parcursul semestrului, prin evaluare
sumativă.
Cunoaşterea în detaliu a etapelor clinice şi tehnice de realizare a unei proteze dentare mobilizabile,
posibilitatea realizarii practice cu uşurinţă a oricărei etape, obținerea unei note minime 5 (cinci)
pentru fiecare componentă a evaluării.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia protezelor unidentare
2.2 Titularul activităților de curs Vacant Șef lucrări, delegat Şef lucr.dr. Bereşescu Gabriela
2.3 Titularul activităților de lp Asist univ. Cămărășan Alina
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei Obl

ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Să dobândească cunoştinţe practice prin experienţe proprii în
proceasul de realizare a protezelor unidentare.
Să fie capabili să efectueze fazele tehnice pentru realizarea corectă
şi eficientă a protezelor dentare fixe aplicând diferite metode şi
materiale dentare.
Prezentarea și cunoașterea etapelor clinicotehnice de confecționare a
protezelor unidentare.
Critica unor lucrări protetice incorect executate dar și a cauzelor care
au determinat acesate defecțiuni.
Ținând cont de dezvoltarea extensivă a materialelor dentare și
tehnicilor și aparaturii folosite în cabinetul de medicină dentară dar și
în laboratorul de tehnică dentară este normal ca și tehnologia
protezelor unidentare să sufere modificări, apar mereu noutăți, de
aceea viitorul tehnician dentar după parcurgerea materiei reușește să și
sistematizeze noțiunile și săși cristalizeze noțiunile și aspectele mai noi
pentru a putea oferi pacientului lucrări protetice mai bune, mai
exacte și mai durabile, ținând cont și de aspectele tehnologice
moderne care pot fi combinate cu cele clasice.
studenții vor înţelege necesitatea comunicării adecvate şi la timp atât
cu ceilalți tehnicieni dentari demonstratori, colegi, cât și cu medicul
dentist, respectiv cadrul didactic.
materializată practice.
Competențe transversale încât viitorul tehnician dentar să fie capabil să efectueze timp
îndelungat aceleași tip de sarcini, cu amabilitate și un bun echilibru și
organizare a muncii și a formarii profesionale specifice.
Marketing și management al laboratorului de tehnică dentară prin
cunoașterea aparaturii performante, a tehnicilor și tehnologiilor
moderne de realizare a lucrărilor protetice fixe și a dotării moderne a
laboratorului de tehnică dentară.
Activitate didactică de instruire practică sau de administrație în
domeniul tehnicii dentare.

Să dobândească cunoştinţe teoretice și practice prin experienţe
proprii în proceasul de realizare a protezelor unidentare.
Să execute, pe baza cunoștințelor teoretice și practice
acumulate, lucrări protetice unidentare, de la faza de machetă
7.2 Obiectivele specifice până la finisare, să cunoască lucrările protetice unidentare, de la
cele clasice până la cel moderne, să poată să facă critica unor
lucrări incorect executate din punct de vedere tehnic.
8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Proteze dentare fixe: clasificare, terminologie, Prezentare
Curs de două ore
1. generalităţi. Proteze unidentare: clasificări și orală și 2
în limba română.
tehnologii de fabricaţie. multimedia
2. Restaurări intracoronare indirecte: noțiuni
2. Idem 2 Idem
generale, clasificare și tehnici de realizare.
3. 3. Tehnologia confecţionării incrustațiilor metalice. Idem 2 Idem
4. Fațete vestibulare și coroane parțiale:
4. clasificare, noțiuni generale, metode și tehnici de Idem 2 Idem
realizare.
5. Coroanele de înveliș metalice: definiții,
generalități, clasificări și tehnici de realizare.
5. Idem 2 Idem
Tehnologia obținerii coroanei turnate metalice cu
grosime totală.
6. Tehnici de realizare a coroanei turnate metalice
6. Idem 2 Idem
cu grosime dirijată.
7. Coroane de înveliș nemetalice: caracteristici,
7. Idem 2 Idem
clasificări, tehnici de realizare.
8. Tehnologia clasică și modernă de realizare a
8. Idem 2 Idem
coroanelor acrilice.
9. Coroane de înveliș din rășini acrilice, din
9. polisticle și din ceromeri: caracteristici și tehnici de Idem 2 Idem
confecționare.
10. Coroanele mixte: definiții, elemente
10. component, caracteristici, indicații, tehnici de Idem 2 Idem
realizare.
11. Confecționarea coroanelor mixte metalo
polimerice: tehnologia de realizare a componentei
11. Idem 2 Idem
metalice și tehnici moderene de condiționare a
acesteia.
12. Tehnologia de realizare a componentei
12. fizionomice la coroanele mixte metalopolimerice: Idem 2 Idem
tehnica clasică și tehnici modern.
13. Tehnologia confecționării dispozitivelor
13. Idem 2 Idem
coronoradiculare și a coroanelor de substituţie.
14. Tehnologii CADCAM pentru realizarea
14. protezelor unidentare din diferite materiale Idem 2 Idem
dentare.
Bibliografie:
1. Beresescu G., Cămărăşan A., Mucenic S.: Tehnologia protezelor dentare fixe. Ed. University
Press, TîrguMureș, 2015.
4. MolnarVarlam C., Grozescu V., Borș A.: Proteze dentare fixe aspecte clinicotehnice, Ed.
2006.

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Lucrări practice
1. Prezentarea disciplinei, laboratoarele de
de 3 ore.
tehnică dentară. Se prezintă regulamentele
Studenții
1. generale și cel intern al disciplinei, normele de Oral și în scris. 3
semnează că au
protecția muncii în laboratorul de tehnică dentară
luat la cunoștință
și cele în situații de urgență.
cele prezentate.
Demonstratii
2. Tehnologia protezelor fixe unidentare. Se practice ale Studentul este
amprentează modelul fantom cu dinţi preparaţi tehnicienilor notat pentu
2. 3
pentru toate tipurile de proteze unidentare, se demonstratori lucrarea practică
toarnă modelul și se finisează. și realizare efectuată.
individuală.
Modelarea
machetelor din
ceară a diferitelor
3. 3. Incrustaţii și coroane parţiale. Idem 3
incrustații și
coronae parțiale.
Notare
Realizarea
coroanei turnate:
modelarea
machetei,
4. 4. Coroana metalică turnată cu grosime totală. Idem 3 montarea tijei de
turnare,
ambalarea
individuală.
Notare
Continuarea
fazelor tehnice:
turnarea,
dezambalarea,
5. Coroana metalică turnată cu grosime totală
5. Idem 3 prelucrarea şi
(continuare)
lustruirea
individuală a
coroanei metalice.
Notare
Demonstratii
6. Coroana metalică turnată cu grosime dirijată. practice ale Notă pentru
6. 3
Seminar: verificarea cunoştinţelor prin test. tehnicienilor seminar (test).
demonstratori.
Demonstratii
Confecţionarea
practice ale
individuală a
7. Coroana acrilică din acrilat termopolimerizabil tehnicienilor
7. 3 coroanei acrilice
(clasic). demonstratori
prin tehnica
și realizare
clasică. Notare
individuală.
Confecţionarea
individuală a
8. Coroane acrilice din acrilat baro
8. Idem 3 coroanei acrilice
termopolimerizabil (C+B).
din acrilat C+B.
Notare
Realizarea
componentei
metalice tip
9. 9. Coroane mixte metalopolimerice. Idem 3
casetă pt.
coroana mixtă.
Notare
Realizarea
componentei
10. 10. Coroane mixte metalopolimerice. Idem 3 fizionomice pt.
coroana mixtă.
Notare
Realizarea
dispozitivului
coronoradicular
11. 11. Coroanele de substituţie. Idem 3 și a componentei
metalice a
coroanei de
substituție. Notare
Realizarea
componentei
12. 12. Coroanele de substituţie. Idem 3 fizionomice a
coroanei de
substituție. Notare
13. Prezentarea tehnologiilor moderne pentru
Oral și Notă pentru
13. realizarea protezelor unidentare. Seminar: 3
multimedia seminar (test).
verificarea cunoştinţelor prin test.
Oral și
14. Recapitularea etapelor tehnice de realizare a multimedia.
Notarea activității
14. protezelor unidentare. Prezentarea unor proteze Prezentare de 3
practice.
unidentare corecte și incorecte. Recuperare. material
didactic.
Bibliografie:
1. Bratu D., Fabricky M.: Sisteme integral ceramice. Ed. Helicon, Timişoara, 1998.
2006.
5. Rîndaşu I.: Proteze dentare vol. I. Ed. Medicală, Bucureşti, 1994.

1. La terminarea cursului și a lucrărilor practice, studentul cunoaște etapele tehnice de realizarea a
protezelor unidentare.
2. Asigurarea unui nivel corespunzător la tehnologia protezărilor fixe, ceea ce înseamnă
profesionalism care se bazează pe o informare la zi.
3. Complexitatea conținutului proteticii dentare precum și progresele științifice și tehnologice, face ca
domeniul tehnologiei protezelor unidentare să fie absolut necesar să fie studiat separat, rămânând
însă ca o entitate bine definită a disciplinei de bază (tehnologia protezelor dentare).
4. Calitatea vieții pacientului depinde de înfățișarea, aspectul plăcut, comunicarea, masticația și
absența durerii, toate acestea sunt asigurate și de lucrări protetice unidentare corect executate de
către viitorii tehnicieni dentari, de aceea educarea studenților se face prin prisma unei practici
orientate spre pacient, spre situația clinică. Tehnicianul dentar trebuie să găsească acest echilibru și
să execute o lucrare protetică care să satisfacă aceste doleanțe. Din variantele tehnice pe care le
are la dispoziție, să poată să aleagă soluția tehnică care se potrivește cel mai bine în situația clinică
dată, în colaborare și comunicare cu medicul dentist.
10. Evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul Activitățile din timpul LP și
Activitatea semestrială, inclusiv
activităţii verificările test, prin evaluare 25%
prezenţa.
practice sumativă.
10.5 Evaluare
finală
Cunoaşterea aspectelor
Examen
teoretice din cadrul tematicii de Test grilă și redacțional scurt. 50%
teoretic final
curs.
Stăpânirea cunoștințelor și a
Examen
dexterității practice corelate cu Verificare practică finală. 25%
practic final
teoria.
Obținerea notei minime de 5 (cinci) pentru fiecare componentă a evaluării: să cunoască noțiunile de
bază privind tehnologia protezelor unidentare, să nu aibă mai mult de 20% absențe nemotivate și
nerecuperate de la lucrările practice, să fie capabili să efectueze fazele tehnice pentru realizarea
corectă şi eficientă a protezelor unidentare aplicând diferite metode şi materiale dentare utilizate în
laboratorul de tehnică dentară.
FIȘA DISCIPLINEI
superior

2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGII CERAMICE ŞI METALOCERAMICE
2.2 Titularul activităților de curs CERGHIZAN DIANA
2.3 Titularul activităților de lp Cerghizan Diana
III II EXAMEN OBL

8
ore
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități

4.1 de curriculum
4.2 de competențe


Studentul trebuie să fie capabil să realizeze tehnic o lucrare metalo
ceramică sau integral ceramică, să identifice situaţiile care
contraindică realizarea restaurărilor ceramice.
Studentul trebuie fie capabil să recunoască aparatura, materialele şi
instrumentarul necasar realizării restaurărilor metaloceramice şi
integral ceramice.
Studentul trebuie să cunoască limitele aplicabilităţii restaurărilor
ceramice.
Studentul trebuie să fie competent în asigurarea siguranţei locului de
muncă. Trebuie să cunoască normele de protecţie a muncii, să aibă
cunoştinţe referitoare la întelegerea importanţei propriei sănătăţi şi a
impactului pe care aceasta îl poate avea în desfăşurarea profesiei
sale.
Să fie competent în recunoasterea propriilor limite şi în recunoaşterea
valorilor studiului continuu, a propriei perfecţionări.
Să fie capabil să lucreze în echipă cu colegii şi cu medicii dentişti.
Să fie capabil să identifice obiectivele de realizat, a resurselor
disponibile, conditiilor de finalizare a acestora,
etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente si
riscurilor aferente

Introducerea studenţilor în domeniul tehnologiilor clasice şi de
actualitate în domeniul tehnologiilor ceramice şi metaloceramice.
Cunoaşterea indicaţiilor, a contraindicaţiilor şi a metodelor
tehnice şi tehnologice specifice executării lucrărilor metalo
7.2 Obiectivele specifice ceramice şi integral ceramice. Însuşirea de către student a
aspectelor teoretice care stau la baza restaurărilor estetice care
utilizează tehnologiile ceramice
8. Conținuturi
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Istoricul maselor ceramice
2. Clasificarea materialelor ceramice
Parametrii fizicochimici şi biocompatibilitatea
3.
maselor ceramice
Aplicaţiile generale în medicina dentară a maselor
4.
ceramice. Dinţii artificiali din ceramică
Aspecte ale corelaţiei dintre fazele clinice şi
5. tehnice în realizarea restaurărilor metalo
ceramice
Macheta structurii metalice a coroanei metalo
6. ceramice. Aliajele destinate restaurărilor metalo
ceramice. Prelucrarea infrastructurii metalice.
Selectarea şi aplicarea maselor ceramice pe
7.
componenta metalică
Erorile tehnice/tehnologice apărute la realizarea
8. restaurărilor metaloceramice şi prevenirea
acestora
Tehnica realizării coroanelor Jacket din porţelan
9.
feldspatic
10. Placajele estetice
11. Restaurări parţiale ceramice
12. Sistemele integral ceramice – noţiuni introductive
Tehnologia realizării restaurărilor integral
13.
ceramice
14. Ceramica dentara în implantologie
Bibliografie:
Diana Cerghizan, Tehnologii ceramice 2011
Sorin Popşor, Carmen Biriş, Lia Coman Tehnologii ceramice şi metaloceramice – Note de curs
pentru studenţii specializării Tehnică dentară –; Litografia UMF Tg. Mureş, 2006
Borzea Dorin Ceramica în stomatologie, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2000
Bratu D., Leretter M., Romînu M., Coroana mixtă , Ed. Signata, Timişoara 1998

Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Efectuarea instructajului de protecţie a muncii,
1. prezentarea aparaturii necesare realizării
restaurărilor ceramice şi metaloceramice
Înaintea fiecărei
Prezentare faze tehnice
multimedia, studentul este
prezentare obligat să aibă
2. Pregătiri necesare realizării modelelor de lucru demonstrativă cunoştinţele
realizată de necesare în acest
tehnicianul sens este audiat
demonstrator de conducătorul
de stagiu.
Înaintea fiecărei
3. Realizarea modelelor de lucru demonstrativă cunoştinţele
de stagiu.
Înaintea fiecărei
Montarea modelelor în simulatoarele cinematicii
4. demonstrativă cunoştinţele
mandibulare
de stagiu.
Înaintea fiecărei
Montarea modelelor în simulatoarele cinematicii
mandibulare
de stagiu.
Înaintea fiecărei
6. Realizarea machetei de ceară a structurii metalice demonstrativă cunoştinţele
de stagiu.
Înaintea fiecărei
de stagiu.
Înaintea fiecărei
de stagiu.
Înaintea fiecărei
Ambalarea şi obţinerea tiparului. Topireaturnarea
aliajului metalic
de stagiu.
Înaintea fiecărei
Pregătirea structurii metalice pentru aplicarea
placajului ceramic
de stagiu.
Înaintea fiecărei
Pregătirea structurii metalice pentru aplicarea
placajului ceramic
de stagiu.
Înaintea fiecărei
Procedeele de aplicare şi ardere a straturilor de
masă ceramică pe structura metalică
de stagiu.
Înaintea fiecărei
de stagiu.
Înaintea fiecărei
de stagiu.
Bibliografie:
Diana Cerghizan, Tehnologii ceramice 2011
Sorin Popşor, Carmen Biriş, Lia Coman Tehnologii ceramice şi metaloceramice – Note de curs
pentru studenţii specializării Tehnică dentară –; Litografia UMF Tg. Mureş, 2006

laboratoarelor de tehnică dentară în cadrul cărora tehnologiile ceramice şi integral ceramice
reprezintă o importantă parte a activităţii zilnice. Pregătirea oferă premizele calitative specifice
acestui tip de activitate.
10. Evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5 Evaluare
finală
Examen Cunoaşterea aspectelor teoretice
Test grila 80%
teoretic final din cadrul tematicii de curs
Activitatea semestrială în cadrul
Examen practic lucrărilor practice, inclusiv Capacitatea studentului de a
20%
final prezenţa. realiza o restaurare ceramică

Realizarea unei structuri metalice optime aplicării placajului estetic ceramic
Notele de promovare ale evaluarilor teoretice si practice sa fie minim 5

TD 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TD 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Nr. Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Nr. Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Metode de Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Nr. Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Metode de Nr. Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Metode de Nr. Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Nr. Metode de Nr. Corelare

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate