FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “VICTOR BABEŞ”
TIMIŞOARA
1.2 Facultatea FACULTATEA DE MEDICINA
1.3 Departamentul II - Morfologie Microscopică
1.4Domeniul de studii de.............1) Licenţă
1.5Ciclul de studii2) Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea Histologie
disciplinei
2.2 Titularul activităţilor de curs Asist. Univ. Dr. Balinisteanu Bogdan
2.3 Titularul activităţilor de laborator -
2.4 Anul de I 2.5 1I 2.6 Tipul de Examen 2.7 Conţinut3) DF
studiu Semestrul evaluare Regimul Obligativitate3) DFac
disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care: curs 1 3.3laborator -
3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 3.5 din care: curs 14 3.6laborator -
14/Sem II) 14/ Sem
II)
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat -
Examinări: 2
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual 44
3.8 Total ore pe semestru 60
(2 credite x 30
ore/credit)
3.9 Numărul de credite5) 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Biologie celulara, Anatomie
4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului
5.2 de desfăşurare a
seminarului/ laboratorului/
proiectului
 Telefoanele mobile vor fi închise în timpul cursurilor, nefiind tolerate convorbirile
telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în
vederea preluării apelurilor telefonice personale;
 Este interzisa folosirea telefoanelor pentru filmare, inregistrare, fotografiere in
timpul orelor de curs;
 Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs întrucât aceasta se dovedeşte
disruptivă la adresa procesului educaţional;
 Prezenţa la curs este obligatorie in procent de 70% din numarul total de cursuri
(14/sem).
-

1
6. Competenţe specifice acumulate

transversaleCompetenţe ProfesionaleCompetenţe
1. Însuşirea terminologiei histologice, principiile generale ale tehnicii histologice
2. Capacitatea de a identifica coloraţiile morfologice, histochimice, imunohitochimice şi citologice;
3. Identificarea caracterelor morfologice de recunoaştere microscopică a ţesuturilor şi organelor;
4. Utilizarea competentelor acumulate ca principala baza de promovare a examenului de histologie

1. Preocuparea pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire critică demonstrată prin
participare activă la curs;
2. Implicarea în activităţi de cercetare ştiinţifică prin participare la elaborarea de referate, studii, articole de
specialitate;
3. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată
(portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât in limba română cât
şi într-o limbă de circulaţie internaţională;

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din competenţele specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor teoretice despre structura generală a celulei, ţesuturilor şi
organelor.
7.2 Obiectivele specifice recunoaşterea criteriilor generale de structură microscopică a ţesuturilor şi
organelor, aplicaţiile practice ale citologiei şi histologiei.
8. Conţinuturi
Metode de predare Număr Observaţii
de ore
1 Histologia: ce este, cum se studiază şi ce semnificaţie PRELEGERE 1 Prelegere orală
practică are. Microscopul şi metodele de coloraţie. INTERACTIVĂ susţinută cu ajutorul
2. Ţesutul epitelial: caractere generale, clasificare, aspecte 1 prezentărilor
morfofuncţionale. Epiteliile de acoperire şi glandulare Powerpoint
3. Ţesuturile conjunctive: definiţie, clasificare, particularităţi. 1 structurate,
Celule, fibre şi substanţă fundamentală. Varietăţi de ţesut interactive, însoţite
conjunctiv. Tedonul. de o iconografie
4. Tesutul cartilaginos. 1 bogată şi sugestivă.
5. Tesutul osos. 1
6. Ţesuturile musculare: striat şi neted. Varietăţi de ţesut Materialul predat
1
muscular. Bazele microscopice ale mecanismului contracţiei. este revizuit şi
completat cu
7. Ţesutul nervos: definiţie, caracteristici, morfologie. 1 informaţia de
Neuronul şi celulele gliale. Sinapsa. Structura organelor
ultimă oră
sistemului nervos: creier, cerebel, măduva spinării, ganglioni
relevantă .
nervoşi, fibre nervoase.
8. Sîngele şi măduva hematogenă. Formula leucocitară. 1 Fiecare curs
9. Organele hematolimfopoetice şi sistemul cardiovascular. 1 prezintă la început
Structura timusului, splinei, limfonodulilor. Particularităţi obiectivele
structurale ale cordului, vaselor sanguine şi limfatice. educaţionale şi se
10. Sistemul repirator: căile aerifere şi plămânul. Sistemul 1 încheie cu
uirnar: structura generală a rinichiului şi căilor urinare. sumarizarea
11. Sistemul digestiv: cavitate bucală, tubul digestiv şi 1 noţiunilor
glandele asociate (salivare, ficat, pancreas). prezentate.
12. Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, suprarenala. Sistemul 1
genital masculin: gonada masculină, căile genitale şi prostata.
13. Sistemul genital feminin: gonada feminină, tuba uterină, 1
uterul.
14. Sistemul tegumentar: structura generală a pielii şi 1
organelor anexe (glande sebacee, sudoripare, foliculul pilos).
Implicaţiile practice ale biopsiei cutanate. Analizatorul vizual
şi auditiv.
Bibliografie obligatorie:
1. Alexa A, Baderca F, Lighezan R, Raica M: Histologia ţesuturilor, Editura Mirton, 2012
2
 2. Raica M, Căruntu ID, Cîmpean AM, Suciu C: Histologia organelor, LITO UMF, 2009
3. M Raica, O Mederle, ID Caruntu, AM Chindriş: Histologie teoretică şi practică Ed Brumar, 2004.
4. M Raica, A Alexa, M Iacovliev, R Lighezan: Histologie generală Ed Mirton, Timişoara, 1998.
5. Prezentările power point al cursului actualizat
Bibliografie facultativă:
1. Junqueira LC, Carneiro J: Basic Histology Lange Med Publ, 2013.
2. Ross M, Pawlina W, Williams&Wilkins, Histology Lange Med Publ, 2011.
3. Cormack DH, Essential histology. Lippincott, 2001
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe pentru nota 5: Evaluare finală:
Realizarea unui punctaj de Activitate pe parcurs 10%
50% din numărul maxim
de puncte pentru alocat Examen grilă cu 50 intrebări multiple 90%
pentru fiecare grilă choice.
Cunoştinţe pentru nota 10:
Realizarea unui punctaj de
100% din numărul maxim
de puncte pentru alocat
pentru fiecare grilă
10.6 Standard minim de performanţă

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de

20.11.2017 Asist. Univ. Dr. Balinisteanu Bogdan laborator/stagiu

Semnătura șefului de disciplină

Prof. Univ. Dr. Raica Marius

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Prof. Univ. Dr. Doina Mioara Verdeș

Notă:
1) Domeniul de studii - se alege una din variantele:Licenţă/ Masterat/ Doctorat (se completează conform
cu Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/ programelor de studii universitare în vigoare) ;
2) Ciclul de studii - se alege una din variantele: Licenţă/ Master/ Doctorat;
3) Regimul disciplinei (conţinut) - se alege una din variantele:DF (disciplină fundamentală)/ DD
(disciplină din domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară) - pentru
nivelul de licenţă; DAP (disciplină de aprofundare)/ DSI (disciplină de sinteză)/ DCA (disciplină de
cunoaştere avansată) - pentru nivelul de masterat;
4) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele:DI (disciplină obligatorie)/ DO
(disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă);
5) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
6) Pentru specializările şi/sau disciplinele a căror tematică se regăseşte în bibliografia de rezidenţiat,
aceasta devine obligatorie.