Fisele Disciplinelor Anul III MG 2014 2015 PDF

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCURETI
ANUL UNIVERSITAR 2014-2015
FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor preclinice
Domeniul de studii S N TATE
Ciclul de studii Studiiuniversitaredelicen
Programul de studii MEDICIN
Denumirea disciplinei ANATOMIECLINIC

Funcia didactic,
numele i prenumele
Conf.Dr.CristescuVasilic
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele .L.HrovescuTudor (p.o.)
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de seminar -
/ laborator / stagiu
clinic
Codul disciplinei MO.03 Categoria formativ a disciplinei DS
Anul de studiu III Semestrul* 6 Tipul de evaluare final (E, V) V

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional, F-facultativ) Op Numrul de credite 2
* Dac disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaz cte o fi pentru fiecare semestru
Numr de ore pe sptmn 1 din care ore de curs: 1 Lucrri practice -

Total ore din planul de nvmnt 14 din care ore de curs: 14 Lucrri practice -
Total ore studiu
Total ore pe semestru 56 42
individual
Distribuia fondului de timp ore
1. Descifrarea i studiul notielor de curs 7
2. Studiul dup manual, suport de curs 7
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 7
4. Documentare suplimentar n bibliotec 7
5. Activitate specific de pregtire SEMINAR i/sau LABORATOR 7
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc 0
7.Pregatire lucrri de control 0
8. Pregtire prezentri orale 0
9. Pregtire examinare final 3
10. Consultaii 0
11. Documentare pe teren 0
12. Documentare pe Internet 2
13. Tutoriat 2
14. Examinri 0
15. Alte activiti: 0
Denumirea cursului Anatomieclinic
Competeneleprofesionale Interpretarea datelor obinute utiliznd metode clinice clasice: palpare, percuie,
specifice disciplinei auscultaie i cu ajutorul explorrilor imagistice radiologice, ecografice, imagini de
tomografie computerizat, rezonan magnetic etc.
Orientarea anatomic pentru executarea unor tehnici i manevre diagnostice sau
terapeutice de ex.: puncia bioptic hepatic pe cale clasic sau transjugular,
infiltrarea anestezic a unui nerv intercostal etc.
Competeneletransversale Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

medicale prin susinerea de prezentri orale att n timpul semestrului ct i la
examen. Stimularea lucrului n echip prin participarea studenilor la Cercul studenesc
de Anatomie, elaborarea de lucrri tiinifice. Anatomia este tiina formei vii
(Francisc Rainer) implementarea noiunilor de anatomie funcional i stabilirea de
corelaii anatomo-clinice.
Obiectivul general al disciplinei Dobndirea de cunotine pentru abordarea n clinic a corpului uman pe baza
precizrii siturii i poziiei organelor i formaiunilor profunde n raport cu suprafaa
corpului uman sau accesibile vizualizrii (directe sau prin metode imagistice) ori
palprii precum i variaia acestor raporturi n cursul vieii sau ca urmare a unor
modificri patologice.
Obiectivele specifice disciplinei Utilizarea noiunile generale de embriologie, anatomie descriptiv i topografic pentru
obinerea datelor obiective (examen clinic i paraclinic) privind aspectul normal i
modificrile patologice macroscopice ale organelor sau altor formaiuni anatomice..
Coninutul cursului Programa analitic 14 ore

1. Introducere n anatomia clinic definiie, scop. Unicitatea i individualitatea organismului
uman. Metode de interpretare i fixare a informaiilor obinute din explorarea clinic i paraclinic. 2h
Anatomia clinic a oaselor diferene ntre oasele cu dezvoltare desmal i encondral.
2. Anatomia clinic a articulaiilor, muchilor, fasciilor, burselor sinoviale. Poziia de relaxare
2h
i de funcie. Biomecanic articular. Deformaiile. Sindroamele canalare.
3. Anatomia clinic a arterelor, venelor i limfaticelor. Circulaia colateral. Teritorii limfatice
2h
i ci de drenaj.
4. Anatomia clinic a nervilor nervii cranieni i spinali. Durerea iradiat i referit. Anatomia
clinic a meningelor localizarea unei hemoragii intracraniene; venele emisare. Bazele anatomice ale
2h
manifestrilor funcionale n meningite. Anatomia clinic a glandelor endocrine glandele hipofiz,
epifiz, tiroid, paratiroid, suprarenale.
5. Anatomia clinic a toracelui peretele toracic; regiunea mamar. Regiunile pleuro-pulmonare;
2h
mediastinul. Metode imagistice actuale de explorare a cordului i vaselor mari.
6. Anatomia clinic a viscerelor abdomino-pelvine peretele antero-lateral abdominal, regiunea
lombar, perineul. Diafragmele regiunii abdomino-pelvine. Proiecii cutanate. Tueul rectal; tueul 2h
rectal. Sfincterele morfologice i funcionale ale tubului digestiv.
7. Anatomia clinic a malformaiilor congenitale. Bazele anatomice ale unor manevre clinice
2h
de diagnostic i tratament.
Bibliografieminimal
1. Anatomie clinic fundamente i aplicaii Moore K.L, Dalley A.F, Agur A.M.R, Ed. medical Callisto, Bucureti, 2012
2. Anatomie clinic note de curs Constantinescu N.M, Bucureti, 2010
3. Atlas de anatomie la patul bolnavului Constantinescu N.M, Ed. ALL, Bucureti, 2001
4. Anatomie clinic Albu I, Georgia R, Ed. ALL, Bucureti, 2010
5. Grays Anatomy pentru studeni Drake L.R, Vogl A.W, Mitchell A.W.M, Ed. Prior & Books, Bucureti, 2011
Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor

profesionaleiangajatorilorreprezentatividindomeniulS n t ii
n realizarea programei analitice am inut cont de modalitile de studiu al anatomiei din instituiile de nvmnt superior din
ar dar i din Uniunea European, armonizate conform tendinelor actuale prezentate la Congresele Europene de Anatomie
Clinic EACA 2011 (Padova, Italia) i EACA 2013 (Lisabona, Portugalia), la care colectivul disciplinei a participat activ. n
urma consultrilorlor cu manageri de spitale i administratori privai de firme furnizoare de servicii medicale clinice i
paraclinice am acordat o mai mare importan laturii practice a anatomiei clinice pentru o mai uoar inserie a absolvenilor
pe piaa muncii.
Modul de transmitere a informaiilor

Forme de activitate Metode didactice folosite
Laptop, videoproiector. Prezentare modern Power Point a noiunilor de baz nsoite
Curs de iconografie. Curs interactiv pentru stabilirea i fixarea corelaiilor anatomo-clinice.
Rspunsuri la ntrebarile studenilor.
Laborator -
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudent la examenul practic pentru a fi admis la verificarea

final :
Pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de competene generale i specifice disciplinei consideram necesar
prezena interactiv la minim 50 % dintre cursuri i rezolvarea cazurilor clinice prezentate, pe baza cunotinelor deja nsuite
de anatomie, semiologie medical i semiologie chirurgical.
Ponderea n notare, exprimat n procente

La stabilirea notei finale se iau n considerare
(Total = 100%)
- rspunsurile la examen (evaluarea final) 80%
- rspunsurile finale la lucrrile practice de laborator -
- testarea periodic prin lucrri de control / colocvii -
- testarea continu pe parcursul semestrului 20%
- activitile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. -
- alte activiti -
Descriei modalit ile practice de evaluare final ,- V
Examenul const n prezentarea oral a celor 2 subiecte extrase de ctre student din cele 2 categorii (categoria 1 subiecte
teoretice de curs i categoria a 2-a cazuri clinice prezentate n Grays Anatomy pentru studeni). Toate subiectele sunt
aduse la cunotina studenilor de la nceputul semestrului. Examenul se susine pe grupe de studiu, se acord timp de
gndire studenilor i este transparent. La examinare particip minim 3 studeni i nc un cadru didactic titular al disciplinei
Anatomie i embriologie, n afara titularului de curs. Medicina fiind o profesie care necesit comunicarea cu pacienii i
comunicarea ntre membrii personalului medical, considerm c examinarea oral este singura form care ne permite
evaluarea cunotinelor anatomice i stabilirea corelaiilor anatomo-clinice.
Cerine minime pentru nota 5 Cerine pentru nota 10
(sau cum se acord nota 5) (sau cum se acord nota 10)
Prezentarea corect dar minimal a corelaiilor Prezentarea corect i pe larg a subiectelor din
anatomo-clinice n cadrul subiectului din categoria a ambele categorii cu explicarea noiunilor de
2-a: cazuri clinice. anatomie ce justific manevrele diagnostice i
terapeutice.
Data completrii

Titular disciplin, ef Departament,

Conf.Dr.CristescuVasilic Conf. Dr. Manole Cojocaru
Titular de curs, Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

.L.Hrovescu Tudor -
Data avizrii n departament

FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor preclinice
Denumirea disciplinei ANATOMIE CLINICA

Funcia didactic,
numele i prenumele
Conf.Dr.TanasiC linMihai
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele .L.Dr. HrovescuTudor
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de seminar -
clinic
Codul disciplinei MO.03 Categoria formativ a disciplinei DS
Anul de studiu III Semestrul* 6 Tipul de evaluare final (E, V) V6

Numr de ore pe sptmn 1 din care ore de curs: 1 Lucrri practice -

Total ore din planul de nvmnt 14 din care ore de curs: 14 Lucrri practice -
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 2
14. Examinri 0
Denumirea cursului Neuroanatomie

Competeneleprofesionale Interpretarea datelor obinute utiliznd metode clinice clasice: palpare, percuie,
specifice disciplinei auscultaie i cu ajutorul explorrilor imagistice radiologice, ecografice, imagini de
tomografie computerizat, rezonan magnetic etc.
Orientarea anatomic pentru executarea unor tehnici i manevre diagnostice sau
terapeutice de ex.: puncia bioptic hepatic pe cale clasic sau transjugular,
infiltrarea anestezic a unui nerv intercostal etc.
Competeneletransversale Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

medicale prin susinerea de prezentri orale att n timpul semestrului ct i la
examen. Stimularea lucrului n echip prin participarea studenilor la Cercul studenesc
de Anatomie, elaborarea de lucrri tiinifice. Anatomia este tiina formei vii
(Francisc Rainer) implementarea noiunilor de anatomie funcional i stabilirea de
corelaii anatomo-clinice.
Obiectivul general al disciplinei Dobndirea de cunotine pentru abordarea n clinic a corpului uman pe baza
precizrii siturii i poziiei organelor i formaiunilor profunde n raport cu suprafaa
corpului uman sau accesibile vizualizrii (directe sau prin metode imagistice) ori
palprii precum i variaia acestor raporturi n cursul vieii sau ca urmare a unor
modificri patologice.
Obiectivele specifice disciplinei Utilizarea noiunile generale de embriologie, anatomie descriptiv i topografic pentru
obinerea datelor obiective (examen clinic i paraclinic) privind aspectul normal i
modificrile patologice macroscopice ale organelor sau altor formaiuni anatomice..
Coninutul cursului Programa analitic 14 ore

1. Introducerenanatomiaclinic definiie, scop. Unicitatea i individualitatea organismului uman. Metode
de interpretare i fixare a informaiilor obinute din explorarea clinic i paraclinic. Anatomiaclinic aoaselor 2h
diferene ntre oasele cu dezvoltare desmal i encondral.
2. Anatomiaclinic aarticulaiilor,muchilor,fasciilor,burselorsinoviale. Poziia de relaxare i de
2h
funcie. Biomecanic articular. Deformaiile. Sindroamele canalare.
3. Anatomiaclinic aarterelor,venelorilimfaticelor.Circulaia colateral. Teritorii limfatice i ci de
2h
drenaj.
4. Anatomiaclinic anervilor nervii cranieni i spinali. Durerea iradiat i referit. Anatomiaclinic a
meningelor localizarea unei hemoragii intracraniene; venele emisare. Bazele anatomice ale manifestrilor
2h
funcionale n meningite. Anatomiaclinic aglandelorendocrine glandele hipofiz, epifiz, tiroid, paratiroid,
suprarenale.
5. Anatomiaclinic atoracelui peretele toracic; regiunea mamar. Regiunile pleuro-pulmonare;
2h
mediastinul. Metode imagistice actuale de explorare a cordului i vaselor mari.
6. Anatomiaclinic aviscerelorabdomino-pelvine peretele antero-lateral abdominal, regiunea lombar,
perineul. Diafragmele regiunii abdomino-pelvine. Proiecii cutanate. Tueul rectal; tueul rectal. Sfincterele 2h
morfologice i funcionale ale tubului digestiv.
7. Anatomiaclinic amalformaiilorcongenitale. Bazele anatomice ale unor manevre clinice de
2h
diagnosticitratament.
Bibliografieminimal
1. Anatomie clinic fundamente i aplicaii Moore K.L, Dalley A.F, Agur A.M.R, Ed. medical Callisto, Bucureti, 2012
2. Anatomie clinic note de curs Constantinescu N.M, Bucureti, 2010
3. Atlas de anatomie la patul bolnavului Constantinescu N.M, Ed. ALL, Bucureti, 2001
4. Anatomie clinic Albu I, Georgia R, Ed. ALL, Bucureti, 2010
5. Grays Anatomy pentru studeni Drake L.R, Vogl A.W, Mitchell A.W.M, Ed. Prior & Books, Bucureti, 2011
6.Tanasi M. Neuroanatomie 2008
7.Tanasi M Neuroanatomie 2012
8.Hrovescu T. Anatomia capului i gtului: osteologie-artrologie-miologie 2008
9.Hrovescu T. Endo-i exobaza 2011
10. Modulul Biblioteca virtuala din cadrul seciunii e-learning a site-ului www.utm.ro

n realizarea programei analitice am inut cont de modalitile de studiu al anatomiei din instituiile de nvmnt superior din
ar dar i din Uniunea European, armonizate conform tendinelor actuale prezentate la Congresele Europene de Anatomie
Clinic EACA 2011 (Padova, Italia) i EACA 2013 (Lisabona, Portugalia), la care colectivul disciplinei a participat activ. n
urma consultrilorlor cu manageri de spitale i administratori privai de firme furnizoare de servicii medicale clinice i
paraclinice am acordat o mai mare importan laturii practice a anatomiei clinice pentru o mai uoar inserie a absolvenilor
pe piaa muncii.

Laptop, videoproiector. Prezentare modern Power Point a noiunilor de baz nsoite
Curs de iconografie. Curs interactiv pentru stabilirea i fixarea corelaiilor anatomo-clinice.
Rspunsuri la ntrebarile studenilor.
Laborator -
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentla examenul practic pentru a fi admis la verificarea

final :
Pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de competene generale i specifice disciplinei consideram necesar
prezena interactiv la minim 50 % dintre cursuri i rezolvarea cazurilor clinice prezentate, pe baza cunotinelor deja nsuite
de anatomie, semiologie medical i semiologie chirurgical.

(Total = 100%)
- rspunsurile la examen (evaluarea final) 80%
- rspunsurile finale la lucrrile practice de laborator -
- testarea periodic prin lucrri de control / colocvii -
- activitile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. -
- alte activiti -
Descriei modalit ile practice de evaluare final ,- V
Examenul const n prezentarea oral a celor 2 subiecte extrase de ctre student din cele 2 categorii (categoria 1 subiecte
teoretice de curs i categoria a 2-a cazuri clinice prezentate n Grays Anatomy pentru studeni). Toate subiectele sunt
aduse la cunotina studenilor de la nceputul semestrului. Examenul se susine pe grupe de studiu, se acord timp de
gndire studenilor i este transparent. La examinare particip minim 3 studeni i nc un cadru didactic titular al disciplinei
Anatomie i embriologie, n afara titularului de curs. Medicina fiind o profesie care necesit comunicarea cu pacienii i
comunicarea ntre membrii personalului medical, considerm c examinarea oral este singura form care ne permite
evaluarea cunotinelor anatomice i stabilirea corelaiilor anatomo-clinice.
Prezentarea corect dar minimal a corelaiilor Prezentarea corect i pe larg a subiectelor din
anatomo-clinice n cadrul subiectului din categoria a ambele categorii cu explicarea noiunilor de
2-a: cazuri clinice. anatomie ce justific manevrele diagnostice i
terapeutice.
Data completrii
29.09.2014

Conf. Dr. Tanasi Calin Mihai Conf. Dr. Manole Cojocaru

.L.Dr. HrovescuTudor -

25.09.2014
FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul 1)
Programul de studii 2) Medicin
Denumirea disciplinei EDUCATIE FIZICA

Funcia didactic,
numele i prenumele
Asist.Univ.Drd URICHIANU ADRIAN ION
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de seminar Asist.Univ.Drd URICHIANU ADRIAN ION
clinic/LP
Codul disciplinei M.3.0500.08 Categoria formativ a disciplinei DC
Anul de studiu III Semestrul* 5 Tipul de evaluare final V5

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional, F-facultativ) O Numrul de credite 1
Numr de ore pe sptmn 1 din care ore de curs: 0 Lucrari practice 1

Total ore din planul de nvmnt 14 din care ore de curs: 0 Lucrari practice 14
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 0
14. Examinri 0
15. Alte activiti:participare la competiii sportive, participare la activiti cultural-artistice i sportive universitare 0
Denumirea cursului EDUCATIE FIZICA

Competeneleprofesionale 1.Proiectarea modular (Educaie fizic i sportiv, Sport i performan motric,
specifice disciplinei Kinetoterapie i motricitate special) i planificarea coninuturilor de baz ale
domeniului cu orientare interdisciplinar
2. Organizarea curriculumului integrat i a mediului de instruire i nvare, cu accent
interdisciplinar (Educaie fizic i sportiv, Sport i performan motric, Kinetoterapie
i motricitate special)
3.Evaluarea creterii i dezvoltrii fizice i a calitii motricitii potrivit cerinelor/
obiectivelor specifice educaiei fizice si sportive, a atitudinii fa de practicarea
independent a exerciiului fizic
4.Descrierea i demonstrarea sistemelor operaionale specifice Educaiei fizice i
sportive, pe grupe de vrst
5.Evaluarea nivelului de pregtire a practicanilor activitilor de educaie fizic i sport
6.Utilizarea elementelor de management i marketing specifice domeniului
Competeneletransversale 1.Organizarea de activiti de educaie fizic i sportive pentru persoane de diferite
vrste i niveluri de pregtire n condiii de asisten calificat, cu respectarea
normelor de etic i deontologie profesional
2. ndeplinirea n condiii de eficien i eficacitate a sarcinilor de lucru pentru
organizarea i desfurarea activitilor sportive
3. Operarea cu programe digitale , documentarea i comunicarea ntr-o limb de
circulaie internaionala
Obiectivul general al disciplinei -mrirea capacitii de efort fizic i intelectual;
- dezvoltarea armonioas a organismului;
- optimizarea strii de sntate;
- prevenirea instalrii deficienelor fizice globale i segmentare, formarea i meninerea
atitudinilor corecte ale corpului;
Obiectivele specifice disciplinei mbuntirea calitilor motrice de baz (for, vitez, rezisten, ndemnare);
-consolidarea unor elemente i procedee tehnice de baz din atletism, gimnastic,
jocuri sportive i sporturi aplicative i aplicarea lor n condiii de concurs sau joc
bilateral;
- stimularea interesului studenilor pentru practicarea sistematic i independent a
exerciiului fizic n mod individual i colectiv zilnic sau sptmnal;
- crearea obinuinei de respectare a normelor de igien sportiv i de prevenire a
accidentelor.
Coninutul cursului Programa analitic Nr. ore

1.
Coninutul laboratorului / stagiului clinic / seminarului/LP Programa analitic Nr. ore
1.Exerciii de influentare selectiva a aparatului locomotor si de dezvoltare fizica generala: exercitii de elasticitate si
2
mobilitate articulara si muscular,
2.Exercitii si structuri de exercitii pentru dezvoltarea fizica generala (flotari, abdomen, genuflexiuni, sarituri cu
2
desprindere). Tenis de masa.
3.Exerciii i structuri de exerciii pentru exersarea elementelor i procedeelor tehnico-tactice din Fotbal-baietii si
2
volei-fetele. Joc bilateral pe teren redus si cu efective diferite.
4.Exerciii i structuri de exerciii din Fitness-Culturism pentru dezvoltarea musculaturii bratelor, trunchiului (spate,
2
abdomen), membrelor inferioare, exercitii pentru tonifierea generala a musculaturii posturale.
5.Exersarea jocului de sah. Exercitii de dezvoltare a mobilitatii si elasticitatii articulare, alergare usoara 10 minute. 2
6.Practicarea jocurilor sportive pe terenuri reduse, cu efective diferite. Cunotine de regulament i aplicarea lor n
2
condiii de joc i apropiate de joc.
7. Cerine, norme i probe de control. 2
TOTAL 14
Bibliografie minimal
1.CRSTEA, GH., (2003), Programarea i planificarea n educaia fizic i sportiv colar, Editura Universul, Bucureti;
2.CERGHIT, I., (1997), Metode de nvmnt, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,.
3.DRAGNEA, A., BOTA, A., (2010), Teoria activitilor motrice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti;
4. CORDUN, M.: Postura corporal normal i patologic, Editura ANEFS, Bucureti, 1999
5. DRAGNEA, A., Bota, A.: Teoria activitilor motric, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1999
6. FILIPESCU, D., Gherghian, D., Bologa, M.: Educaie fizic n nvmntul superior medical, Editura UMF, 2001
Prin coninuturile sale, disciplina are un pronunat caracter pragmatic, contribuind la formarea specialitilor n domeniul
specializrii prin urmtoarele: dezvoltarea armonioas a organismului; optimizarea strii de sntate; prevenirea instalrii
deficienelor fizice globale i segmentare, formarea i meninerea atitudinilor corecte ale corpului; stimularea interesului
studenilor pentru practicarea sistematic i independent a exerciiului fizic n mod individual i colectiv zilnic sau
sptmnal; crearea obinuinei de respectare a normelor de igien sportiv i de prevenire a accidentelor; dezvoltarea
capacitii de autoaprare i autodepire.
Pregatirea fizica a studentilor contribuie la integrarea acestora intr-un mediu institutional responsabil cu dezvoltarea
aptitudinilor de autocontrol si echilibru fizic-psihic, deci corespunde asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice,
asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniu Sanatatii.

Curs
Expuneri;
Demonstraii;
Lucrari practicer
Demonstraii intuitive;
Explicaii nsoite de demonstraii.
Standardminimdeperforman - baremminimdeactivit ice trebuiesc efectuate de c tre student

-Progresul nregistrat ntre testarea iniial i cea final
2 referate realizate i susinute n cadrul orelor practice, admise cu minimum nota 5(corespunzator calificativului admis)
Executarea exerciiilor ca numr i corectitudine;
Evaluare continu pe parcursul activitii;
Teste pe parcursul semestrului i notarea lor;
Referate pentru cei scutii.

(Total = 100%)
- rspunsurile la examen / verificare (evaluarea final) 0%
- Verificarea la lucrri practice, probe de control. 70%
- Testarea deprinderilor specifice dintr-un joc sportiv invatat 10%
- activitile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 0%
- alte activiti Participari la competitii sportive. 10%
Descriei modalit ile practice de evaluare final , Verificare: probe de control, practic individual: 25 abdomen; 30 spate;
participarea la un joc sportiv la alegere, 1 repriza.
25 abdomen; 30 spate;joc sportiv bilateral Notarea se va face cu calificativele admis/ respins. Studentii
- 2 referate realizate i susinute n cadrul orelor practice, care depasesc baremul minim vor fi evidentiati in fata
admise cu minimum nota 5(corespunzator calificativului celorlalti studenti si dupa caz se va recomanda practicarea
admis) sportului de performanta.
Data completrii
25.09.2014

Asist.Univ.Drd URICHIANU ADRIAN ION -
Titular de curs, Titular de lucrari practice,

- Asist.univ.dr. Urichianu Adrian

29.09.2014
UNIVERSITATEATITUMAIORESCUDINBUCURETI
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Departamentul Disciplinelor Preclinice
Programul de studii Medin
Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE

Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Conf. Univ. Manole Cojocaru
titularului de
disciplin
Func iadidactic ,
numeleiprenumele Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
titularului de curs
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Asist. Univ. Dr. Stoica Cristina
titularului de seminar
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
clinic
Codul disciplinei M.3.0506.04 Categoriaformativ adisciplinei DF
Anul de studiu III Semestrul* 5 Tipuldeevaluarefinal (E, V) E5

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-op ional ,F-facultativ ) O Num ruldecredite 4
seminar / laborator /
Num rdeorepes pt mn 4 din care ore de curs: 2 2
stagiu clinic
Totaloredinplanuldenv mnt 56 din care ore de curs: 28 28
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
Distribu iafonduluidetimp ore
1.Descifrareaistudiulnoti elordecurs 10
2.Studiuldup manual,suportdecurs 15
4.Documentaresuplimentar nbibliotec 5
5.Activitatespecific depreg tireSEMINARi/sauLABORATOR 3
7.Pregatirelucr ridecontrol 0
8.Preg tireprezent riorale 0
9.Preg tireexaminarefinal 13
10.Consulta ii 0
13. Tutoriat 0
14.Examin ri 0
15.Alteactivit i:8) 0
Denumirea cursului FIZIOPATOLOGIE
Competeneleprofesionale Obiectivele disciplinei de Fiziopatologie, conforme cu tematica europeana:
specifice disciplinei Stabilirea pozitiei Fiziopatologiei in curricula invatamintului biomedical, in conformitate
cu "Declaration of International Society of Pathophysiology" adoptata la al V lea
Congres International de Fiziopatologie de la Beijing", conform careia Fiziopatologia
este o disciplina integrativa, un instrument important in intelegerea naturii patologice,
ca fundament al rationamentului clinic si aprecierii corecte a unei boli, pentru
selectarea metodelor de restaurare a sanatatii.
Competeneletransversale - Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul in cadrul disciplinei de
fiziopatologie
- Participarea proprie, activa la manifestarile stiintifice in domeniu
- Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective
- Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experiente
- Dezvoltareaprofesional proprie
Obiectivul general al disciplinei Cunoastere,n elegere,explicaresiinterpretare

- dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico - paraclinice,
rezultate din domenii care privesc acelasi fenomen: fiziologie, biochimie,
morfopatologie, chirurgie, anestezie, medicina interna, neurologie
- intelegerea mecanismelor moleculare, celulare si sistemice, ale mbolnavirii
- schitarea diagnosticului functional si predictia asupra evolutiei disfunctiilor
- selectarea obiectivelor fiziopatologice ale terapiei
Instrumental-aplicative
- Integrarea etiologiei cu mecanismele patogenetice, pentru ierarhizarea modificarilor
dintre structura/functie, instalate cu oarecare specificitate, pentru fiecare tip de boala.
- Dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico paraclinice
- Proiectareasievaluareaactivit ilorpracticespecificedisciplineidefiziopatologie
- Utilizarea materialului didactic si intelegerea principiilor de functionare a aparaturii
specifice din laboratoare si explorari functionale
Obiectivele specifice disciplinei Obiective curs:

1.Validarea consensuala si intelegerea unui fenomen complex, desfasurat, la nivel
molecular, subcelular, celular, organic, sistemic, etc. si integrarea mecanismelor
patogenetice, activate pentru rezolvarea acestui fenomen, in corelatie cu etiologia.
2. Ierarhizarea modificarilor induse in structura si functia unor tesuturi, organe,
sisteme, de catre agentul patogen, pentru definirea unor disfunctii-insuficiente,
caracteristice bolii.
3. Stabilirea corelatiei dintre mecanismele fiziopatologice, evaluarea modificarilor
morfo-functionale produse in contextul unei afectiuni si aprecierea prognozei si a
obiectivelor fiziopatologice ale terapiei, in practica medicala.
Obiectivelucr ripractice:
nabordareafiec reilucr ripractices-aurm ritunalgoritmlogiccecuprinde
elementeleteoreticeesen iale,scopulurm rit,principiulmetodei,precumimodulde
realizarepractic ideinterpretareabuletinelordeanaliz .
Coninutulcursului Programaanalitic 28 ore

REAC IILEDER SPUNSALEORGANISMULUI
1.INFLAMATIA.Inflamatiaacuta:Modific rilevascularesicelulare:mediatorichimiciaiinflamatiei.
Etapeleinflamatiei:Etapadedeclanare,etapaefectoare( subetapa moleculara, subetapa celulara).
2.Inflamatiacronica:Agen ietiologici,celule,mediatori.Efectesistematicealeinflamatiei- reac iafebrila, 2 ore
hipertermia, hipotermia.
3.REAC IAIMUNOLOGICA.Antigenul,Anticorpul,Mecanismulimun,Patologiamecanismuluiimun:reac ia
alergica - anafilactica(tipI),reac iacitotoxicaaanticorpilor(tipII),formareadecomplexeimune(tipIII),reac iade 2ore
hipersensibilitate de tip ntrziat (tip IV)
4. Mecanismele patogenice ale bolilor autoimune. Imunodeficientele primare si secundare (imunodeficiente primare,
imunodeficiente asociate celulei B, imunodeficiente asociate celulei T). 2ore
5. Imunodeficientele combinate, imunodeficiente secundare, sindromul de imunodeficienta dobndita.

2ore
Mecanismul de respingere a transplantului
6. FIZIOPATOLOGIA HEMOSTAZEI SI FIBRINOLIZEI. Faza vasculo -plachetara a hemostazei. Sindroame
hemoragice de cauz vascular .Sindroamehemoragicedecauz trombocitar .Fazaplasmaticaahemostazei-
coagularea sanguina. Coagulopatii prin deficitul etapei tromboplastino-formatoare. Coagulopatii prin deficitul etapei 2ore
trombino-formatoare. Coagulopatii prin afectarea etapei fibrino-formatoare
7. Sindroamehemoragiceprininhibitoripatologiciaicoagul rii. Coagulareaintravascular diseminat CID

2ore
8. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI PROTEIC. Modific ripatologicealeproteinelorplasmatice; hiper, hipo,
disproteinemiile. Tulbur rile metabolismului aminoacizilor. Fiziopatologia metabolismului nucleoproteinelor;
2ore
hiperuricemii primare si secundare.
9. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC. Cai de metabolizare a glucozei. Gluconeogeneza,

metabolismul glicogenului, reglarea glicemiei. Sindromul hiperglicemic - diabetul zaharat. Sindromul hipoglicemic.
2ore
Mecanismul de producere a glicogenozelor
10. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI LIPIDIC. Hiperlipoproteinemiile primare si secundare

Fiziopatologia aterosclerozei. Obezitatea 2ore
11. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI ELECTROLITIC. Hipo si hipercalcemiile. Hipo si hiperfosfatemiile.

Osteoporoza osteomalacia. Depuneri anormale de calciu 2ore
12. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI HIDRIC. Deshidratarea extracelular ,celulara,globala

Hiperhidatrareaextracelular ,celulara,globala 2ore
13. FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC. Acidozele si alcalozele respiratorii. Acidozele si alcalozele

metabolice Dezechilibre mixte. 2ore
14. OCUL.Etiologiaocului.Descriereaocului.Clasificareast rilordeoc.Clasificareaformelordeoc 2ore

Coninutullaboratorului/ stagiului clinic / seminarului Programaanalitic 28 ore
1.Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare
a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii sindromului inflamator. 2ore
2. Interpretarea sindromului inflamator pe baza buletinelor de analize, (hemograma, VSH, markeri ai inflamatiei,
etc;). 2ore
3. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare

a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii reactiilor imunologice (ex. interpretarea
2ore
grupelor sanguine).
4. Determinareagrupelorsanguinenlaborator;Interpretareareac iilorimunologicepebazabuletinelordeanalize.
2ore
5. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare
a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii hemostazei si fibrinolizei. 2ore
6. Efectuarea coagulogramei n laborator, fibrinogenului, interpretarea buletinelor de analize.

Recapitulare colocviu, interpretarea buletinelor de analize. 2ore
7. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de

functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii metabolismelor intermediare:
2ore
lipidic, glucidic si protidic: disproteinemii, electroforeza, lipidograma.
8. Efectuarea electroforezei proteinelor n laborator. Interpretarea rezultatelor de laborator n explorarea
metabolismelor intermediare lipidic,glucidiciprotidic. 2ore

functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretari modificarilor enzimelor si
2ore
izoenzimelor.
10. Recapitulare colocviu, interpretarea buletinelor de analize.

2ore
functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii dezechilibrelor acido-bazice. 2ore
12. Interpretareabuletinelordeanalize,amicrometodeiASTRUPncadrulexplor riiechilibruluiacido-bazic.

2ore
functionare a aparaturi de laborator si a obtineri rezultatelor necesare interpretarii echilibrului hidroelectrolitic.
2ore
Practic: interpretarea buletinelor de analize; a calciului, sodiului, potasiului, magneziului, etc.
14. Colocviu-examen lucrri practice 2ore

1.ConstantinB L E - Fiziopatologie Notedecurs,Ed.Universit iiTituMaiorescu,2011
2.ConstantinB L E - Fiziopatologielucr ripractice,Ed.Medical Etna,2010
3. L. GHERASIM Medicinaintern (cap.defiziopatologie),Ed.Medical ,2005
4. HARRISON Principiile medicinii interne - vol. l-2, Ed.Teora - 2003 (cap. de fiziopatologie)
5. L.M. TIERNEY, S. J. MCPHEE, M. A. PAPADAKIS - Diagnosticitratamentnpracticamedical ,edi ieinterna ional ,
Ed.tiin elormedicale,Bucureti,2001
6. J. WALLACH Interpretareatestelordediagnostic,edi ieinterna ional ,Ed.tiin elormedicale,2008
7. Stefan SILBERNAGL, Florian LANG Fiziopatologie atlas color, Ed. Medicala Callisto 2011.

Cursul permite integrarea intr-un mediu profesional responsabil, dezvoltarea unor programe de cercetare aplicativa,fiind in
concordanta cu cerintele invatamantului universitar european prin actualizarea permanenta a informatiilor si deci
corespunzand asteptarilor reprezentantilor comuntatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sanatatii.
Moduldetransmitereainformaiilor
Curs Curs interactiv prezentat n format power-point
Interactiv, prezentare verbala si activitati practice pe aparatura;
Verificareacunotin elorstuden ilorininterpretarearezultatelorbiologiceobtinutein
Laborator / stagiu clinic / seminar
laborator;
Participarenlaboratordup instructajprealabilSSM.
Standard minim de performan - barem minim de activit i ce trebuiesc efectuate de c tre student la lucr rile
practice / stagiul clinic pentru a fi admis la examenul practic la seminar / proiect pentru a fi admis la verificarea
final
- Num rulmaximdeabsen emotivatepesemestrulalucr ripracticeestede2;acesteasevorrecuperaf r tax ,conform
program riidecomunacordcucadruldidacticndrum torconform,,CarteiUniversitatiiTituMaiorescu
- Studen iicarencursulunuisemestrucumuleaz maimultde4absen elalucr ripractice,nuvorfiprimi ilaexamenul
final dect n sesiuneaurm toaredeexamene,dup refacereacutaxacorespunz toareaprogramuluideactivit iaplicative
nerealizate
- Nepromovarea examenului practic exclude prezentarea la examenul final.
- nsuireaterminologieidespecialitateiutilizareaeincontext n mod adecvat
- Promovareatestuluideverificareacunotin elorteoreticedintimpulsemestrului:
- cunoatereaprincipiilordelaboratoriexplor rifunc ionalepentrutemadat
- cunoatereaiaplicareametodelordelucrupentrutemadat
- cunoatereaintervalelornormalealerezultatelordelaboratoriexplor rilorfunc ionale
interpretareaexplor rilorfunc ionale;interpretarearezultatelordelaboratorisintetizarealornscopulcunoaterii
mecanismului fiziopatologic de stabilire a diagnosticului bolilor
Competenelegenerale:capacitateadeorganizare,capacitateaden elegere,capacitateadeevaluareiautoevaluare,
capacitateadealucranechip ,capacitateadeaaveauncomportamenteticicapacitateadeaanalizaisinteza
rezultatelorexplor rilorfunc ionaleidelaboratornecesareunuidiagnosticcorect.
Competente specifice:
- aezareavacueteideVSHnstativ,citirealuidup 1or iinterpretarearezultatului;
- efectuarea grupelor sanguine prin folosirea pipetelor automatepentrumanipulareareactivului,asngeluii
seruluidecercetatpelamedesticl ,efectundu-secitireadup 3-5 minute; interpretarea rezultatelor .
- pipetareaseruluidecercetatdinvacuetencuveleaparatuluidecoagulogram iaaparatuluidebiochimie
carevordeterminacoagulogramaifibrinogenul;interpretarearezultatelor.
- efectuarea manoperei de pipetare a serului de cercetat n dispozitivul cu gel a aparatului de electroforeza
proteinelor; interpretarea rezultatelor .
Pondereannotare,exprimat nprocente
(Total = 100%)
- r spunsurilelaexamen/verificare(evaluareafinal ) 50%
- r spunsurilefinalelalucr rilepracticedelaborator 10%
- testareaperiodic prinlucr ridecontrol / colocvii 10%
- testareacontinu peparcursulsemestrului 10%
- activit ilegenteme/referate/eseuri/traduceri/proiecteetc. 10%
- alteactivit i(participarelacercstudentescdefiziopatologie) 10%
Descrieimodalit ilepracticede evaluarefinal ,E/V.{deexemplu:lucrarescris (descriptiv i/sautestgril i/sau
problemeetc.),examinareoral cubilete,examenpracticindividualoringrup,proiectetc.}
Cerineminimepentrunota5 Cerinepentru nota 10
(saucumseacord nota5) (saucumseacord nota10)
- nsuirea terminologiei de specialitate i utilizarea ei n - Schitareadiagnosticuluifunc ionalsipredic ia
context n mod adecvat asupraevolu ieidisfunc iilor selectarea
- Promovarea testului de verificare a cunotin elor teoretice obiectivelor fiziopatologice ale terapiei.
din timpul semestrului:
- cunoaterea principiilor de laborator i
explor rifunc ionalepentrutemadat
- cunoaterea i aplicarea metodelor de lucru
pentrutemadat
- cunoaterea intervalelor normale ale
rezultatelor de laborator i explor rilor
func ionaleinterpretarea explor rilor
func ionale;
- Interpretarea explor rilor func ionale; interpretarea
rezultatelor de laborator i sintetizarea lor n scopul
cunoaterii mecanismului fiziopatologic de stabilire a
diagnosticului bolilor
Datacomplet rii
25.09.2014
Titulardisciplin , efDepartament,
Conf. Univ. Dr. Manole Cojocaru Conf. Univ. Dr. Manole Cojocaru

Asist. Univ. Dr. Stoica Cristina
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole
Dataaviz riindepartament
29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Programul de studii Medicin
Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE

Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Conf. Univ. Manole Cojocaru
titularului de
disciplin
Func iadidactic ,
numeleiprenumele Prof. Univ.Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
titularului de curs
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Asist. Univ.Dr. Stoica Cristina
Prof. Univ.Dr. Gheorghe Manole (p.o.)
clinic
Codul disciplinei M.3.0506.04 Categoriaformativ adisciplinei DF

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-op ional ,F-facultativ ) Num ruldecredite 4
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10.Consulta ii 0
13. Tutoriat 0
14. Examin ri 0
15.Alteactivit i:8) 0
Denumirea cursului FIZIOPATOLOGIE
Competeneleprofesionale Obiectivele disciplinei de Fiziopatologie, conforme cu tematica europeana:
specifice disciplinei Stabilirea pozitiei Fiziopatologiei in curricula invatamintului biomedical, in conformitate
cu "Declaration of International Society of Pathophysiology" adoptata la al V lea
Congres International de Fiziopatologie de la Beijing", conform careia Fiziopatologia
este o disciplina integrativa, un instrument important in intelegerea naturii patologice,
ca fundament al rationamentului clinic si aprecierii corecte a unei boli, pentru
selectarea metodelor de restaurare a sanatatii.
Competeneletransversale - Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul in cadrul disciplinei de
fiziopatologie
- Participarea proprie, activa la manifestarile stiintifice in domeniu
- Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective
- Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experiente
- Dezvoltareaprofesional proprie
Obiectivul general al disciplinei Cunoastere,n elegere,explicaresiinterpretare

- dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico - paraclinice,
rezultate din domenii care privesc acelasi fenomen: fiziologie, biochimie,
morfopatologie, chirurgie, anestezie, medicina interna, neurologie
- intelegerea mecanismelor moleculare, celulare si sistemice, ale mbolnavirii
- schitarea diagnosticului functional si predictia asupra evolutiei disfunctiilor
- selectarea obiectivelor fiziopatologice ale terapiei
Instrumental-aplicative
- Integrarea etiologiei cu mecanismele patogenetice, pentru ierarhizarea modificarilor
dintre structura/functie, instalate cu oarecare specificitate, pentru fiecare tip de boala.
- Dezvoltarea rationamentului si interpretarea corecta a datelor clinico paraclinice
- Proiectareasievaluareaactivit ilorpracticespecificedisciplineidefiziopatologie
- Utilizarea materialului didactic si intelegerea principiilor de functionare a aparaturii
specifice din laboratoare si explorari functionale
Obiectivele specifice disciplinei Obiective curs:

1.Validarea consensuala si intelegerea unui fenomen complex, desfasurat, la nivel
molecular, subcelular, celular, organic, sistemic, etc. si integrarea mecanismelor
patogenetice, activate pentru rezolvarea acestui fenomen, in corelatie cu etiologia.
2. Ierarhizarea modificarilor induse in structura si functia unor tesuturi, organe,
sisteme, de catre agentul patogen, pentru definirea unor disfunctii-insuficiente,
caracteristice bolii.
3. Stabilirea corelatiei dintre mecanismele fiziopatologice, evaluarea modificarilor
morfo-functionale produse in contextul unei afectiuni si aprecierea prognozei si a
obiectivelor fiziopatologice ale terapiei, in practica medicala.
Obiectivelucr ripractice:
nabordareafiec reilucr ripractices-aurm ritunalgoritmlogiccecuprinde
elementeleteoreticeesen iale,scopulurm rit,principiulmetodei,precumimodulde
realizarepractic ideinterpretareabuletinelordeanaliz .

1. FIZIOPATOLOGIA SNGELUI. Fiziopatologia seriei eritrocitare. Anemiile megaloblastice, feriprive, hemolitice,
posthemoragice, anemii prin insuficienta medulara 2 ore
2. Fiziopatologia seriei leucocitare. Granulocitare, sindromul mieloproliferativ; limfocitare, sindromul limfoproliferativ.

Fiziopatologia seriei trombocitare. Sindroame hemoragice de cauza trombocitara 2ore
3. FIZIOPATOLOGIAINSUFICIENTEIRESPIRATORIIDECAUZ PULMONAR ;mecanismele patogenice :

inegalitateaventila ie/perfuzie,hipoventilatiealveolara,alterareadifuziunii; patogeneza astmului bronsic,
2ore
emfizemului pulmonar, BPOC
4. Fiziopatologiainsuficien eirespiratoriideetiologiidiverse;implica iilepatogenicealeoxigenului -ozono terapiei. 2ore

5. FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI CARDICE (IC.); performanta cardiaca, metabolismul cardiac in I.C.; sistemul
2ore
adrenergic in I.C.; cauzele insuficientei cardiace: cauzele precipitante; formele de insuficienta cardiaca.
6. Tahi si bradiaritmiile, cardiopatia ischemica, infarctul de miocard; cardiomiopatii si miocardite; cordul pulmonar
acut si cronic 2ore
7. FIZIOPATOLOGIA HOMEOSTAZIEI PRESIONALE. Controlul TA: hipertensiunea primara si secundara

2ore
8. Hipotensiunea arteriala. socul: clasificare, mecanisme patogenice
2ore
9. FIZIOPATOLOGIA TUBULUI DIGESTIV SI A GLANDELOR ANEXE. Controlulfunc ieigastro-intestinale
(structura, mobilitate, func iesecretorie,digestie,absortie). Mecanismele patogenice ale ulcerului gastric si
2ore
duodenal (sindromul Zollinger-Ellison)
10. Sindromul de malabsortie. Tulbur rilemetabolismuluihepatic. Fiziopatologia icterelor

2ore
11. Fiziopatologia litiazei biliare. Fiziopatologia insuficientei pancreatice acute si cronice
2ore
12. FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI RENALE. Controlulfunc ieirenale(structura,func ii). Mecanisme
patogenicein:infec iaurinara,boliobstructive renale glomerulopatii, nefrite interstitiale.
2ore
Insuficienta renala acuta si cronica.
13. FIZIOPATOLOGIA GLANDELOR ENDOCRINE. Mecanisme ale controlului endocrin. Hiper si hipo func ii
endocrine 2ore
14. FIZIOPATOLOGIASISTEMULUINERVOS.Fiziopatologiasistemuluinervoscentralialvie iiderela ie.

2ore
Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ. Fiziopatologia sistemului nervos periferic. Durerea
1. Metodologia de explorare a hematologica a seriei, eritrocitare, leucocitare si trombocitare.
2ore
2. Studiul unui frotiu de snge periferic, patologic. Interpretarea buletinelor de analize. 2ore
3. Metodologia de explorare a aparatului cardiovascular.
2ore
4. Interpretarea EKG patologic
2ore
5. Interpretarea EKG patologic
2ore
6. Metodologia de explorare a respiratiei-volume si debite in disfunctiile ventilatorii; gazele sanguin
2ore
7. Efectuarea spirometriei; interpretareabuletinelordeanalizenafec iunipulmonare.Colocviu
recapitulare. 2ore
8. Metodologia de explorare a digestiei:sucgastric,secre iebiliarasipancreatica.Explorareafunc iilor

hepatice. 2ore
9. Interpretarea buletinelor de analize: radiografii cu bariu ale tubului digestiv, hepatoscintigrame, ecografii
digestive. 2ore
10. Metodologia de explorare a rinichiului: examen urina, clearance, nefrograma, examen ecografic,
tomografic. Colocviu recapitulare. 2ore
11. Efectuarea unuisumardeurin nlaborator.Interpretareabuletinelordeanalize,urografii,ecografii

renale, scintigrame renale, tomografii renale, IRM renale, etc. 2ore
12. Metodologia explorari neuromusculara: EEG (electroencefalograma).

2ore
13. Interpretarea buletinelor de analize a EEG-uluiielectromiogrameilapacien iicuafec iuni 2ore
neuromusculareicerebrale.
14. Colocviu-examenlucr ripractice- oral; expunerea metodologiilor explorarilor functionale. 2ore

Bibliografieminimal
1.ConstantinB L E - Fiziopatologie Notedecurs,Ed.Universit iiTituMaiorescu,2011
2.ConstantinB L E - Fiziopatologielucr ripractice,Ed.Medical Etna,2010
3. L. GHERASIM Medicinaintern (cap.defiziopatologie),Ed.Medical ,2005
4. HARRISON Principiile medicinii interne - vol. l-2, Ed.Teora - 2003 (cap. de fiziopatologie)
5. L.M. TIERNEY, S. J. MCPHEE, M. A. PAPADAKIS - Diagnosticitratamentnpracticamedical ,edi ieinterna ional ,
Ed.tiin elormedicale,Bucureti,2001
6. J. WALLACH Interpretareatestelordediagnostic,edi ieinterna ional ,Ed.tiin elormedicale,2008
7. Stefan SILBERNAGL, Florian LANG Fiziopatologie atlas color, Ed. Medicala Callisto 2011.
domeniul Sanatatii.
Curs Curs interactiv prezentat n format power-point
Interactiv, prezentare verbala a metodologiei de functionare a aparaturii din
explorarile functionale;
Laborator / stagiu clinic / seminar Verificareacontinuaacunotin elorstuden ilorininterpretarearezultatelorexplorarilor
functionale;
Participarenlaboratordup instructajprealabilSSM.
final
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentla lucr rilepracticepentruafiadmislaverificarea
final
- Num rulmaximdeabsen emotivatepesemestrulalucr ripracticeestede2;acesteasevorrecuperaf r tax ,conform
program riidecomunacordcucadruldidacticndrum tor
- Studen iicarencursulunuisemestrucumuleaz maimultde4absen elalucr ripractice,nuvorfiprimi ilaexamenul
finaldectnsesiuneaurm toaredeexamene,dup refacereacutaxacorespunz toareaprogramuluideactivit iaplicative
nerealizate
- Nepromovarea examenului practic exclude prezentarea la examenul final.
- nsuireaterminologieidespecialitateiutilizareaeincontext,nmodadecvat
- Promovareatestuluideverificareacunotin elorteoreticedintimpulsemestrului:
- cunoatereaprincipiilor explorarilor functionale pentru tema data
- cunoatereaiaplicareametodelordelucrupentrutemadat
- cunoatereaintervalelornormalealerezultatelorexplorarilorilorfunctionale
interpretarea explor rilor func ionale; interpretarea rezultatelor de laborator i sintetizarea lor n scopul cunoaterii
mecanismului fiziopatologic de stabilire a diagnosticului bolilor
Competenelegenerale:capacitateadeorganizare,capacitateaden elegere,capacitateadeevaluareiautoevaluare,
capacitatea de a lucranechip ,capacitateadeaaveauncomportamenteticicapacitateadeaanalizaisintetizaza
rezultateleexplor rilorfunc ionaleidelaboratornecesareunuidiagnosticcorect.
Competente specifice:
- efectuareacolora ieiMay-Grunwald Giemsa, studiul frotiului la microscopul optic ML4; interpretarea
buletinelor de analize.
- efectuareaunuiEKG,normalipatologic,interpretarearezultatelor.
- efectuareauneispirometrii;interpretareaunuibuletindeanaliz .
- asistarea la efectuarea unor radiografii, ecografii abdominale...; interpretarea buletinelor de analize.
- efectuareaunuiexamendeurin nlaborator,centrifugare,citireantrelam ilamel asedimentuluiurinar;
interpretarea rezultatelor.
- efectuareauneiEEGiEMG; interpretarea rezultatelor.
(Total = 100%)
- testareaperiodic prinlucr ridecontrol/colocvii 10%
- activit ilegenteme/referate/eseuri/traduceri/proiecteetc. 10%
- alteactivit i(preciza i) 10%
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal
E/V. lucrarescris (testgril ),saulucrarescrisa(douasubiectedesinteza)si/sautestareorala.
Notafinal va fi media notelorcelor6punctedescriseanterior,stabilitepecriteriulcerin elorminimepentrunota5i
cerin elorpentrunota10.
Pentru stabilirea notei finale,testulgril sauceledouasubiectedesinteza,trebuienotatecuminimnota5.
Cerineminimepentrunota5 Cerinepentrunota10
- Nepromovarea examenului practic exclude prezentarea la - Schitareadiagnosticuluifunc ionalsipredic ia
examenul final. asupraevolu ieidisfunc iilor selectarea
- nsuirea terminologiei de specialitate i utilizarea ei n obiectivelor fiziopatologice ale terapiei.
context n mod adecvat
- Promovarea testului de verificare a cunotin elor teoretice
din timpul semestrului:
- cunoaterea principiilor de laborator i
explor rifunc ionalepentrutemadat
- cunoaterea i aplicarea metodelor de lucru
pentrutemadat
- cunoaterea intervalelor normale ale
rezultatelor de laborator i explor rilor
func ionaleinterpretarea explor rilor
func ionale;
- Interpretarea explor rilor func ionale; interpretarea
rezultatelor de laborator i sintetizarea lor n scopul
cunoaterii mecanismului fiziopatologic de stabilire a
diagnosticului bolilor
Datacomplet rii
25.09.2014
Titulardisciplin , efDepartament,
Conf. Univ. Dr. Manole Cojocaru Conf. Univ.dr. Manole Cojocaru

Asist. Univ.Dr. Stoica Cristina
Prof. Univ.Dr. Gheorghe Manole
29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul disciplinelor medico-chirurgicale si
Departamentul
profilactice
Ciclul de studii Studii universitaredelicen
Denumirea disciplinei IGIEN - S N TATEA MEDIULUI

Funcia didactic,
numele i prenumele
Prof. Univ. dr. Dan Mnstireanu
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Prof. Univ. dr. Dan Mnstireanu
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de seminar Asist. Univ. Nedelescu Mirela Maria
clinic
Codul disciplinei M.3.0506.06 Categoria formativ a disciplinei DS
Anul de studiu III Semestrul* 5 Tipul de evaluare final (E, V) E5

Numr de ore pe sptmn 2 din care ore de curs: 1 1
stagiu clinic
Total ore din planul de nvmnt 28 din care ore de curs: 14 14
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 2
14. Examinri 0
15. Alte activiti: 8) 0
Denumirea cursului IGIENA- SANATATEA MEDIULUI
Competeneleprofesionale - Crearea deprinderilor privind studiul problematicii de igien, a noutilor tiinifice
specifice disciplinei aprute i aplicabilitatea lor n practic prin msuri concrete individuale i colective;
- Alinierea la cerinele Uniunii Europene cercetandu-se posibilitaile integrrii legislaiei
europene n contextul local al rii noastre cu studiul caracteristicilor specifice fiecarui
domeniu ;
- Comunicareadescoperirilorpracticespecificelegatedeoanumit ramur
pentruaficorelatancontextultiinificgeneral;
Competeneletransversale -Sa demonstreze preocupare pentru perfectionarea continua profesionala prin
antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei
-Sa integreze cunostintele teoretice si practice dobandite la disciplina de igiena cu cele
obtinute la alte discipline fundamentale si sa le foloseasca ca platforma pentru
instruirea clinica
-Stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de invatare
pentru cresterea eficientei profesionale
-Sa aiba initiativa, sa se implice in activitatile educative si stiintifice ale disciplinei
-Sa stie sa utilizeze tehnologia informatiei si a comunicarii
Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu noiunile fundamentale de igien; asimilarea cunotinelor necesare
medicului privind normele igienico-sanitare impuse de legislaia n vigoare n mediul
spitalicesc i extraspitalicesc.
- ntelegerea specificului disciplinei i a caracteristicilor care o difereniaz de celelalte
discipline. Profilaxia esena preveniei.
-Informarea cu privire la legislaia sanitar n vigoare, pentru domeniul igiena i modul
de aplicare a acesteia. Instituiile de resort.
Obiectivele specifice disciplinei - Recunoaterea factorilor de risc asupra sntii umane i efectul lor;
- Deprinderea tehnicilor i metodelor practice de investigare a factorilor de risc asupra
sntii umane i a mediului,
- nelegerea mijloacelor de prevenire a mbolnvirilor prin acesti factori de risc,
- Aplicarea practica a legislaiei sanitare n domeniu i consecinele nerespectrii
acesteia
- ntelegerea necesitii msurilor de protejarea a mediului, a activitilor individuale i
colective de lupta mpotriva poluarii .

1. Igiena. Igiena mediului. Profilaxia.Prevenia. 2 ore
2. Igiena aerului 2ore
3. Igiena apei Bolile hidrice 2ore
4. Igiena solului i sntatea 2ore
5. Igiena radiatiilor.Folosirea lor n medicin 1ora
6. Igiena habitatului.Microclimatul. Igiena vrstelor. 2ore
7. Igiena institutiilor sanitare. 2ore
8. Legislatia medicala romaneasca in contextul legislatiei europene din domeniu. 1ora
Coninutullaboratorului / stagiului clinic / seminarului Programaanalitic 14 ore
1. Msuri de protecia muncii n laboratorul de igien. 2ore
2. Metode specifice de analiza a strii de igien (Metode de cercetare folosite in igiena) 2ore
3. Potabilitatea apei indicatori bacteriologici si chimici de potabilitate 2ore
4. Valori ale CMA n aer, ap, sol evaluarea expunerii organismului la poluanti atmosferici cu efecte iritante, 2ore
asfixiante, toxice, fibrozante
5. Poluarea aerian.Fumatul. Poluarea bacteriologica a aerului din incaperi 2ore
6. Noiuni practice de folosire ale radiaiilor 2ore
7. Condiiile de microclimat. Confort versus eficien economic 2ore
Bibliografieminimal
1.Tratat de igiena sub redactia Sergiu Mnescu- volumul I,II,III,Editura Medicala, Bucuresti 1984-1987
2. Igiena practica si ecologie medicala-prof.dr.Sorina Doroftei, - Editura Eurobit 1999- Timisoara
3.Aplicaii practice n sanatatea mediului -prof.dr.Carmen Ionut, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj- Napoca
1998
4.Igiena alimentatiei si nutritiei- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca 2001
5.Ghid pentru practicieni-Cat mai putine riscuri prin injectii -Ministerul Sanatatii,Institutul de Sanatate Publica Bucuresti,1999
6.Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice-Ministerul Sanatatii , Institutul de Sanatate
Publica Bucuresti,2004
7. Balan A. si colaboratorii, Ghid privind curatenia,dezinfectia si sterilizarea in unitatile de asistenta medicala,Institutul de
Sanatate Publica Bucuresti,2001
8. Compendiu de igien sub redacia prof. dr. Carmen Ionu- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca
2004
9. Igiena i medicina muncii conf.dr.Corina Moldovan Editura Universitii din Oradea 1999
10. prof.dr. Dan Manastireanu - Note de curs si lucrari practice de igien. Editura UTM. 2010

domeniul Sanatatii.
Proiecia multimedia a materialului conform programei analitice nsoit de nvmnt
Curs programat interactiv, pentru a se forma deprinderea practic a noiunilor teoretice si
practice acumulate i nsuite.
1. Prezentarea regulilor de protecie a muncii n laborator
2. Demostraii ale examinrilor de laborator
3. Execuia manum propria a diferitelor analize de laborator
4. Demonstraia agresivitii fumatului
final
-lucrare scrisa
-examen practic individual
-proiect
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentlalucr rilepractice
Prezenta la minim 6 LP cu recuperri.
nsuirea tehnicilor de laborator.
Cunoaterea noiunilor de CMA, limite admise, poluare,
ntocmirea a cel putin 1 referat cu tem dat sau la alegere.
Se vor enumera toate activitile / manevrele / manoperele necesare pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de
competene generale i specifice disciplinei:
Studiul individual al materialelor prezentate la cursuri si a bibliografiei solicitate.
nsuirea modului de ntocmire a unui eseu/referat de profil,
Insusirea regulilor de protectie a muncii in laborator.
Insusirea tehnicilor de laborator specifice igienei.
(Total = 100%)
- rspunsurile finale la lucrrile practice de laborator 30%
- testarea periodic prin lucrri de control / colocvii 5%
- alte activiti (precizai) 0
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V.
-lucrare scris,
-examen practic individual ori n grup,
-proiect etc.
Prezenta activa la toate lucrarile practice Obtinerea notei 10 prin insumarea punctelor
Obtinerea notei 5 prin insumarea punctelor obinutelaproba scrisa si referat
obinutelaprobascrisasilareferat
Data completrii
25.09.2014

Prof.dr. Dan Manastireanu Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan

Prof.dr. Dan Manastireanu Asist. Univ. Nedelescu Mirela Maria

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul disciplinelor medico-chirurgicale si
Departamentul
profilactice
Denumirea disciplinei IGIEN - S N TATEAMEDIULUI

Funcia didactic,
numele i prenumele
Prof. Univ. dr. Dan Mnstireanu
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Prof. Univ. dr. Dan Mnstireanu
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de seminar Asist. Univ. Nedelescu Mirela Maria
clinic

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 2
14. Examinri 0
Denumirea cursului IGIENA- SANATATEA MEDIULUI
Competeneleprofesionale - Crearea deprinderilor privind studiul problematicii de igien, a noutilor tiinifice
specifice disciplinei aprute i aplicabilitatea lor n practic prin msuri concrete individuale i colective;
- Alinierea la cerinele Uniunii Europene cercetandu-se posibilitaile integrrii legislaiei
europene n contextul local al rii noastre cu studiul caracteristicilor specifice fiecarui
domeniu ;
- Comunicarea descoperirilor practice specifice legate de o anumit ramur pentru a fi
corelata n contextul tiinific general ;
Competeneletransversale -Sa demonstreze preocupare pentru perfectionarea continua profesionala prin
antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei
-Sa integreze cunostintele teoretice si practice dobandite la disciplina de igiena cu cele
obtinute la alte discipline fundamentale si sa le foloseasca ca platforma pentru
instruirea clinica
-Stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de invatare
pentru cresterea eficientei profesionale
-Sa aiba initiativa, sa se implice in activitatile educative si stiintifice ale disciplinei
-Sa stie sa utilizeze tehnologia informatiei si a comunicarii
Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu noiunile fundamentale de igien; asimilarea cunotinelor necesare
medicului privind normele igienico-sanitare impuse de legislaia n vigoare n mediul
spitalicesc i extraspitalicesc.
- ntelegerea specificului disciplinei i a caracteristicilor care o difereniaz de celelalte
discipline. Profilaxia esena preveniei.
-Informarea cu privire la legislaia sanitar n vigoare, pentru domeniul igiena i modul
de aplicare a acesteia. Instituiile de resort.
Obiectivele specifice disciplinei - Recunoaterea factorilor de risc asupra sntii umane i efectul lor;
- Deprinderea tehnicilor i metodelor practice de investigare a factorilor de risc asupra
sntii umane i a mediului,
- nelegerea mijloacelor de prevenire a mbolnvirilor prin acesti factori de risc,
- Aplicarea practica a legislaiei sanitare n domeniu i consecinele nerespectrii
acesteia
- ntelegerea necesitii msurilor de protejarea a mediului, a activitilor individuale i
colective de lupta mpotriva poluarii .

1. IGIENA ALIMENTATIEI 2ore
2. BAZELE FIZIOLOGICE ALE ALIMENTATIEI 2ore
3. VALOAREA NUTRITIVA SI IGIENA ALIMENTELOR 2ore
4. ALIMENTATIA RATIONALA SI REGIMURILE DE SLABIT/DIETE 2ore
5. IGIENA UNITARILOR CU PROFIL ALIMENTAR 2ore
6. IGIENA TINERILOR, TUTUNUL, ALCOOLUL, DROGURILE SI CAFEAUA- FACTORI NOCIVI ASUPRA
2ore
STARII DE SANATATE A STUDENTULUI
7. INFECTIILE NOSOCOMIALE 2ore
1. Trebuinelenutritivealeomului. Necesarul de energie. 2ore
2. Alimentatia rationala. 2ore
3. Patologie alimentara boli de dezechilibru alimentar 2ore
4. Determinarea calitatii nutritive si igienice a principalelor clase de alimente 2ore
5. Norme sanitare privind principalele clase de alimente 2ore
6. Grasimile alimentare. Obezitatea 2ore
7. Aditivii alimentari. 2ore
Bibliografieminimal
1.Tratat de igiena sub redactia Sergiu Mnescu- volumul I,II,III,Editura Medicala, Bucuresti 1984-1987
2. Igiena practica si ecologie medicala-prof.dr.Sorina Doroftei, - Editura Eurobit 1999- Timisoara
3.Aplicaii practice n sanatatea mediului -prof.dr.Carmen Ionut, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj- Napoca
1998
4.Igiena alimentatiei si nutritiei- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca 2001
5.Ghid pentru practicieni-Cat mai putine riscuri prin injectii -Ministerul Sanatatii,Institutul de Sanatate Publica Bucuresti,1999
6.Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice-Ministerul Sanatatii , Institutul de Sanatate
Publica Bucuresti,2004
7. Balan A. si colaboratorii, Ghid privind curatenia,dezinfectia si sterilizarea in unitatile de asistenta medicala,Institutul de
Sanatate Publica Bucuresti,2001
8. Compendiu de igien sub redacia prof. dr. Carmen Ionu- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca
2004
9. Igiena i medicina muncii conf.dr.Corina Moldovan Editura Universitii din Oradea 1999
10. prof.dr. Dan Manastireanu - Note de curs si lucrari practice de igien. Editura UTM. 2010

domeniul Sanatatii.
Proiecia multimedia a materialului conform programei analitice nsoit de nvmnt
Curs programat interactiv, pentru a se forma deprinderea practic a noiunilor teoretice si
practice acumulate i nsuite.
1. Prezentarea regulilor de protecie a muncii n laborator
2. Demostraii ale examinrilor de laborator
3. Execuia manum propria a diferitelor analize de laborator
4. Demonstraia agresivitii fumatului
final
-lucrare scrisa
-proiect
Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentlalucr rilepractice
Prezenta la minim 6 LP cu recuperri.
nsuirea tehnicilor de laborator.
Cunoaterea noiunilor de CMA, limite admise, poluare,
ntocmirea a cel putin 1 referat cu tem dat sau la alegere.
Se vor enumera toate activitile / manevrele / manoperele necesare pentru dobndirea de ctre student a nivelului minim de
competene generale i specifice disciplinei:
Studiul individual al materialelor prezentate la cursuri si a bibliografiei solicitate.
nsuirea modului de ntocmire a unui eseu/referat de profil,
Insusirea regulilor de protectie a muncii in laborator.
Insusirea tehnicilor de laborator specifice igienei.
(Total = 100%)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V
-lucrare scrisa
-proiect
Prezenta activa la toate lucrarile practice Obtinerea notei 10 prin insumarea punctelor
Obtinerea notei 5 prin insumarea punctelor obinutelaprobascrisasi referat
obinutelaprobascrisasilareferat
Data completrii
25.09.2014

Prof.dr. Dan Manastireanu Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan

Prof.dr. Dan Manastireanu Asist. Univ. Nedelescu Mirela Maria

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Denumirea disciplinei MORFOPATOLOGIE

Funcia didactic,
numele i prenumele
Sef lucrari Dr. Vlad Herlea
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Sef lucrari Dr. Vlad Herlea
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
Dr. Pechianu Nicolae Catalin (p.o.)
clinic
Codul disciplinei M.3.0506.03 Categoria formativ a disciplinei DF

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 5
14. Examinri 0
Denumirea cursului MORFOPATOLOGIE
Competeneleprofesionale Capacitatea de a utiliza in mod adecvat si in context terminologia de
specifice disciplinei specialitate
Cunoasterea modificarilor microscopice si macroscopice aparute la nivelul
organelor, aparatelor si sistemelor in diverse patologii
Competeneletransversale Capacitatea de a explica si interpreta continuturile teoretice si practice ale

disciplinei de morfopatologie intr-o extindere interdisciplinara cu celelalte
materii biomedicale fundamentale: biochimia, anatomia, fiziologia, histologia
si fiziopatologia.
Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experienta
Capacitatea de a studia problematica patologiei umane si a corela aspectele
morfopatologice cu cele clinice
Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul morfopatilogic
Participarea proactiva la manifestarle stiintifice in domeniu
Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective.
Obiectivul general al disciplinei Cunoaterea modificrilor anatomice i funcionale ale structurilor
organismului uman n diferite procese patologice.
Noiuni de patologie general i specific pe aparate i sisteme.
Obiectivele specifice disciplinei Recunoasterea in microscopia optica a leziunilor elementare din tesuturi si
organe
Recunoasterea macroscopica a leziunilor elementare din tesuturi si organe.

1. INTRODUCERE N ANATOMIA PATOLOGIC. Obiectul de studiu al anatomiei patologice; Metode de
studiu; Notiuni morfofunctionale asupra leziunilor si bolilor; Clasificarea proceselor patologice. 2 ore
2. TULBURRI CIRCULATRORII. Hiperemia activ; Staza sanguin; Ischemia si anoxia; Tromboza (cauze,
tipuri de trombi, consecinte); Sindromul de coagulare diseminat; Embolia (cauze, forme, evolutie);
2ore
Infarctele (alb si rosu);
3. Hemoragiile; Patologia circulatiei limfatice, limfostaza, limforagia; Anatomia patologic a socului ireversibil.
2ore
4. PROCESE DISTROFICE. Notiuni generale asupra proceselor distrofice ale celulelor, substantei
fundamentale si sistemelor fibrilare; Alterri celulare fundamentale; Procese reversibile si ireversibile.
2ore
Distrofii proteice.
5. Pigmenti exogeni. Distrofia gras: steatoze simple si degenerative, dislipidoze. Distrofii glucidice: dobndite
si ereditare. Distrofii minerale. Atrofia si hipertrofia (fiziologic si patologic). Necrobioza si necroza:
2ore
necrozele de coagulare si lichefiere, gangrena septic si aseptic.
6. INFLAMATIA. Generalitti despre procesul inflamator; Clasificarea anatomo-clinic a inflamatiilor; Varietti

de inflamatii nespecifice.. Inflamatiile predominant exudative (cataral, seroas, serofibrinoas,
2ore
pseudomembranoas, supurativ purulent, hemoragic).
7. Inflamatii predominant proliferative: difuze si circumscrise (granulomul, inclusiv granulomul de corp strin si
lipogranulomul, tesutul de granulatie). Inflamatii predominant parenchimatoase. Inflamatii predominant
2ore
necrotice.
8. Procese de vindecare n inflamatii; Caracterele inflamatiei n functie de etiologie si patogenez. Caracterele

inflamatiei acute, subacute si cronice; Modificrile leziunilor inflamatorii sub tratamentul cu antibiotice si
2ore
alte terapii actuale. Inflamatii specifice;
9. Tuberculoza, leziuni elementare macroscopice si microscopice, forme stadiale, complexul primar,

diseminarea limfohematogen, tuberculoza secundar. Modificrile leziunilor tuberculoase sub 2ore
tratamentele actuale. Sifilisul: leziuni elementare macro si microscopice, etapele sifilisului cstigat (primar,
secundar si tertiar), sifilisul congenital precoce si tardiv.
10. Inflamatii micotice si parazitare. Generalitti asupra morfopatologiei proceselor inflamatorii cu mecanisme
imune si n transplantul de organ. 2ore
11. TUMORILE. Generalitti; Caracterele celulei neoplazice; Etiopatogenia si biologia proceselor tumorale;
Clasificarea tumorilor; Caracterele morfopatologice generale ale tumorilor benigne si maligne. 2ore
12. Tumori epiteliale benigne si maligne; Tumori conjunctive benigne si maligne; Tumori disembrioplazice.
Stadializarea si grading-ul histopatologic; Notiuni generale privind metodele anatomopatologice de
2ore
investigatie n diagnosticul tumorilor.
13. PROCESE DE REGENERARE SI ORGANIZARE

2ore
14. MALFORMATILE. Procesele de vindecare (regenerare si organizare). Geneza cauzal si formal a
malformatiilor (factori teratogeni exo si endogeni). Varietti de malformatii. 2ore

1. Metode de diagnostic histopatologic si citologic n practica medical.Prezentarea circuitelor, tehnicilor
uzuale si speciale in morfopatologie. Citodiagnosticul exfoliativ, diagnosticul citologic pe biopunctii;
Examenul histologic intraoperator si pe material inclus la parafin. Tehnici speciale n diagnosticul 2 ore
histopatologic.
2. Macroscopie. Introducere n tehnica necropsiei. Redactarea protocolului necroptic. Prezentarea slii de

necropsie. 2ore
3. Microscopie. Tulburri circulatorii: hiperemia renal; staza pulmonar cronic; trombusul; infarctul renal;
infarctul miocardic; infarctul pulmonar. 2ore
4. Macroscopie. Piese anatomo-patologice cu leziuni circulatorii observate la cadavru si pe piese anatomo-

patologice cu tulburri circulatorii. 2ore
5. Microscopie. Distrofiile: distrofia vacuolar; hialinul n ovar; amiloidoza renal; degenerescenta fibrinoid;
staza biliar n ficat; ficatul gras. 2ore
6. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice de tip distrofic observate la cadavru si pe piese anatomo-

patologice cu leziuni distrofice. 2ore
7. Microscopie. Inflamatii: meningite; abcesul hepatic; apendicita; pleurezia fibrinoas; hepatita epidemic;
enterita ulcero-necrotic; 2ore
8. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice de tip inflamator observate la cadavru si piese anatomo-

patologice cu leziuni inflamatorii. 2ore
9. Microscopie. Inflamatii: miocardita reumatismal; tuberculoza pulmonar; tesutul de granulatie; ganglionul

TBC; incluzii citomegalice; enterite micotice. 2ore
10. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice de tip inflamator si piese anatomo-patologice cu leziuni

inflamatorii. 2ore
11. Microscopie. Tumori benigne: Papilomul cutanat; Adenofibromul mamar; Papilomul glandular mamar;
Polipul glandular rectal; Hemangiomul cutanat; Leiomiofibromul uterin; tumora mixt de parotid. 2ore
12. Macroscopie. Piese de anatomie-patologic cu leziuni tumorale benigne.

2ore
13. Microscopie. Tumori maligne. Carcinomul bazocelular; Carcinomul spinocelular. Adenocarcinomul;
Metastaza de adenocarcinom; Fibrosarcomul; Osteosarcomul. 2ore
14. Macroscopie. Leziuni anatomo-patologice cu aspecte tumorale maligne constatate la cadavru si pe piese
2ore
anatomo-patologice cu tumori maligne.
Bibliografieminimal
Cotran R.S., Kumar V., Collins T., Robbins, Pathologic Basis of Disease, W.B. Saunders Company, 1999;
Govan A.D.T., Macfarlane S., Callander R.: Pathology Illustrated, Churchill Livingstone, 1995;
Hllu F., Ardelean C.: Anatomie Patologic, vol. I, Editura Medical, 2003;
Hllu F., Sajin M: ndreptar de Morfopatologie, Editura Cerma, Bucureti, 1995;

Notiunile disciplinei expuse prin cursuri si seminarii sunt in concordanta cu cerintele invatamantului european fiind sustinute
de cele din bibliografia de specialitate si ajutand la integrarea informatiilor obtinute in context multidisciplinar ducand astfel la
dezvoltarea competentelor in stabilirea unui diagnostic.
Prezentare in Power point
Curs
Utilizarea videoproiectorului
Laborator / stagiu clinic / seminar Lucrarile practice se vor desfasura conform programei analitice in laboratorul facultatii
final
prezenta obligatorie
efectuarea tuturor lucrarilor practice
nota 5 la evaluarile periodice din cadrul laboratorului
(Total = 100%)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V
Lucrare scrisa descriptiva continand 10 subiecte de dezvoltat.
Examen practic individual.
Rezolvarea a minim 5 subiecte din totalul de 10 Rezolvarea a cel putin 9 subiecte din totalul de 10.
Data completrii
25.09.2014

Sef lucrari Dr. Vlad Herlea Conf univ.dr. Manole Cojocaru

Sef lucrari Dr. Vlad Herlea Dr. Pechianu Nicolae Catalin

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul 1) Departamentul Disciplinelor Preclinice
Denumirea disciplinei MORFOPATOLOGIE

Funcia didactic,
numele i prenumele
Sef.l. Dr. Vlad Herlea
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
titularului de curs
Funcia didactic,
titularului de seminar Dr. Pechianu Nicolae Catalin (p.o.)
clinic

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 2
14. Examinri 1
Denumirea cursului MORFOPATOLOGIE
Competeneleprofesionale Capacitatea de a utiliza in mod adecvat si in context terminologia de
specifice disciplinei specialitate
Cunoasterea modificarilor microscopice si macroscopice aparute la nivelul
organelor, aparatelor si sistemelor in diverse patologii
Competeneletransversale Capacitatea de a explica si interpreta continuturile teoretice si practice ale

disciplinei de morfopatologie intr-o extindere interdisciplinara cu celelalte
materii biomedicale fundamentale: biochimia, anatomia, fiziologia, histologia
si fiziopatologia.
Utilizarea cunostintelor prin schimburi de experienta
Capacitatea de a studia problematica patologiei umane si a corela aspectele
morfopatologice cu cele clinice
Formarea unor atitudini normale de lucru privind studiul morfopatilogic
Participarea proactiva la manifestarle stiintifice in domeniu
Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile colective
Obiectivul general al disciplinei Cunoaterea modificrilor anatomice i funcionale ale structurilor
organismului uman n diferite procese patologice.
Noiuni de patologie general i specific pe aparate i sisteme.
Obiectivele specifice disciplinei Recunoasterea in microscopia optica a leziunilor elementare din tesuturi si
organe
Recunoasterea macroscopica a leziunilor elementare din tesuturi si organe.

1. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR. Patologia cilor respiratorii superioare; Rinofaringite si
adenoidite; laringite si traheite. Patologia bronsic si pulmonar: Malformatii bronhice si pulmonare;
2 ore
Bronsite acute si cronice; Bronsiectazii si astmul bronsic; Atelectazia, emfizemul acut si cronic;
2. Pneumonia franc lobar; Bronhopneumopatiile; Pneumopatiile interstitiale, Supuratiile pulmonare,

inclusiv gangrena pulmonar; Tuberculoza pulmonar; Fibroza pulmonar interstitial difuz;
2ore
Pneumoconiozele; Tumorile bronhopulmonare. Patologia pleurei: pleurite si pleurezii, tumorile pleurale.
3.BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR. Malformatii cardiovasculare; Dilatri si hipertrofii cardiace;

Cardiopatia ischemic; Cardiopatii vavulo-orificiale; 2ore
4.Endocardite (aseptice si septice); Miocardite; Pericardite si cordul pulmonar. Leziuni vasculare:

arteriopatii degenerative, arterite nespecifice si specifice; Anevrisme, flebectazii, tromboflebite si flebotromboze. 2ore
5.BOLILE APARATULUI DIGESTIV, ORGANELOR ANEXE SI PERITONEULUI Patologia buco-maxilo-

facial; Stomatite, angine, inflamatii si tumori ale glandelor salivare. Patologia esofagului: malformatii, esofagite
2ore
caustice, stenoze, tumori.
6.Patologia stomacului: malformatii, gastrite acute si cronice, ulcerul gastro-duodenal, tumori gastrice.
Patologia intestinului subtire si colonului: enterite si enterocolite acute si cronice; Enterocolita ulcero-
hemoragic; Ileita terminal. Apendicita acut si cronic; Tuberculoza intestinal, leziunile intestinale din febra 2ore
tifoid; Dizenteria amoebian si bacilar; Rectitele; Ileusul; Tumorile intestinale.
7.Patologia ficatului si a cilor biliare: Necroza acut si subacut; Hepatitele acute si cronice; Cirozele
hepatice; Malformatiile cilor biliare; Litiaza biliar; Angiocolitele, colangitele, colecistita. Tumorile ficatului
si cilor biliare. Patologia pancreasului: Mucoviscidoza, pancreatitele acute si cronice, patologia
2ore
pancreasului endocrin, tumorile pancreasului. Patologia peritoneului: Peritonitele acute si cronice, tumorile
peritoneului.
8.PATOLOGIA APARATULUI URINAR. Malformatii ale rinichiului si cilor urinare; Nefropatii glomerulare, 2ore
tubulare si interstitiale; Tuberculoza renal; Nefroangioscleroza; Hidro- si pionefroza; Litiaz renal; Tumori
renale. Inflamatiile si tumorile vezicii urinare si cilor urinare.
9.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN SI FEMININ. Malformatiile aparatului genital

masculin; Orhiepididimite acute si cronice; Prostatite si hipertrofia de prostat; Tumorile testiculului si prostatei. 2ore
10.Malformatiile aparatului genital feminin; Cervicitele; Displaziile colului uterin; Endometrite; Tumorile
benigne si maligne ale colului si corpului uterin. Patologia sarcinii: Avorturi, sarcina ectopic, mola
hidatiform, coriocarcinomul. Salpingoovarite si pelviperitonite; Chisturile si tumorile ovarului. Patologia
2ore
glandei mamare: Mastitele; mastoza sclerochistic; Adenoza sclerozant; Tumorile benigne si maligne ale
glandei mamare.
11.PATOLOGIA APARATULUI HEMATO-LEUCO SI LIMFOPOETIC. Patologia hematopoezei si

leucopoezei. Morfopatologia anemiilor megaloblastice si a eritroblastozei neonatale. Leucemii acute si
cronice (granulocitare, limfocitare, monocitare). Panmielopatii. Patologia sistemului limfoid: Limfopatii
2ore
inflamatorii si degenerative; Limfoame maligne hodgkiniene si nonhodgkiniene. Patologia splinei:
inflamatorie, degenerativ, tumoral.
12. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN. Patologia tiroidei: Tiroidite acute si cronice, gusile, boala
Basedow, tumorile tiroidei. Patologia paratiroidian: Adenoamele si osteodistrofia fibrochistic. Patologia
hipofizei: Adenoamele hipofizei anterioare. Patologia suprarenalian: Tuberculoza, boala Addison, tumorile 2ore
suprarenale.
13.PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR. Distrofii osoase si articulare. Osteita; Osteomielita si

osteoartrite specifice si nespecifice; Tumorile osoase. Patologia muschilor, tendoanelor si fasciilor. 2ore
14.PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS. Malformatii; Leziuni traumatice si cranio-cerebrale; Hemoragia si

2 ore
ramolismentul cerebral; Meningite si encefalite; Tumorile meningelui si sistemului nervos central si periferic.
1.Microscopie. APARATUL CARDIOVASCULAR: Endocardita valvular; Miocardita reumatismal;
Miocardita Fiedler; Pericardita fibrinoas; Ficatul cardiac; Ateromatoza aortic; 2ore
2.Macroscopie. Leziuni cardiovasculare observate la cadavru si pe piese anatomo-patologice cu leziuni ale

aparatului cardiovascular. 2ore
3.Microscopie. APARATUL RESPIRATOR. Pneumonia franc lobar; Bronhopneumonia; Pneumonia

interstitial; Tuberculoza pulmonar; Silicoza; Emfizemul pulmonar; Carcinomul pulmonar. 2ore
4.Macroscopie. Leziuni ale aparatului respirator observate la cadavru si pe piese anatomo-patologice cu

tulburri respiratorii. 2ore
5.Microscopie. APARATUL DIGESTIV: Ulcerul gastric; Apendicita acut flegmonoas; Enterita acut;
Enterita micotic; Boala Crohn; Adenocarcinomul rectal. 2ore
6.Macroscopie. Leziuni digestive observate la necropsie si piese anatomo-patologice cu leziuni digestive.

2ore
7.Microscopie. APARATUL DIGESTIV: Hepatita acut epidemic; Hepatita cronic agresiv; Ciroza
hepatic; Carcinomul hepatocelular; Colecistita acut; Citosteatonecroza pancreatic; Mucoviscidoza pancreatic; 2ore
Hemocromatoza hepatic.
8.Macroscopie. Leziuni digestive (hepatice si pancreatice ) observate la necropsie si piese anatomo-
patologice cu leziuni hepatice si pancreatice. 2ore
9.Microscopie. APARATUL URINAR: Glomerulonefrita difuz; Nefroza (glomerulonefroza amiloid);

Pielonefrita acut; Pielonefrita cronic; Tuberculoza renal; Carcinomul renal cu celule clare; 2ore
10.Macroscopie. Leziuni renale observate la necropsie si piese anatomo-patologice cu leziuni renale.

2ore
11.Microscopie. APARATUL GENITAL. Hiperplazia glandulochistic de endometru; Carcinomul de col 2ore
uterin; Chistadenomul papilifer de ovar; Mola hidatiform; Sarcina extrauterin tubar; Hiperplazia benign de
prostat; Seminomul testicular.
12.Macroscopie. Piese anatomo-patologice cu leziuni ale aparatului genital si leziuni ale aparatului genital
observate la necropsie. 2ore
13.Microscopie. SISTEMUL LIMFOID, LEUCOPOETIC SI ENDOCRIN Limfomul malign ganglionar;

Limfomul malign intestinal; Boala Hodgkin; Infiltrate leucemice n ficat; Gusa coloid; Gusa Basedow;
2ore
Tiroidita cronic limfomatoas.
14.Macroscopie. Piese anatomo-patologice cu patologia limfoid si endocrin si leziuni de acelasi tip

observate la necropsie. 2ore
Bibliografieminimal
Cotran R.S., Kumar V., Collins T., Robbins, Pathologic Basis of Disease, W.B. Saunders Company, 1999;
Govan A.D.T., Macfarlane S., Callander R.: Pathology Illustrated, Churchill Livingstone, 1995;
Hllu F., Ardelean C.: Anatomie Patologic, vol. I, Editura Medical, 2003;
Hllu F., Sajin M: ndreptar de Morfopatologie, Editura Cerma, Bucureti, 1995;

Notiunile disciplinei expuse prin cursuri si seminarii sunt in concordanta cu cerintele invatamantului european fiind sustinute
de cele din bibliografia de specialitate si ajutand la integrarea informatiilor obtinute in context multidisciplinar ducand astfel la
dezvoltarea competentelor in stabilirea unui diagnostic.
Prezentare in Power point
Curs
Utilizarea videoproiectorului
Laborator / stagiu clinic / seminar Lucrarile practice se vor desfasura conform programei analitice in laboratorul facultatii
final
prezenta obligatorie
efectuarea tuturor lucrarilor practice
nota 5 la evaluarile periodice din cadrul laboratorului
(Total = 100%)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V.{de exemplu: lucrare scris (descriptiv i/sau test gril i/sau
probleme etc.), examinare oral cu bilete, examen practic individual ori n grup, proiect etc.}
Rezolvarea a minim 5 subiecte din totalul de 10 Rezolvarea a cel putin 9 subiecte din totalul de 10.
Data completrii
25.09.2014

Sef lucrari Dr. Vlad Herlea Conf univ.dr. Manole Cojocaru

Sef lucrari Dr. Vlad Herlea Dr. Pechianu Nicolae Catalin

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Medico-chirurgicalei
Departamentul
Profilactice
Ciclul de studii Studii universitaredelicena
Programul de studii Medicina
Denumirea disciplinei PRINCIPII DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA, ABILITATI SI MANOPERE CHIRURGICALE

Funcia didactic,
numele i prenumele
Conf. Univ. Dr. Dan Ioan Ulmeanu
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Conf. Univ. Dr. Dan Ioan Ulmeanu
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de -
seminar/laborator/
stagiu clinic
Codul disciplinei M.O.04 Categoria formativ a disciplinei DS

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
Distribuiafondului de timp ore
10. Consultaii 2
13. Tutoriat 0
14. Examinri 2
Denumirea cursului PRINCIPII DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA, ABILITATI SI MANOPERE
CHIRURGICALE
Competeneleprofesionale Cunosterea particularitatilor patologice si ale asociatilor morbide ale bolnavului
specifice disciplinei chirurgical, insusirea notiunilor de pregatire preoperatorie si urmarire postoperatorie
a bolnavului chirurgical precum si cunosterea principiilor de baza ale mijloacelor
moderne de tratament minim invaziv.
Capacitatea de a se integra intr-o activitate multidisciplinara care sa permita
identificarea solutiei optime terapeutice precum si posibilitatile de adaptare la
munca in echipa.
Competeneletransversale Utlilizarea eficienta a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata
(portaluri Interne, aplicatii specificice, baze de date, aplicatii on-line) atat in lb.
Romana cat si intr-o limba de circulatie internationala.
Realizarea unei lucrari sau a unui proiect executand cu responsabilitate sarcini
specifice rolului de a lucra intr-o echipa pluridisiplinara.
Insusirea unor abilitati de lucru in echipa, de comunicare orala si scrisa, utilizarea
tehnologiei informatiei, disponibilitate pentru autonomia invatarii si deshiderea
pentru invatare pe tot parcursul vietii, cu respectarea si dezvoltarea eticii
profesionale.
Obiectivul general al disciplinei Atitudinea in urgentele ce apartin sferei chirurgiei laparoscopice.
Conceperea si aplicarea unui plan terapeutic adecvat afectiunii identificate
Cunoasterea mijloacelor tehnice si ale aparaturii aferente procedeelor
laparoscopice
Obiectivele specifice disciplinei Cunoasterea instrumentarului folosit in interventiile de chirurgie laparoscopica.
Deprinderea procedeelor de tratament specifice chirurgiei laparoscopice.
Principii de tehnica chirurgicala laparoscopica.
Atitudinea terapeutica in urgentele chirurgicale.
Monitorizarea bolnavului dupa interventiile laparoscopice.
Coninutulcursului Programaanalitic Nr. ore

1. Detalii tehnice in chirurgia laparoscopica si realizarea pneumoperitoneului (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 223). 1
2. Laparoscopia de diagnostic si laparoliftul (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 236). 1
3. Hemostaza laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 331). 1
4. Principiile, avantajele si dezavantajele chirurgiei laparoscopice (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 223). 1
5. Apendicectomia laparosocopica (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 242). 1
6. Colecistectomia si colangiografia laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 252). (Vol. 1 pag. 259). 1
7. Chirurgia laparoscopica a herniilor hiatale si a refluxului gastroesofagian (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 262 si
1
monograifa).
8. Achalazia cardiei. Diverticuli esofagieni (Curs de Chirurgie - Vol. 1 pag. 08 / pag. 16). 1
9. Colangiografia endoscopica retrograda (Tehnici Curente Vol. 1 pag. 290). 1
10. Operatia TAYLOR pe cale laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 337). 1
11. Operatia HELLER pe cale laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 343). 1
12. Operatia BURCH pe cale laparoscopica (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 349). 1
13. Ablatia laparoscopica a chistelor ovariene (Tehnici Curente Vol. 2 pag. 361). 1
14. Cura chirurgicala laparoscopica a defectelor parietale abdominale. 1
Bibliografieminimal
1 F.D.Ungureanu,Sistemul arterial aortic-Tratat de patologie i tratament chirurgical ,1983
2 F.D.ungureanu, Neoplasmele convergenei biliare ,2000
3 F.D.Unguranu, Curs de chirurgie general,2000
4 F.D. Ungureanu, Chirurgia abceselor hepatice, Ed. Printech, 2005.
5 F.D. Ungureanu, Chirurgia laparoscopic a herniilor hiatale, Ed. Printech, 2005.
6 F.D. Ungureanu, Polimorfism lezional al unghiului duodeno-jejunal Treitz, Ed. Printech, 2005.
7 F.D. Ungureanu, Tehnici curente n chirurgia clasic i laparoscopic, Ed. Printech, vol. 1, 2005.
8 F.D. Ungureanu, Tehnici curente n chirurgia clasic i laparoscopic, Ed. Printech, vol. 2, 2005.
9 F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 1 : Patologia chirurgicala a esofagului; Patologia chirurgicala a intestinului
subtire, Editura Titu Maiorescu, Bucuresti 2012;
10 F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 2 : Patologia chirurgicala a ficatului; Traumatismele toraco-abdominale,
Bucuresti 2014;
11 F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 3 : Patologia chirurgicala a pancreasului; Patologia chirurgicala a cailor biliare,
Bucuresti 2014;
12 N. Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala 2001, Vol. 1
13 N. Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala 2001, Vol. 2

Toate temele predate la curs sunt expuse in materialele didactice si stiintifice ale disciplinei, monografii, indrumatoare,
cursuri, in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala, corespunzand la cota
maxima asteptarilor reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sntii din tara. Majoritatea temelor expuse au corespondentul continutului stiintific solicitata de bibliografia
concursului national de rezidentiat.
Curs de 2 ore fara pauza asistat de videopoiecie pe ecran (prezentri in sistem Power
Curs
Point); Desene pe flipchart si tabla magnetica.
Laborator / stagiu clinic / seminar Nu este cazul
final
Pentru admiterea la evaluarea finala :
Prezenta la 80% din cursurile predate;
Promovarea testarilor periodice din timpul semestrului;
(Total= 100%)
- rspunsurile la examen / verificare (evaluarea final) 70 %
- testarea periodic prin lucrri de control/ colocvii 10 %
- testarea continu pe parcursul semestrului 10 %
- activitile gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10 %
- alte activiti(precizai) 0%
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,V6.
Lucrare scrisa cu 10 intrebari din tematica cursurilor predate pe parcursul a 2 ore
Raspuns corect la 5 intrebari din evaluarea finala scris Raspuns corect si complet la intrebarile din evaluarea
sau expunerea partiala a subiectelor din tematica cursului finala sau expunerea integrala a subiectelor din tematica
Descrierea corecta a instrumentarului chirurgical chirurgicala
laparoscopic minim necesar unei intervenii Identificarea tuturor componentelor trusei chirurgicale
laparoscopice, fara sa poata adapta trusa chirurgicala la laparoscopice precum si adaptarea instrumentarului la
specificul interventiei. specificul interventiei.
Descrierea corecta si cunosterea notiunilor de utilizare a Cunoasterea amanuntita a indicatiilor, contraindicatiilor,
aparaturii chirurgicale aferente chirurgiei laparoscopice limitelor si riscurilor chirurgiei laparoscopice;
Cunoasterea asepsiei si antisepsiei chirurgicale Cunoasterea amanuntita a scalelor de risc anestezico-
Cunoasterea aproximativa a constantelor biologice si a chriurgical.
imagisticii.
Data completrii
25.09.2014

Conf. Univ. Dr. Dan Ioan Ulmeanu Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan

Conf. Univ. Dr. Dan Ioan Ulmeanu -
29.09.2014
FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Medico-chirurgicale i
Departamentul
Profilactice
Denumirea disciplinei PRACTIC DESPECIALITATE

Funciadidactic ,
numeleiprenumele
Prof.Univ. Dr. Manastireanu Dan
titularului de
disciplin
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
Sef Lucrari Veselu Gabriel
responsabil de
practica
Funciadidactic ,
numeleiprenumele
Sef Lucrari Veselu Gabriel
titularului de
verificare
M.O.
Codul disciplinei Categoria formativ a disciplinei DS
M.3.0006.07
Anul de studiu III Semestrul Tipul de evaluare final (E, V) V6
Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional , F-facultativ ) O Num rul de credite 2
Num rdeorepes pt mn din care ore de curs:
stagiu clinic
Totaloredinplanuldenv mnt 160 din care ore de curs: 160
stagiu clinic
Total ore studiu
Total ore pe semestru 0
individual
Distribuiafonduluidetimp ore
1.Descifrareaistudiulnotielordecurs 0
10.Consultaii 0
13. Tutoriat 0
14.Examin ri 0
15.Alteactivit i: 0
Denumirea cursului PRACTICA DE SPECIALITATE
Competeneleprofesionale Cunoaterea, nelegerea, explicarea iinterpretarea tuturor cunotinelor teoretice
specifice disciplinei obinute n cursul anului III
- Aplicarea practic alegislaieisanitarendomeniuiconsecinelenerespect rii
acesteia
- ntelegereanecesit iim surilordeprimajutor,aactivit ilorindividualeicolective.
Competeneletransversale Dezvoltarea ca viitoare cadre medicale cu specificaiedirect avalenelor

tridimensionalealeentit ii lor medic, membru al familiei i participant la viaa
social
Obiectivul general al disciplinei Familiarizareastudenilorcupracticadezicuzi,fundamentat pecunotiinele
teoretice obinute
Obiectivele specifice disciplinei nelegerea importanei activit iipracticepentruntreagacarier medical
Coninutul cursului Programa analitic

Nr. ore total 160
Limbajului medical folosireacorect /logic anoiunilormedicalenclinic (anamneza,antecedentelepersonale
normale i patologice, antecedentele herede-colaterale) la ntocmirea foii de observaie.
Administrativ - drepturileiobligaiilepacientului,obinereaconsim mntulinformat,noiuni generale despre
malpratice, noiunigeneraledemanagementhospitalier,cunoatereaiaplicarearegulilorcuprinsencadrul
precauiiloruniversale.
Igieno-dietetice i de microclimat - sp lareachirurgical aminilor,dezinfeciaminilorcusoluiialcoolice,
mbr careaechipamentuluisterilpentrusaladeoperaii,reguliimetodededezinfecie,asepsieiantisepsie.
Supravegherea pacienilor - T,AV,respiraie,diurez ,scaun,v rs turi,perspiratioinsensibilis,sput ,observarea
monitoriz riifunciilor vitale prin metode invazive.
Manevre medico-chirurgicale - m surareaneinvaziv aTAi presiunii venoase, determinarea hiperglicemiei
provocate, ventilaiaartificial i IOT, analiza EKG patologic; abordul venos periferic i central, recoltarea sngelui
venos, recoltarea uroculturii, sputei, recoltarea secreiilor digestive.
1. Proca E., sub red- Tratat de patologie chirurghical ,vol.I,Ed.Med.,Bucureti,1989;
2. VexlerL.,D nil N.- MicachirurghieEd.Junimea,Iai,1984
3. Kaufmann A., sub red- Propedeutic isemiologiechirurghical ,Ed.Dacia,Cluj-Napoca, 1986.
4. Angelescu N.- Tratatdepatologiechirurghical - Ed.Med, vol.1i2,Bucureti,2001;
5. PricuAl.- Chirurghie,vol.1i2- Ed.did.ped.,Bucureti,1994-1995;
6. BancuV.E.icolab.- Patologiechirurghical - Ed.did.ped.,Bucureti,1983
7. AngelescuN.,AndronescuPD,Chirurgiegeneral ..Ed.Medical ,Bucureti,2000
8. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan, Profilaxia in medicina de familie, editura Procardia 2001, litografia UMF 2002.
9. Restian, M. Mateescu, Ghid practic de medicina familiei, Ed. Universitara C. Davila Buc., 1998
Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor profesionale i
angajatorilorreprezentatividindomeniulS n t ii
Parcurgerea stagiului de pregatire practica de specialitate permite integrarea viitorului medic intr-un mediu profesional
responsabil, deprinderea colaborarii cu specialisti din diverse domenii, dezvoltarea capacitatii de a a asigura asistenta clinica
intr-o diversitate de problematici corespunzand asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si
angajatorilor reprezentativi din domeniul Sanatatii.

Practic Activitateauzual ainstituiei
Standardminimdeperforman vezi - STANDARDELE PRACTICII DE SPECIALITATE

ANUL III , BAREM DE PRACTIC
(Total = 100%)
- r spunsurile la examen / verificare (evaluarea final ) 80%
- r spunsurile finale la lucr rile practice de laborator
- testarea periodic prin lucr ri de control / colocvii 10%
- testarea continu pe parcursul semestrului
- activit ile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 10%
- alte activit i
Descriei modalit ile practice de evaluare final , E/V. lucrarescris
cunotinepentrunota5 noiunidebaz cunotinepentrunota10 toate noiunile predate
superficial;
Data complet rii

25.09.2014
ef Departament,
Titular disciplin ,
Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan
Titular de verificare,
Responsabil de practica,
Sef Lucrari Veselu Gabriel Sef Lucrari Veselu Gabriel
29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul
Profilactice
Denumirea disciplinei SEMIOLOGIA CHIRURGICAL

Funcia didactic,
numele i prenumele
Prof.Univ.Dr. Ungureanu Dan
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Sef Lucrari Dr. Veselu Gabriel (p.o.)
titularului de curs
Funcia didactic,
numele i prenumele Sef Lucrari Dr. Veselu Gabriel
titularului de seminar As. Univ. Drd. Paduraru Mihai
/ laborator / stagiu Dr. Anghel Claudiu
clinic

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 2
13. Tutoriat 2
14. Examinri 4
Denumirea cursului SEMIOLOGIA CHIRURGICALA
Competeneleprofesionale Evaluarea critica a ipotezelor, a mijloacelor si metodelor de diagnostic utilizate ca
specifice disciplinei suport pentru formularea individualizata a diagnosticului.
Efectuarea anamnezei si examenului clinic complet precum si cunoasterea
manoperelor chirurgicale de baza, solicitarea investigatiilor complementare
adecvate, formularea unui diagnostic pozitiv si diferential corect.
(portaluri Internet, aplicatii specificice, baze de date, aplicatii on-line) atat in lb.
profesionale.
Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea si interpretarea simptomelor si semnelor bolilor chirurgicale
Insusirea deprinderilor examinarii corecte a bolnavului chirurgical.
Aprecierea diagnosticului paraclinic - biologic si imagistic - in patologia chirurgicala.
Prezentarea instrumentarului chirurgical si a accesoriilor din sectia de chirurgie
(drenaje, sonde, pansamente).
Insusirea notiunilor de asepsie si antisepsie
Obiectivele specifice disciplinei Examinarea corecta a pacientului cu afectiune chirurgicala (acuta sau cronica).
Orientarea asupra diagnosticului.
Conturarea planului diagnostic.
Prelevarea probelor biologice .
Pregatirea pacientului pentru examinari endoscopice si pentru momentul operator.
Evaluarea si monitorizarea pacientului pre- si post operator.
Studierea semnelor si simptomelor, atat ca mod de obtinere a lor cat si ca mod de
interpretare, incluzand astfel o parte tehnica de recoltare a datelor clinice si
paraclinice cat si o parte interpretativa de diagnostic diferential.
Insusirea modului de redactare a foii de observatie clinica, in perspectiva elaborarii
unui diagnostic cat mai rapid si exact.
Notiunile acumulate, utilizate in egala masura de toate specialitatile chirurgicale, fac
parte din formarea de baza pe care se construieste gandirea viitorului medic
generalist sau chirurg.

1. Semiologia chirurgicala a afectiunilor glandei tiroide
4 ore
Gusa endemica, Hipertiroidiile, Tiroiditele, Cancerul tiroidian
2. Semiologia chirurgicala a afectiunilor glandei mamare
4 ore
Bolile inflamatorii si distrofiile glandei mamare, Tumori benigne si maligne
3. Semiologia chirurgicala a afectiunilor esofagului.
Tulburari de motilitate. Diverticuli esofagieni, Hernii hiatale, Boala de reflux gastroesofagian, Cancerul 4 ore
esofagian
4. Semiologia chirurgicala a afectiunilor stomacului si duodenului.
4 ore
Boala ulceroasa,Sindromul Zollinger- Ellison, Cancerul gastric, leziuni ampulare
5. Semiologia chirurgicala a afectiunilor intestinului subtire.
Enterita regionala, tuberculoza si boala Crohn, Enterita necrozanta si infarctul entero-mezenteric , 4 ore
Obstructiile intestinului subtire ( invaginatia, incarcerarea, strangularea); Tumorile intestinului subtire
6. Semiologia chirurgicala a afectiunilor colonului si apendicelui cecal.
Apendicita acuta si cronica, polipoza si diverticuloza colica, Afectiuni de tip inflamator : Rectocolita
4 ore
ulcero-hemoragic,
Boala Chron, Volvulusul colonului, Neoplasmele colonului
7. Semiologia chirurgicala a afectiunilor rectului si canalului anal
4 ore
Abcesele si fistulele perianale, Fisura anala, Boala hemoroidala, Cancerul rectal si anal
1. Foaia de observaie i examenul bolnavului chirurgical. 4 ore
2. Asepsia-antisepsia. Sterilizare (practic). 4 ore
3. Pansamente i bandaje. Clisme, splturi, sondaje. 4 ore
4. Puncii: Puncia aspirativa, punctia biopsie, paracenteza, toracocenteza. Recoltarea de produse biologice pentru
4 ore
germeni microbieni.
5. Hemoragia hemostaza provizorie. Transfuzia de sange. Monitorizarea pacientului (TA, AV, diureza,scaun,
4 ore
greutate, temperatura, plaga etc).
6. Infecii acute: celulita, panaritiu, flegmon, gangrena bacteriana, gangrena gazoas, fasceita necrozanta, ulcerul
4 ore
arterial, ulcerul venos, tetanosul, septicemia, septicopiohemia.
7. Caz clinic pacientul cu afectiune a glandei tiroide (leziuni distrofice, leziuni inflamatorii, leziuni tumorale)
4 ore
elemente semiologice, valori biologice sugestive
8. Caz clinic pacientul cu afectiune a glandei mamare (leziuni distrofice, leziuni inflamatorii, leziuni tumorale)
4 ore
elemente semiologice, valori biologice sugestive
9. Caz clinic - pacientul cu afectiune a peretelui abdominal elemente semiologice, valori biologice sugestive 4 ore
10. Caz clinic - pacientul cu afectiuni esofagiene elemente semiologice, valori biologice sugestive 4 ore
11. Caz clinic - pacientul cu boala ulceroasa gastro-duodenale elemente semiologice, valori biologice sugestive 4 ore
12. Caz clinic - pacientul cu afectiuni ale intestinului subtire,a hemicolonului drept si stang elemente semiologice,
4 ore
valori biologice sugestive
13. Caz clinic - pacientul cu afectiuni rectale si ale canalului anal elemente semiologice, valori biologice sugestive 4 ore
14. Caz clinic - pacientul cu apendicita acuta - elemente semiologice, valori biologice sugestive 4 ore
Bibliografieminimal
1. Gabriel Veselu, Elemente de semiologie chirurgicala pentru an III, sem I, Ed. Hamangiu, 2013
2. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 1 : Patologia chirurgicala a esofagului; Patologia chirurgicala a intestinului
3. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 2 : Patologia chirurgicala a ficatului; Traumatismele toraco-abdominale,
Bucuresti 2014;
4. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 3 : Patologia chirurgicala a pancreasului; Patologia chirurgicala a cailor biliare,
Bucuresti 2014;
5. Adriana Badulescu, Curs - Semiologie Chirurgicala, Ed.Titu Maiorescu, 2011 vol. 1
6. Adriana Badulescu, Lucrari Practice - Semiologie Chirurgicala, Ed. Titu Maiorescu, 2012 vol. 1
7. N. Angelescu, Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala 2001, Vol. 1

Toate temele predate la curs si stagii practice sunt expuse in materialele didactice si stiintifice ale disciplinei, monografii,
indrumatoare, cursuri, in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala,
corespunzand la cota maxima asteptarilor reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatorilor
reprezentativi din domeniul Sntii din tara. Majoritatea temelor expuse au corespondentul continutului stiintific solicitata de
bibliografia concursului national de rezidentiat.
Expunerea interactiva a materialului conform programei analitice - prezentari
Curs
powerpoint.
Invatamantul practic la patul bolnavului, sub indrumarea asistentului de grupa.
Laborator / stagiu clinic / seminar Evaluarea cunostintelor teoretice expuse la curs 30 min la inceputul cursului ce
urmeaza finalizarii capitolului specific notiunilor ce vor fi evaluate
final
Stapanirea anamnezei;
Examinare fizica coerenta a pacientului;
Promovarea cu minim din punctajul maxim a tuturor seminariilor din cunostintele teoretice
Completarea corecta a minim 10 foi de observatie, implicit orientarea asupra unui plan de investigatii;
Interpretarea valorilor biologice ale examinarilor pacientului
Interpretarea examinarilor radiologice, ecografice, endoscopice, tomografice si a examenului histopatologic.
Asistarea la mici interventii si interventii chirurgicale.
Prezentarea caietului de stagiu complet
Promovarea Baremului de cunostinte minime evaluat in ultima saptamana a stagiului clinic
(Total = 100%)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E.
Examen scris cu 10 subiecte pe parcursul a 3 ore
Cerineminimepentrunota5 Cerine pentru nota 10
Promovarea examenului practic Cunoasterea si ntelegerea notiunilor predate la cursuri si
Promovarea baremului de cunostinte minime stagii n proportie de 95-100%.
Cunoasterea si ntelegerea notiunilor de important Prezenta integrala la cursuri si stagii.
major, absolut necesare pentru stabilirea unui diagnostic Consultarea bibliografiei suplimentare
cu indicatie chirurgical
Cunoasterea informatiilor predate la cursuri si stagii n
proportie de 60%
Data completrii
25.09.2014

Sef Lucrari Dr. Veselu Gabriel

As. Univ. Drd. Paduraru Mihai
Dr. Anghel Claudiu
29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor Medico-chirurgicale si
Departamentul
profilactice
Denumirea disciplinei SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
titularului de curs
Funcia didactic,
titularului de seminar As. Univ. Drd. Paduraru Mihai
/ laborator / stagiu Dr. Anghel Claudiu
clinic

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 2
13. Tutoriat 2
14. Examinri 4
Denumirea cursului SEMIOLOGIE CHIRURGICALA
Competeneleprofesionale Evaluarea critica a ipotezelor, a mijloacelor si metodelor de diagnostic utilizate ca
specifice disciplinei suport pentru formularea individualizata a diagnosticului.
Efectuarea anamnezei si examenului clinic complet precum si cunoasterea
manoperelor chirurgicale de baza, solicitarea investigatiilor complementare
adecvate, formularea unui diagnostic pozitiv si diferential corect.
(portaluri Interne, aplicatii specificice, baze de date, aplicatii on-line) atat in lb.
profesionale.
Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea si interpretarea simptomelor si semnelor bolilor chirurgicale
Insusirea deprinderilor examinarii corecte a bolnavului chirurgical.
Aprecierea diagnosticului paraclinic - biologic si imagistic - in patologia chirurgicala.
Prezentarea instrumentarului chirurgical si a accesoriilor din sectia de chirurgie
(drenaje, sonde, pansamente).
Insusirea notiunilor de asepsie si antisepsie.
Obiectivele specifice disciplinei Examinarea corecta a pacientului cu afectiune chirurgicala (acuta sau cronica).
Orientarea asupra diagnosticului.
Conturarea planului diagnostic.
Prelevarea probelor biologice.
Pregatirea pacientului pentru examinari endoscopice si pentru momentul operator.
Evaluarea si monitorizarea pacientului pre- si post operator.
Studierea semnelor si simptomelor, atat ca mod de obtinere a lor cat si ca mod de
interpretare, incluzand astfel o parte tehnica de recoltare a datelor clinice si
paraclinice cat si o parte interpretativa de diagnostic diferential.
Insusirea modului de redactare a foii de observatie clinica, in perspectiva elaborarii
unui diagnostic cat mai rapid si exact.
Notiunile acumulate, utilizate in egala masura de toate specialitatile chirurgicale, fac
parte din formarea de baza pe care se construieste gandirea viitorului medic
generalist sau chirurg.

1. Semiologia chirurgicala a afectiunilor toracelui.
Traumatismele toracice
Pleureziile purulente 4ore
Chistul hidatic pulmonar
Cancerul bronho-pulmonar
2. Semiologia chirurgicala a defectelor parietale abdominale.
Herniile inghinale, femurale si ombilicale
4ore
Hernii rare ale peretelui abdominal
Eventratiile si evisceratiile
3. Semiologia chirurgicala a afectiunilor CBEH.
Litiaza veziculara
Litiaza biliara 4 ore
Cancerul veziculei biliare
Cancerul caii biliare
4. Semiologia chirurgicala a afectiunilor ficatului si CBIH.
Boala lui Caroli si litiaza intrahepatica
Cirozele hepatice 4 ore
Abcesele hepatice
Chistul hidatic hepatic
Tumorile hepatice
5. Semiologia chirurgicala a afectiunilor pancreasului.
Pancreatita acuta
Pancreatita cronica 4 ore
Neoplasmele pancreasului endocrin
Neoplasmele pancreasului exocrin
6. Semiologia chirugicala a afectiunilor splinei.
Hipersplenismul hematologic si immunologic 4 ore
Traumatismele si abcesele splinei
7. Semiologia chirurgicala a afectiunilor vasculare periferice.
Sindromul de ischemie cronica periferica (ateroscleroza obliteranta, trombangeita obliteranta, arteriopatia
diabetica)
Sindromul de ischemie acuta periferica 4 ore
Bolile vasomotricitatii
Boala varicoasa
Flebitele superficiale si profunde, boala trombo-embolica
Coninutullaboratorului/ stagiului clinic / seminarului Programaanalitic Nr. ore

1. Infecia nozocomial. Antibioterapia n chirurgie, indicatii de electie. 4 ore
2.Caz clinic pacientul cu leziune toracica cu indicatie chirurgicala elemente clinice semiologice, explorari
4 ore
biologice si imagistice sugestive.
3. Traumatisme ale partilor moi: contuzii, plgi, cicatrizarea normal i patologica. 4 ore
4. Traumatisme arteriale, nervoase si tendinoase. 4 ore
5. Caz clinic - pacientul cu insuficienta venoasa membre pelvine - elemente clinice semiologice, explorari
8 ore
6. Caz clinic pacientul cu sindromului ischemic membrul pelvin - elemente clinice semiologice, explorari
4 ore
7. Caz clinic pacientul cu afectiune a peretelui abdominal - elemente clinice semiologice, explorari biologice si
8 ore
imagistice sugestive.
8. Caz clinic pacientul cu afectiune biliara - elemente clinice semiologice, explorari biologice si imagistice
4 ore
sugestive.
9. Caz clinic- pacientul cu afectiune hepatica cu indicatie chirurgicala - elemente clinice semiologice, explorari
4 ore
10. Caz clinic pacientul cu afectiune pancreatica (inflamatii, adenocarcinom pancreatic, ampulom Vaterian) -
4 ore
elemente clinice semiologice, explorari biologice si imagistice sugestive.
11. Discutii interactive cu privire la sindroamele intalnite la pacientul chirurgical sindrom anemic, sindrom icteric
8 ore
(icter de etiologie benigna/maligna), sindrom ischemic etc
Bibliografieminimal
1. Veselu Gabriel, Elemente de semiologie chirurgicala pentru anul III, sem II, Ed. Hamangiu, 2013
2. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 1 : Patologia chirurgicala a esofagului; Patologia chirurgicala a intestinului
3. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 2 : Patologia chirurgicala a ficatului; Traumatismele toraco-abdominale,
Bucuresti 2014;
4. F.D. Ungureanu, Curs de Chirurgie - Vol 3 : Patologia chirurgicala a pancreasului; Patologia chirurgicala a cailor biliare,
Bucuresti 2014;
5. Adriana Badulescu, Curs - Semiologie Chirurgicala, Ed.Titu Maiorescu, 2011 vol. 1
6. Adriana Badulescu, Lucrari Practice - Semiologie Chirurgicala, Ed. Titu Maiorescu, 2012 vol. 1

Toate temele predate la curs si stagii practice sunt expuse in materialele didactice si stiintifice ale disciplinei, monografii,
indrumatoare, cursuri, in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala,
corespunzand la cota maxima asteptarilor reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatorilor
reprezentativi din domeniul Sntii din tara. Majoritatea temelor expuse au corespondentul continutului stiintific solicitata de
bibliografia concursului national de rezidentiat.
Expunerea interactiva a materialului conform programei analitice - prezentari
Curs
powerpoint.
Invatamantul practic la patul bolnavului, sub indrumarea asistentului de grupa.
Laborator / stagiu clinic / seminar Evaluarea cunostintelor teoretice expuse la curs 30 min la inceputul cursului ce
urmeaza finalizarii capitolului specific notiunilor ce vor fi evaluate
final
Stapanirea anamnezei;
Examinare fizica coerenta a pacientului;
Promovarea cu minim din punctajul maxim a tuturor seminariilor din cunostintele teoretice
Completarea corecta a minim 10 foi de observatie, implicit orientarea asupra unui plan de investigatii;
Interpretarea valorilor biologice ale examinarilor pacientului
Interpretarea examinarilor radiologice, ecografice, endoscopice, tomografice si a examenului histopatologic.
Asistarea la mici interventii si interventii chirurgicale.
Prezentarea caietului de stagiu complet
Promovarea Baremului de cunostinte minime evaluat in ultima saptamana a stagiului clinic
(Total = 100%)
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V.
Examen scris cu 10 subiecte pe parcursul a 3 ore
Promovarea examenului practic Cunoasterea si ntelegerea notiunilor predate la cursuri si
Promovarea baremului de cunostinte minime stagii n proportie de 95-100%.
Cunoasterea si ntelegerea notiunilor de important Prezenta integrala la cursuri si stagii.
major, absolut necesare pentru stabilirea unui diagnostic Consultarea bibliografiei suplimentare
cu indicatie chirurgical
Cunoasterea informatiilor predate la cursuri si stagii n
proportie de 60%
Data completrii
25.09.2014

Prof.Univ.Dr. Ungureanu Dan Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan
Titular de curs,
Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,
Sef Lucrari Dr. Veselu Gabriel (p.o.) As. Univ. Drd. Paduraru Mihai
Dr. Anghel Claudiu
29.09.2014
FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul
Profilactice
Denumirea disciplinei Siguranta transporturilor

Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Sef de lucrari Dr. Serban Simina
titularului de
disciplin
Func iadidactic ,
numeleiprenumele Sef de lucrari Dr. Serban Simina (p.o.)
titularului de curs
Func iadidactic ,
numeleiprenumele
Codul disciplinei M.O.05 Categoria formativ a disciplinei DS

Regimul disciplinei Op-op ional , Op Num rul de credite 2
stagiu clinic
Total ore din planuldenv mnt 14 din care ore de curs: 14 0
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
4.Documentaresuplimentar nbibliotec
5.Activitatespecific depreg tireSEMINAR
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc
7.Pregatirelucr ridecontrol
8.Preg tireprezent ri orale
10.Consulta ii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe Internet
13. Tutoriat
14.Examin ri
15.Alteactivit i:
Denumirea cursului
Competeneleprofesionale nsuireanoiunilorteoreticeipracticeprev zutenprogramaanalitic a
specifice disciplinei disciplinei de Siguranta transporturilor, privind aptitudinea personalului cu
atributii in siguranta transporturilor inoiuniprivindlegislaiades n tatei
securitate la locul de munc ,
identificarea baremurilor medicale
formulareaprotocoluluideinvestigaiiparacliniceidelaboratorn
diagnosticul diferitelor boli incadrulcontroalelormedicalelaangajarei
periodicealepopulaieiactive
Competeneletransversale - capacitate de analiza si sinteza
- capacitate de organizare
- capacitate de intelegere
- capacitate de evaluare si autoevaluare
- formarea unui comportament etic
- capacitate de de a lucra in echipa
Obiectivul general al disciplinei Prezentarea aspectelor generale privind activitatea medicului ce lucreaza intr-o
comisie de siguranta transporturilor
Prezentarea aspectelor legislative privind examinarea medicala si psihologica a
personalului cu atributii in siguranta transporturilor
Obiectivele specifice disciplinei Expunerea atributiilor personalului medical implicat in domeniul sugurantei
transporturilor si a cadrului legislativ in care trebuie sa isi desfasoare activitatea, cu
privire la sanatatea si securitatea la locul de munca .
Stabilirea protocolului de investigatii paraclinice si de laborator in diagnosticul
diferitelor boli.

1. Siguranta transporturilor GENERALIT I
1
2. Organizarea comisiilor de siguranta transporturilor

1
3. Prezentarea baremurilor medicale
2
4. 4 Examinarea medicala si psihologica la angajare a personalului cu atributii in siguranta transporturilor

4
5. 5 examinarea medicala si psihologica a personalului cu atributii in siguranta transporturilor pentru

controlul periodic 4
6. Aprecierea aptitudinii in munca pentru personalul din transportul feroviar 1
7. Aprecierea aptitudinii in munca pentru conducatorii auto.

1
Probleme speciale de medicina muncii
Coninutul laboratorului / stagiului clinic / seminarului Programa analitic

Nr. ore
Serban Simina Medicina muncii in transporturi editura Printech 2003,ISBN 973-652-795-6
Legislatie ordinele MT nr 1256,1257,1258,1259,1261,1263/decembrie 2013

Insusirea notiunilor expuse in cadrul cursului Siguranta transportului vine in completarea disciplinei Medicina muncii, boli
profesionale si expertiza medicala, ajutand la dezvoltarea profesionala a viitorului medic catre un domeniu tintit de o relaa
importanta in functionarea sistemului socio-profesional romanesc si corezpunzand astfel asteptarilor reprezentantilor
comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul Sanatatii.

Expunere a materiei de studiu sub forma de prelegeri orale si grafice,prelucrat in
Curs
aplicatia Power Point
Prezent ridecazuri clinice si investigatii paraclinice specifice patologiei complexe
Seminar
predate la curs,discuii
practice pentru a fi admis la examenul practic laseminarpentruafiadmislaverificareafinal
- cunoasterea legislatiei
-interpretarea corecta a buletinelor de analize(toxicologice,ergonomice,hematologice,biochimice,) si alte investigatii
paraclinice
-deprinderea calitatilor necesare stabilirii diagnosticului pozitividiferenial pentru boala
-asimilarea elementelor de baza ale codului etic profesional.

(Total = 100%)
- r spunsurile la examen / verificare (evaluarea final ) 90%
- r spunsurile finale la lucr rile practice de laborator %
- testarea periodic prin lucr ri de control / colocvii 5%
- activit ile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. %
- alte activit i 0%
Descriei modalit ile practice de evaluare final , lucrare scris descriptiv
Studentul cunoaste principalele concepte:siguranta Studentul cunoaste si foloseste corect principalele
transporturilor,barem medical,apt cu restrictie conceptele si notiunile studiate
Poate efctua anamneza Dobndireacompetenelorspecificedisciplinei
Limbajul de specialitate este cunoscut Folosirea unui limbaj complex de specialitate
Diagnosticulpozitivnboalaprofesional i boala
legat deprofesiune
Rezolvarea unui caz clinic
Data complet rii

29.09.2014
Titular disciplin , ef Departament,

Sef Lucrari Dr. Serban Simina Prof. Univ. Dr. Dan Manastireanu

Sef Lucrari Dr. Serban Simina
Data aviz riin departament

25.09.2014
FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor medico-chirurgicale si
Departamentul
profilactice
Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE SI FARMACOLOGIE CLINICA

Funcia didactic,
numele i prenumele
Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu
titularului de curs
Funcia didactic,
titularului de seminar Sef. lucr. Dr. Nicoleta Simona Bengea
/ laborator / stagiu As. univ. Dr. Toma Mihai
clinic

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 0
14. Examinri 0
Denumirea cursului Farmacologieifarmacologieclinic

Competeneleprofesionale Cunoasterea si intelegerea notiunilor specifice disciplinei
specifice disciplinei Familializarea cu terminologia specifica farmacologiei si cu notiunile de
farmacocinetica, farmacodinamica, farmacologie.
Competeneletransversale s demonstreze preocuparea pentru perfectionarea continua profesionala

prin antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei in
vederea adaptarii compententelor profesionalea la dinamica contextului social
s participe la proiecte avnd caracter tiinific, compatibile cu cerinele

integrrii n nvmntul european
stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de

invatare pentru cresterea efi
Obiectivul general al disciplinei Transmiterea informatiilor despre diferite clase de medicamente inseamna
cunoastere
Dobandirea notiunilor transmise prin aplicarea lor in prescrierea de retete
inseamna dobandirea abilitatii practice.
Obiectivele specifice disciplinei La curs: cunoaterea i nsuirea unor noiuni teoretice privind
medicamentele: farmacocinetic, farmacodidamic, farmacotoxicologie,
particulariti ale diferitelor clase de medicamente.
La lp: - dobandirea notiunilor de prescriptie medicala si receptura preparatelor
magistrale si tipizate; aplicarea notiunilor teoretice dobandite la curs prin
prescrierea de retete.

Curs1. Introducere in Farmacologie.
2
Farmacocinetica generala: absorbtie, distributie, biotransformare si eliminare.
Curs 2 Principalii parametrii farmacocinetici. 2
Curs 3. Elemente de farmacodinamie generala. 2
Curs 4. Elemente de farmacotoxicologie. 2
Curs 5. Sistemul nervos vegetativ: elemente de anatomia si fiziologia sistemului nervos vegetativ. Tipuri de
2
medicatie SNV. Medicatia colinergica.
Curs 6. Continuare medicatia colinergica. Medicatia adrenergica. 2
Curs 7. Continuare medicatia simpatomimetica. Medicatia simpatolitica. 2
Curs 8. Anestezice locale. Medicatia SNC: Anestezice generale. 2
Curs 9. Continuare medicatia SNC: Inhibitoare (deprimante) motorii centrale: Antiepileptice, Antiparkinsoniene,
2
Miorelaxante centrale.
Curs 10. Continuare medicatia SNC: Hipnotice, sedative, anxiolitice (tranchilizante minore). Neuroleptice. 2
Curs 11. Continuare medicatia SNC: Antidepresivele si litiul. Medicatia central excitanta. 2
Curs 12. Analgezice opioide si antagonisti de opioide. 2
Curs 13. Analgezice, antipiretice, antiinflamatoare.Medicatia in guta.Medicatia in poliartrita reumatoida. 2
Curs 14. Glucocorticoizii (medicatia cortizonica). Histamina si antihistaminice. Medicatia antidiabetica. 2
Coninutul laboratorului / stagiului clinic / seminarului Programa analitic Nr. ore
LP.1 Generalitati: definitia medicament, drog, substanta activa. Denumirea medicamentelor. Notiuni de cercetare
2
experimentala si clinica.
LP.2 Farmacopeea. Elemente de legislaie in domeniul medicamentului i autorizarea medicamentelor. 2
LP.3 Forme medicamentoase solide si semisolide. 2
LP.4 Forme medicamentoase lichide si gazoase. 2
LP.5 Reteta sau prescriptia medicala: partile retetei; reguli de prescriere a preparatelor magistrale si tipizate. 2
LP.6 Exemple de receptura magistrala. Timpul si conditii optime de administrare a medicamentelor.
LP.7 Cercetarea in domeniul medicamentului. Modele experimentale in cercetarea farmacologica. 2
LP.8 Receptura SNV: ex. prescrierea de simpatomimetice, simpatolitice; 2
LP.9 Receptura SNV: ex. prescrierea de parasimpatomimetice, parasimpatolitice; 2
LP.10 Verificare SNV 2
LP.11 Receptura SNC: ex.prescrierea de hipnotice, sedative 2
LP.12 Receptura SNC: ex.prescrierea de anxiolitice,antipsihotice 2
LP.13 Verificare SNC. 2
LP.14 Examen practic 2
Bibliografieminimal
1. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie general, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998;
2. Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medical, Bucureti, 2005;
3. Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediia a VII-a, Editura Medical, Bucureti 2001;
4. Valentin Stroescu (sub red) Farmacologie- teste de evaluare, editura All 2001.
5. Valentin Stroescu, Indreptar pentru prescrierea medicamentelor, ed. ALL, ed.III-a 1998.
6. Sorin Paveliu Farmacologie clinica - note de curs. Editura Infomedica, Bucureti 2002.
7. Sorin Paveliu Farmacologie clinica teste de evaluare - Editura Infomedica, Bucureti 2009.
8. Alina Proca, Curs de farmacologie pentru studentii Facultii de medicin general Bucuresti 2009 ;
9. Bertram G. Katzung, Basic & Clinical Pharmacology, 10th Edition, Editura The McGraw-Hill Companies, Inc. 2007

Cursul permite integrarea intr-un mediu profesional responsabil, dezvoltarea unor programe de cercetare aplicativa, fiind in
domeniul Sanatatii.

Transmiterea informatiilor, respectiv explicarea acestora folosind mod de prezentare in
Curs
format Power Point
Explicarea prescriptiei medicale.
Prescrierea de retete folosind un mod interactiv de lucru cu studentii.
final
- insusirea notiunii de prescriptie medicala;
- insusirea notiunilor de preparat magistral si tipizat;
- aplicarea cunostintelor teoretice dobandite la curs, prescriind diferite tipuri de retete;
- dovedirea faptului ca au reusit sa isi insuseasca informatiile transmise prin parcurgerea a trei tipuri de seminare si anume:
verificare din notiunile de farmacologie generala, verificare din notiunile de SNV, verificare din notiunile de SNC.

(Total = 100%)
- rspunsurile finale la lucrrile practice de laborator admis/respins conditie de acceptare la testarea
teoretica finala a cunistintelor acumulate
- alte activiti -
Descriei modalit ile practice de evaluare final , E/V.
Examen (lucrare scrisa tip grila) / Examen practic individual / Referat stiintific
parcurgerea testarilor periodice prin lucrari de Asimilarea elementelor de farmacografie si
control cu raspunsuri finale corecte >60%, respectiv prescrierea corecta a doua retete conform cerintelor
obtinerea unor scoruri de tip satisfacator in cursul Obtinerea unor punctaje de peste 70% la testarile
acestor testari pe parcursul semestrului intermediare
prescrierea corecta a unei retete Prezentarea unui referat conform cerintelor
completarea corecta a cel putin 60% din subiecte la Participarea la activitatea un proiect de cercetare de
examenul final. nivel student
Completarea corecta a tuturor testelor saptaminale
Obtinerea unui punctaj de peste 90% la examinarea
finala
Data completrii
25.09.2014

Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu Conf. Univ. Manole Cojocaru

Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu Sef. lucr. Dr. Nicoleta Simona Bengea
As. univ. Dr. Toma Mihai

29.09.2014
FIA DISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Disciplinelor medico-chirurgicale si
Departamentul
profilactice
Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE SI FARMACOLOGIE CLINICA

Funcia didactic,
numele i prenumele
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
titularului de curs
Funcia didactic,
titularului de seminar Sef. lucr. Dr. Nicoleta Simona Bengea
/ laborator / stagiu As. univ. Dr. Toma Mihai
clinic

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
10. Consultaii 0
13. Tutoriat 0
14. Examinri 0
Denumirea cursului Farmacologieifarmacologieclinic

Competeneleprofesionale Cunoasterea si intelegerea notiunilor specifice disciplinei
specifice disciplinei Familializarea cu terminologia specifica farmacologiei si cu notiunile de
farmacocinetica, farmacodinamica, farmacologie.
Competeneletransversale s demonstreze preocuparea pentru perfectionarea continua profesionala

prin antrenarea abilitatilor de gandire si practica specifice disciplinei in
vederea adaptarii compententelor profesionalea la dinamica contextului social
s participe la proiecte avnd caracter tiinific, compatibile cu cerinele

integrrii n nvmntul european
stimularea colaborarii interdisciplinare, folosirea eficienta a resurselor de

invatare pentru cresterea efi
Obiectivul general al disciplinei Transmiterea informatiilor despre diferite clase de medicamente inseamna
cunoastere
Dobandirea notiunilor transmise prin aplicarea lor in prescrierea de retete
inseamna dobandirea abilitatii practice.
Obiectivele specifice disciplinei La curs: cunoaterea i nsuirea unor noiuni teoretice privind
medicamentele: farmacocinetic, farmacodidamic, farmacotoxicologie,
particulariti ale diferitelor clase de medicamente.
La lp: - dobandirea notiunilor de prescriptie medicala si receptura preparatelor
magistrale si tipizate; aplicarea notiunilor teoretice dobandite la curs prin
prescrierea de retete.

Curs 1. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia tonicardiaca 2
Curs 2. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia antiaritmica 2
Curs 3. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia in cardiopatia ischemica (medicatia antianginoasa). 2
Curs 4. Medicatia aparatului cardiovascular: medicatia antihipertensiva. 2
Curs 5. Medicatia aparatului cardiovascular: vasodilatatoare periferice (antiischemice). Medicatia hipolipidemianta.
2
Medicatia antianemica. .
Curs 6. Medicatia aparatului cardiovascular: inlocuitori coloidali de plasma. Hemostatice. Medicatia antitrombotica. 2
Curs 7. Medicatia aparatului respirator: antitutive, expectorante, antiastmatice, decongestionante ale mucoasei
2
nazale, antihistaminice.
Curs 8. Medicatia aparatului digestiv: Antiulceroasele; Antispastice fata de musculatura gastrointestinala;
2
Antiflatulente; Antivomitive; Laxative si purgative; Antidiareice; Fermenti digestivi; Colagoge
Curs 9. Antibioticele: clasificare, rezistenta la antibiotice, antibiotice beta lactamice(peniciline, cefalosporine,
2
monobactami si carbapenemi).
Curs 10. Antibioticele: sulfonamide, trimetoprim, chinolonele, macrolide si lincosamide, tetracicline, cloramfenicolul,
2
aminoglicozidele.
Curs 11. Antibiotice polipeptidice. Medicatia antituberculoasa.Medicatia in lepra. Antifungice. Antivirale (agenti
antivirali antiinfluenza, antivirale active fata de virusul herpetic, antivirale active fata de virusurile hepatitice, 2
antivirale active fata de virusul imunodeficientei umane).
Curs 12. Terapia in cancer: tipuri de terapii, toxicitate citostaticelor, clasificarea citostaticelor. 2
Curs 13. Terapia endocrino-hormonala si biologica in cancer. 2
Curs 14. Antiseptice si dezinfectante 2
Coninutul laboratorului / stagiului clinic / seminarului Programa analitic Nr. ore
LP.1 Receptura: analgezice, antipiretice, antiinflamatoare. 2
LP.2 Recapitulare glucocorticoizi, receptura. 2
LP.3 Receptura tonicardiace. 2
LP.4 Receptura antiaritmice 2
LP.5 Receptura medicatia cardiopatiei ischemice si antihipertensiva. 2
LP.6 Receptura medicatia hipolipidemianta si antianemica.
LP.7 Lucrare intermediara I medicatia aparatului cardiovascular. 2
LP.8 Receptura medicatia aparatului digestiv. 2
LP.9 Seminar: medicatia aparat digestiv (cont) si medicatia ap respirator. 2
LP.10 Receptura antibiotice 2
LP.11 Lucrare intermediara II si Receptura antibiotice- continuare 2
LP.12 Receptura antibiotice(continuare) 2
LP.13 Recapitularea notiunilor predate si pregatire pentru examen. 2
LP.14 Examen practic 2
Bibliografieminimal
1. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie general, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998;
2. Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medical, Bucureti, 2005;
3. Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediia a VII-a, Editura Medical, Bucureti 2001;
4. Valentin Stroescu (sub red) Farmacologie- teste de evaluare, editura All 2001.
5. Valentin Stroescu, Indreptar pentru prescrierea medicamentelor, ed. ALL, ed.III-a 1998.
6. Sorin Paveliu Farmacologie clinica - note de curs. Editura Infomedica, Bucureti 2002.
7. Sorin Paveliu Farmacologie clinica teste de evaluare - Editura Infomedica, Bucureti 2009.
8. Alina Proca, Curs de farmacologie pentru studentii Facultii de medicin general Bucuresti 2009 ;
9. Bertram G. Katzung, Basic & Clinical Pharmacology, 10th Edition, Editura The McGraw-Hill Companies, Inc. 2007

Cursul permite integrarea intr-un mediu profesional responsabil, dezvoltarea unor programe de cercetare aplicativa, fiind in
domeniul Sanatatii.

Transmiterea informatiilor, respectiv explicarea acestora folosind mod de prezentare in
Curs
format Power Point
Explicarea prescriptiei medicale.
Prescrierea de retete folosind un mod interactiv de lucru cu studentii.
final
- insusirea notiunii de prescriptie medicala;
- insusirea notiunilor de preparat magistral si tipizat;
- aplicarea cunostintelor teoretice dobandite la curs, prescriind diferite tipuri de retete;
- dovedirea faptului ca au reusit sa isi insuseasca informatiile transmise prin parcurgerea a trei tipuri de seminare si anume:
verificare din notiunile de farmacologie generala, verificare din notiunile de SNV, verificare din notiunile de SNC.

(Total = 100%)
- rspunsurile finale la lucrrile practice de laborator admis/respins conditie de acceptare la testarea
teoretica finala a cunistintelor acumulate
- alte activiti -
Descriei modalit ile practice de evaluare final , E/V.
Examen (lucrare scrisa tip grila) / Examen practic individual / Referat stiintific
parcurgerea testarilor periodice prin lucrari de Asimilarea elementelor de farmacografie si
control cu raspunsuri finale corecte >60%, respectiv prescrierea corecta a doua retete conform cerintelor
obtinerea unor scoruri de tip satisfacator in cursul Obtinerea unor punctaje de peste 70% la testarile
acestor testari pe parcursul semestrului intermediare
prescrierea corecta a unei retete Prezentarea unui referat conform cerintelor
completarea corecta a cel putin 60% din subiecte la Participarea la activitatea un proiect de cercetare de
examenul final. nivel student
Completarea corecta a tuturor testelor saptaminale
Obtinerea unui punctaj de peste 90% la examinarea
finala
Data completrii
25.09.2014

Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu Conf. Univ. Manole Cojocaru

Conf. Dr. Marian Sorin Paveliu Sef. lucr. Dr. Nicoleta Simona Bengea
As. univ. Dr. Toma Mihai

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Profilactice

Denumirea disciplinei SEMIOLOGIEMEDICAL

Funciadidactic ,
numeleiprenumele
Sef Lucrari Dr. Soare Simona
titularului de
disciplin
Funciadidactic ,
numeleiprenumele Sef Lucrari Dr. Soare Simona
titularului de curs
Funciadidactic , Sef Lucrari Dr. Soare Simona
numeleiprenumele As. univ. dr. Ioana Ruxandra Albu
titularului de seminar As. univ. dr. Radu Valentin Coltuc
/ laborator / stagiu As. univ. dr. Pandelea-Dobrovicescu George Razvan
clinic Dr. Dragoescu Daniela (p.o.)
Codul disciplinei M.3.0506.01 Categoriaformativ adisciplinei DS

Regimul disciplinei (O-obligatorie, Op-opional ,F-facultativ ) O Num ruldecredite 8
stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
1.Descifrareaistudiulnotielordecurs 24
7.Pregatirelucr ridecontrol
9. Preg tireexaminarefinal 5
10.Consultaii 5
13. Tutoriat 0
14.Examin ri
15.Alteactivit i: 0
Denumirea cursului SEMIOLOGIE MEDICAL

Competen eleprofesionale - insusirea corecta a terminologiei medicale
specifice disciplinei - - dobandirea abilitatilor necesare pentru depistarea si interpretarea simptomelor si
semnelor afectiunile umane ( Anamneza ),
-insusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Auscultatia) si paraclinice ( Laborator clinic, Imagistic medical ) pentru stabilirea finala
a diagnosticului (de sindrom si apoi a diagnosticul de boala).
Competen eletransversale Activitatiledesfasurateinstagiulclinicaucascopdezvoltareaspirituluideechipa

medicala, respectiv de insusire a modalitatilor de comunicare externa privitor la
situatiile clinice studiate, punandu-se accent pe modul de comunicare orala si scrisa,
inclusiv prin utilizarea sistemelor informatice moderne. Se pune accentul pe
responsabilizarea studentilor in luarea deciziilor, corelarea cu ceilalti membri ai
colectivului. Studentii sunt determinati sa devina constienti de faptul ca pregatirea de
specialitate devine o obligatie permanenta, pe toata durata carierei medicale, aceasta
fiind o conditie esentiala in mentinerea standardelor de lucru, respectarea permanenta
a codurilor de buna practica si mentinerea in limitele de etica profesinala.
Obiectivul general al disciplinei Insusirea notiunilor fundamentale ce reprezinta obiectul de activitate al Semiologiei
medicale, disciplina ce se ocupa cu studiul simptomelor si semnelor bolilor umane, cu
metodele examinarii clinice si a unor tehnici de investigare paraclinica.
Obiectivele specifice disciplinei Iinsusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Con inutulcursului Programaanalitic 28. ore

1.DEFINI IASIOBIECTULSEMIOLOGIEIMEDICALE
Definiiaurmatoarelor notiuni: semeiologia medicala, simptomul, semnul clinic, examenul clinic (obiectiv),
2 ore
diagnosticul clinic, sindromul si boala.
2.ANAMNEZ
Metode si tipuri de anamneza. Foaia de Observatie; Abordarea pacientului; Relatarea; Interogatoriul; 2 ore
Inregistrareadatelor,foaiadeobservatie;Interpretareaanamnezei;Importanaanamnezei;
3. ETAPELE TEHNICE ALE ANAMNEZEI

Varsta;Sexul;Loculnateriiidomiciliul;Motiveleintern rii;Antecedenteleheredo-colaterale; Antecedentele
personale fiziologice; Antecedentele personalepatologice;Condiiidevia idemunc ;Locuina;Alimentaia; 2 ore
Toxice(cafea,alcool,tutun);Conditiidemunca;Istoriculboliiactuale;Manifest rigenerale.
4. EXAMENUL CLINIC / OBIECTIV GENERAL

2 ore
Metodeleitehnicaexamenuluiobiectiv:inspecia,palparea;percuia;auscultaia;
5. ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV GENERAL: STAREA PSIHICA

2 ore
Tulbur ridepercepie;Tubur ridemanevre;Tulbur ridegndire;Tubur rileafectivit ii;Tulbur ridecontiin ;
6. ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV GENERAL :TIPUL CONSTITUTIONAL
Modific rilestaticeidinamice:Atitudinea;Tulbur riledinamice;Fizionomiaifaciesul;Modificarideculoareaa 2 ore

tegumentelor;
7. ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV GENERAL : LEZIUNI ELEMENTARE PRIMARE CUTANATE; SISTEMUL

2 ore
GANGLIONAR SUPERFICIAL SI PROFUND
Hemoragiilecutanate;Tulbur riletrofice;Circulaiacolateral ;Stareadenutriie;Edemul;adenopatia
8. SEMIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR
Particularit ileanamnezei:simptome n bolile aparatului locomotor

2 ore
Examin ricomplementare:examenulradiologic;examin ribiologice(examenullichiduluiarticular);
examin ribiologice(sanghine);examin rihistopatologice.
9. SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Simptome (durerea, dispneea, tusea, sputa, hemoptizia);

Examenulclinic/obiectivgeneral(atitudinea,faciesul,stareapsihic ,modific riletegumentelori
mucoaselor, edemul, circulaiavenoas colateral ,adenopatia);
2 ore
Examenul obiectiv al aparatului respirator:
Investigaiicomplementare:Punciapleural ;examenulradiologic;probefuncionalerespiratorii;
10 SINDROMUL CONDENSARII PULMONARE

2 ore
11. SINDROMUL PLEURAL

2 ore
12. SINDROMUL BRONSIC
2 ore
12. SINDROMUL BRONSIC
2 ore
14 SINDROMUL MEDIASTINAL
2 ore
Con inutullaboratorului/ stagiului clinic / seminarului Programa analitica: : Continut de baza: insusirea
tehnicii de realizarea a anamnezei, recunoasterea si interpretarea principalelor simptome si semne ale
bolilor, cunoasterea metodelor examenului obiectiv (anamneza, inspectie, palpare, percutie si auscultatie) 70. ore
precum si a celor mai importante explorari paraclinice.
Anamneza.ntocmireafoiideobservaie demonstraiepractic .
Simptomelegenerale:febra,frisonul,cefaleea,astenia,transpiraia,pruritul,setea,tulbur riledeechilibru,
durerea.Exemplific rilapatulpacientului.Metodeleexamenuluiobiectiv demonstraiepractic .Investigaii
curente.Inspeciageneral ,modific rilestaturale,tipurileconstituionale.Examenulfeeiiuneletipuride 5 ore
facies.Exemplific rilapatulpacientului.
Examenultegumentelor,mucoaselorifanerelor.
Paloareairoeaapielii,cianoza,icterul,tulbur rilepigmentareileziunileelementarecutanate.Modific rile
pilozit iiialeunghilor.Exemplific rilapatulpacientului.Examenulesutuluicelularsubcutanat.Edemele
generalizate,regionaleilocalizate.Modific rilegreut iicorporale:obezitateaisl birea.Exemplific rila
5 ore
patulpacientului.Examenulobiectivalmuchilorstriai,oaseloriarticulaiilor demonstraiepractic .
Prezent riclinicedepacienicubolireumatismale:reumatismarticularacut,artrit reumatoid ,spondilartrite
seronegative,gut ,artrit psoriazic ,artroze.
Prezent riclinicedepacienicucolagenozemajore.
Examenul ganglionilor limfatici demonstraiepractic .Tipurideadenopatiiimetodeledeexplorare.
Anamneza,examenulobiectivimetodeledeexplorarenbolilesngelui demonstraiepractic .Prezent ri 5 ore
clinicedepacienicudiversetipurideanemii.
Prezent riclinicedepacienicucolagenozemajore.
5 ore
Examenul ganglionilor limfatici demonstraiepractic .Tipurideadenopatiiimetodeledeexplorare.
Anamneza,examenulobiectivimetodeledeexplorare n bolile sngelui demonstraiepractic .Prezent ri
clinicedepacienicudiversetipurideanemii.
Anamnezaisimptomelelocalenbolilerespiratorii.
Examenul obiectiv al aparatului respirator demonstraiepractic .Prezentareametodelordeexploraren
bolile respiratorii. 5 ore
Prezent riclinicedepacienicusindrombronitic,sindromdedistensiealveolar (astmulbronic,

emfizemulpulmonar)isindromdecondensare pulmonar .
Prezent riclinicedepacienicusindroamepleurale.Punciapleural demonstraiepractic .Examenul
5 ore
lichidului pleural exemplific ri.
Prezent riclinicedepacienicusindroamedesupuraiebronho pulmonar ,sindromcavitar,insuficien

respiratorieacut icronic .
5 ore
Manifest rilecliniceimetodeledeexplorarensindromulmediastinalinhipertensiuneapulmonar .
Anamnezaisimptomelelocalenbolilecardiovasculare.
Examenulobiectivimetodeledeexplorarealeaparatuluicardiovascular demonstraiepractic .Prezent ri
5 ore
clinicedepacienicuvalvulopatiiicardiopatiicongenitale.Prezent riclinicedepacienicutulbur rideritmi
deconducere.CitireiinterpretaredeECG.
Prezent riclinicedepacienicucardiopatieischemic cronic dureroas (angin pectoral deefort,

angin instabil ,infarctmiocardic)icardiomiopatii.
Prezent riclinicedepacienicusindroamepericardice.Punciapericardic .Prezent riclinicedepacienicu
5 ore
hipertensiunearterial ihipotensiunearterial .Prezent riclinicedepacienicuinsuficien cardiac ,
sindroamearterialeisindroamevenoase.
Anamnezaisimptomelelocalenboliledigestive.
Examenulobiectivimetodeledeexplorarealeaparatuluidigestiv demonstraiepractic .Prezent riclinice
depacienicusindromesofagian,sindromdispeptic,sindromgastriticisindromulceros.Prezent riclinicede 5 ore
pacienicusindromdeconstipaie,sindromdiareicisindromano rectal.
Anamneza n bolile hepatice.

Examenul obiectiv al ficatului demonstraiepractic .Hepatomegalia,ficatulatrofic,metodedeexplorare
5 ore
exemplific rilapatulbolnavului.
Sindromulicteric,sindromuldehipertensiuneportal ,ascita,sindromuldeinsuficien hepatic i

encefalopatiaportal - exemplific rilapatulbolnavului.
5 ore
Punciaabdominal demonstraiepractic .
Anamnezansuferinelebiliare,examenulobiectivimetodeledeexplorare.
Prezent riclinicedepacienicusindroamebiliare.Anamnezansuferinelepancreatice,examenulobiectivi
5 ore
metodele de explorare demonstraiepractic .Prezent riclinicedepacienicusindroamepancreatice.
14.Anamnezaisimptomelelocalenbolilerenale.Examenulobiectivimetodeledeexplorareale
aparatului renal demonstraiepractic .Prezentariclinicedepacienticudiverseboli renale 5 ore
Bibliografieminimal
Mihail Anton., Ion Ioan Costica. - Semiologie medicala Note de curs, UMF Carol Davila, 1983.
2. Bruckner I. Semiologiemedical ,EdituraMedical ,Bucureti,2002.
3. Ciobanu V., Stroescu I., Urseanu I. Semiologieidiagnosticnreumatologie,EdituraMedical ,Bucureti,1991.
4. Ciurea P., Ciurea T. Bolileaparatuluidigestiv,EdituraDidactic iPedagogic R.A.,1999.
5. Ciurea P., Ciurea T. Hepatologieclinic ,EdituraMedical Universitar Craiova,2000.
6.Danc uGh. Semiologiaaparatelorrespiratoricardiovascular,EdituraDidactic iPedagogic ,Bucureti,1981.
7. Georgescu D. SemeiologieMedical ,EdituraNaional,2004.
8. Georgescu M., Ciurea T., Georgescu E. SemiologieMedical ,EdituraCARDINAL,Craiova,1995.
9. Isselbacker K., Braunwald E., Wilson J., Martin J., Fanci A., Kasper D. HarrisonsPrinciplesofInternalMedicine,Mc.
Graw & Hill, 1998.
10. Moldovan T. SemiologieClinic Medical ,EdituraMedical ,Bucureti,1993.
Coroborarea con inuturilor disciplinei cu atept rile reprezentan ilor comunit ii epistemice, asocia iilor
Insusirea notiunilor predate la curs si lucrarile practice este sustinuta de expunerea in materialele idactice si stiintifice ale
disciplinei, cursuri, indrumatoare in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala ce
corespund asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sanatatii.
Moduldetransmitereainforma iilor
Curs Prezentare MSOffice Power-Point
Laborator / stagiu clinic / seminar nsalonuldespitalalsecieimedicale,uneorinsaladecurspentrulucr ripractice
final :
Efectuareacorect aanamnezeiiaexamenuluiclinicinvedereastabiliriidiagnosticuluicliniccorect
Ponderea n notare, exprimat nprocente

(Total = 100%)
- testareaperiodic prinlucr ridecontrol/colocvii 10%
- activit ilegenteme/referate/eseuri/traduceri/proiecteetc. 0
- alteactivit i 0
Descrie imodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V:examinareoralacubilete
Cerin eminimepentrunota5 Cerin epentrunota10
Efectuareacorect aAnamnezeiiaExamenului R spunscorectlatoatesubiecteleexaminariiorale
clinic finaliznd cu stabilirea diagnosticului
Datacomplet rii
25.09.2014
Titulardisciplin , ef Departament,
Sef lucrari Dr. Soare Simona Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan
Sef lucrari Dr. Soare Simona
As. univ. dr. Ioana Ruxandra Albu

As. univ. dr. Radu Valentin Coltuc
As. univ. dr. George-Razvan Pandelea-Dobrovicesc
Dr. Dragoescu Daniela

29.09.2014
FIADISCIPLINEI
Facultatea MEDICIN
Departamentul Profilactice

Denumirea disciplinei SEMIOLOGIE MEDICAL

Funcia didactic,
numele i prenumele
Sef Lucrari Dr. Soare Simona
titularului de
disciplin
Funcia didactic,
numele i prenumele Sef Lucrari Dr. Soare Simona
titularului de curs
Funcia didactic, Sef Lucrari Dr. Soare Simona
numele i prenumele As. univ. dr. Ioana Ruxandra Albu
titularului de seminar As. univ. dr. Radu Valentin Coltuc
/ laborator / stagiu As. univ. Dr. Pandelea-Dobrovicescu George-Razvan
clinic Dr. Dragoescu Daniela

stagiu clinic
stagiu clinic
Total ore studiu
individual
Distribuia fondului de timp 98 Ore
10. Consultaii
13. Tutoriat 0
14. Examinri
Denumirea cursului SEMIOLOGIE MEDICALA

Competeneleprofesionale - insusirea corecta a terminologiei medicale
specifice disciplinei - - dobandirea abilitatilor necesare pentru depistarea si interpretarea simptomelor si
semnelor afectiunile umane ( Anamneza ),
-insusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Competeneletransversale Activitatile desfasurate in stagiul clinic au ca scop dezvoltarea spiritului de echipa

medicala, respectiv de insusire a modalitatilor de comunicare externa privitor la
situatiile clinice studiate, punandu-se accent pe modul de comunicare orala si scrisa,
inclusiv prin utilizarea sistemelor informatice moderne. Se pune accentul pe
responsabilizarea studentilor in luarea deciziilor, corelarea cu ceilalti membri ai
colectivului. Studentii sunt determinati sa devina constienti de faptul ca pregatirea de
specialitate devine o obligatie permanenta, pe toata durata carierei medicale, aceasta
fiind o conditie esentiala in mentinerea standardelor de lucru, respectarea permanenta
a codurilor de buna practica si mentinerea in limitele de etica profesinala.
Obiectivul general al disciplinei Insusirea notiunilor fundamentale ce reprezinta obiectul de activitate al Semiologiei
medicale, disciplina ce se ocupa cu studiul simptomelor si semnelor bolilor umane, cu
metodele examinarii clinice si a unor tehnici de investigare paraclinica.
Obiectivele specifice disciplinei Insusirea metodelor si tehnicilor examinarii clinice ( Inspectia, Palparea, Percutia,
Coninutulcursului Programaanalitic 28. ore

1. APARATUL CARDIOVASCULAR
Inima i pericardul: - durerea precordiala, dispneea, palpitaiile.Examenul obiectiv - inspecia, palparea (oc
apexian, zgomote cardiace, freamt, frectura pericardic), percuia, auscultaia (tehnica, arii de auscultatie,
zgomote cardiace, sufluri cardiace, frectura pericardiac). 2 ore
Explorri paraclinice - semiologia electrocardiografic, fonocardiograma, mecanogramele,
ex. radiologic, ecocardiografia, tehnici nucleare, cateterismul cardiac, testele de efort.
2. SINDROAMELE AFECTIUNILOR INIMII SI PERICARDULUI
stenoza mitrala; insuficiena mitral; stenoza aortica; insuficiena aortica; sindromul miocardic; sindromul pericardic;
2 ore
sindromul insuficienei coronariene; sindromul insuficienei ventriculare stangi; sindromul insuficienei ventriculare
drepte;
3. SEMIOLOGIA SI PROPEDEUTICA BOLILOR VASCULARE
Semiologia si propedeutica bolilor arteriale: Explorri paraclinice (oscilometria, oscilografia, metoda Doppler cu
ultrasunete, termometria cutanat, pletismografia, termografia, metode izotopice, arteriografia); Tensiunea arterial -
tehnica msurrii, hipertensiunea, hipotensiunea arterial;
Semiologiaipropedeuticabolilorvenoase: Examenul obiectiv - inspecia, determinarea clinic i msurarea
direct a presiunii venoase, palparea. auscultaia; Metode paraclinice de investigaie - flebografia, metode izotopice, 2 ore
examenul ecografic; Sindromul de ischemie periferica;
Sindromul ocluziei venoase a membrelor inferioare;
Semiologia sistemului limfatic: Particularitile anamnezei, Examenul obiectiv - inspecia, palparea. Metode
paraclinice - limfografia, limfoscintigrafia;
4. APARATUL DIGESTIV
2 ore
Gura si faringele; Esofagul;
Abdomenul, stomacul, duodenul, intestinul ;

simptome in bolile abdomenului (durerea, senzaia de balonare);
Examenul obiectiv - topografia clinica, inspecia, paloarea, percuia, auscultaia; 2 ore
Investigaii complementare - puncia peritoneal: examenul radiologic, laparascopia; explorarea funciei secretorii,
explorarea funciei evacuatorii, examenul radiologic, gastroduodenoscopia; examenul materiilor fecale, explorri
morfologice
Ficatul, vezicula si caile biliare

Particularitile anamnezei; simptome; examenul obiectiv al ficatului inspecia, palparea, percuia, auscultaia;
2 ore
explorarea funcional; explorarea morfologic; investigaii complementare - sondajul duodenal, ex. radiologic, ex.
ecografic;
Pancreasul exocrin si endocrin:
Particularitatile anamnezei; simptome; examenul obiectiv general; examenul obiectiv al pancreasului; investigaii
2 ore
complementare - explorarea funcional, explorarea morfologic, examenul radiologic, scintigrafia, examenul
ecografic; Investigaii complementare - glicemia bazal, postprandial, testul toleranei la glucoza, glicozuria,
dozarea insulinei;
8.. SINDROAMELE APARATULUI DIGESTIV
sindromul ascitic; sindromul esofagian; sindromul insuficienei evacuatorii gastrice;

2 ore
sindromul diareic; sindromul constipaiei; sindromul ano-recto-sigmoidian; sindromul ocluziei intestinale; sindromul
icteric; sindromul hipertensiunii portale; sindromul marii insuficiene hepatice; sindromul peritoneal acut.
9 APARATUL RENAL
Particularitile anamnezei; Antecedente heredo-colaterale; Simptome - durerea, tulburrile de miciune, simptome

de ordin general; examenul obiectiv de ansamblu i la nivelul altor aparate; 2 ore
examenul obiectiv local - inspecia, percuia ,palparea, auscultaia; explorarea vezicii urinare;
examenul uretrei;
10 EXAMINARI COMPLEMENTARE IN AFECTIUNILE APARATULUI RENAL 2ore
Examenul urinei: examenul macroscopic; examenul microscopic; examenul chimic; examenul bacteriologic;
2 ore
Explorarea morfofuncional: examinri morfologice (examenul radiologic, tomografia axiala
computerizat,examinri izotopice, ecografia, puncia biopsie renal); examinri funcionale;
11 MARILE SINDROAME RENALE
sindromul urinar; sindromul reteniei hidrosaline; sindromul cardiovascular; sindromul umoral;

sindromul neuropsihic; sindromul insuficienei renale; particularitile marilor sindroame n principalele nefropatii.
2 ore
12. SISTEMUL HEMATOFORMATOR 2 ore
Splina, seriaentritrocitar ;sistemullimforeticulariseriaalb ;
Particularitile anamnezei; simptome specifice ; Investigaii complementare- - ex. radiologic, scintigrafia, ecografia,
puncia biopsie, splenocontracia;
13. HEMOSTAZA
Particularitile anamnezei n bolile hemostazei; simptome n bolile hemostazei; examenul obiectiv; investigaii
2 ore
complementare;
14 SINDROAME IN BOLILE SINGELUI SI ALE ORGANELOR HEMATOFORMATOARE

2 ore
sindromul anemic; sindromul hemoragipar; sindromul ganglionar; sindromul splenomegalic;
sindromul insuficienei medulare; sindromul leucemiilor
Coninutullaboratorului/ stagiului clinic / seminarului Programaanalitic 70. ore
1. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
Inima i pericardul, particularitile anamnezei: durerea precordial; dispneea; palpitaiile;

Examenul obiectiv: inspecia; palparea (oc apexian, zgomote cardiace, freamt, frectura pericardic); percuia;
auscultaia (tehnica, arii de auscultaie, zgomote cardiace, sufluri cardiace,
frectura pericardic); 10 ore
Explorri paraclinice: semiologie electrocardiografic; fonocardiogram; mecanogramele; examenul radiologic;
ecocardiografia; testele de efort;
Semiologia bolilor vasculare: explorri paraclinice: oscilometria, termometria cutanata, pletismografia, arteriografia.
Tensiunea arterial: tehnica msurrii; hipertensiunea arterial; hipotensiunea arterial;
2. SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Gura i faringele, esofagul:

Examinri complementare: 10 ore
- examenul radiologic;
- esofagoscopia;
Abdomenul, stomacul, duodenul, intestinul:

10 ore
Anamnez; simptome; simptome generale i din partea altor organe; examenul obiectiv; investigaii complementare;
Ficatul, vezicula i caile biliare

10 ore
Anamnez; simptome; examenul obiectiv general; examenul obiectiv al ficatului: inspecia, palparea, percuia,
auscultaia; investigaii complementare: explorarea funcional; explorarea morfologic; sondajul duodenal,
ex.radiologic,ex.ecografic

.
Pancreasul exocrin si endocrin
10 ore
Anamnez, examenul obiectiv general; examenul obiectiv al pancreasului; investigaii complementare;
6. SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL
Anamneza; simptome: durerea; tulburrile de miciune; simptome de ordin general; 10 ore

examenul obiectiv:
7. SEMIOLOGIA APARATULUI HEMATOFORMATOR 10 ore

Splina; seria eritrocitar; Sistemul limforeticular i seria alb; Hemostaza
Anamnez; simptome specifice; examenul obiectiv general; examenul obiectiv ; investigaii complementare:
sondajul duodenal, examenul radiologic, scintigrafia, ecografia;
Bibliografieminimal
1. Mihail Anton., Ion Ioan Costica. - Semiologie medicala Note de curs, UMF Carol Davila, 1983.
2. Bruckner I. Semiologie medical, Editura Medical, Bucureti, 2002.
3. Ciobanu V., Stroescu I., Urseanu I. Semiologie i diagnostic n reumatologie, Editura Medical, Bucureti, 1991.
4. Ciurea P., Ciurea T. Bolile aparatului digestiv, Editura Didactic i Pedagogic R.A., 1999.
5. Ciurea P., Ciurea T. Hepatologie clinic, Editura Medical Universitar Craiova, 2000.
6. Georgescu D. Semeiologie Medical, Editura Naional, 2004.
7. Georgescu M., Ciurea T., Georgescu E. Semiologie Medical, Editura CARDINAL, Craiova, 1995.
8. Isselbacker K., Braunwald E., Wilson J., Martin J., Fanci A., Kasper D. Harrisons Principles of Internal Medicine, Mc.
Graw & Hill, 1998.
9. Moldovan T. Semiologie Clinic Medical, Editura Medical, Bucureti, 1993.
Insusirea notiunilor predate la curs si lucrarile practice este sustinuta de expunerea in materialele idactice si stiintifice ale
disciplinei, cursuri, indrumatoare in care sunt preluate ultimele date din literatura de specialitate nationala si internationala ce
corespund asteptarilor reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul Sanatatii.
Curs Prezentat prin MsOffice Power-Point
Laborator / stagiu clinic / seminar n salonul de spital al seciei medicale, uneori n sala de curs pentru lucrri practice
final :
Efectuarea corect a anamnezei i a examenului clinic in vederea stabilirii diagnosticului clinic corect
(Total = 100%)
- activitile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 0
- alte activiti 0
Descrieimodalit ilepracticedeevaluarefinal ,E/V:
Cerineminimepentrunota 5 Cerinepentrunota10
Efectuarea corect a Anamnezei i a Examenului Rspuns corect la toate subiectele examinarii orale
clinic finaliznd cu stabilirea diagnosticului
Data completrii
25.09.2014

Sef lucrari Dr. Soare Simona Prof. Univ. Dr. Manastireanu Dan

As. univ. dr. Ioana Ruxandra Albu
Sef lucrari Dr. Soare Simona As. univ. dr. Radu Valentin Coltuc
As. univ. dr. George-Razvan Pandelea-Dobrovicescu
Dr. Dragoescu Daniela

29.09.2014

Fisele Disciplinelor Anul III MG 2014 2015 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisele Disciplinelor Anul III MG 2014 2015 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCURETI

ANUL UNIVERSITAR 2014-2015

Denumirea disciplinei ANATOMIECLINIC

Anul de studiu III Semestrul* 6 Tipul de evaluare final (E, V) V

Numr de ore pe sptmn 1 din care ore de curs: 1 Lucrri practice -

Competeneletransversale Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

Coninutul cursului Programa analitic 14 ore

Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor

Modul de transmitere a informaiilor

Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudent la examenul practic pentru a fi admis la verificarea

Ponderea n notare, exprimat n procente

Titular disciplin, ef Departament,

Titular de curs, Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

Data avizrii n departament

Denumirea disciplinei ANATOMIE CLINICA

Anul de studiu III Semestrul* 6 Tipul de evaluare final (E, V) V6

Numr de ore pe sptmn 1 din care ore de curs: 1 Lucrri practice -

Denumirea cursului Neuroanatomie

Competeneletransversale Acomodarea studentului cu terminologia medical. Acomodarea la specificul activitii

Coninutul cursului Programa analitic 14 ore

Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor

Modul de transmitere a informaiilor

Baremminimdeactivit icetrebuiescefectuatedec trestudentla examenul practic pentru a fi admis la verificarea

Ponderea n notare, exprimat n procente

Titular disciplin, ef Departament,

Titular de curs, Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

Data avizrii n departament

Denumirea disciplinei EDUCATIE FIZICA

Anul de studiu III Semestrul* 5 Tipul de evaluare final V5

Numr de ore pe sptmn 1 din care ore de curs: 0 Lucrari practice 1

Denumirea cursului EDUCATIE FIZICA

Coninutul cursului Programa analitic Nr. ore

Modul de transmitere a informaiilor

Standardminimdeperforman - baremminimdeactivit ice trebuiesc efectuate de c tre student

Ponderea n notare, exprimat n procente

Titular disciplin, ef Departament,

Titular de curs, Titular de lucrari practice,

Data avizrii n departament

Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE

Anul de studiu III Semestrul* 5 Tipuldeevaluarefinal (E, V) E5

Obiectivul general al disciplinei Cunoastere,n elegere,explicaresiinterpretare

Obiectivele specifice disciplinei Obiective curs:

Coninutulcursului Programaanalitic 28 ore

5. Imunodeficientele combinate, imunodeficiente secundare, sindromul de imunodeficienta dobndita.

7. Sindroamehemoragiceprininhibitoripatologiciaicoagul rii. Coagulareaintravascular diseminat CID

9. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC. Cai de metabolizare a glucozei. Gluconeogeneza,

10. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI LIPIDIC. Hiperlipoproteinemiile primare si secundare

11. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI ELECTROLITIC. Hipo si hipercalcemiile. Hipo si hiperfosfatemiile.

12. FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI HIDRIC. Deshidratarea extracelular ,celulara,globala

13. FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC. Acidozele si alcalozele respiratorii. Acidozele si alcalozele

14. OCUL.Etiologiaocului.Descriereaocului.Clasificareast rilordeoc.Clasificareaformelordeoc 2ore

3. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de functionare

6. Efectuarea coagulogramei n laborator, fibrinogenului, interpretarea buletinelor de analize.

7. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de

9. Exemplificarea in laboratorul de analize medicale a functiunilor, a trasabilitati probelor, a principiilor de

10. Recapitulare colocviu, interpretarea buletinelor de analize.

12. Interpretareabuletinelordeanalize,amicrometodeiASTRUPncadrulexplor riiechilibruluiacido-bazic.

14. Colocviu-examen lucrri practice 2ore

Coroborarea coninuturilor disciplinei cu atept rile reprezentanilor comunit ii epistemice, asociaiilor

Titular de curs, Titular de seminar / laborator / stagiu clinic,

Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE

Anul de studiu III Semestrul* 6 Tipuldeevaluarefinal (E, V) E6

Obiectivul general al disciplinei Cunoastere,n elegere,explicaresiinterpretare