Ministerul Agriculturii si Industrie Alimantara din Republica Moldova

Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Referat
La Infografica
Tema:
,,Comenzi de divizarea a entitatilor”

Elaborat: Chiroșca Dumitru

din gr.TA4/1

Profesor: Cernitu D

Soroca, 2017
 Cu toate ca AutoCAD este alcatuit dintr-un pachet de programe deosebit
de complexe, entitatile fundamentale cu care el opereaza sunt create de
câteva comenzi. Majoritatea acestor comenzi cer utilizatorului o serie de date
care sunt necesare executiei comenzii: coordonate de puncte, valori de
unghiuri, distante, valori de parametri. Modurile de introducere a acestor date
sunt descrise în capitolul 1.

Acest capitol îsi propune prezentarea comenzilor AutoCAD folosite

pentru desenarea în doua dimensi 24424r173y uni a acestor entitati.

Comanda LINE

Cu ajutorul acestei comenzi desenam entitatea de baza din AutoCAD,

segmentul de dreapta. Pentru furnizarea punctelor de capat ale segmentului
se poate utiliza oricare dintre metodele disponibile pentru
introducerea punctelor. Specificarera punctelor se poate face utilizând
coordonate 2D sau 3D, ori o combinatie a lor. Daca se introduce un punct în
2D, AutoCAD utilizeaza elevatia curenta pentru componenta Z a punctului. Un
exemplu de utilizare a comenzii LINE este prezentat în continuare:

Command: line

From point: 50,75 (primul punct al segmentului de dreapta )

To point: 175,158 (al doillea punct al segmentului de dreapta)

To point 245,112 (al treilea punct al segmentului de dreapta)

To point: enter

Fig.3.1. Exemplu de utilizare a comenzii LINE.

Se observa din exemplul dat ca cererea "To point" se repeta. Daca se

doreste trasarea unor segmente de dreapta înlantuite, la prompt-ul "To point"
se raspunde în continuare cu coordonatele altor puncte. Anularea ultimului
segment de dreapta desenat se face introducând u la prompt-ul "To point".
Daca am desenat cel putin doua segmente de dreapta, tastând c (close) la
prompt-ul "To point", se va închide secventa de segmente de dreapta prin
unirea cu o linie a sfârsitului ultimului segment definit cu punctul specificat la
începutul comenzii LINE. Daca se raspunde cu "Space" sau "Enter" procesul
de trasare al segmentului este încheiat.
 Daca la cererea "From point:" se raspunde cu "Space" sau "Enter",
atunci punctul de început al segmentului de dreapta se considera în punctul
final al celei mai recente entitati de tip Arc sauLine trasate. În cazul în care
cea mai recenta entitate este un arc, sfârsitul acestuia defineste punctul de
plecare si directia noului segment, astfel încât AutoCAD cere numai lungimea
acestuia (Length of line:), segmentul de dreapta fiind desenat tangent la arc
si în continuarea acestuia; dupa aceea comanda LINE continua în mod obisnuit
cu cererea "To point:".

Când se foloseste localizarea punctelor cu ajutorul mouse-ului, o linie

indicatoare ajutatoare este asociata cursorului. Aceasta va ajuta
la vizualizarea pozitiei segmentului ce urmeaza a fi desenat.

Comanda POINT

Aceasta comanda asigura localizarea si marcarea unui punct în desen.

Este acceptata de orice metoda de indicare a pozitiei punctului: modurile de
lucru "Object snap", coordonate absolute sau coordonate relative.
Exemplu: - 20 -

Command:point

Point: 27,55

Modul în care apare punctul desenat este determinat de variabilele de

sistem PDMODE si PDSIZE. Variabila PDMODE determina forma simbolurilor
pentru reprezentarea punctelor iar variabila PDSIZE controleaza marimea
acestor simboluri.. AutoCAD ofera 20 de setari diferite în ceea ce priveste
aspectul punctelor.

Pentru a selecta un nou stil de puncte se poate utiliza caseta de dialog

"Point Style" care este afisata pe ecran cu ajutorul comenzii DDPTYPE.

Comanda CIRCLE

Aceasta comanda este folosita pentru trasarea unui cerc utilizând una
din urmatoarele 5 metode, în functie de elementele care se specifica:

1. Centrul si raza cercului.

2. Centrul si diametrul cercului.

3. Doua puncte diametral opuse.

 4. Trei puncte.

5. Doua puncte în care cercul sa fie tangent la diferite entitati si

raza cercului.

Formatul comenzii este urmatorul:

Command:circle

3P/2P/TTR/ <Center point>: se selecteaza o optiune; daca se

introduc coordonatele unui punct acestea sunt atribuite, implicit,
centrului cercului

Raspunsurile pentru cele 5 modalitati de desenare a cercurilor în

AutoCAD sunt:

 Centru-Raza

Command:circle

3P/2P/TTR/ <Center point>: 78,132 ( Coordonatele

centrului cercului )

Diameter/ <Radius>: 35 (Raza cercului)

Exemplu în fig.3.2.a.

 Centru-Diametru.

Command:circle

3P/2P/TTR/ <Center point>: se indica coordonatele

centrului cercului

Diameter/ <Radius>: d

Diameter: 55

 2P (Doua puncte).

Command:circle

3P/2P/TTR/ <Center point>:2P

First point on diameter: se dau coordonatele primului punct

Second point on diameter: se dau coordonatele celui de-al

doilea punct
  3P (Trei puncte).

Command:circle

3P/2P/TTR/ <Center point>:3P

First point: 186,167 (Coordonatele primului punct)

Second point:155,130 (Coordonatele celui de al doilea punct)

Third point:200,100 (Coordonatele celui de al treilea punct)

Exemplu în fig.3.2.b.

 TTR (Tangenta - Tangenta- Raza).

Command:circle

3P/2P/TTR/ <Center
point>:TTR - 21 -

Enter Tangent spec: se selecteaza prima entitate de tangenta

Enter second Tangent spec: se selecteaza a doua entitate

de tangenta

Radius: 30

Exemplu în fig.3.2.c.

Fig.3.2. Cercuri desenate cu comanda CIRCLE.

Comanda ARC

Comanda ARC serveste la trasarea arcelor de cerc, fiind una din cele
mai complicate comenzi de desenare AutoCAD. În functie de elementele care
pot determina un arc de cerc exista opt metode diferite de desenare, folosite
dupa situatiile concrete în care se solicita trasari de arce.

Pentru trasarea unui arc de cerc se pot specifica:

1. Trei puncte ale arcului (SSE);

 2. Punctul de început, punctul de sfârsit, raza ( SER) ;

3. Punctul de început, punctul de sfârsit, directia de plecare (SED);

4. Punctul de început, punctul de sfârsit, marimea unghiului ( SEA);

5. Punctul de început, centrul, punctul de sfârsit (SCE);

6. Punctul de început, centrul, lungimea coardei (SCL);

7. Punctul de început, centrul, marimea unghiului (SCA);

8. Continuarea unui segment sau arc desenat anterior.

În aceasta lista, "centrul" se refera la centrul cercului din care face

parte arcul. La sfârsitul fiecarei metode s-a mentionat si o denumire
prescurtata a acesteia ( de exemplu SSE de la Start-Second-End), asa cum
le gasim în meniurile ecran si pull-down.

Modul implicit este "Trei puncte ale arcului", care este similar metodei
"3P" din specificarea cercului. Metoda a opta da posibilitatea continuarii unui
segment sau arc anterior desenat (ultimul) cu un nou arc raspuzând
cu enter la prompt-ul principal (primul) al comenzii ARC. AutoCAD cere
ultimul punct al arcului de trasat. Metoda este folosita pentru racordari.

Unele elemente ale arcului pot fi date si în alta ordine decât cea din
lista de mai sus, rezultând înca trei variante de desenare (de exemplu se dau
centrul, punctul de început si marimea unghiului).

Celelalte metode de specificare sunt precizate prin tiparirea unei litere

urmata de "Space" sau "Enter", dupa care va aparea un nou mesaj.

Se impun câteva precizari:

 La fiecare optiune se poate raspunde cu o litera; cea data cu

majuscula în cadrul optiunii;

 La optiunile încadrate cu paranteze ascutite < > se raspunde

introducând un punct pe una din caile cunoscute;

 "Direction from start point" înseamna directia unghiulara masurata

în sens trigonometric de la punctul de start al cercului;

 "Included angle" înseamna unghiul inclus între laturile (radiale) care

marginesc unghiul;

 "Length of chord" înseamna lungimea coardei;

În continuare se prezinta exemple de desenare a unui arc de cerc dupa

cele 8 metode.
 Trei puncte ale arcului (fig.3.3.a):

Command:arc

Center/<Start point>:108,125

Center/End/<Second
point>:100,148
- 22 -

End point:125,180

 Punctul de început, punctul de sfârsit, raza (fig.3.3.b):

Command:arc

Center/<Start point>:188,126

Center/End/<Second point>: E

End point:205,178

Angle/Direction/Radius/<Center point>: R

Radius: 65

 Punctul de început, punctul de sfârsit, directia de plecare (fig.3.3.c):

Command:arc

Center/<Start point>:340,216

Center/End/<Second point>: E

End point:281,245

Angle/Direction/Radius/<Center point>:D

Direction from start point: 55

 Fig.3.3. Arce de cerc desenate cu comanda ARC.

 Punctul de început, punctul de sfârsit, marimea unghiului:

Command:arc

Center/<Start point>:se specifica punctul de început

Center/End/<Second point>: E

End point:se specifica punctul final

Angle/Direction/Radius/<Center point>: A

Included angle: se sepecifica marimea unghiului

 Punctul de început, centrul, punctul de sfârsit (fig.3.3.d):

Command:arc

Center/<Start point>:56,142

Center/End/<Second point>:c

Center:90,140

Angle/Length of chord/<End point>: 112,166

 Punctul de început, centrul, lungimea coardei (fig.3.3.e):

Command:arc

Center/<Start point>:270,128

Center/End/<Second point>:c
 Center:230,139

Angle/Length of chord/<End point>:L

Length of chord: 75

 Punctul de început, centrul, marimea unghiului (fig.3.3.f ):

Command:arc

Center/<Start
point>:288,123
- 23 -

Center/End/<Second point>:c

Center:307,154

Angle/Length of chord/<End point>:A

Included angle:280

 Continuarea unui segment sau arc desenate anterior:

Command:arc

Center/<Start point>: enter

End point: se specifica punctul final al arcului

Comanda TRACE

De multe ori segmentele de dreapta pot avea o anumita grosime. În

AutoCAD astfel de grosimi variabile se numesc "urme". Urmele sunt corpuri
solide umplute numai daca modul "Fill" este ON.

Comanda TRACE permite desenarea unei linii cu grosime constanta

definita de utilizator. Este o comanda similara comenzii LINE. Fiecare
segment al liniei frânte formate cu comanda TRACE, este independent, asa
cum sunt si liniile care se traseaza cu comanda LINE. Formatul comenzii este
urmatorul:

Command:trace

Trace width <current>: se specifica grosimea liniei

 From point: se dau coordonatele primului punct

To point: se specifica al doilea punct etc

To point:enter

Pentru specificarea grosimii valoarea se poate introduce direct sau se

pot selecta doua puncte si AutoCAD-ul este lasat sa masoare distanta dintre
ele. Grosimea celei mai recent trasate urme este considerata implicita si este
recunoscuta de AutoCAD daca se da un raspuns nul la cererea de grosime.

Comanda PLINE

Cu ajutorul comenzii PLINE se poate desena o succesiune de segmente

si arce tratate de AutoCAD ca o singura entitate numita "polyline" (polilinie
2D). Se poate utiliza orice tip de linie: linie continua, linie punct, linie
întrerupta etc. Comanda PLINE poate înlocui comenzile LINE, SOLID si TRACE.

Asupra poliliniilor pot fi efectuate diferite operatii de editare: inserare,

deplasare, stergere, închiderea si deschiderea poliliniei.

Dupa introducerea comenzii PLINE, AutoCAD cere sa se precizeze

punctul de plecare în desenarea poliliniei si grosimea segmentului care va fi
desenat. Aceasta grosime va fi utilizata în trasarea tuturor segmentelor
poliliniei pâna la o noua selectie. Formatul comenzii este urmatorul:

Command:pline

From point: se indica un punct

Current line-width is (implicit:); este precizata grosimea curenta a

liniei

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: se alege

o optiune

unde:

 Arc - comuta comanda LINE în modul ARC, rezultând un alt set de

optiuni:

Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/ Undo/

Width/

<Endpoint of arc>:

unde : - Angle permite specificarea unghiului inclus;

 - Center permite specificarea explicita a centrului cercului din care
face parte arcul;

- Close determina închiderea poliliniei cu un segment de arc;

- Direction permite specificarea explicita a unei directii de start

pentru arc;

- Line determina comutarea poliliniei în modul LINE;

- Radius permite specificarea razei cercului;

- Second pt permite specificarea arcului prin trei puncte;

- 24 -

- Specificarea unui punct are ca efect trasarea arcului tangent la

segmentul precedent al poliliniei si cu punctul final în punctul
respectiv.

 Close - închide polilinia cu un segment de la punctul curent la primul

punct al poliliniei curente. Aceasta optiune se va selecta dupa ce s-
au trasat cel putin doua elemente ale poliliniei.

 Halfwwidth - permite specificarea semilatimii unui element

"polylinie" (jumatate din latimea totala).

 Length - permite desenarea unui segment cu aceeasi înclinare ca cel

anterior specificându-se doar lungimea.

 Undo - sterge ultimul element (arc, segment) revenind la pozitia

anterioara.

 Width - precizeaza latimea urmatorului element. Vor fi cerute latimile

pentru ambele capete, pe rând. Se poate opta pentru o latime unica.
Daca nu se schimba va fi valabila si pentru elementele si chiar
poliliniile urmatoare.

 Indicarea unui punct are ca efect interpretarea acestuia ca punct final

al unui segment de dreapta.

În continuare se prezinta un exemplu de editare a unei polilinii.

Presupunem ca dorim sa desenam un segment cu lungimea de 75 unitati de
desenare sub un unghi de 60 grade, continuat cu un arc de cerc cu raza de 65
u.d. si apoi cu un alt segment care are lungimea de 80 u.d. . Conturul rezultat
este închis cu optiunea Close. Grosimea poliliniei va fi de 0.5 unitati de
desenare. Metoda "Raza, punct de sfârsit" de desenare a arcului este aplicata
în maniera urmatoare:
 Command:pline

From point: 90,80

Current line-width is (1.0000)

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:W

Starting width <1.0000>:0.5

Ending width
<0.500>:enter Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of
line>:@75<60 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of
line>:A Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second
pt/ Undo/ Width/<Endpoint of arc>:R

Radius:65

Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/
Undo/ Width/<Endpoint of arc>:@60<320

Angle/CEnter/Close/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/
Undo/ Width/<Endpoint of arc>:L

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:L

Lenhth of line:80

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:C

Conturul rezultat în urma aplicarii secventei de mai sus este prezentat în fig.
3.4.

Fig 3.4. Contur desenat cu ajutorul

comenzii PLINE

Comanda POLYGON

Aceasta comanda permite constructia poligoanelor regulate (2D), cu

maximum 1024 laturi. Pentru a desena un poligon trebuie specificat AutoCAD-
ului numarul de laturi si raza unui cerc în care poligonul va fi înscris sau
circumscris. O alta metoda pentru desenarea poligoanelor consta în
specificarea lungimii unei laturi prin indicarea celor doua puncte de capat ale
ei. AutoCAD creeaza poligonul dintr-o polilinie de grosime zero. Formatul
comenzii este urmatorul: - 25 -

Command:polygon

Number of sides <implicit>: se specifica numarul de laturi al

poligonului

Edge/ <Center of polygon>:se alege o optiune

unde:

 Center of polygon - se indica un punct care reprezinta punctul central

al poligonului.

Pe ecran vor aparea urmatoarele prompt-uri:

Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C) <implicit>: (Inscris

în cerc/ Circumscris cercului ) se alege o optiune

Radius of circle:se specifica raza cercului

 Edge - permite specificarea unei laturi a poligonului. AutoCAD va

afisa urmatoarele prompt-uri:

First endpoint of edge:se indica primul punct al laturii

Second endpoint of edge:se indica al doilea punct al laturii

Fig.3.5. Reprezentarea unui hexagon si a unui octogon.

În continuare sunt prezentate doua exemple: reprezentarea unui

hexagon înscris în cerc (fig.3.5.a - cercul nu va fi reprezentat) si a unui
octogon prin indicarea marimii laturii (fig.3.5.b).

Command:polygon

Number of sides <implicit>:6

Edge/ <Center of polygon>:170,145

 Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C) <implicit>: I

Radius of circle:30

Command:polygon

Number of sides <implicit>:8

Edge/ <Center of polygon>:E

First endpoint of edge:300,175

Second endpoint of edge:280,165

Comanda DONUT (DOUGHNUT)

La generarea unui desen poate sa apara necesitatea trasarii cercurilor

cu diferite latimi. Polilinia permite trasarea de arce cu care am putea compune
cercuri, dar nu este întotdeauna comod. Se poate folosi în acest scop comanda
DONUT care include în desen un cerc (inel) umplut, cu centrul în punctul
specificat. În ultimul caz AutoCAD formuleaza cereri repetate ("Center of
doughnut:) pentru pozitionarea centrului, existând astfel posibilitatea
desenarii mai multor cercuri (cu acelasi diametru) la o singura apelare a
comenzii. Pentru terminarea comenzii se introduce un raspuns nul. Umplerea
inelelor se realizeaza daca modul "Fill" este ON. Formatul comenzii este
urmatorul:

Command:donut

Inside diameter <implicit>: se introduce diametrul interior al inelului

Outside diameter <implicit>: se introduce diametrul exterior al

inelului

Center of doughnut: se introduce centrul inelului

Center of doughnut:
enter - 26
-

De exemplu se presupune ca se doreste desenarea unui cerc cu centrul

în punctele de coordonate (70,145), cu diametrul de  48 unitati de desenare
si grosimea liniei de o unitate de desenare (fig.3.6.a). În acest scop se poate
folosi secventa urmatoare:
 Command:donut

Inside diameter <implicit>:46

Outside diameter <implicit>:48

Center of doughnut:70,145

Center of doughnut: enter

Fig.3.6. Exemple de utilizare a comenzii DONUT.

Similar, pentru un cerc umplut complet (un disc), cu centrul în punctul

de coordonate (150,145) si diametrul de  54 unitati de desenare (fig.3.6.b),
se poate folosi secventa:

Command:donut

Inside diameter <implicit>:0

Outside diameter <implicit>:54

Center of doughnut:150,145

Center of doughnut: enter

Comanda ELLIPSE

Comanda ELLIPSE permite constructia elipselor si a cercurilor

izometrice. Rezulta o polilinie închisa de grosime zero formata dintr-o
succesiune de mici segmente de arc. Elipsele pot fi construite prin urmatoarele
metode:

 Prin specificarea uneia dintre axe si a excentricitatii (fig3.7.a):

Command:ellipse
 <Axis endpoint 1>/Center: se specifica un punct P1 al axei

Axis endpoint 2: se specifica punctul P2 al axei

<Other axis distance>/Rotation: se alege o optiune

Exemplu:

Command:ellipse

<Axis endpoint 1>/Center:83,145

Axis endpoint 2: 195,145

<Other axis distance>/Rotation:30

Fig.3.7. Exemple de utilizare a comenzii

ELLIPSE. - 27 -

Daca se raspunde cu "Rotation", la cererea "<Other

axis distance>/Rotation:" prima axa specificata se considera axa mare
si AutoCAD-ul cere:

Rotation around major axis: se da un unghi în grade

Axa mare este acum tratata drept diametrul unui cerc care se va roti
în jurul acestui diametru. AutoCAD deseneaza elipsa obtinuta prin proiectia
acestui cerc rotitor în planul de desenare. Se pot introduce unghiuri între 0 si
89,4 grade.

 Prin specificarea centrului elipsei, punctul final al unei axe si

lungimea celeilalte semiaxe (fig3.7.b):

Command:ellipse

<Axis endpoint 1>/Center:c

Center of ellipse : se specifica centrul elipsei

Axis endpoint: se specifica un punct pentru definirea uneia dintre axe

 <Other axis distance>/Rotation: se alege o optiune (punctul final al
celei de a doua axe sau unghiul de rotatie al unui cerc în jurul axei
definite).

Exemplu:

Command:ellipse

<Axis endpoint 1>/Center:c

Center of ellipse : 264,145

Axis endpoint: @42,0

<Other axis distance>/Rotation: 22

Analog primei metode, se poate specifica elipsa si prin rotirea unui

cerc în jurul primei axe raspuzând cu "Rotation" la ultima cerere.

Cercurile izometrice se pot construi numai daca se seteaza stilul

ISOMETRIC în modul SNAP. Prima cerere a comenzii ELLIPSE va fi:

<Axis endpoint 1>/Center/Isocircle:

Daca se raspunde cu "Isocircle" AutoCAD-ul permite desenarea unui

cerc în planul isometric de desenare curent selectat prin comenzile ISOPLANE
sau SETVAR. În continuare AutoCAD cere centrul si raza (sau diametrul)
cercului.

Comanda SOLID

Aceasta comanda permite constructia suprafetelor compacte 2D ,

triunghiulare sau dreptunghiulare. Pentru început se introduc punctul de
început si punctul de sfârsit ale primei laturi. În continuare se introduc doua
puncte care reprezinta extremitatile urmatoarei laturii sau un singur punct si
ENTER pentru specificarea unei suprafete triunghiulare.

Comanda permite constructia mai multor suprafete patrulatere

adiacente, considerându-se implicit ca vârfurile 3 si 4 ale conturului
patrulater definesc prima latura a urmatorului patrulater. Formatul comenzii
este urmatorul:

Command:solid

First point:

Second point:
 Third point:

Fourth point:enter (în cazul suprafetelor triunghiulare)

Third point: enter (pentru a încheia comanda)

Pentru a obtine o suprafata solida patrulatera, trebuie sa selectam

punctele astfel încât primul si cel de-al treilea punct sa se afle pe
aceeasi muchie. Daca se indica punctele în sens trigonometric sau orar se
obtine o suprafata de forma unui papion.

Suprafetele construite cu ajutorul comenzii SOLID sunt umplute numai

daca modul FILL este
activ.
- 28 -

Urmatoarea secventa deseneaza doua suprafete adiacente: un patrat

si un triunghi (fig.3.8):

Command:solid

First point:110,145

Second point:135,70

Third point:210,160

Fourth point:215,62

Third point:295,112

Fourth point:enter

Third point: enter

Fig.3.8. Suprafete neumplute desenate cu comanda SOLID.

Comanda SKETCH
 Comanda SKETCH permite realizarea schitelor (desenare cu "mâna
libera") cu ajutorul unui mouse sau digitizor pe un pad. Un exemplu de
utilizare este reprezentarea rupturilor în diferite piese. Comanda solicita
precizarea unui pas de înregistrare si aproximeaza miscarea libera a cursorului
prin segmente de linie sau polilinie cu lungimea egala cu acest pas. Modul de
desenare SKETCH are performante numai cu tipul de linie continua
(continuous). Formatul comenzii este urmatorul:

Command: sketch

Record increment <implicit>: se specifica pasul de înregistrare

Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect.

unde:

 Pen - permite coborârea sau ridicarea "creionului" de pe hârtie; când

creionul este ridicat cursorul poate fi deplasat pe ecran fara ca
desenul sa fie modificat.

 eXit - asigura salvarea desenului realizat si iesirea din

comanda SKETCH.

 Quit - permite iesirea din modul SKETCH, fara salvarea

desenului realizat.

 Record - determina salvarea desenului realizat fara iesirea din

modul SKETCH.

 Erase - sterge segmentele desenate prin miscarea suprapusa a

cursorului.

 Connect - conecteaza noi segmente la sfârsitul ultimului segment

desenat; cu creionul ridicat, se pozitioneaza creionul în
apropierea ultimului segment si se tasteaza C .

 Optiunea punct (.) deseneaza o linie dreapta între ultimul punct

desenat si pozitia curenta a cursorului

 Sketch nu este o optiune, ci indica faptul ca se lucreaza în modul

SKETCH.

Pentru ca segmentele rezultate sa fie concatenate într-o polilinie,

variabila de sistem SKPOLY se va seta pe 1.

În continuare se prezinta un exemplu de utilizare a comenzii SKETCH

si anume se realizeaza ruptura în arborele din fig.3.9.
 Command:skpoly
- 29 -

New value for SKPOLY <0>:1

Command: sketch

Record increment <0.1>:0.2

Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect. P en <Pen

down> dupa pozitionarea cursorului în punctul P1 s-a tastat Pen; apare
mesajul <Pen down> (creion coborât). Se deplaseaza cursorul pâna în punctul
P2 si se tasteaza din nou Pen urmat de Exit sau direct Exit. Pe ecran apare
mesajul urmator:

1 polyline with 57 edges recorded (o polilinie cu 57 segmente)

Fig.3.9. Exemplu de utilizare a comenzii SKETCH.

Modurile ORTHO, SNAP si TABLET afecteaza în diferite feluri modul de

desenare SKETCH. Când modul SNAP este activ (ON) toate coordonatele
primite de la digitizor (sau mouse) sunt înregistrate înainte de a fi testate de
SKETCH pentru existenta în afara incrementului. Nici un punct selectat de
incrementul de înregistrare nu poate fi mai mic decât valoarea Snap, astfel
încât miscarea minima a cursorului este valoarea Snap.

Când modul ORTHO este activ, comanda SKETCH deseneaza numai

segmentele orizontale si verticale. Daca se executa o miscare diagonala a
cursorului între doua puncte, se duc segmente perpendiculare care vor trece
prin acestea.

Comanda TEXT

Comanda TEXT permite inserarea în desen a unei entitati de tip text.

Trebuie furnizate modul de aliniere, stilul, înaltimea, orientarea si continutul
textului. Formatul comenzii este:
 Command: text

Justify/Style/ <Start point>: se specifica o optiune

unde:

 Start point - este optiunea implicita si punctul introdus reprezinta

punctul de început al textului; deci textul este aliniat la stânga,
desenat cu stilul curent si cu înaltimea specificata de utilizator

 Justify - permite specificarea uneia dintre cele 14 optiuni de

pozitionare a textului:

Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR
:

 Align - aliniaza textul între doua puncte cu ajustarea înaltimii

astfel încât sa se pastreze proportionalitatea caracterelor
definita de stilul curent

 Fit - potriveste textul între doua puncte, pastrându-se

înaltimea specificata.

 Center - centreaza textul pe orizontala fata de un punct

specificat

 Middle - centreaza textul atât pe verticala cât si pe orizontala

fata de un punct

 Right - aliniaza textul la dreapta fata de un punct

 TL - considera punctul de inserare a textului în stânga sus

 TC - considera punctul de inserare a textului în centru sus

 TR - considera punctul de inserare a textului în dreapta sus

 ML - centreaza textul pe verticala si îl aliniaza la stânga

 MC - centreaza textul atât pe verticala, cât si pe

orizontala - 30 -

 MR - centreaza textul pe verticala si îl aliniaza la dreapta

 BL - considera punctul de inserare al textului în stânga jos

 BC - considera punctul de inserare al textului în centru jos

  BR - considera punctul de inserare al textului în dreapta jos

 Style - cere un nou stil de text, dupa care retipareste cererea "Start
point". Cu aceasta optiune se poate alege un nou stil de text daca
acesta este deja încarcat în desen cu ajutorul comenzii STYLE sau din
caseta de dialog "Select Text Font".

Un raspuns nul la prompt-ul "Justify/Style/ <Start point>:" determina

AutoCAD-ul sa formuleze imediat cererea "Text:", textul respectiv fiind plasat
în continuarea celui mai recent tiparit, preluând de la acesta stratul de
desenare, culoarea, înaltimea, stilul si orientarea.

Exista posibilitatea integrarii în text a unor caractere speciale; acestea

se specifica cu ajutorul unor coduri pentru activare si anume:

 %%o - activeaza/dezactiveaza trasarea unei linii deasupra textului

 %%u - activeaza/dezactiveaza sublinierea textului

 %%d - se afiseaza simbolul pentru grad 

 %%p - se afiseaza simbolul 

 %%c - se afiseaza simbolul de diametru 

 %%% - se afiseaza simbolul %

 %%nnn - se afiseaza caracterul al carui cod ASCII este nnn.

Modificarea stilului unui text, ulterior introducerii acestuia, se poate

face cu ajutorul comenzii CHANGE, care se va prezenta la capitolul referitor la
proprietatile obiectelor desenate.

Un exemplu de utilizare a comenzii TEXT este prezentat în continuare.

Ne propunem sa scriem textul "PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR", cu
înaltimea caracterelor de 10 unitati de desenare si cu stilul ITALIC TRIPLEX
(fig.3.10). Mai întâi se alege stilul textului utilizând caseta de dialog "Select
Text Font" (fig.3.11) sau comanda STYLE. Succesiunea comenzilor este
urmatoarea:

Command:style

Text style name (or?) <STANDARD>:italict

 New style

Font file <txt>: italict

Height <0.0000>:10

Width factor <1.0000>: enter

Obliquing angle <0.0000>: enter

Backwards? <N>:enter

Upside-down? <N>:enter

Vertical? <N>:enter

ITALIC is now the current text style.

Command: text

Justify/Style/ <Start point>: J

Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR:F

First text line point: 30,100

Second text line point: 350,100

Text: PROIECTAREA ASISTATA DE CALCULATOR

Fig.3.10. Text scris cu ajutorul comenzii TEXT.

- 31 -

Comanda DTEXT

Comanda DTEXT asigura aceleasi facilitati ca si comanda TEXT, cu

deosebirea ca la introducerea textului ca raspuns la promt-ul "Text:" acesta
se afiseaza în zona grafica pe masura introducerii lui. De asemenea, se pot
introduce mai multe linii de text printr-o singura apelare a comenzii.
Comanda are urmatorul format:

Command: dtext

Justify/Style/ <Start point>: se specifica o optiune

 Succesiunea de prompt-uri este aceeasi cu cea de la comanda TEXT,
cu diferenta ca prompt-ul "Text:" se repeta pâna la furnizarea unui raspuns
nul.

La afisarea prompt-ului "Text:" comanda determina aparitia unui

cursor de tip caseta în punctul de început al textului, de înaltime egala cu
valoarea specificata pentru înaltimea textului.

Indiferent de modul de aliniere specificat de utilizator, textul afisat

este aliniat la stânga fata de punctul de început; la încheierea comenzii
DTEXT textul introdus este sters de pe ecran, se efectueaza o regenerare si
se reafiseaza textul cu alinierea precizata de utilizator.

Comanda STYLE

Comanda STYLE poate fi folosita pentru crearea sau modificarea

caracteristicilor stilului de text, pentru listarea stilului curent, sau pentru
selectarea unui anumit stil drept curent. De asemenea, aceasta comanda este
folosita pentru a încarca fontul unui text în desen sau pentru a crea noi fonturi.

Un stil de text se constituie din: nume de stil, nume de font, înaltime

de caractere, factor de latime, unghi de înclinare, scriere inversata
longitudinal, scriere inversata vertical si scriere verticala. Stilul de text trebuie
sa posede un nume, pentru a putea sa coexiste simultan în acelasi desen mai
multe stiluri predefinite, dintre care, la un moment dat, sa ne putem alege
unul curent.

Fontul unui text exprima caracteristicile de baza ale fiecarui caracter.

Numele fontului este de fapt numele fisierului asociat (cu extensia .SHX sau
PFB) care trebuie sa existe pe disc. Apelarea comenzii STYLE determina
afisarea urmatoarei secvente de prompt-uri:

Command: style

Text style name (or ?) <implicit >:se specifica numele stilului

de reprezentare a textelor

New style.

Font file <implicit>: nume de fisier ce contine definitia fontului (cu

extensia .SHX). Daca variabila de sistem FILEDIA=1, pe ecran se afiseaza
o caseta de dialog care contine lista tuturor font-urilor dintre care îl vom
selecta pe cel dorit.

Height <implicit>: înaltimea textului

Width factor <implicit>: factor de scalare

 Obliquing angle <implicit>: unghiul de înclinare a caracterelor
(relativ la 90 grade)

Backwards? <Y/N>: Y pentru oglindirea textului fata de verticala; N

pentru reprezentarea normala a textului.

Upside-down?<Y/N>: Y pentru oglindirea textului fata de orizontala;

N pentru reprezentarea normala a textului.

Vertical? <Y/N): Y pentru dispunerea verticala a textului; N

pentru dispunerea orizontala a textului.

(nume) is now the current text style.

Raspunsul cu "?" la prima cerere determina AutoCAD-ul sa listeze stilul

de text definit curent. Pentru a crea un nou stil sau pentru a modifica unul
existent, se raspunde cu numele stilului dorit. La crearea unui desen nou
AutoCAD foloseste implicit stilul STANDARD (fontul TXT).

Toate cererile au valorile implicite afisate între paranteze

ascutite; apasarea tastei SPACE sau a tastei ENTER, determina folosirea
acestor valori.

- 32 -

Raspunsul la cererea "Font file" nu trebuie sa contina extensia

fisierului; ea este implicita ".SHX". Este corecta folosirea aceluiasi fisier de
forma de mai multe stiluri de text.

Cererea "Vertical?" apare numai în cazul în care forma selectata

suporta orientare dubla.

Cu exceptia fisierului de forma asociat, si orientarii textului (orizontal

sau vertical), se pot modifica parametrii unui stil existent fara a afecta
entitatile de tip text existente; schimbarile vor fi aplicate numai asupra
entitatilor create cu noul stil.
 Fig.3.11. Caseta de dialog "Select Text Font".

Pentru a obtine lista cu numele stilurilor de text existente în fisierul

AutoCAD-ului si exemple pentru fiecare dintre ele în vederea selectarii rapide,
se afiseaza caseta de dialog "Select Text Font" (fig.3.11) cu ajutorul meniului
pul-down selectând Draw-Text-Set Style.

Pentru a alege stilul de text dorit se marcheaza numele lui în rubrica

cu numele acestora sau se face "click" pe icon-ul corespunzator si apoi se
apasa butonul OK din caseta. Utilizând butoanele Previous si Next pot fi afisate
în caseta si alte stiluri de text.

În continuare se da un exemplu cum poate fi creat un nou stil de text.

Dialogul este urmatorul:

Command:style

Text style name (or?) <STANDARD>:SIMPAC

New style

Font file <txt>:simplex

Height <0.0000>:7

Width factor <1.0000>:0.8

Obliquing angle <0.0000>:15

Backwards? <N>:enter

Upside-down? <N>:enter

Vertical? <N>:enter
 Acest stil de text poate fi folosit oriunde în desenul tehnic, si este bazat
pe fontul "SIMPLEX", este "ITALIC" si are înaltimea caracterelor de 7 unitati
de desenare. S-a ales un factor de latime subunitar (0.8), pentru a-l face mai
dens.