Sunteți pe pagina 1din 5

'Y 11

fr,8ffiYROffi[8CgRE

uberculoza (TB) este o boal6 infecto-contagioasd cu larg6 rispdndire geografic[,

cauzatd de Mycobacterium tuberculosis (MyT), ce se transmite de la individul bolnav la cel sdn[tos, persoana infectatd (fbr[ semne clinice, radiologice gi

necontagios) putdnd face oricdnd, in decursul vielii o tuberculozd - boal6, cu evolufie cronicd, care ftrd tratament, are o fatalitate mare (l).

Tuberculoza este consideratd azi cea mai important6 boal6 transmisibild, care fumizeazd cele mai multe decese. Importanfa problemei variazd" de la o fard, la alta,

factorii favorizanli ai acestor diferen{e putdnd fi:

- cre$terea demograficd exageratd in unele ldri sau grupe de populalii,

- agravarea sdrdciei,

- cregterea procentual[ a grupelor de populalie marginalizate social

gi/sau economic,

- neglijarea (nedepistarea ) bolii la debut, in faza incipientd,

- structuri sanitare dezorganizate gi/sau dezinteresate,

- cregterea epidemiei HIV/SIDA.

Drama acestei boli este cu atdt mai mare cu cdt existS, la ora actual6, un arsenal

eficient atit pentru prevenirea, cdt gi

pentru

tratamentul ei, cu condilia ca acest arsenal sd

fie folosit corect gi continuu (l). In acest sens "Programul Nafional" a fost elaborat

conform strategiei OMS gi sebazeazd, pe 4 obiective principale:

- menlinerea acoperirii cu DOTS a 100% din populafie,

- menfinerea ratei de depistare a TB la nivelul de peste 70%,

- atingerea gi menfinerea ratei de success de 85% pentru cazurile de TB

pulmonard confi rmate bacteriologic,

- sc6derearatei mortalitdfii prin TB laSo/oooo(2).

Programul Nafional are ca scop:

- depistarea precoce a cazurilor de TB contagioasd gi izolarea lor,

- aplicarea corect6 a tratamentului standardizato de scurti duratd qi strict

suravegheat,

- aprovizionarea permanentd cu medicamente antituberculoase pentru a

evita intreruperea gi schimbarea schemelor terapeutice,

- monitorizarca corectd a tuturor activitelilor legate de endemia TB,

folosind o formularistici standardizatd, cu raportdri ierarhizate gi

evaludri periodice (2).

Tendinla actuald de recrudescenfd a TB a inceput din 1986, cuprinzdnd toate

!6rile, inclusiv cele dezvoltate. Abia in 1993 OMS a tras semnalul de alarmd ar[tdnd cd:

- peste 1/3 din populalia globului este infectatd cu bacilul TB;

- apff peste 30 milioane cazuri noi pe an;

- din care peste 4-5 milioane sunt cu mare contagiozitate;

- din acestea se produc peste 3 milioane decese pe an.

{,S, Isteric

Tuberculoza existd din cele mai vechi timpuri, motiv pentru care se spune cd ar fi

apdrut odatl cu omul. Din perioadele preistorice au rdmas mesaje incrustate in scheletele

descoperite cu ocazia sdpdturilor arheologice. Pe scheletul unui om de Heidelberg,

descoperit in Europa, se aflau leziuni vertebrale de morb Pott, vechi de peste 6000 de ani

AD. Leziuni similare au fost gdsite la o mumie egiptean[ datdnd de peste 3000 ani AD.

Se pare cd in Egiptul antic boala era foarte rdspdnditfl in special in rdndul sclavilor

semi{i (inainte de exodul lor condus de Moise). La altd mumie datdnd din aceeagi

perioadd ("femeia din Nubia") s-a descoperit un pulmon stdng colabat gi fibrozat, cu multiple aderenfe pleurale (expusd azi la British Museum). Hippocrate (460 AD)

considera boala ereditard ("orice

considera cd boala se transmite prin ooaerul mobilizat" pe care il exala bolnavul (intuilie

ftizie nagte un ftizic"), (3) iar Aristotel (334 AD)

!?). Vechii indieni interziceau brahmanilor sd se cdsdtoreascl cu femei provenind din familii cu persoane bolnave (Vede, 1500 AD). Pe continentul american s-a descoperit o

mumie incagd (700 AD) aparfindnd unui b6iat de 8 ani, care prezenta leziuni de morb Pott

la vertebrele lombare gi cu BAAR pozitiv in pl6mdn, pleurd, splin6, ficat.

Aminitm doar cd Girolamo Fracasttoro din Verona (1546) este primul care

susfine, frr6, dovezi qtiinfifice (experimentale), natura contagioasd a bolii (4), afirmdnd cd

boala se transmite

prin

mici corpusculi invizibili pe care ii elimind bolnavul (intuitie !?).

Abia in 1865, Villemin demonstreazd qtiinfific natura infeclioasd a bolii, prin

reproducerea ei experimentald la animale sdn6toase inoculate cu produse patologice de la bolnavi (4).

Teoria contagionistd este confirmatd definitiv prin descoperirea bacilului

tuberculozei de cdtre Robert Koch in 1882; descoperirea a fost acceptati abia in 1888, cu ocazia primului Congres Internalional de Tuberculozd, care s-a linut la Paris.

1.2, Surba epidemialagic{ Bn ubsrsufroua

Tuberculoza este o boald infecto-contagioasd cu caracter:

- pandemic, adicd fdrdzone geografice indemne de TB,

- endemic, adicd cu o prezenld continud a infecfiei qi bolii pe tot

teritoriul,

- epidemic, asemdndtor oricdrei boli infecto-contagioase,

cu varialii

periodice in intensitate, extindere qi duratd.

Dinamica naturali a TB intr-un teritoriu cu populafie indemnd (virgind

,

frrA

experien{d anterioard cu TB) se prezintd sub forma unei "curbe epidemiologice"

particulare imaginat6 de E.R.N. Grigg ?n 1958. Aceastd curbd are urmdtoarele

componente:

- o pant[ ascendentd, abruptd de scurtd duratS,

- un vArf de maximd invazie (pentru infecfie, morbiditate gi mortalitate),

- o pantd descendentd, lentd, de lungd duratd.

a) panta ascendentd:

- abrupt6, de scurtd duratd (cdfiva zeci de ani);

- pleacl de la punctul "zero", momentul aparifiei unei surse de contagiune

(omul bolnav) in colectivitate; - panta ascendentd indicl diseminarea rapid[ a infecliei intr-o popula{ie

apdratddoar de rezistenfa naturald, neprotejati de imunitate specifid anti-TB;

- ascensiunearapidd, a infecfiei este intrelinutd gi de aparilia de noi cazuti de

boald, cu cdt numdrul de cazuri contagioase este mai mare, riscul de infeclie

este mai mare;

- diseminarea

durata qi multitudinea contactelor).

infecfiei poate fi favorizatd de o serie de factori (intimitatea,

punctul maxim al disemin[rii infecfiei, cdnd

b) vdrful curbei reprezintd

majoritatea

indivizilor din colectivitate sunt infectali gi prezintd imunitate specificd anti-

TB (IDR la PPD : pozitiv);

- al2- lea v6rf reprezintd numdrul maxim de indivizi infectali care au frcut

TB- boal6 (morbiditatea): se produce seleclia cazurilor susceptibile, fie in urma unei

depresii imune (patologicd sau conjunctural6), fie in urma unei infeclii masive pe care organismul nu o poate controla; cei care se vindecd cdqtigd o imunitate specificd, dar cu consecinfele nefavorabile ale trecerii prin stadiul de boald;

- al 3- lea vdrf il reprezintd decesele (mortalitatea) din rdndul celor care au

frcut forme grave de boald, consecinld a unei rezistenle scdzute gi a lipsei tratamentului'

invaziei TB, cdnd majoritatea indivizilor

din colectivitate sunt protejali de imunitate specificd, neinfectali fiind nou - ndsculii sau

nou - intralii in colectivitate; apar gi descendenli cu rezistenld naturald crescutd fafd de TB.

- o alurd descendentd urmeazd qi panta morbiditdlii, la o populafie protejatd de

imunitatea specificd, numdrul imbolndvirilor se reduce, iar formele de boal6 sunt mai

c)

panta descendentdreprezintddeclinul

ugoare (paucibacilare) ;

- formele grave de boal6 fiind mai rare gi numdrul deceselor este in scddere,

menfindndu-se la anumite categorii de populafie (vdrstnici, cei cu patologie imuno-

depresivd, boli cronice, etc.)

in concluzie intreaga curbd dureazd 300-400 de ani, momentul invaziei, apogeul

stadiul actual diferb de la o lardla alta. ExistA ldri care incd sunt in faza de "invazie",

iltele sunt la diverse faze ale pantei descendente, iar unele au ajuns in faza prefinald.

Boala elimin[ populalia susceptibila pe o perioada de cateva genera{ii.

gi

Situafii actuald cu TB in lume este rezultatul ultimului val de invazie a bolii,

inceput in sec. XVI, cu anumite particularitdli pentru fiecare regiune geograficd, ceea ce explicd diferenlele de incidenfd 9i prevalenld intre diversele fdri.

in evolufia endemiei TB cel mai mare impact l-a avut imbundtd{irea condiliilor 9i standardelor de viafd; impactul mdsurilor medicale a fost apreciat exagerat, pentru cd a coincis cu declinul natural al endemiei TB in firile dezvoltate.

-

t.3, Tuberculoza in lume

Ultimul val de extindere TB a inceput in sec. XIV, cu punct de plecare in Anglia,

odatd cu inceperea revoluliei industriale care a modificat profund modul de viafd al

populafiei:

- economia agrariand, bazatd pe colective umane mici, colective izolate,

s-a transformat in economie industriald, bazatd pe colective umane

mari, aglomerate;

- urbanizarea masivd, bazatd pe migrarea popula{iei din mediul rural

spre ora$e a creat condilii favorabile de transmitere interumand a bolii;

- pauperizarea populafiei, cu igiend precard, promiscuitatea condiliilor

de viaf6, subnutri{ie, alcoolism, expunerea la toxice industriale etc.,

toate contribuind la scdderea rezistentei organismului.

Vdrfuri de mortalitate au inceput sd apard din 1750 (peste 650

o/-oo), pentru ca in

I 800 sd depSgeascd 1000 %ooo de locuitori (in Londra).

In Europa TB s-a extins pe 2 cdi:

- din Londra pe cdile maritime in oragele de coasti (porturi) din SV

continentului;

- pe cdile de uscat, cu cdteva decenii mai tdrziu, cu punctul de plecare

Viena gi Berlin, spre SE-Europei. Vdrfuri de mortalitate au apirut dupd 1800: Suedia 900 %ooo in 1830, Germania

700 o/oooo in 1840, Romdnia 400 o/oooo in 1870.

Pe continentul Nord -American, TB s-a extins in cdteva valuri succesive:

- un prim val in jurul anului 1800 in marile orage

populafie anglo-saxon6 (mortalitatea 1000

de pe coasta de Est, cu

o/oooo la 1800)

- al2-lea val cdtre 1850 in regiunile din centrul continentului (Chicago), cu populalie german6, scandinavi, irlandezd.

- al 3-lea val a fost pe coasta de vest la 1880, in urma migrafiei masive a

populaliei asiatice.

La populafia neagrd din sud (Far-West) numdrul cazurilor de TB era similar cu cel

al popula{iei albe; dupb rdzboiul de secesiune gi abrogarea sclaviei, popula{ia neagr6 a

urmat calea urbanizdrii gi a pauperizdrii, atingdnd vdrfuri de mortalitate de 650 o/oooo ?n

1890 (New Orleans).

La populalia indian6, dupd concentrarea lor in campusuri gi rczewalii, au inceput sd apard vdrfuri de mortalitate pe la 1900.

Ultimul val a cuprins teritoriul Alaska gi Canada cu vdrfuri de mortalitate dupd

r900.

Dupd 1910 pe teritoriul american a inceput declinul endemiei TB (dupd mai bine

de 1 00 de ani), in 1920 ?nregistrdndu-se mortalitd{i prin TB de I l3 %ooo

Pe continentul Sud-American, TB a existat din epoca precolumbiand, dovadi

figurinele din lut descoperite in sipdturile arheologice care reprezentau oameni cocogafi,

sugestiv purtdtorilor de sechele morb Pott. in istoria mai recent6 TB a fost introdusd de

conchistadori, exploratori, misionari. Actualul val de invazie s-a extins cu un decalaj de

150 ani fafd de continentul Nord-American qi a imbr[cat forme mai dramatice din cavza

condiliilor de industrializare gi urbanizare mai agresive.

Pe continentul african, in teritoriile din nord (Egipt, Algeria), tuberculoza a existat din antichitate. in restul zonelor de coastd tuberculoza a fost introdusd de cuceritorii arabi

qi colonizatorii europeni, de unde s-a extins spre interiorul continentului. in secolul XIX exploratorii mai semnalau regiuni vaste, in centrul continentului, indemne de TB. Se

pare cd ultimul val de invazie a tuberculozei se afld inci pe panta ascendentd, fErI sd fi

atins vdrful curbei epidemiologice.

Pe continentul asiatic, tuberculoza este semnalatd in scrierile chineze qi indiene cu

mii de ani AD. Ea s-a rispdndit in sudul gi estul continentului, in oragele porturi cu

popula{ie mai densd, ultimul val de extindere fiind incd pe panta ascendentd.

In Australia gi Oceania tuberculoza a pdtruns pe cale maritimd, adusl de navigatorii europeni gi asiatici. Ultimul val de invazie a fost generat de colonizdrile

masive. Se pare cd mai existd zone indemne de tuberculozd, (Noua Guinee) .