Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fr,8ffiYROffi[8CgRE
Tuberculoza existd din cele mai vechi timpuri, motiv pentru care se spune cd ar fi
apdrut odatl cu omul. Din perioadele preistorice au rdmas mesaje incrustate in scheletele
descoperite cu ocazia sdpdturilor arheologice. Pe scheletul unui om de Heidelberg,
descoperit in Europa, se aflau leziuni vertebrale de morb Pott, vechi de peste 6000 de ani
AD. Leziuni similare au fost gdsite la o mumie egiptean[ datdnd de peste 3000 ani AD.
Se pare cd in Egiptul antic boala era foarte rdspdnditfl in special in rdndul sclavilor
semi{i (inainte de exodul lor condus de Moise). La altd mumie datdnd din aceeagi
perioadd ("femeia din Nubia") s-a descoperit un pulmon stdng colabat gi fibrozat, cu
multiple aderenfe pleurale (expusd azi la British Museum). Hippocrate (460 AD)
considera boala ereditard ("orice ftizie nagte un ftizic"), (3) iar Aristotel (334 AD)
ooaerul
considera cd boala se transmite prin mobilizat" pe care il exala bolnavul (intuilie
!?). Vechii indieni interziceau brahmanilor sd se cdsdtoreascl cu femei provenind din
familii cu persoane bolnave (Vede, 1500 AD). Pe continentul american s-a descoperit o
mumie incagd (700 AD) aparfindnd unui b6iat de 8 ani, care prezenta leziuni de morb Pott
la vertebrele lombare gi cu BAAR pozitiv in pl6mdn, pleurd, splin6, ficat.
Aminitm doar cd Girolamo Fracasttoro din Verona (1546) este primul care
susfine, frr6, dovezi qtiinfifice (experimentale), natura contagioasd a bolii (4), afirmdnd cd
boala se transmite prin mici corpusculi invizibili pe care ii elimind bolnavul (intuitie !?).
Abia in 1865, Villemin demonstreazd qtiinfific natura infeclioasd a bolii, prin
reproducerea ei experimentald la animale sdn6toase inoculate cu produse patologice de la
bolnavi (4).
Teoria contagionistd este confirmatd definitiv prin descoperirea bacilului
tuberculozei de cdtre Robert Koch in 1882; descoperirea a fost acceptati abia in 1888, cu
ocazia primului Congres Internalional de Tuberculozd, care s-a linut la Paris.