20.

Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul

calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa3. Volum. si
structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta
instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a
comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport.
adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a
format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar9. anotimpul, parte a zilei.10.
Caracterul dezastrului
Aceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave.
21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a
unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a
RB din focar, cu imbinarea evacuarii med şi asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie.
Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB la timp-asigurarea consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus)-
respectarea succesivitatii in acord ajut. medical şi trat RB (se asigură prin îndepl documentelor şi prin cunoaşterea patol în diverse calam)-
simplificarea nr. de etape medicale pînă la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-evacuarea RB dupa destinatie-
specializarea pe larg a instit medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a
RB
In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de
salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare
(presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med., tratament si reabilitare med.)

22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta lor de situaţia de
luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă. Se
disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor medical, în
funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în
caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat
pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor medicale –
măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi
al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia medicală
(număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă –
VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia
de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care
inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med calificat. În
cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate,
volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate)
23. Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în SE
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea
sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor
mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de
campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin
pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori
antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in
teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.
24 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în SE
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti.
Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea
complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă care
pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi căilor
respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2, toracocenteza în caz de
pneumotorax cu supapă, traheostomie), -măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj novocainic local, admin analgeticelor,
cardiotonice ş.a.)
-imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -înlăturarea
membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive,
bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice,
dezinfecţia echipamentului, -Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic în caz de
intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice.Măsuri care pot fi amânate
25. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea ajutorului medical calificat în SEAjutorul medical calificat –
se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea
consecinţelor RB ce poartă pericol pt viață; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de 8-12h.
Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)
- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare  agravare/deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consec graveAjutorul
medical calificat terapeutic- măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consecințe
26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de catastrofe
Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in
diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de
specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2.
prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice
et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa
dată.
27. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti
Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, înregistrare, de a face
triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces).
2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca – toate etapele med din focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea următoarelor
misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate), acordarea primului ajutor medical ori
premedical daca acesta n-a fost acordat, pregătirea răniţilor si bolnavilor către evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar,
îndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rănitului).2. Spitaliceasca – cele din afara focarului. Acestor formaţiuni
medicale le revin îndeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara
(speciala) după necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara,
indeplinirea documentelor medicale.

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de focarele de pierderi
sanitare în masă-suprafata terenului sa asigure instalarea corectă şi comoda a tuturor secţiilor functionale ale etapei date-apropierea
nemijlocita de cai de transport de evacuare si sursă de apa potabilă-terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-
starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare.
29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de catastrofe.
30. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif TM a lezaţilor în SE
Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea RB pe
grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare.
În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaţiunii şi triajul medical de evacuare şi
transport.TM se face în baza diagnosticului stabilit şi prognosticului posibil; poartă un caracter concret şi se face încontinuu.
 În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de
pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare.
31. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de
pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare.
După niv de pericol, toţi RB se împart în 3 grupe:1.RB ce au neces în tratare sanitară
(parţială/completă), dezactivare, degazare, dezinfecţie a echipamentului2.B/v infecţioşi
trimişi în izolator (pt izolare temporară)
3.Restul RB se trimit spre secţia de primire şi triaj.După semnul de tratament:1.RB ce
au neces în măsuri de urgenţă a aj med, neefect cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi
amânat3.RB în stare de agonie
După semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med din afara focarului2.RB
ce vor rămîne la etapa dată: netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce
vor fi trimişi la locul de trai pt supraveghere şi trat de ambulator.
32. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele prespitaliceşti
1. RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi
amînat(1.şi2. în cadrul formaţiunii)3. restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med
din afara focarului5. RB ce vor ieşi din focar de sinestătător sau cu ajut altor pers
33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele spitaliceşti1. RB în stare de
agonie
2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4. RB ce vor
fi trimişi la locul de trai pt suprav şi trat ambulator.
34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de
catastrofe
Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături
şi transportarea acestora pînă la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi
reabilitare medicală. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale
de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaţiilor
tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu
indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita.
Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si
mijloacele SAMU din focar.
Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare
si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de
evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o
grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare.
Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului
respectiv. P/u evacuare se folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS,
dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc.
Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de
aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte
persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de
transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si
transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea
sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in
focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se
aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt toţi
executanţii.
În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi
infrastructurii drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU,
transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar.
Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.