Memoriu A4 Color

Bibliotecă Municipală şi Dotări Socio-Culturale, Reconversie- Sebeş
Tema Proiectului
Secţiunea I. Introducere.
1.1. Nevoia Comunităţii Locale de a beneficia de un spațiu adecvat funcționării unei

biblioteci municipale.
Noua Bibliotecă, cu dot[rile aferente, va face parte din alcătuirea actualului Centru Cultural, alături
de celelalte departamente ale sale menţionate la punctul 1.2. Principalul Comanditar al noului Centru
Cultural se presupune a fi Consiliul Local al oraşului, sau crearea unui acord de parteneriat între acesta şi
un particular.
Comunitatea Locală din Sebeş are nevoie de un spaţiu care să concentreze funcţiuni ce pun
accentul pe dezvoltarea culturală a cetăţenilor, pe interacţiunea culturală şi socială dintre aceştia, pe
încurajarea acestora de a participa la acţiuni de voluntariat, pe spaţiile amenajate corespunzător pentru
buna funcţionare a activităţilor unor ONG-uri care activează în Sebeş, etc.
Proiectul şi etapele lui se bazează pe participarea în mod activ a comunităţii, de la consultarea
iniţială, la etapele proiectării, până la administrarea şi întreţinerea clădirii.
1.2. Actualul Centru Cultural al Municipiului Sebeş
Centrul Cultural “Lucian Blaga”Sebeş, a fost înfiinţat în 9 aprilie 1997 prin Hotărârea nr. 11 a
Consiliului Judeţean Alba, iar în 01.07.1999 s-a aprobat trecerea acestei instituţii în subordinea Consiliului
Local Sebeş. Centrul Cultural ”Lucian Blaga” Sebeş are în alcătuire următoarele departamente: Casa
Memorială „Lucian Blaga”- Lancrăm, Biblioteca Municipală „Lucian Blaga”, Muzeul Municipal „Ioan
Raica” şi Casa de Cultură „Lucian Blaga”1(tot aici funcţionează şi biblioteca).
Prin urmare, Centrul Cultural existent, este segregat din punct de vedere funcţional, cu excepţia
Bibliotecii care face parte din Casa de Cultură.
În anul 2007 s-a realizat un proiect care presupunea mutarea Bibliotecii în Clădirea Băii Populare
(clădire dezafectată în prezent), clădire care face parte din Situl1. Acest proiect denumit “Amenajare
Imobil Str.Mihai Viteazul, nr.39, pentru Biblioteca Municipală”2, este un proiect de reconversie a Băii
Populare în Bibliotecă, motivul invocat fiind acela al lipsei spaţiului necesar deşfăşurării activităţiilor pe
care le organizează administraţia Bibliotecii şi a Centrului Cultural “Lucian Blaga” ,din care aceasta face
parte, şi absenţa unui spaţiu în aer liber, a unei grădini, în care să se organizeze aceste activităţi pe timpul
verii, lipseşe şi necesarul de spaţiu pentru depozitarea cărţilor, o parte considerabilă din colecţia
Bibliotecii fiind depozitată în pod. Până în prezent acest proiect a întârziat să materializeze, însă în tot
acest timp cladirea continuă să se degradeze. Activităţiile care se desfăşoară în cadrul Bibliotecii sunt
realizate independent sau în colaborare cu instituţiile de învăţământ din Sebeş, si se împart în: diverse
ateliere de creţie pentru copii, expoziţie de carte, cluburi de carte, ateliere pentru copiii cu dizabilităţi,
ateliere realizate în colaborare cu Căminul Pentru Persoane Vârstnice Sebeş, ateliere de lectură, lansări de
carte, proiecţii, etc.
Casa de Cultură, sediul Centrului Cultural Sebeş, este alcătuită din patru săli; Sala Mare, de
Spectacole, cu o capacitate de până la 469 de locuri (în care este inclus balconul), Sala Gheorghe Maniu,
de 100 de locuri, Biblioteca şi o sala mai mică cu o capacitate de până la 20 de persoane. Casa de Cultură
satisface funcţiunea de Sală de Spectacol sau de Cinematograf, însă nu dispune de calităţile unui Centu
Cultural modern. Lipsesc spaţiile exterioare amenajate, care să ofere o bună comunicare cu cele
interioare prin posibilitatea ca acestea din urmă să se extindă pe timp de vară, sau atunci când condiţiile
1
https://www.cclbsebes.ro/centrul-cultural-lucian-blaga.html
2
Fişa Proiectului, S.C. Granita S.R.L Cluj-Napoca, proiect 115/2007, Faza P.A.C
1
climatice o permit; lipsesc spaţiile publice de agrement în care cei care iau parte la activităţi culturale să
se relaxeze, să socializeze, sau să petreacă timpul liber (spaţii ca ceainăria, cafenea, etc). Sala Gheorghe
Maniu, deşi are o capacitate considerabilă pentru expoziţii sau activităţi festive, poziţionarea ei în
ansamblul cladirii îngreunează buna ei funcţionare, astfel expoziţiile sunt amenajate în spaţiul Foaierului
Sălii de Spectacole, în care accesul se face prin faţada principală a cladirii, fiind singura faţadă care se
deschide spre un spaţiu cu detentă care facilitează pe mai multe fluxuri accesul în cledire, însă acest foaier
nu este proiectat pentru a susţine amenajarea expoziţiilor.
Funcțiuni:
A. Amplasamentul 1-Baia Populară
Subsol Cota -6.60m Suprafață 1100 mp (Propunere)

Adăpost Civil
Depozitare
Spații tehnice
Demisol Cota -4.20m Suprafață 1332.8 mp (Propunere)

Bibliotecă Municipală – 244 mp
Cafenea – 105 mp
Foaier Sală Multifuncțională – 119 mp
Sală Multifuncțională – 153 mp
Depozitare – 22,3 mp
Book Shop/Ceainărie – 228mp
Grupuri Sanitare – 40mp
Hol – 13,3 mp
Expoziție Temporară – 186,5 mp
Pasaj Expozițional – 34,7 mp
Terasa “Rimini” – 187 mp
Demisol clădiri existente propuse spre reconversie:

Casa Hermann Meuselbach-Expoziție Permanentă - 117,5 mp
Baia Populară/Casina de Lectură
- Lounge - 45,63 mp
-Depozit de Carte -25,50 mp
- Hol -23,3 mp
- Spațiu Tehnic - 17 mp
Parter Cota ±0.00 Suprafață 835,12 mp (Propunere)

Lobby Expozițional – 190 mp
Expoziție Temporară – 180 mp
Administrație – 38 mp
Grupuri Sanitare – 30,5 mp
Pasaj Bibliotecă – 51,62 mp
Depozitare – 5 mp
Terasa Bibliotecii – 130 mp
2
Parter clădiri existente propuse spre reconversie:
Casa Hermann Meuselbach – Expoziție Permanentă - 213,3 mp
- Control Acces – 17 mp
-Bazinele de Lectură (5 bazine) – 52,1 mp
- Hol – 36 mp
- Grupuri Sanitare – 16 mp
- Sală de Ședințe – 26 mp
- Hol și Casa Scării – 16,8 mp
- Săli cu Acces la Raft – 44,1 mp
Locuință/Sediul G.I.S.A.S
- O.N.G – 78,21 mp
Etaj Cota +3.60m Suprafață mp 643,5mp (Propunere)

Loisir – 213 mp
Expoziție Temporară – 186,5 mp
Etaj/Mansardă clădiri existente propuse spre reconversie:

Casa Hermann Meuselbach –Apartamentul Curatorului (mansardă)- 178,4 mp
- Mansarda de lectură – 90 mp
-Hol – 33 mp
- Administrație – 40 mp
- Grupuri Sanitare – 21 mp
- Depozitare – 17 mp
- Turn Belvedere – 6 mp
Locuință/Sediul G.I.S.A.S
- O.N.G – 78,21 mp
Bilanț Teritorial Existent

Suprafața Amplasamentul 1 este în prezent formată din 7 parcele.
Bilanțul fiecărei parcele este prezentat de la Vest la Est după cum urmează:
Parcela 1- Locuința Dezafectată (Strada Partia, nr.8) P+1
S.parcelă= 495 mp
Amprentă= 101,92 mp
S.C.D= 101,92+96,57=198,49 mp
P.O.T= 20,58%
C.U.T= 0,40
Parcela 2- Locuință fără autorizație de construcție (Strada Peneș Curcanul, nr.6) D+P+M
S.parcelă= 500 mp
Amprentă= 170 mp
S.C.D= 170+145,9+154,9= 461,8 mp
P.O.T= 34%
C.U.T= 0,92
Parcela 3- Locuință fără autorizație de construcție (Strada Peneș Curcanul, nr.8) P+1
S.parcelă= 482,22 mp
3
S.C.D= 126,33+126,33= 252,66 mp
P.O.T= 26,19%
C.U.T= 0,52
Parcela 4- Neconstruit (Turnul Octogonal) Proprietatea Statului
Parcela 5- Locuință și Cabinet (Strada Mihai Viteazul, nr.37 și 37A) D+P+M (doi proprietari)
Amprentă
A. Locuință 275,40 mp
B. Cabinet 109,36 mp
C. Anexă 23,88 mp
Amprentă= 408.64 mp
S.C.D A. Locuință 117,49+178,40+213.13= 509,02 mp
B. Cabinet 93,12+92,88+94,36= 280,36 mp
C. Anexă 23,88 mp
S.C.D= 813,26 mp
P.O.T= 29,30%
C.U.T= 0,58
Parcela 6- Baia Populară Dezafectată (Strada Mihai Viteazul, nr.39) D+P+1
S.C.D= 158,42+355,56+161,43= 675,41 mp
P.O.T= 12,48%
C.U.T= 0,23
Parcela 7- O.N.G-ul G.I.S.A.S (Strada Mihai Viteazul, nr.38) P
Amprentă= 58,32 mp
S.C.D= 58,32 mp
P.O.T= 7,74%
C.U.T= 0,07
Unind cele 7 parcele rezultă:
O parcela cu o suprafață totală de 6754,08 mp
Amprentă totală=1229,92 mp
S.C.D totală= 2459,94 mp
P.O.T= 0,18%
C.U.T= 0,36
Bilanț Teritorial Rezultat

Amprentă= (existent ce se păstrează)+ propus
=(101,92+275,40+364,71)+1652,88
= 2394,91 mp
S.C.D= (existent ce se păstrează)+ propus
=(198,49+509,02+675,41)+(1332,8+835,12+643,5)
=1382,92+2811,42=4194,34 mp
P.O.T= 35%
C.U.T= 0,62
4
B. Amplasamentul 2-Biserica Evanghelică Reformată
Subsol Cota -6.80m Suprafață 2240 mp

Parcaje
Adăpost Civil
Depozitare
Spații tehnice
Demisol Cota -4.20m Suprafață 1819,54 mp (Propunere)

Hol – 62 mp
Book Shop/Ceainărie – 324,87 mp
Hol – 54 mp
Cafenea – 151,35 mp
Sală Multifuncțională – 153 mp
Foaier Activ – 139,5 mp
Expoziție Temporară – 394 mp
Grupuri Sanitare – 40 mp
Parter Cota ±0.00 Suprafață 1008,13 mp (Propunere)

Lobby Expozițional – 348,5 mp
Bibliotecă Municipală – 245,5 mp
Expoziție Permanentă – 214,7 mp
Hol – 40,23 mp
Loisir – 119,2 mp
Parter clădiri existente propuse spre reconversie:

Biserica Evanghelică Reformată (Locaș de Cult/Sală de Lectură/Sală de Evenimente:
Expoziții, Proiecții, Concerte) – 142,9mp (Hala Principală) + 34,8 mp (tribuna)= 177,7 mp
Locuința de pe Str. Dorin Pavel nr.11 (Casa Administrației) – 124,8 mp
Locuința de pe Str. Dorin Pavel nr.13 (Casa Voluntarilor/ O.N.G) – 116,6 mp
Bilanț Teritorial Existent

Suprafața Amplasamentul 2 este în prezent formată din 3 parcele.
Bilanțul fiecărei parcele este prezentat de la Nord la Sud după cum urmează:
Parcela 1- Biserica Evanghelică Reformată (Strada Dorin Pavel, nr.9) P (cu tribună)
Amprentă= 142,9 mp
S.C.D= 142,9+23,35= 166.25 mp
P.O.T= 3,14%
C.U.T= 0,03
Parcela 2- Locuință (Strada Dorin Pavel, nr.11) P cu o anexă

5
Amprentă= 124,8 mp+29,04 mp= 153,84
S.C.D= 124,8 mp+29,04 mp= 153,84
P.O.T= 9,30%
C.U.T= 0,09
Parcela 3- Locuință (Strada Dorin Pavel, nr.13) P cu o anexă
S.parcelă= 1478 mp
Amprentă= 116,6 mp+27 mp= 143,6 mp
S.C.D= 116,6 mp+27 mp= 143,6 mp
P.O.T= 9,71%
C.U.T= 0,09
Bilanț Teritorial Rezultat

Amprentă= (existent ce se păstrează)+ propus
=(142,9+124,8+116,6)+2501,5
= 2885,74 mp
S.C.D= (existent ce se păstrează)+ propus
=(177,7+124,8+116,6)+(2501,5+2148,3)
=5068,9 mp
P.O.T= 37%
C.U.T= 0,66
Secţiunea II. Istoricul celor două situri Studiate

(Situl-Baia de Sare şi Situl-Biserica Evanghelică Reformată).
2.1. Fortificaţiile Oraşului
Parcela Sitului-Baia de Sare, este situată în partea de Nord-Est a Fortificaţiei Cetăţii Medievale din
Sebeş, învecinându-se cu aceasta.
Parcela Sitului-Biserica Evanghelică Reformată, este amplasată la Sud-Vest în raport cu Fortificaţia,
fără a se învecina cu aceasta.
În Sebeş există două rânduri de fortificaţii. Cea mai veche fortificaţie de apărare a oraşului, lucrată
din piatră “pe locul unei fortificaţii de lemn şi pământ”3 o constituie fortificaţia aşa zisului “castel
bisericesc”. Aproape toate bisericile evanghelice ardelene au fortificaţii de apărare sau au avut altă dată,
amintindu-ne de numeroasele epoci de nelinişte din feudalism. Cele mai multe apar de îndată după
marea invazie mongolă, din anul 1241.4 Primul zid de fortificaţie este construit la 1387, ca zid de incintă al
oraşului cu un perimetru mai mare de 700m, este alcătuit din piatră şi bolovani de râu şi are înălţimea de
5,5m, fiind înălţat la 7,5m în jurul anului 1500, iar al doilea zid de fortificaţie este realizat în 1552, de către
generalul Castaldo; ultima refacere a zidului a avut loc în anul 1571, având un perimetru de 1700m şi
închizând o suprafaţă de aproximativ 22-25ha.5 Planul fortificaţiilor este dreptunghiular cu colţurile
rotunjite, orientat pe axa Est-Vest; zidul de incintă are grosimea de 1,5m, iar iniţial avea 4m înălţime, la
3
M.Angelescu, G. Gundisch, A.Klein, H.Krasser şi Th. Streitfeld. “Restaurarea unui monument de arhitectură din epocile
romanică şi gotică”, în cadrul ansamblului de monumente feudale de la Sebeş-Alba, în Monumnte istorice. Studii şi lucrări de
restaurare, II, 1967, pag. 114.
4
Raica, Ion, Sebeşul Istorie, Cultură, Economie, Confruntări Sociale şi Politice, Editura “George Bariţiu”, Cluj-Napoca, 2002,
pp.63.
5
P.U.Z Centrul Istoric Sebeş, Volumul II-Regulament Local de Urbanism, Caracterul Urbanistic al Zonei (UTR1)-Centrul Istoric
Sebeş, pp.4.
6
1494 se înalţă zidurile cu 1,5m şi este adaptat pentru armele de foc; apoi zidul este întărit cu 8 turnuri de
apărare dintre care se mai păstrează azi doar 4.6
2.2. Monumente Relevante în vecinătatea siturilor studiate.
În vecinătatea sitului-Baia de Sare se pot identifica 3 Monumente Istorice de grupă valorică A:

Incinta Fortificată a Oraşului (1387-sec. XVIII)
Turnul Octogonal (1678)
Mănăstirea Romano-Catolică “Sf.Bartolomeu”(la început dominicană, sec. XIV-XVIII).7
În vecinătatea sitului-Biserica Evanghelică Reformată nu există monumente clasate. Cel mai apropiat
monument, Incinta Fortificată a Oraşului, nu se învecinează cu situl pe care se intervine.
2.3. Construcţii cu Calităţi Ambientale, amplasate pe Situl 1-Baia de Sare.
Pe lângă Monumentele Istorice Clasate, din vecinătate, pe suprafaţa sitului Baia de Sare se pot
identifica şi trei construcţii cu calităţi ambientale, aşa cum le defineşte P.U.Z-ul. Dintre acestea, două sunt
părăsite şi într-o stare avansată de degradare, unul dintre imobile a avut destinaţia de Baie Populară până
la începutul anului 1990, cea de a doua construcţie degradată a avut funcţiunea de locuire şi este alipită
de zidul cetăţii. A treia clădire este de asemenea alipită de zidul cetăţii, însă se află într-o stare bună fiind
locuită şi în prezent.
Baia Populară sau Baia de Sare (Salzbad, aşa cum apare menţionată în cărţile poştale), este
realizată la începutul secolului XX, perioadă caracterizată de o relativă prosperitate pentru oraşul Sebeş.
Acum localitatea este înzestrată cu o serie de obiective moderne: edilitare şi industriale. Între 1905 şi
1906 a fost construită Uzina Electrică care în 18 februarie 1906 a intrat în funcţiune. Cele mai multe
realizări edilitar-urbanistice au avut loc în timpul mandatelor primarului Johann Schöpp, între 1907 şi
1918, când au fost construite: noua Primărie (1909), Poşta, Baia de Sare, Cazarma, Spitalul Sf.Sofia,
Abatorul şi Casa Pădurarilor.8
Baia de Sare, se spune că a fost clădită în aceeaşi perioadă, şi de către acelaşi arhitect care a
realizat şi Spitalul Municipal Sf.Sofia din Sebeş (este vorba despre arhitectul Ludwig Gabanzi). Iniţial având
funcţiunea de spa, pentru tratarea pacienţilor spitalului, după modelul aşa-numitelor Volksbad. La exterior
au existat odinioară 4 bazine. În partea stîngă, de la accesul pe parcelă, sunt două bazine cu apă sărată,
cu duşuri şi vestiare (în prezent abia se mai disting urmele celor două bazine). În partea dreaptă a intrării
erau de asemenea două bazine cu apă proaspătă, cu duşuri şi vestiare (doar unul dintre aceste bazine se
mai poate observa). În interior erau 5 săli de baie, fiecare având băi şi duşuri la stânga şi la dreapta
coridorului principal. În subsol, au fost prevăzute o baie cu aburi şi o sală de duş.
Apa sărată era obţinută din aşa-numita fântână sărată, care se află în drum spre Comuna Daia
Română.
Această clădire a fost, pentru o lungă perioadă de timp, o resursă importantă pentru oraş, să ne
amintim de faptul că oraşul nu dispunea de foarte mult timp de apă curentă. Din acest motiv foarte mulţi
locuitori au folosit această facilitate pentru a se scălda săptămânal. În acest moment doar o mica parte a
locuitorilor dispuneau de baie proprie. Resursa de apă cu care se aprovizionau gospodăriile provenea din
fântânile proprii sau din cele publice.
Bazinele exterioare, au fost folosite pe timpu verii cu entuziasm de către comunitate. În acest
moment totul este pierdut şi părăsit. De asemenea deţin fotografii actuale, dar nu vreau să vă întristez.
6
P.U.G Sebeş, Volumul I-Memoriu General, 5.Persoane şi Evenimente Asociate Istoriei Monumentului, 5.3 Istoric, pp. 89.
7
Monumente, situri de arheologie, istorie şi arhitectură cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 2004 actualizată.
8
Anghel, Călin, Evoluţia urbanistică a oraşului Sebeş, Altip, Alba Iulia, 2011, pp. 43.
7
Relatează regretatul Horst Theil pe blogul său9
Apa sărată provenea de la 3 fântâni (două dintre ele există şi în prezent, este posibil ca şi cea de a
treia să existe, însă nu am găsit-o), care sunt localizate la cca. 4,3 Km în direcţia drumului spre Daia (aşa
cum este menţionat mai sus de Horst Theil). Salinitatea apei ajunge la o concentraţie de până la 35 g/l%,
în condiţiile în care Marea Neagră are o concentraţie de sare care depăşeşte cu puţin 22 procente. Apa
sărată era colectată într-un rezervor, unde ajungea prin cădere, iar de aici era pompată către bazinele Băii
de Sare.10
Din punct de vedere urbanistic, Baia Populară era conectată cu Parcul oraşului (este vorba despre
actualul parc cu insulă), prin intermediul unui alt parc, numit “Groβe Allee”.
Accesul în parc se realiza prin intermediul a două intrări, una vis-a-vis de Baia de Sare, cealaltă vis-
a-vis de Parcu Oraşului. Din acest loc nu mai deţin multe informaţii, însă îmi amintesc că a existat aici o
terasă animată cu un ring de dans, numele ei, din câte îmi aduc aminte, era “Rimini” şi se lega de aleea
principală a parcului, prevăzută cu bănci la stânga şi la dreapta. De asemenea, trebuie menţionat faptul
că acest parc dispunea de un număr semnificativ de arbori vechi, în special castani, ale căror rămăşiţe se
mai pot încă observa în spatele Casei de Cultură. Dimensiunile Parcului se încadrau între 50m şi 70m
lăţime şi între 150m şi 200m lungime. Acesta a fost proiectat de către peisagitul care a realizat şi Parcul
Oraşului, Karl Leonhard din Mühlbach. Această amenajare le-a servit locuitorilor din Mühlbach, care se
opreau aici pentru o clipă de răgaz. Mai târziu, după construire Casei Culturale, doar o umbră a frumuseţii
acestui loc a mai rămas, suprafaţa rămasă a fost folosită, începând cu anii ’60, pentru a celebra
evenimentele de pe 1 Mai şi 23 August. În tot acest timp, de la începerea lucrărilor de construcţie a Casei
de Cultură, numarul arborilor a fost decimat, băncile au dispărut, la fel ca orice urmă care să amintească
de acest loc. În ziua de azi putem doar să ghicim unde a existat această frumoasă alee şi să ne imaginăm
că minuscula curte din spatele Casei de Cultură a fost odată o adevărată piaţă care se deschide în faţa Băii
de Sare (care de asemenea abia dacă mai există, exceptând ruinele care au mai rămas), piaţă pe care s-au
construit clădiri a căror scop întrece înţelegerea mea.
Dacă obţin mai multe informaţii voi completa această postare.
Horst Theil11
Materialul documentar care face referire la clădirea, sau la ansamblul Băii de Sare, este destul de
redus, nu au fost găsite planuri, sau alte piese scrise sau desenate care să facă referire la construirea ei.
Stau mărturie doar relatările persoanelor care au avut contact cu experienţa Băii de Sare în perioada în
care aceasta a funcţionat. În timpul consultării Arhivelor Naţionale-Direcţia Judeţeană Alba, s-a găsit un
singur document care are legătură directă cu această construnţie. Acest document “Protocolul Băilor de
Sare Sebeş” este redactat în limba germană, de mână şi se întinde pe 200 de pagini.12
Casa de pe Str. Mihai Viteazul, nr. 37/Casa în care a locuit pictorul Hermann Meuselbach (1852-
1924). Hermann Meuselbach s-a născut la Eischleben (Thuringia), în 28 ianuarie 1858. După absolvirea
Şcolii de Artă din Weimar, emigrează în Transilvania şi în anul 1881 se stabileşte la Sebeş. Aici a fost
profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic şi la Şcoala de fete. A murit în oraşul de adopţie în anul 1924. A
pictat în timpul liber, preferând peisajul urban al Sebeşului, dar şi pe cel al împrejurimilor, realizând lucrări
ca: Biserica Evanghelică, Turnul octogonal, Canton de munte, Plutărit, Peisaj etc.
9
https://coolmann53.wordpress.com/2013/08/04/das-sophien-krankenhaus-und-salzbad/
10
Informaţii preluate personal de la Domnul Aleman, o persoană în vârstă de 82 de ani care a ieşit la pensie din meseria de
fochist al Băii Populare.
11
https://coolmann53.wordpress.com/2013/08/26/die-grose-allee/
12
Arhivele Naţionale-Alba, număr pachet 25, inventarul 1921-1950, nr. crt. 73-Protocolul Băilor de Sare Sebeş, 1933/1939
8
Pictura înfăţişând Turnul Octogonal a fost realizata de la fereastra casei artistului, turnul fiind situat în
curtea din spate a casei sale.13
Hermann Meuselbach, alături de sava Henţia şi Karl Brandsch, a fost unul dintre pictorii Sebeşului.
Locuinţa de pe Str.Patria, nr.8 (stare avansată de degradare).Este o locuinţă părăsitîă, modestă ca

dimensiuni, comparativ cu Baia de Sare şi cu Locuinţa Pictorului Hermann Meuselbach. Se remarcă faptul
că are trei faţade, fiind aliăită de zidul cetăţii. Construcţia cel mai probabil a fost realizată la început de
sec. XX, sau sfârşit de sec XIX. Conform PUZCP adoptat, imobilul este amplasat în cadrul Construcţiilor
existente care pot fi modificate pentru ameliorare, datorită calităţilor estetice de care nu este lipsită.
2.4. Construcţii a căror demolare este impusă şi sunt amplasate pe Situl-Baia de Sare.
În cadrul acestui sit se mai pot identifica patru construcţii şi o serie de anexe (printre care si
bazinele dezafectate ale Băii de Sare). Două dintre aceste construcţii urmează a fi demolate conform legii,
deoarece s-au ridicat fără a avea autorizaţie de construcţie şi care, prin gabaritul lor masiv, obturează
vizibilitatea către ansamblil medieval de la nivelul spaţiului public. Celelalte doua construcţii, este vorba
despre o clădire cu cabinete medicale şi o cladire în care se află sediul O.N.G-ul GISAS (Asociaţia pentru
Iniţiative, Studii şi Analize Sociale Sebeş, care va fi regrupat în cadrul ansamblu cultural propus), conform
PUZCP adoptat, sunt construcţii existente a căror demolare este impusă pentru asanarea zonei sau pentru
realizarea unor amenajări publice sau private.
2.5. Construcţii cu calităţi ambientale, amplasate pe Situl 2-Biserica Evanghelică

Reformată.
Biserica Evanghelică Reformată
În anul 1903, în cartierul sudic al oraşului a fost construită o Biserică a credincioşilor reformaţi
Calvini. Ea ocupă o parcelă de mari dimensiuni situată în apropierea colţului de sud-vest al
incintei oraşului interior, pe care era amenajată o grădină în anul 1890 ce aparţinea Ocolului Silvic. Este o
biserică de tip sală alcătuită din navă, absidă poligonală şi un turn-clopotniţă adosat laturii opuse altarului.
Orientarea bisericii este una neobişnuită având absida dispusă spre sud-est, iar turnul spre nord-vest.
Sala bisericii a rezultat din intersectarea navei longitudinale, de formă dreptunghiulară, cu alta
transversală, ale cărei laturi mici se află într-un uşor avans faţă de zidurile navei propriu-zise. Faţadele
acestora sunt străpunse de câte trei ferestre dreptunghiulare, închise, în partea superioară, cu arce
semicirculare. Ferestrele din centru sunt mai înalte, iar faţadele au în partea superioară pinioane
triunghiulare. Zidurile navei sunt străpunse de câte două ferestre de mari dimensiuni având aceeaşi formă
ca celelalte amintite. Acoperişul, articulat, cuprinde sub apele sale întreaga construcţie. Turnul are trei
niveluri marcate de bandouri profilate, cu deschideri de ferestre de dimensiuni şi forme variate. Cele ale
ultimului nivel au dimensiunile cele mai mari şi forme ce amintesc de neogotic. Fleşa turnului, ascuţită,
este confecţionată din tablă.14
În Evul Mediu Sebeşul a fost locul de şedere al secuilor ajunşi de la Szekelzhid. În memoria acestor
timpuri se pastrează numele de Szeklergasse, mai exact denumirea de “Székelzek utcája” (strada Secuilor)
este scrisă în ambele limbi.
Dezvoltarea oraşului in sec XIX-XX are loc mulţumită primarului Johann Schöpp (1870-1954), care,
între 1900-1914 a construit Primaria, Cladirea Poştei, Sala de Sport, Baia de Sare, Spitalul, Uzina, etc.
13
https://www.cclbsebes.ro/muzeul-municipal-ioan-raica/arta-plastica.html
14
Anghel, Călin, Evoluţia urbanistică a oraşului Sebeş, Altip, Alba Iulia, 2011, pp. 195-196.
9
Mulţumită acestei evoluţii comunitatea reformată (care depindea de Alvinchez) a devenit independentă.
În anul 1913 Sebeşul avea deja 17 diaspore (probabil) în care trăiau 447 de persoane. Datorită situaţiilor
religioase şi demografice, în perioada lui Szász Domokos (1838-1899) s-a discutat despre un proiect de
Biserică.
Însă, Biserica a fost construită în peioada preotului Dr.Bartók Gzörgz (1845-1907). După obţinerea
suportului asociaţiei Szakács, în 1903 comunitatea a constuit Biserica Neogotică ce se află la intersecţia
drumurilor care leagă Sebeşul de Szászpéterfálva (Petreşti, Petersdorf). Conform documentului de
dinaintea construirii bisericii – din 14 noiembrie 1900 – pentru comunitatea de 100 persoane Szakács
László a înfiinţat o fundaţie “fundaţie de 20.000 coroane pentru comunitatea Bisericii din Sebeş”. Datorită
acesteia s-a construit între 1902-1903, în afara zidurilor cetăţii mica, dar superba Biserică Neogotică. În
memoria acestor timpuri se regăseşte placa memorială: “În Numele Domnului s-a construit Biserica şi
mulţumită Dr. Bartok Gzorgz, Dr.Elekes Viktor, Benedek Karolz...”. Biserica a fost proiectată si construită
de inginerul-constructor Szalaz Ferencz (1840-1930) între anii 1902-1903. Alte lucrări celebre care îi
aparţin: Biserica Ortodoxa din Sibiu (1902-1906), Sinagoga din Sibiu, Şcoala Franciscana din Sibiu (1879),
Biserica Reformata de aici (1895), Biserica Reformata Millenium (1898), Biserica Reformata din Hosszufalu
(1892) si aripa estica a colegiului Bethlen, Aiud (1883-1885). Bierica din Sebeş a fost sfinţită în anul 1904.
În partea de est a Bisericii se afla un sediu forestier ce ţinea de regat, dar care a fost transformat în
Parohia Reformată. Astazi, pe langă aceasta, se afla şi o sală de rugăciune.
Coordonatorul lucrărilor a fost Benedek Károlz, principalul funcţionar al Bisericii Reformate din
Alba Iulia. Biserica a trecut printr-o restaurare între 1997 şi 1998. Apoi, în anul 2003, în perioada preotului
Gudor András, s-a sărbătorit aniversarea de 100 de ani de la ridicarea Bisericii. După anul 2011 s-au
efectuat mai multe intervenţii de întreţinere, la nivelul acoperişului şi interiorului. Clopotele au fost
automatizate. La nivelul Casei Pariohiale de peste drum, pe lângă lucrările la structura acoperişului, s-a
mai lucrat şi la realizarea unei băi, a unei bucătării şi s-a rezolvat problema încălzirii centrale, devenind
astfel o Casă Parohială modernă. În anul 2017 comunitatea numără 24 de credincioşi.
La nivelul oraşului se poate observa o puternică industrializare, devenind unul dintre centrele
importante pentru firmele de investiţii mijlocii şi mari din Ardeal.
În această zonă s-au mutat şi alţi maghiari veniţi din alte zone ale Transilvaniei. Este o mare
provocare de a regăsi si de a reîntregii comunitatea reformată maghiară, asimilată de-a lungul timpului.
Slujbele se ţin de două ori pe săptămână şi preotul vine din Alba Iulia.
Comunitatea noastră nu este veche, are doar 115 ani, însă astăzi sărbătorim aniversarea de 20 de
ani a restaurării Bisericii noastre. Biserica, infrastructura şi industrializarea oraşului înseamnă păstrarea şi
evoluţia comunităţii de lângă autostrada din sudul Transilvaniei. Evoluţia şi persistenţa sunt însă date de
Iisus, El să ne ajute şi în viitoarele planuri.
Dr. Gudor Botond Gyulafehérvár (Părintele Bisericii Reformate din Sebeş)
în articolul “Sebeş: comunitatea de astăzi şi de mâine. Evoluţia datorită oportunităţilor

Bisericii Reformate – industrializare si creearea de comunitate”15
În cadrul limitei amplasamentului 2 se mai pot observa două construcţii, care deşi nu sunt
identificate de PUZCP ca având proprietăţi ambientale, sau de altă natură, ele sunt totuşi amplasate la
limita ZIR 4 (Buffer Zone). Motiv pentru care limita sitului de intervenţie se întinde până la limita ZIR 4.
Cele două Construcţii adăpostesc funcţiunea de locuire. Stadiul iniţial al zonei datează din sec. XX,
15
În original: Szászsebes: a jelen és jövő gyülekezete. A fejlődés református kihívásai az iparosodás és gyülekezetépítés
fényében
10
reprezentând una din fazele de extindere ale locuirii oraşului. Parcelar neuniform, cu ocuparea pe
aliniament (este cazul locuinţei de pe Str. Dorin Pavel nr.11 ) sau retrasă de la aliniament (locuinţa de pe
Str. Dorin Pavel nr.13), aspect eterogen al fronturilor.
Un alt motiv pentru care aceste două construcţii, împreună cu parcelele lor, intră în limita sitului
de intervenţie, din cadrul sitului doi, este legat de aspecte legate de tema program şi la parametrii ce fac
referire la suprafeţele intervenţiei noi.
Se propune păstrarea celor două construcţii, pe lângă Biserica Reformată, şi integrarea lor în noul
ansamblul prin operaţiuni de reconversie.
Secţiunea III. Încadrare în PUZ şi RLU afernt.
Conform PUG-ului Municipiului Sebeş, acesta se împarte în 6 Unităţi Teritoriale de Referinţă:

UTR 1-Zona Centrală; UTR 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5-Zona pentru Locuinţe şi Funcţiuni Complementare; UTR
3.1, 3.2, 3.3- Zona pentru Instituţii Publice şi Servicii; UTR 4.1, 4.2- Zona pentru Unităţi Industriale şi
Depozite; UTR 5- Zona pentru Spaţii Plantate, Sport, Agrement; UTR 6- Zona cu Destinaţie Specială.
Cele două situri se încadrează în UTR 1- Zona Centrală. Această zonă cuprinde spaţiul delimitat de
sistemul de fortificaţii, alcătuit dintr-o incintă de zidărie înaltă de 8-10 m, cu o lungime de 1700m, având 4
turnuri de apărare (existente) şi închizând o suprafaţă de aproximativ 22-25 ha şi zona de protecţie
tampon (buffer zone). În cadrul acestui spaţiu pot fi identificate 4 zone cu tipuri diferite de ocupare a
teritoriului aşa cum au fost propuse şi aprobate prin P.U.Z.C.P-Centrul Istoric Sebeş.
ZIR 1- Ansamblul Bisericii Evanghelice –Nucleul Central-
ZIR 2- Zona Construcţii de tip Urban cu Funcţiuni Mixte
ZIR 3- Ansamblul Fortificaţii- Cetatea Sebeş
ZIR 4- Zona Tampon (buffer zone)- Construcţii de Tip Urban cu Funcţiuni Mixte.
Situl 1-Baia Populară, se desfăşoară pe două din cele 4 Zone Istorice de Referinţă. Acest sit este
alcătuit, în prezent, din 7 parcele, dintre care 5 sunt încadrate în ZIR 3, iar celelalte două fac parte din
ZIR4.
Situl 2-Biserica Evanghelică Reformată, este încadrat în ZIR 4, cu toate cele 3 parcele din care este
alcătuit.
Încadrare în RLU aferent PUZCP- ZIR 3 şi ZIR 4
ZIR 3- Ansamblul Fortificaţii-Cetatea Sebeş- Zidul de Incintă şi Turnuri.
- Zonă cu caracter de locuire, parcelar atipic, dezvoltat în imediata apropiere a centurii de fortificaţie a
oraşului (categorie specifică de arhitectură militară medievală).
Caracteristici :- elemente urbane cu caracter specific - lărgirea parcelelor în jurul unor elemente
arhitecturale specifice - Biserica Romano - Catolică Sf. Bartolomeu;
- parcelele/curţile sunt amplasate în general cu latura lungă către zidul Cetăţii, prezentând potenţial de
punere în valoare.
11
- Regulamentul va putea induce atractivitate spaţiului public şi privat prin refacerea coerenţei cadrului
construit şi dezvoltarea de funcţiuni noi adaptate calitativ cerinţelor contemporane (locuinţe, spaţii
publice de recreere, cult, cultură).
SECȚIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII ZIR 3 – GENERALITĂŢI

1. Delimitare: la Vest str. Dorin Pavel şi str. Av. Olteanu - la Nord cimitirul orăşenesc şi str. Peneş Curcanul
- la Est şi la Sud - str. Traian.
2. Caracterul zonei: Forma de ocupare a terenului a suferit modificări în decursul sec. XX, prin construirea
unor parcele libere, cu funcţiuni agricole/grădini - caracterul cel mai bine păstrat fiind cel al zonei de Sud.
Existenţa elementului principal de fortificaţie - zidul Cetăţii pe terenurile aparţinând unor proprietari
privaţi conduce la căutarea unor forme de parteneriat public - privat, în eventualitatea formării unui
traseu perimetral de parcurgere a elementelor de fortificaţie.
3. Evoluţie: odată cu ridicarea primului zid al fortificaţiei (incinta fortificată a oraşului -1387) aceasta a
suferit modificări, prin operaţiuni de consolidare, înălţare sau construire de elemente de fortificaţie în
sec. XVI, turnuri, bastioane), extinderea oraşului în sec. XVIII-XIX ducând la demolarea unor părţi din zid.
4. Agresiuni:
- spaţiu public urban neamenajat corespunzător;
- spaţii private utilizate necorespunzător (construcţii realizate în imediata apropiere a elementului major
de fortificaţie - zid cu turnuri sau bastioane).
5. Valoare:
mare – prin poziţia unor elemente de fortificaţie semnificative (Turnul Semicircular (1634), Turnul
Octogonal (1678), Turnul Cismarilor (1513), Turnul Croitorilor (sec. XV).
6. Grad de protecţie:
maxim, atât pentru elementele de fortificaţie cât şi pentru spaţiile publice urbane sau spaţiile private sunt
permise intervenţiile care conservă, restaurează şi pun în valoare aceste elemente sau intervenţii noi care
măresc calitatea spaţiului construit şi pun în valoare un traseu cultural al fortificaţiei.
7. Intervenţii:
- sunt permise intervenţiile care conservă, restaurează şi pun în valoare aceste elemente sau intervenţii
noi care măresc calitatea spaţiului construit şi pun în valoare un traseu cultural al fortificaţiei (pavimente
adaptate contextului istoric, iluminat stradal şi arhitectural al unor elemente de fortificaţie);
se impune degajarea zidului de incintă al cetăţii Sebeş, pe ambele laturi, de construcţiile parazitare
adosate acestuia.
- clădirile noi ce distonează cu ansamblul fortificaţiei vor trebui adaptate contextului istoric - prin
modificarea finisajelor faţadelor sau acoperişurilor, includerea unor elemente de vegetaţie înalte pe
parcele, în vederea formării unui ecran către zonele cu perspective către elementele de fortificaţie.
SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ZIR 3
În aceasta zonă cu un parcelar atipic, dezvoltat în imediata apropiere a centurii de fortificaţie a oraşului
(categorie specifică de arhitectură militară medievală), spaţiul prezintă un potenţial de punere în valoare
şi refacere a coerenţei cadrului istoric construit, prin utilizarea acestuia în funcţiuni publice cu caracter
cultural, de recreere şi turism.
Parcelele alipite elementelor de fortificaţie nu vor putea primi construcţii noi iar anexele/construcţii
provizorii vor trebui dezafectate în timp, ne putând primi autorizaţie de construire în acesta zonă - acest
tip de construcţii afectând imaginea şi noile refuncţionalizări ale elementelor de fortificaţie.
Articolul 1 - Utilizări admise

Sunt admise numai la construcţiile existente următoarele tipuri de activităţi considerate ca păstrând
caracteristicele ţesutului urban, cu activităţi publice şi activităţi private:
- locuire şi activităţi complementare;
- administraţie publică;
12
- servicii/comerţ en detail
- învăţământ;
- cultură şi culte;
- agrement şi petrecerea timpului liber,turism;
- spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Articolul 2 - Utilizări admise cu condiţionări

- alimentaţie publica
Articolul 3 - Utilizări interzise

- activităţi industriale sau care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcare anormala a reţelelor, etc.) ;
- activităţi de depozitare sau comerciale en-gros, antrepozite;
- activităţile de comerţ şi prestări servicii în chioşcuri neconforme unui standard stabilit pentru întreg
ansamblul elementelor de fortificaţie (ziduri, turnuri) sau în orice alte construcţii provizorii;
- gararea şi staţionarea vehiculelor în construcţii izolate sau staţii de întreţinere auto şi distribuţie
carburanţi;
- depozitare materiale refolosibile.
Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor/elementelor construite fortificate

a) Vor fi menţinute (conservate/restaurate/consolidate/ puse în valoare) următoarele categorii de
imobile:
- elementele de fortificaţie (ziduri, turnuri);
- imobilele sau părţi componente ale imobilelor înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor
Istorice;
- elemente arhitecturale şi decorative ale clădirilor cu valoare arhitecturala şi ambientală (sistemul de
acoperire: pante, învelitoare, coşuri de fum, copertine, balcoane, loggii, bowindouri tâmplării de lemn,
feronerii, elemente de decor ale faţadei: arcade, frontoane, profile decorative) elemente de separare/
împrejmuire tradiţionale ale parcelelor, elemente de mobilier urban valoroase, amenajări ale spaţiilor
publice (pavimente, spaţii verzi) aferente imobilelor menţionate mai sus.
Pentru imobilele înregistrate ca monument istoric, măsurile de conservare şi protejare includ şi
elementele de arhitectură interioare (inventariate ca elemente valoroase): bolţi, plafoane din grinzi de
lemn, scări, profile decorative, picturi interioare, lambriuri, pardoseli şi toate elementele funcţionale cu
valoare decorativa/istorica (ex. sobe) aparţinând imobilului.
Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru
elementele exterioare.
b) Pot fi efectuate extinderi minore ale construcţiilor şi instalaţiilor existente legate de o activitate de
utilitate publică cu următoarele condiţii: să fie luate măsuri pentru reducerea riscurilor şi a noxelor la un
nivel compatibil cu vecinătatea, conform aprobării Agenţiei pentru Protecţia Mediului iar extinderea la sol
numai în zonele ce nu sunt vizibile din stradă sau din puncte de belvedere /trasee turistice.
c) Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sau ambientală sunt permise lucrările de
reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior, inclusiv forma
acoperişului original şi a refacerii elementelor de faţadă valoroase.
d) Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se poate face cu condiţia ca noile
construcţii sa fie compatibile (volumetric, estetic şi coloristic) cu aspectul general al ansamblului
arhitectural şi elementelor de fortificaţie, dacă se află în apropierea acestora.
e) Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din punct de vedere
funcţional sau arhitectural cu zona (anexe, magazii, etc.) alte lucrări decât cele menite să contribuie la
schimbarea cu o funcţiune compatibilă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei
istorice.
13
Articolul 5 - Protejarea cadrului construit şi a vestigiilor istorice
a) Intervenţia asupra clădirilor monument istoric şi a altor construcţii protejate precum şi în parcelele
aferente acestora, se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
b) Intervenţia asupra elementelor de fortificaţie se va realiza în primul rând pentru degajarea acestora de
elementele/construcţiile parazitare, punerea în siguranţă a elementelor de fortificaţie şi oprirea oricăror
noi construcţii în proximitatea acestora - cu excepţia unor elemente realizate în cadrul unor proiecte de
ansamblu, de restaurare şi punere în valoare a acestora.
c) În cazul executării unor lucrări noi de construcţie sau a înlocuirii unor construcţii existente este
obligatorie descărcarea terenului de sarcina arheologică. Anterior lucrărilor de săpare a fundaţiilor va fi
anunţată Comisia zonală de protecţie a patrimoniului în vederea asistării de către un delegat al acesteia la
săpături.
d) Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculpturi, decoraţii)
necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului conform prevederilor legale.
Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea
sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite.
e) Adâncirea solului, legată de punerea în valoare a situaţiei iniţiale, este posibilă cu condiţia de a nu
aduce prejudicii sitului în ansamblu şi de a nu împiedica scurgerea apelor meteorice.
f) Parcelele alipite zidului de incintă nu vor putea fi construite pentru păstrarea vizibilităţii către acesta.
g) Împrejmuirile la clădirile existente nu vor fi opace pentru a permite o bună vizibilitate şi percepţie a
zidului de incintă.
SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR
Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

- Parcelele specifice locuirii din cadrul zonei ansamblului de fortificaţii, cu funcţiuni mixte, nu vor putea fi
modificate, dimensiunile acestora păstrându-se la valoarea actuala.
- Nu se acorda Autorizaţie de Construire pe parcele care nu sunt construibile. Aceeaşi prevedere se aplica
parcelelor care devin neconstruibile prin apariţia în urma unei împărţiri de teren .
Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul
public şi proprietatea privată.
- Conform prevederilor prezentului Regulament, clădirile aflate în zona ZIR3 sunt şi se vor menţine aliniate
către spaţiile publice (străzi, piaţă, parc) - fără a depăşi limita reprezentată în planul de reglementări.
- Retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiţia să
se înscrie în restaurarea tipologiei şi gabaritelor construcţiilor tradiţionale existente în frontul străzii
respective, în condiţiile avizării documentaţiei de către Comisia Naţională de zone protejate a MCPN.
Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei

- Clădirile construite de la o limită laterală la cealaltă, în front continuu, pe zonele cu acest specific istoric
(ex. Ansamblul urban Bd. Lucian Blaga - zona Poarta Cetăţii str. Bistrei, Str. I. L. Caragiale) vor putea fi
ameliorate ca aspect dar vor păstra acest tip de amplasare pe parcelă. Fac excepţie clădirile realizate pe
parcele înconjurate pe mai multe laturi de domeniul public sau pe o parcelă alăturată unei alte parcele
ocupate cu o clădire care trebuie menţinută şi care este retrasă de la limita de proprietate şi prezintă
faţade spre aceasta. Lungimea maximă de cuplare la calcan (profunzimea construcţiei) trebuie sa fie de
maxim lungimea calcanului clădirii existente la care se face alipirea.
14
- Pe parcelele care au pe limita posterioara sau laterala zidul de fortificaţie, nu vor putea fi amplasate nici
un fel de construcţii pe aceste limite; construcţiile provizorii/anexe amplasate pe zidul de fortificaţie vor
trebui dezafectate, neputând primi autorizare de reparaţii sau reconstruire.
Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă

- În situaţia amplasării mai multor clădiri pe aceeaşi parcelă, se va urmări păstrarea amprentei la sol a
unor construcţii valoroase preexistente şi dispărute (dacă este cazul).
- Clădirile de locuit situate pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate astfel încât distanţa dintre ferestrele
camerelor de locuit şi orice parte a aceleaşi clădiri sau a clădirii învecinate sa fie astfel dimensionată încât
planul care uneşte parapetul ferestrei cu partea cea mai înaltă a clădirii opuse să formeze cu planul
orizontal un unghi mai mic sau egal cu 45°.
- În cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existenţa, noua construcţie nu va ascunde elemente de
arhitectura veche, de interes arhitectural, arheologic sau estetic, înscrise în lista CMI sau descoperite în
timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă, punerea în valoare a acestora cât şi lăsarea unor culoare de
vedere (perspective) către elementele de fortificaţie situate pe aceste parcele.
Articolul 10 - Condiţii de acces şi circulaţii

1. Accese
- Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum (stradă), fie direct, fie prin intermediul
unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3.0m lăţime, servitute instituită prin act autentificat
sau pe cale judecătorească, conform Codului Civil.
- Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulaţiile pietonale, trebuie să permită satisfacerea
regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civila,
salvare şi circulaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.
- Parcările colective, necesare locuitorilor zonei sau funcţiunilor prezente în zonă vor trebui să fie dispuse
în afara zonei ZIR3 .
- Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţii provizorii în interiorul
parcelelor acestei zone istorice de referinţă.
2. Circulaţii
- Se păstrează traficul auto pe străzile perimetrale specificate în planşa de circulaţie.
Articolul 11 - Staţionarea autovehiculelor

- Parcajele aferente locuirii cât şi oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului drumului public şi în
zone lipsite de vizibilitate din domeniul public/trasee turistice. Pentru funcţiuni necesitând mai mult de 10
locuri de parcare, acestea se vor realiza într-un parcaj sau garaj colectiv realizat în afara zonei. Calculul
capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în
conformitate cu « Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi
urbane » (indicativ P 132 - 93) şi anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism.
Articolul 12 - Conformarea clădirilor

1. Înălţimi admise
a. Înălţimea absolută
- Înălţimea la streaşină a clădirilor în raport cu terenul finit nu poate depăşi cornişa clădirilor existente
învecinate.
Deasupra acestei limite pot fi construite numai:
- coşuri de fum şi de ventilaţie,
- şarpanta.
15
Pe fiecare stradă se va menţine înălţimea actuală a corpurilor de clădire cu valoare de monument
istoric/valoare arhitecturala şi ambientala existente, extinderea funcţiunilor clădirii putând fi realizata în
cadrul volumului existent al şarpantei .
Aceste înălţimi vor fi păstrate fără modificări, pe fiecare stradă - înălţimea construcţiilor noi trebuind să
fie adaptata păstrării unghiurilor de vizibilitate optime către zidurile şi turnurile fortificaţiei. Pentru toate
străzile ZIR 3, vezi anexa - Fişe Inventar pentru păstrarea înălţimii pe fiecare lot/parcela.
b. Înălţimea relativa
- Pentru a se evita dezvelirea unor calcane, înălţimea clădirilor spre oricare stradă (ex. străzi secundare)
poate fi amplificată astfel încât să se asigure o continuitate a faţadei sau volumului cu clădirile alăturate.
2. Aspectul exterior al clădirilor

a. Reguli generale
- Orice construcţie nouă care va completa părţi dispărute sau degradate ale unei clădiri existente trebuie
să se înscrie armonios în zonă, urmând să pună în valoare clădirea originală.
- În acest sens proiectele pentru construcţiile noi vor trebui - prin proporţii şi compoziţia faţadei - să pună
în valoare ritmul parcelarului tradiţional şi să asigure, prin înălţime, formă şi dimensiunile golurilor
(ferestre, uşi sau porţi de acces ) - o continuitate în peisajul străzii sau al curţilor interioare, în special
pentru zonele vizibile din traseele de parcurgere a zonei de fortificaţii sau din punctele de belvedere
asupra centrului istoric sau ale fortificaţiei.
- Sunt interzise imitaţiile de materiale ca: piatra falsă, cărămida falsă, lemn fals, folosirea în exterior a
unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tabla
ondulată, plastic drept sau ondulat, etc.) utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice, suprafeţe
metalice strălucitoare, suprafeţe vitrate de mari dimensiuni, tâmplărie din PVC sau în culori stridente) atât
la clădiri cât şi la elementele minore (ex. copertine).
- Pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre stradă şi spre vecini, vor fi de aceeaşi calitate
arhitecturală ca şi faţada principală chiar şi atunci când rezultă un calcan.
- Se va acorda o atenţie deosebită la folosirea materialelor pentru învelitorile noi sau pentru repararea
învelitorilor clădirilor existente - singurul material admis fiind ţigla ceramică de tip solzi, pentru a nu
afecta imaginile /perspectivele din elementele de fortificaţie (turnuri).
b. Reguli relative la lucrările de restaurare şi de întreţinere a clădirilor existente
- Cererea de Certificat de urbanism pentru orice modificare, chiar parţială, a unei clădiri, trebuie să
fie însoţită de un releveu al clădirii respective în starea în care se găseşte la data depunerii cererii, compus
din :
- plan de situaţie al întregii proprietăţi,
- plan al fiecărui nivel căruia i se aduc modificări,
- releveu al clădirii principale , fotografii ale faţadelor si perspective către şi dinspre elementele de
fortificaţie.
- Cercetarea arheologică şi de arhitectură va precede orice intervenţie în subsolul incintei
parcelelor sau asupra clădirilor.
- Intervenţiile asupra clădirilor monument istoric (existente) sau cu valoare arhitecturală, propuse
a fi înscrise în Lista Monumentelor Istorice, se vor putea realiza numai în condiţiile legii; prin operaţiunile
de restaurare (inclusiv prin operaţiunile de consolidare a structurii acestora) se va conserva arhitectura
iniţiala sau se va reveni (daca este cazul) la aceasta.
- Reparaţiile asupra faţadelor vor trebui să respecte paleta de culori tradiţională a zonei istorice,
revenindu-se la aceasta; sunt interzise culorile stridente şi în nuanţe inexistente în cadrul fondului
construit tradiţional.
16
- Înlocuirea sistemului de acoperire (şarpanta şi învelitoare) va trebui făcută cu respectarea
geometriei, dimensiunilor şi materialelor de origine, nefiind permisă înlocuirea cu alte forme de
acoperişuri, cu învelitori din alte materiale sau modificarea formei lucarnelor.
c. Reguli particulare pentru faţade comerciale
- Cererile de Certificat de urbanism pentru crearea unor vitrine comerciale/servicii, trebuiesc însoţite de
un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a
contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a situaţiei sale originale.
- Modificarea vitrinelor este acceptată în special în cazul în care se revine la situaţia iniţială (în cazul
clădirilor monument istoric sau cu valoare arhitecturală). Mărimea vitrinei va trebui să respecte ritmul
parcelarului şi al clădirii (regruparea mai multor localuri alăturate sub o singură firma nu este acceptabila),
modenatura vitrinelor va trebui să corespundă ritmului de decupare a fiecărui imobil şi să respecte
structurile lor respective.
- Ocuparea spaţiului public va fi limitată prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenajările provizorii,
(podiumuri, elemente de separare, mobilier urban, etalaje mobile) în măsura în care ele nu incomodează
circulaţia pietonală şi contribuie la calitatea estetică a spaţiului utilizat.
- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci când
magazinul este deschis sau adaptate tipului de tâmplărie pentru vitrine (obloane tradiţionale) .
- Se interzice amplasarea de firme sau reclame la etajele superioare ale construcţiilor (parapeţi, balcoane)
sau pe elementele de fortificaţie - cu excepţia firmelor în consolă amplasate pe o porţiune neutră a
faţadei şi care nu împiedica perceperea faţadei sau a unor detalii semnificative de arhitectură; sunt
interzise şi firmele sub forma de casetă luminoasă sau din material plastic, pentru orice fel de firmă fiind
necesară obţinerea avizelor
legale (autorizaţie de construcţie), prezentându-se inserarea acesteia pe clădire şi în raport cu vecinătăţile
Articolul 13 Forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

1.Procentul de ocupare a terenului (POT)
- Procentul de ocupare a terenurilor exprimă limita maximă a suprafeţei permise să fie ocupată, la sol, cu
construcţii (vor fi luate în calcul proiecţia la sol a clădirilor şi anexelor lor).
a. cazul general
- POT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa), clădirile anexă improprii urmând a fi
desfiinţate iar în limita maximă a suprafeţei acestora putând fi construite spaţii anexă cu caracter adecvat
spaţiului şi clădirilor înconjurătoare.
- în cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe care refac o construcţie existentă
dispărută, procentul de ocupare a terenului nu este limitat.
2.Coeficientul de utilizare al terenului (CUT)
- Coeficientul de utilizare a terenurilor calculat ca raport între aria desfăşurată a construcţiei (fără
nivelurile din subteran utilizate pentru funcţiuni tehnice) şi suprafaţa totală a terenului.
- CUT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa).
- Pe toate parcelele, depăşirea CUT actual este permisă numai în cazul reamenajării spaţiului podurilor
existente, care devin spaţii funcţionale locuibile.
- Pe străzile flancate de instituţii publice sau cu funcţiuni mixte, CUT va rezulta din studii specifice.
3. Zone non - edificandi
- Se prevăd zone neconstruibile pentru spaţiile publice ( zone de belvedere) precum şi pentru culoarele de
vedere către ansamblul fortificaţiilor Cetăţii.
4. Alte servituţi
- Servituţi de înălţime se vor introduce în vecinătatea fortificaţiei (ziduri) a accentelor verticale istorice
(turnuri) şi pentru protejarea perspectivelor către diferitele ansambluri urbane.
Articolul 14 - Condiţii de echipare edilitara
17
1. Apa potabila
- Orice construcţie nouă de locuit şi orice clădire putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement,
trebuie sa fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile.
2. Canalizare menajera
- Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie existentă sau construcţie/
instalaţie ce va fi realizată.
3. Canalizare ape pluviale
- Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre
reţeaua publica de colectare a acestora.
4. Reţele electrice, telefonice şi CATV
- Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului privat ca şi iluminatului public, de
asemenea şi reţelele de telecomunicaţii, trebuie introduse în subteran. În caz de imposibilitate tehnică şi
numai în acest caz, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor de preferat în
elemente tehnice adaptate profilaturilor faţadelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale
acoperişurilor; pentru elementele de fortificaţie, acestea nu vor trebui amplasate aparent.
- Branşamentele, vor trebui integrate/ ascunse în elementele exterioare ale construcţiilor sau în exteriorul
elementelor de fortificaţie; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie plasate la extremităţile mai
puţin vizibile ale faţadelor şi inserate în paleta de culori a acestora.
5. Gaze
- Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran, iar elementele de contorizare
integrate/ascunse în elementele de separare a parcelelor sau părţi ale clădirii (pe cât posibil se va evita
amplasarea pe faţada principală în zonele de trasee turistice).
- Se vor acredita cu Autoritatea de reglementare în domeniu soluţii adaptate statutului de monument
istoric sau clădirilor cu valoare arhitecturală - culoarea casetelor de protejare a echipamentelor (contori)
vor fi vopsite în culorile faţadei, purtând numai însemnele companiei de gaze pt. identificare - şi nu printr-
o culoare distonanta cu cadrul istoric al faţadei sau elementului istoric.
6. Salubritate
- Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice clădire cu funcţiuni lucrative,
de odihna sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în
containere adecvate (număr - mărime - material), amplasate ne-vizibil din circuitele de parcurgere
turistica sau în amenajări corespunzătoare (ziduri de protecţie, elemente de vegetaţie - garduri vii) şi care
vor fi evacuate în intervalul orar prevăzut în capitolul circulaţie auto.
Articolul 15 – Împrejmuiri
- Se va acorda prioritate conservării gardurilor existente, originale/tradiţionale.
- Se vor restaura/conserva porţile din lemn, tradiţionale (acces pietonal/auto).
- Singurele autorizate spre domeniul public sunt gardurile tradiţionale, executate din materiale şi cu
gabaritele originale.
- Înălţimea gardurilor va fi stabilită la acelaşi nivel de-a lungul fiecărei străzi, având ca reper elementele de
împrejmuire tradiţionale aflate pe aceste străzi.
- În toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale a clădirilor cu vedere la
strada şi a elementelor fortificaţiei; se interzice vopsirea în culori stridente sau strălucitoare a
împrejmuirilor cât şi utilizarea materialelor neadecvate zonei (aluminiu, inox, etc.).
Articolul 16 - Spaţii libere şi plantate

- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi existente, sunt interzise a primi o
altă destinaţie.
- Grădinile din curţile proprietate privată vor fi amenajate corespunzător culoarelor de vizibilitate de care
beneficiază.
18
- Spaţiile libere din faţă construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu
spaţiul public, chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru
amenajarea de locuri de parcare.
- Spaţiile pentru pietoni vor constitui subiectul unor studii speciale pentru a permite cel mai bun acces la
imobile cu funcţiuni publice, comerţ sau obiective turistice dar şi o parcurgere optima a peisajului natural
şi construit.
- În situaţiile în care prin intervenţie se are în vedere suprimarea unui arbore de talie mare este necesar
avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului.
- Tăierea oricărui arbore va fi compensată prin plantarea a unuia nou de talie înaltă.
- Se vor studia esenţele de arbori, adaptate specificului climatic ce pot fi plantate în interiorul acestei zone
şi care prin talie şi tip de coroana pot pune în valoare elementele de fortificaţie sau pot crea un paravan
natural către construcţiile improprii din zonă, până la remedierea stării sau situaţiei acestora.
ZIR 4- Construcții de tip Urban cu Funcțiuni Mixte
- zona cu caracter mixt (predominant locuire colectivă şi individuală, cultură, culte, recreere, învăţământ),
cuprinde un element natural definitoriu al localităţii - canalul Morilor şi elemente majore de loisir - parcuri
publice;
- zona tampon, pentru protejarea valorilor Centrului istoric al oraşului Sebeş şi dezvoltarea unor funcţiuni
complementare necesare pentru funcţiuni publice.
Caracteristici :
- elemente urbane şi arhitecturale (locuire de tip individual şi colectiv) clădiri de cult de importanţă
uzuală;
- cuprinde spaţii publice cu grade diferite de importanţă – zona parcurilor cuprinsă între str. Traian - str.
Aleea Lac - str. Sava Henţia.
Se va putea îmbunătăţi calitatea spaţiilor publice pentru a deveni spaţii cu funcţiuni complementare zonei
cu valoare istorica – Centrul oraşului Sebeş.
SECTIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII ZIR 4 – GENERALITĂŢI

1. Delimitare: la Vest canalul Morilor - la Nord str. Dacia şi str. 1848 - la Est str. Călăraşi - la Sud str. Aleea
Lac - str. Parângului - str. Tineretului.
2. Caracterul zonei: parcelar neuniform, cu ocuparea retrasă de la aliniament (zona de Nord) sau pe
aliniament (zona de Sud – Est - Vest), aspect eterogen al fronturilor, fără valoare istorica; inserarea
clădirilor publice nu pune în general parcelarul existent.
3. Evoluţie : stadiul iniţial al zonei datează din sec. XX, reprezentând una din fazele de extindere ale
locuirii oraşului, completată cu funcţiuni necesare spaţiului de cult (biserici) cât şi cu un element de spaţiu
public – parcul public din jurul lacului.
4. Agresiuni : existenţa unor clădiri anexă necorespunzătoare şi a unor spaţii libere, neamenajate.
5. Valoare : medie, prin prezenţa spaţiului public al parcului.
6. Grad de protecţie : mediu - se protejează valorile arhitecturale, valoarea urbanistică a traseului
străzilor din jurul parcului cât şi zonele de acces în centrul istoric al oraşului (zonele porţilor) cu păstrarea
culoarelor de belvedere către centrul oraşului sau elemente de fortificaţie - turnuri, elemente specifice
ale siluetei urbane.
7. Intervenţii: de punere în valoare a clădirilor de locuit din parcelele existente prin amenajări peisagistice
la nivelul grădinilor şi spaţiilor verzi, amenajarea spaţiului public al străzii (iluminat public, zonele verzi vor
19
trebui toaletate, îmbunătăţirea rezolvării arhitecturale şi urbanistice a zonei parcului - prin funcţiuni
publice adaptate;
- curăţarea parcelelor de elemente parazitare (anexe improprii), cu posibilitatea unor inserţii moderne, cu
condiţia respectării volumetriei, gabaritelor şi morfologiei clădirilor din zonă.
SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ZIR 4

În zona tampon, pentru protejarea valorilor din cadrul zonei Centrului istoric al oraşului Sebeş şi
dezvoltarea unor funcţiuni complementare necesare funcţiunilor publice, se recomandă păstrarea
caracterului mixt, cu predominanta rezidenţială (individuală şi colectivă) dar şi ridicarea calităţi spaţiilor
publice în care se desfăşoară funcţiunile de loisir/recreere.
De asemenea vor trebui puse în valoare clădirile de locuit din parcelele existente prin amenajări
peisagistice la nivelul grădinilor şi spaţiilor verzi cât şi curăţarea de elemente parazitare (anexe improprii),
amenajarea spaţiului public al străzii (iluminat public, toaletarea copacilor din cadrul zonelor verzi,
îmbunătăţirea rezolvării arhitecturale şi urbanistice a zonei parcului)
Articolul 1 - Utilizări admise

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate ca păstrând caracteristicele ţesutului urban din
zona cu construcţii de tip urban şi funcţiuni mixte, activităţi publice cât şi activităţi private:
- locuire şi activităţi complementare;
- administraţie publică;
- servicii/comerţ en detail;
- învăţământ;
- sănătate;
- cultură şi culte;
- agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Articolul 2 - Utilizări admise cu condiţionări

- activităţi productive;
- activităţile de comerţ şi prestări servicii în chioşcuri neconforme unui standard stabilit pentru întreg
mobilierul urban pe teritoriul zonei sau în orice alte construcţii provizorii amplasate pe domeniul public.
Articolul 3 - Utilizări interzise

- activităţi industriale sau care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcare anormala a reţelelor, etc.) şi
care nu sunt direct legate de activităţile permise în zonă ;
- activităţi de depozitare sau comerciale en-gros,antrepozite;
- gararea şi staţionarea vehiculelor în construcţii izolate sau staţii de întreţinere auto şi distribuţie
carburanţi;
- depozitare materiale refolosibile.
Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor

a) Vor fi menţinute (conservate/restaurate/puse în valoare) următoarele categorii de imobile:
- imobilele sau părţi componente ale imobilelor înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor
Istorice;
- elemente arhitecturale şi decorative (sistemul de acoperire: pante, învelitoare, coşuri de fum, copertine,
balcoane, loggii, bowindouri tâmplării de lemn, feronerii, elemente de decor ale faţadei: arcade,
frontoane, profile decorative) elemente de separare/ împrejmuire ale parcelelor, elemente de mobilier
urban /sculpturi, amenajări ale spaţiilor publice (pavimente, spaţii verzi) aferente imobilelor menţionate
mai sus.
20
Pentru imobilele înregistrate ca monument istoric, măsurile de conservare şi protejare includ şi
elementele de arhitectura interioare (inventariate ca elemente valoroase): bolţi, plafoane din grinzi de
lemn, scări, profile decorative, picturi interioare, lambriuri, pardoseli şi toate elementele funcţionale cu
valoare decorativa/istorica (ex. sobe) aparţinând imobilului.
Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru
elementele exterioare.
b) Pot fi efectuate extinderi ale construcţiilor şi instalaţiilor existente cu următoarele condiţii: să fie luate
măsuri pentru reducerea riscurilor şi a noxelor la un nivel compatibil cu vecinătatea, conform aprobării
Agenţiei pentru Protecţia Mediului iar extinderea la sol fără afectarea vizibilităţii din puncte de belvedere
sau trasee turistice.
c) Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise lucrările de reconversie
funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior, inclusiv forma acoperişului
original) şi refacerii elementelor valoroase.
d) Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu condiţia ca noile
construcţii sa fie compatibile cu aspectul general al zonei.
e) Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din punct de vedere
funcţional sau arhitectural cu zona (anexe), altele decât cele menite să contribuie la schimbarea cu o
funcţiune compatibilă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei.
Articolul 5 - Protejarea cadrului construit şi a vestigiilor istorice

a) Intervenţia asupra clădirilor monument istoric şi a altor construcţii protejate precum şi în parcelele
aferente acestora, se vor face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
b) În cazul executării unor lucrări noi de construcţie sau a înlocuirii unor construcţii existente pe parcelele
zonei tampon, este obligatorie descărcarea terenului de sarcina arheologică. Anterior lucrărilor de săpare
a fundaţiilor va fi anunţată Comisia zonală de protecţie a patrimoniului în vederea asistării de către un
delegat al acesteia la săpături.
c) Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolţi, sculpturi, decoraţii)
necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului conform prevederilor legale.
Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea
sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite.
d) Adâncirea solului, legată de punerea în valoare a situaţiei iniţiale, este posibilă cu condiţia de a nu
aduce prejudicii sitului în ansamblu şi de a nu împiedica scurgerea apelor meteorice.
SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR
Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

Parcelele specifice locuirii din cadrul zonei tampon, cu construcţii de tip urban şi funcţiuni mixte, vor
putea fi modificate prin divizare numai în cazul unor parcele ce depăşesc media zonei ca suprafaţă şi au
asigurat accesul la un drum public.
În cadrul ZIR4, sistemul de străzi formează insule cu parcele de mai multe tipuri: parcele alungite (raportul
laturilor 1/6 - 1/8) ce se dezvoltă de la o stradă până la alta (str. Dorin Pavel - str. Tineretului), parcele
dreptunghiulare până la jumătatea insulei (str. Traian, str. Parângului, str. Peneş Curcanul, str. 1848, str.
Călăraşi) parcele cu forme şi suprafeţe inegale, atipice, adaptate la configuraţia terenului (str. Dorin Pavel,
str. Av. Olteanu).
- Nu se acordă Autorizaţie de Construire pe parcele care nu sunt construibile. Aceeaşi prevedere se aplică
parcelelor care devin neconstruibile prin apariţia în urma unei împărţiri de teren .
Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament
21
- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul
public şi proprietatea privată.
- Conform prevederilor prezentului Regulament, clădirile aflate în zona ZIR4 sunt şi se vor menţine aliniate
către spaţiile publice (străzi, pieţe,) - fără a depăşi limita reprezentată în planul de reglementări.
- Retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiţia să
se înscrie în tipologia şi gabaritul construcţiilor tradiţionale existente în frontul străzii respective .
Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei

- Clădirile noi vor fi amplasate legat de modalitatea de amplasare curentă pe fiecare stradă - în front
continuu (parţial pe str. Dorin Pavel , str. Valea Frumoasei, str. Piaţa Dacia) construite pe o limită laterală
(str. Peneş Curcanul, str. Traian) sau independent faţă de aceste limite (construcţii de colţ sau clădiri
publice, nou construite sau în completarea celor existente).
- Fac excepţie clădirile realizate pe parcele înconjurate pe mai multe laturi de domeniul public sau pe o
parcela alăturată unei alte parcele ocupate cu o clădire care trebuie menţinută şi care este retrasă de la
limita de proprietate şi prezintă faţade spre aceasta.
- Lungimea maximă de cuplare la calcan (profunzimea construcţiei) trebuie să fie de maxim lungimea
calcanului clădirii existente la care se face alipirea.
- Începând de la adâncimea de 15.0 m, măsurată de la aliniament, clădirile nu vor putea fi construite pe o
limită laterală sau de spate de proprietate decât dacă aceasta prezintă un calcan cu înălţime mai mare de
P+2 niveluri. În acest caz se poate construi pe lungimea calcanului existent.
Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă

- Clădirile de locuit situate pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate astfel încât distanţa dintre ferestrele
camerelor de locuit şi orice parte a aceleaşi clădiri sau a clădirii învecinate să fie astfel dimensionată încât
planul care uneşte parapetul ferestrei cu partea cea mai înaltă a clădirii opuse să formeze cu planul
orizontal un unghi mai mic sau egal cu 45°
- În cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existenţa, noua construcţie nu va ascunde elemente de
interes arhitectural, arheologic sau estetic descoperite în timpul lucrărilor; se va urmări dimpotrivă,
punerea în valoare a acestora.
Articolul 10 - Condiţii de acces şi circulaţii

1. Accese
- Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum (stradă), fie direct, fie prin intermediul
unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3.0m lăţime, servitute instituită prin act autentificat
sau pe cale judecătorească, conform Codului Civil.
- Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulaţiile pietonale, trebuie să permită satisfacerea
regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civila,
salvare, circulaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.
- Parcările colective, necesare locuitorilor zonei tampon sau funcţiunilor prezente în zonă vor trebui să
dispună de accese proprii fără să aducă nici o impietate circulaţiei generale şi vor trebui amplasate în zone
cu vizibilitate redusa pentru turişti - în cazul de faţă , în afara zonei ZIR2 .
- Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţii provizorii în interiorul
parcelelor acestei zone istorice de referinţă.
2. Circulaţii
- Se păstrează traficul auto pe străzile perimetrale specificate în planşa de circulaţie.
Articolul 11 - Staţionarea autovehiculelor
22
- Parcajele aferente locuirii cât şi oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului drumului public şi în
zone cu acces facil şi în apropierea traseelor turistice iar pentru funcţiuni necesitând mai mult de 10 locuri
de parcare, acestea se vor realiza într-un parcaj colectiv.
- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor
asigura în conformitate cu « Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în
localităţi urbane » (indicativ P 132 - 93) şi anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism.
- Restul de parcări se va asigura prin parcajele colective prevăzute în zonele limitrofe UTR1 la o distanta
maxim de 250 m.
Articolul 12 - Conformarea clădirilor

1. Înălţimi admise
a. Înălţimea absolută
- Înălţimea la streaşină a clădirilor în raport cu terenul finit nu poate depăşi cornişa clădirilor existente
învecinate.
Deasupra acestei limite pot fi construite numai:
- coşuri de fum şi de ventilaţie,
- şarpanta.
- Pe fiecare stradă se va menţine înălţimea actuala a clădirilor cu valoare ambientala, extinderea
funcţiunilor clădirii putând fi realizata în cadrul volumului existent al şarpantei – prin reamenajarea şi
utilizarea spaţiului podului care va deveni mansarda sau prin extinderea cu un etaj - în cazul fronturilor cu
înălţimi P+1.
Aceste înălţimi vor fi păstrate fără modificări, pe fiecare stradă - înălţimea de referinţă fiind a clădirilor de
patrimoniu sau cu valoare ambientala existente în fronturile acestora. Pentru toate străzile ZIR 4, vezi
anexa - Fişe Inventar pentru păstrarea înălţimii pe fiecare lot/parcelă.
b. Înălţimea relative
- Pentru a se evita dezvelirea unor calcane, înălţimea clădirilor spre oricare stradă (ex. străzi secundare)
poate fi amplificată astfel încât să se asigure o continuitate a faţadei sau volumului cu clădirile alăturate.
2. Aspectul exterior al clădirilor
a. Reguli generale
- Orice construcţie nouă trebuie să se înscrie în tipologia de construire a zonei/străzii (front continuu,
clădiri independente pe parcela, etc.).
- În acest sens proiectele pentru construcţiile noi vor trebui - prin proporţii şi compoziţia faţadei - să pună
în valoare ritmul parcelarului tradiţional şi să asigure, prin înălţime, forma şi dimensiunile golurilor
(ferestre, uşi sau porţi de acces în ganguri) - o continuitate în peisajul străzii sau al curţilor interioare, în
special pentru zonele vizibile din traseele de parcurgere a zonei centrale sau din punctele de belvedere.
- Sunt interzise imitaţiile de materiale ca : piatra falsă, cărămida falsa, lemn fals, folosirea în exterior a
unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tabla
ondulată, plastic drept sau ondulat, etc.) utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice, suprafeţe
metalice strălucitoare, suprafeţe vitrate de mari dimensiuni, tâmplărie din PVC sau în culori stridente) atât
la clădiri cât şi la elementele minore (ex. copertine).
- Pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre stradă şi spre vecini, vor fi de aceeaşi calitate
arhitecturală ca şi faţada principală chiar şi atunci când rezultă un calcan.
- Învelitorile şarpantei clădirilor noi vor trebui să respecte tipologia (ţigla ceramică) şi paleta coloristică
utilizată şi pentru zona istorică (roşu - cărămiziu).
b. Reguli relative la lucrările de restaurare (daca este cazul) şi de întreţinere a clădirilor existente
- În cazul intervenţiilor asupra clădirilor monument istoric (existente) sau cu valoare arhitecturală,
propuse a fi înscrise în Lista Monumentelor Istorice, se vor putea realiza numai în condiţiile legii; prin
23
operaţiunile de restaurare (inclusiv prin operaţiunile de consolidare a structurii acestora) se va conserva
arhitectura iniţiala sau se va reveni (daca este cazul) la aceasta.
- Reparaţiile asupra faţadelor vor trebui să respecte paleta de culori tradiţionale ale zonei istorice,
revenindu-se la aceasta; sunt interzise culorile stridente şi în nuanţe inexistente în cadrul fondului
construit tradiţional.
- Înlocuirea sistemului de acoperire (şarpantă şi învelitoare) va trebui făcută cu respectarea geometriei,
dimensiunilor şi materialelor de origine, nefiind permisă înlocuirea cu alte forme de acoperişuri, cu
învelitori din alte materiale sau modificarea formei lucarnelor.
c. Reguli particulare pentru faţade comerciale
- Cererile de Certificat de urbanism pentru crearea unor vitrine comerciale/servicii, trebuiesc însoţite de
un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a
contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a situaţiei sale originale.
- Modificarea vitrinelor este acceptată în special în cazul în care se revine la situaţia iniţială (în cazul
clădirilor monument istoric sau cu valoare arhitecturală). Mărimea vitrinei va trebui să respecte ritmul
parcelarului şi al clădirii (regruparea mai multor localuri alăturate sub o singură firma nu este acceptabila),
modenatura vitrinelor va trebui să corespundă ritmului de decupare a fiecărui imobil şi să respecte
structurile lor respective.
- Ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenajările provizorii,
(podiumuri, elemente de separare, mobilier urban, etalaje mobile) în măsura în care ele nu incomodează
circulaţia pietonala şi contribuie la calitatea estetică a spaţiului utilizat.
- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci când
magazinul este deschis sau adaptate tipului de tâmplărie pentru vitrine (obloane) .
- Se interzice amplasarea de firme sau reclame la etajele superioare ale construcţiei (parapeţi, balcoane)
cu excepţia firmelor în consolă amplasate pe o porţiune neutră a faţadei şi care nu împiedică perceperea
faţadei sau a unor detalii semnificative de arhitectură; firmele sub formă de casetă luminoasă sau din
material plastic vor putea fi amplasate în zonele cu caracter modern şi vor face obiectul unor proceduri
legale de aprobare (autorizaţie de construcţie).
Articolul 13 Forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

1.Procentul de ocupare a terenului (POT)
- Procentul de ocupare a terenurilor exprimă limita maximă a suprafeţei permise să fie ocupată, la sol, cu
construcţii (vor fi luate în calcul proiecţia la sol a clădirilor şi anexelor lor).
a. cazul general
- POT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa), clădirile anexă improprii urmând a fi
desfiinţate iar în limita maximă a suprafeţei acestora putând fi construite spaţii anexă cu caracter adecvat
spaţiului şi clădirilor înconjurătoare.
- În cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe care refac o construcţie existenţa
dispărută procentul de ocupare a terenului nu este limitat.
2.Coeficientul de utilizare al terenului (CUT)
- Coeficientul de utilizare a terenurilor calculat ca raport între aria desfăşurată a construcţiei (fără
nivelurile din subteran utilizate pentru funcţiuni tehnice) şi suprafaţa totala a terenului.
- CUT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa).
- Pe toate parcelele, depăşirea CUT actual este permisă numai în cazul reamenajării spaţiului podurilor
existente, care devin spaţii funcţionale locuibile sau construirea unui etaj în zonele cu acest tip de
construcţii (P+1).
- Pe străzile flancate de instituţii publice sau cu funcţiuni mixte, CUT va rezulta din studii specifice (PUZ)
3. Zone non - edificandi
- Se prevăd zone neconstruibile pentru spaţiile publice ( zone de belvedere) precum şi pentru culoarele de
vedere către ansamblul fortificaţiilor Cetăţii.
24
4. Alte servituţi
- Servituţi de înălţime se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice şi pentru protejarea
perspectivelor către diferitele ansambluri urbane.
Articolul 14 - Condiţii de echipare edilitară
1. Apa potabilă
- Orice construcţie nouă de locuit şi orice clădire putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement,
trebuie sa fie racordata la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile.
2. Canalizare menajeră
- Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie existenţa sau construcţie/
instalaţie ce va fi realizată.
3. Canalizare ape pluviale
- Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre
reţeaua publica de colectare a acestora.
4. Reţele electrice, telefonice si CATV
- Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului privat ca şi iluminatului public, de
asemenea şi reţelele de telecomunicaţii, trebuie introduse în subteran. În caz de imposibilitate tehnică şi
numai în acest caz, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor de preferat în
elemente tehnice adaptate profilaturii faţadelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale
acoperişurilor.
- Branşamentele, vor trebui integrate/ ascunse în elementele exterioare ale construcţiilor; în caz de
imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie plasate la extremităţile mai puţin vizibile ale faţadelor şi vopsite
în tonul faţadelor pe care se aplică.
5. Gaze
- Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran, iar elementele de contorizare
integrate/ascunse în elementele de separare a parcelelor sau părţi ale clădirii (pe cât posibil se va evita
amplasarea pe faţada principală).
- Se vor acredita cu Autoritatea de reglementare în domeniu soluţii adaptate statutului de monument
istoric sau clădirilor cu valoare arhitecturală - culoarea casetelor de protejare a echipamentelor (contori)
vor fi vopsite în culorile faţadei, purtând numai însemnele companiei de gaze pt. identificare - şi nu printr-
o culoare distonanta cu cadrul istoric al faţadei.
6. Salubritate
- Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice clădire cu funcţiuni lucrative,
de odihna sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în
containere adecvate (număr - mărime - material) care vor fi evacuate în intervalul orar prevăzut în
capitolul circulaţie auto.
Articolul 15 – Împrejmuiri
- Se va acorda prioritate conservării gardurilor existente, originale.
- Se vor restaura/conserva porţile din lemn, tradiţionale (acces pietonal/auto).
- Singurele autorizate spre domeniul public sunt gardurile tradiţionale, executate din materiale
tradiţionale şi cu gabaritele originale.
- În toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale a clădirilor cu vedere la
strada. Se interzice vopsirea în culori stridente sau strălucitoare a împrejmuirilor.
Articolul 16 - Spaţii libere şi plantate

- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi existente, sunt interzise a primi o
altă destinaţie, urmând a fi reabilitate acele suprafeţe cu aspect necorespunzător.
25
- Grădinile din curţile proprietate privată vor fi amenajate corespunzător culoarelor de vizibilitate de care
beneficiază .
- Spaţiile libere din faţă construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu
spaţiul public, chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru
amenajarea de locuri de parcare.
- Spaţiile pentru pietoni vor constitui subiectul unor studii speciale pentru a permite cel mai bun acces la
imobile cu funcţiuni publice, comerţ sau obiective turistice dar şi o parcurgere optima a peisajului natural
şi construit (ex. parc).
- În situaţiile în care prin intervenţie se are în vedere suprimarea unui arbore de talie mare este necesar
avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului.
- Tăierea oricărui arbore va fi compensată prin plantarea a unuia nou de talie înaltă.
- Se vor studia esenţele de arbori, adaptate specificului climatic ce pot fi plantate în interiorul acestei
zone.
26
Exemple pentru Amplasamentul 1-Baia Populară/Baia de Sare
1. Cultural Center Bad Radkersburg
Arhitecți: Gangoly & Kristiner Architects

Locație: Hauptplatz, Austria
Alături de subiecte ca Reducerea Consumului de Energie și Tehnologiile de Producție, Reutilizarea

Clădirilor Existente este unul dintre cele mai importante subiecte ale arhitecturii sustenabile. Noua
interpretare a existentului și tematica “modernizării” sunt punctele cheie spre care arhitecții își
îndreaptă atenția pentru a realize proiecte care implică atât clădiri cu un trecut istoric, dar si
construcții noi. Bad Radkersburg a funcționat ca o baie termală, realizată în zona protejată a
centrului istoric. Curtea interioară a vechilui ansamblu a fost acoperită și a devenit foaierul noii
intervenții.
Cortenul, folost ca finisaj pentru anvelopanta clădirii se integrează în centrul istoric al orașului
peste care plutesc învelitorile din țiglă ceramică.
27
28
2. Salt Museum
Arhitecți: Malcotti Roussey Architects + Thierry Gheza

Locație: Salins les Bains, Franța
Închise din 1962, minele de sare din Salins les Bain au fost o importantă resursă de sare. În anul
2006 s-a anunțat organizarea unei competiții care presuppunea restaurarea minelor, de atunci
autoritățile si-au setat țelul de a transforma localitatea într-un monument istoric al producției
locale, cu scopul de a restabili importanța sa centrală, nu doar simbolic ci și la nivelul interfaței
urbane a orașuli; recent devenit sit UNESCO. Așadar, noul muzeu de sare nu funcționează ca o
unitate independentă ci în legătură cu orașul care funcționează ca un muzeu al istoriei locale în aer
liber.
29
30
3. La Lira Theatre. Public Space
Arhitecți: RCR Architects

Locație: Ripoll, Spain
Demolarea Teatrului La Lira a condus la crearea unui spațiu urban gol cu vedere spre râul Ter.
Acest lucru a dus la crearea unei piețe, dar care păstrează memoria teatrului. Unul dintre
conceptele des folosite de cei de la RCR Architects este acela de frameing, prin care canalizează
atenția privitorului, folosind ramele pe post de vizor. Acest concept este folost și în cazul de față.
31
4. The New Generation Youth and Community Centre
Arhitecți: RCKa
Locație: wells Park Road , Londra, Marea Britanie
Biroul a colaborat cu Consiliul din Lewisham și comunitatea locală pentru implementarea unui
centru comunitar care să le ofere tinerilor din zonă un spațiu propice dezvoltării vocaționale,
petrecerii timpului liber și consilierii de care au nevoie. Proiectul se bazează pe participarea activă
a acestor tineri, de la consultarea inițială, etapele proiectării, construcției până la parte din
administrare și întreținerea clădirii finalizate.
32
33
5. Cultural and Health Center
Arhitecți: Steven Holl Architects

Locație: Shanghai, China
Amplasate într-un peisaj public cele două clădiri vor funcționa ca un “condensator social”care
vizează integrarea comunității din vecinătate. Centrul Cultural a fost realizat în așa mod pentru a
facilita interacțiunea maximă a comunității, si inglobează spații ca: bibliotecă, sală de gimnastică,
zone de expunere, facilități de agrement, o cafenea și camere de joc.
34
35
6. Community Centre in Venarey-Les Laumes
Arhitecți: Dominique Coulon & associés

Locație: Venarey-les-Laumes, Franța
Construcția se întinde de-a lungul liniei de cale ferată din micul sat Venarey-Les-Laumes, din
Burgundia. Clădirea, desemnată drept „Centru Pentru Excelență Rurală”, conține o serie de dotări
diferite, printre care un birou de turism, o sală de conferințe și de cultură, o grădiniță de zi și zone
pentru persoanele în vârstă. Sarcina proiectanților a constat în a organiza toate aceste funcțiuni
diferite într-o singură unitate dinamică. Volumul superior pare șă plutească pe un corp aproape
transparent.
36
37
7. Constitución Cultural Center
Arhitecți: Alejandro Aravena

Locație: Constitución, Chile
Proiectul este localizat pe una din laturile pieței orașului, inaugurând noul caracter civic cu clădiri
publice ale localității Constitución. Porticul cu înălțime dublă este reinstalat ca spațiu caracteristic
edificiilor instituționale care simbolizează mediul urban. Proiectul include și spații independente și
flexibile pentru a da libertate comunității.
38
39
8. Constitución Public Library
Arhitect: Sebastian Irarrázaval

Locație: Constitución, Chile
Biblioteca publică face parte dintr-o inițiativă public-privată de reconstrucție a orașului
Constitución după cutremurul de 8,8 grade și tsunami-ul care a devastat orașul în 2010. Fiecare
din cele 3 elemente care ies în evidență la nivelul fațadei reprezintă o categorie de vârstă căreia îi
este dedicat (copii, tineri și adulți). Fațadele sunt dotate cu bănci, accesibile din spațiul public, în
zona vitrinelor.
40
9. Cultural Center in Baud
Arhitecți: Studio 02
Locație: Baud, Franța
Limitele topografice ale sitului au fost decisive. Ca și în zonele de coastă portugheze a fost
important să se realizeze un desing care să respecte aceste limite.Cntrul este dedicat păstrări uneo
colecții unice de cărți poștale. Construcția de desfășoară în 5volume egal proporționate. Structura
accentuând distribuția funcțională a celor 5 spații, printre care se numără: colecția de cărți
poștale, Auditoriul cu forumul și Biblioteca ce se dezvoltă pe două din cele cinci volume. De
menționat relația interesantă pe care o stabilește cu fondul istoric, catedrala și zidul.
41
42
10. Cultural Center in Landvetter
Arhitecți: Fredblad Arkitekter

Locație: Landvetter, Suedia
Arhitecții Fredblad Arkitekter din Gothenburg au proiectat un centru cultural pentru
municipalitatea Harryda, în apropiere de aeroportul Landvetter. Designul este rezultatul unui
concurs organizat în 2012 pentru o clădire cu o utilizare mixtă care conține o bibliotecă, spații
educaționale pentru muzică și artă, precum și o sală de spectacole.
43
44
Exemple pentru Amplasamentul 2-Biserica Evanghelică Reformată
1. Maison de la littérature de l’Institut Canadien de Québec
Arhitecți: Chevalier Morales Architectes

Locație: Québec, Canada
Proiectul se bazează pe reconversia unei biserici de sec.XIX într-un spațiu contemporan dedicat
literaturii, culturii și creației. Aceasta este provocarea la care au trebuit să răspundă cei de la
Chevalier Morales Architectes și alte trei birouri de proiectare care au fost nominalizare să
participe la această competiție. Proiectul se bazează foarte mult pe restaurarea bisericii și pe
amenajarea ei interioară. În plus, pe lîngă reconversia bisericii, ei propun și un corp nou, de
dimensiuni mai reduse, alipit de aceasta.
45
2. Elsa Morante Public Library
Arhitecți: DAP Studio

Locație: Lonate Ceppino, Italia
Dialog puternic între cele două volume. Relație de juxtapunere între nou și vechi. Reconversia
Bisericii într-o Bibliotecă.
46
3. Waanders In de Broeren
Arhitecți: BK. Arhitecten

Locație: Zwolle, Olanda
Inserție contemporană într-o Catedrală de sec XV. Catedrală Abandonată transformată într-un
Bookstore contemporan. Reconversia se bazează pe integrarea unei structuri metalice în interiorul
bisericii, astfel încât aceasta să nu atingă pereții bisericii. Noua structură are 3 niveluri și este
amplasată în nava laterală a bisericii. Arhitecții au obtat pentru păstrarea atmosferei istorice, de
vechi, inspirați de frescele bisericii, de orga cu tuburi și de ferestrele înalte.
47
4. Selexyz Dominicanen Bookstore
Arhitecți: Merkx+Girod Architecten

Locație: Maastricht, Olanda
Inserție contemporană într-o Catedrală de sec. XIII de data aceasta. Intervenție asemănătoare cu
cea din Zwolle. “O arhitectură gotică de sec. XIII se transformă în librărie printr-un dialog continuu
între istorie și modernitate. Acest proiect are mai multe suflete, în care tradiția și soluțiile inovative
vin împreună cu o carte bună și o cană de cafea.” (așa cum descriu autorii proiectului). Avem de-a
face tot cu o inserție metalică, find o construcție care permite acest lucru, de data aceasta pe două
niveluri.
48
5. Brigittines Chapel
Arhitect: Andrea Bruno

Locație: Bruxelles, Belgia
Capela Brigittines, construită în 1663 este situată într-un punct critic al structurii urbane din
Bruxelles. Localizată între calea ferată și cartierul Marolles, vechiul monument pare dominat de
apartamentele înalte care îl înconjoară, care îi anihilează monumentalitatea și îi diminuează
valorile istorice și artistice. Noul volum care articulează capela este desenat în liniile vechii
construcții și contrastează cum masa acesteia, valorificându-i identitatea.
49
6. St. James Cathedral Centre
Arhitecți: Architects Alliance

Locație: Toronto, Canada
O arhitectură contemporană care se armonizează cu Catedrala ST. James, cu care se învecinează.
Un exemplu de exhilibrare între nou și vechi. Funcționează ca o casă parohială sub aspect de
centru cultural cu funcțiuni diverse, printre care se număre; o sală pentru întâlniri publice, birouri
de pentru informarea comunității, arhive, bibliotecă, birouri administrative și apartamente
rezidențiale pentru cler, dar și pentru vizitatori.
50
51
7. Knox Presbyterian Church Rebuild
Arhitecți: Wilkie + Bruce Architects

Locație: Riccarton, Noua Zeelandă
Acest proiect este povestea unei biserici care a renăscut. Biserica a fsot afectată puternic de un
cutremur. Realizată inițial în stil neogotic în anul 1902 de către arhitecții Robert și Eduard England
a fost distrusă de cutremurele de la Conterbury. Noua propunere păstrează geometria vechii
biserici la care i se adaugă o structură rezistentă la cutremur.
52
8. Sant Antoni- Joan Oliver Library
Arhitecți: RCR Architects

Locație: Barcelona, Spain
Biblioteca cu programe variate pentru a revitaliza zona urbană, care se dezvoltă în spatele unui
bloc. Spațiile programului se dezvoltă perimetral în jurul unei curți interioare de mari dimensiuni,
care satisface necesarul de lumină. Lumina este filtrată de o serie de elemente verticale, detașate
de la fațadă care formează un culoar ca un portic. O serie de gradini de dimenisuni mai reduse
permit luminii să pătrundă în spațiile pentru lectură.
53
54
9. Plaza Cultural Norte
Arhitect: Oscar Gonzalez Moix

Locație: La Molina, Peru
Mod inedit de a pune în operă terasele verzi, care par extrudate de la nivelul terenului pe care
structura clădirii îl secționează.
55
10. Cultural-Educational Center and Rosary Garden at the St. Hyacinth Church
Arhitecți: Medusa Group

Locație: Bytom, Polonia
L a inițiativa parohiei, a fost creat un nou spațiu public dedicat comunității locale, ca un loc de
contemplare și agrement, precum și un complex de clădiri moderne cu conținut multifuncțional
camere destinate activităților de tineret, expoziții și concerte. Spațiul adiacent bisericii a fost
ordonat să creeze în Rosary Garden, referindu-se la legenda locală a Sfântului Iacob. Terenul
naturii religioase face o compoziție care devine un fundal pentru edificiul monumental al
templului. În afara grădinii, principalele elemente ale complexului sunt cele două pavilioane legate
de activitățile culturale conduse de parohie.
56
57

Memoriu A4 Color

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu A4 Color

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliotecă Municipală şi Dotări Socio-Culturale, Reconversie- Sebeş

1.1. Nevoia Comunităţii Locale de a beneficia de un spațiu adecvat funcționării unei

1.2. Actualul Centru Cultural al Municipiului Sebeş

A. Amplasamentul 1-Baia Populară

Subsol Cota -6.60m Suprafață 1100 mp (Propunere)

Demisol Cota -4.20m Suprafață 1332.8 mp (Propunere)

Demisol clădiri existente propuse spre reconversie:

Parter Cota ±0.00 Suprafață 835,12 mp (Propunere)

Etaj Cota +3.60m Suprafață mp 643,5mp (Propunere)

Etaj/Mansardă clădiri existente propuse spre reconversie:

Bilanț Teritorial Existent

Bilanț Teritorial Rezultat

Subsol Cota -6.80m Suprafață 2240 mp

Demisol Cota -4.20m Suprafață 1819,54 mp (Propunere)

Parter Cota ±0.00 Suprafață 1008,13 mp (Propunere)

Parter clădiri existente propuse spre reconversie:

Bilanț Teritorial Existent

Parcela 2- Locuință (Strada Dorin Pavel, nr.11) P cu o anexă

Bilanț Teritorial Rezultat

Secţiunea II. Istoricul celor două situri Studiate

2.1. Fortificaţiile Oraşului

2.2. Monumente Relevante în vecinătatea siturilor studiate.

În vecinătatea sitului-Baia de Sare se pot identifica 3 Monumente Istorice de grupă valorică A:

2.3. Construcţii cu Calităţi Ambientale, amplasate pe Situl 1-Baia de Sare.

Dacă obţin mai multe informaţii voi completa această postare.

Locuinţa de pe Str.Patria, nr.8 (stare avansată de degradare).Este o locuinţă părăsitîă, modestă ca

2.5. Construcţii cu calităţi ambientale, amplasate pe Situl 2-Biserica Evanghelică

Biserica Evanghelică Reformată

Dr. Gudor Botond Gyulafehérvár (Părintele Bisericii Reformate din Sebeş)

în articolul “Sebeş: comunitatea de astăzi şi de mâine. Evoluţia datorită oportunităţilor

Secţiunea III. Încadrare în PUZ şi RLU afernt.

Conform PUG-ului Municipiului Sebeş, acesta se împarte în 6 Unităţi Teritoriale de Referinţă:

Încadrare în RLU aferent PUZCP- ZIR 3 şi ZIR 4

ZIR 3- Ansamblul Fortificaţii-Cetatea Sebeş- Zidul de Incintă şi Turnuri.

SECȚIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII ZIR 3 – GENERALITĂŢI

Articolul 1 - Utilizări admise

Articolul 2 - Utilizări admise cu condiţionări

Articolul 3 - Utilizări interzise

Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor/elementelor construite fortificate

SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei

Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă

Articolul 10 - Condiţii de acces şi circulaţii

Articolul 11 - Staţionarea autovehiculelor

Articolul 12 - Conformarea clădirilor

2. Aspectul exterior al clădirilor

Articolul 13 Forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

Articolul 14 - Condiţii de echipare edilitara

Articolul 16 - Spaţii libere şi plantate

ZIR 4- Construcții de tip Urban cu Funcțiuni Mixte

SECTIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII ZIR 4 – GENERALITĂŢI

SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ZIR 4

Articolul 1 - Utilizări admise

Articolul 2 - Utilizări admise cu condiţionări

Articolul 3 - Utilizări interzise

Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor

Articolul 5 - Protejarea cadrului construit şi a vestigiilor istorice

SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei

Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă