BIBLIOTECA JUD. “C. STURDZA” BACAU Inv. Nr. Redactor: $tefania Dragoman ‘Tehnoredactor: Monica Manolache Coperta: Alexandru Dag PAMFIL, ALINA sraturiis reorientiri /Alina Pamfll.- sti ISBN 978-606-710-335-9 371.3:82.09 © Editura Art, 2016 |leruwur ADULT Alina Pamfil Didactica literaturii. Reorientari A ARTs 1681 ~ ot 6d Zoncs6et OH 8HTopyd ap onSunef nary uy omer | 2p nb app we sipmipar op mg" leunecy purniag ron ama ap und yu wy 20 ope uP ayoog" rsnsad ‘loop sprexoU! ud SIEM Q (esesany ja19do noypods exouo e ap 2fenueur ap juosyord rare -edeo) onoeprp mynsanzeip vavenye> ap 1 (2jemDe ‘mameroay¥ axeoxejapoun visoy s>yopea op s0)>% junyaia varenye> ap apuldap anseis eououiose nun raspuegog|*,WouOIEIsEAD pereduyy m9 puose Uy pede) arena ‘qenus> 20] un — ,2upwor xdaup on RDepIp wy ‘s1ewUIDsUT aAntonp: sp o1od 35 nt i2epip you o vanliyuo> v ap eoveasanou Euaye vou ‘ngs jAAoNUY UY arxonoo 18 oy uppud wnpugs sane wy axxayuyp y 0a exooyar eurunorep 29 pumID9//erMVES \d are pley ap jnuunjoa ‘sonsepip my apeatus puny ave] puid-sap* o eamaso] seop area ad yf gayeou} ayaniunu arto ,epuad area y euszand yednoap fesed un ap Swu2w nda soy 81 wage ws puerodurauo atfeai9 o y elejaud nnuad ‘sudo yd zopEUozaudas e pueuosaidusy awh LIC] wro-ur ‘fhrgo adiop suodns-onxes 16 phnfitey 110g Heese aes fog) anes aos “ered eUEDMDIDACTICA LITERATURI, REORIENTARI Noud didacticd a fost ganditi ca un spayiu de teflecie gi de acyiune dedicat, lor cu literatura devine de doud ori vo dati prin ceea ce intlnese lumi gi experienge atflinaccesiile ~ si, ‘modll in care se petrece intilnirea ~ prin construcyia sensului acestor lumi $i experienge. area pe care 0 propuin se concretizeani in citeva schimbsri de perspec- insttuiea —ca model supraordonat programelor de iceu —a ppetsonale”; € vorba despre o varianté ce integree2 in seria lor, gi mize specificetiparelor curriculare ,cultural® formarea congtiingei identitare) gi estetic* (ormarea gustului estetic). A doua modificarevizeaxi perspec- tiva asupra lterauris este vorba despre o perspeciva centrati pe substanta opere, specifice dimensiuni estetice(czeri In ceca oe priveyte conceptia axtpra lectuii,aceaste valorizeazi, in principal, procesele de ingelegere gi de interpretae, dar include, in arcul hermeneutic, si un moment fn spayiul unei dezbate 3 literare gi este, care se transmit mesaje (de natura flozofic, ideologict, social, psihologic 6 Prof pi texte-suport dlespre condigia umani, precum sia inelegerea lectus ca act, prin exceleng hermeneutic. La nivelul didacticii literaruii, vechimea inseamna cateva secole si sc manifesta prin prezent accesul elevului la problematica, la sconfinutul, la fondul“ operelor: un tip de sgerea si prin interpretarea textelor. ogramele scolare, a finalititilor care vizeazi prin raportare la epoca anterio: discursul eeoretic monocord al ianalize de text abordace de opi, ti gi nevoia de a in iaadig fost perpetuat de varianta gcolaed a explia prioritar de forme, de structuri tri, Mengionea, de asemenea, faptul ci impunerea dimensiunii individuale gi subicctive a lectus @ presupus anularea statutului muzeal al operei gi abrogarea legate de di ialogul cu opera). Sintera tendingelor care au pregitit viziunea actual a fost realizat de Wolfgang Iser in How to Do Theory. Reprodue, fragment ce surprinde, prin metaford si esentalizare, invariance concepriilor con- temporane despre operd si despre receptarca ci: in acest stu receptoiog, devenite noua lor cash > Woligang ler. How to Do Thor, Blackwell Publishing, Oxford, 2006, p. 171, (Ca excepia alror menfiuni,eraducerile imi aparin— na.) 7G '4 0661 P9deN OI “wpecl eumipg “eauled wo10G 9p 2100 1 aonpeN ARNLgeY PURDON SPEIEE EDTA» psso04g “ueur yr eajoazap ‘nuoreredas saooxd yun yraeaieas ppiuourensodwoo vareoy!poyy “smuedens me sop \S umoaid \¢9pesionar il soy 21 wnjes ad sampups gross sinoan eiupures exdoxfop 16 jmorup sSewe mind y ae ares pseu ye ap apausdo avo ojqes Pua") ,areonyure* as9p9 no sonse|d sojeas> soumm eBpUIA onidoxai nes aiopre ap asedyos nu areuwepuod 2jzsos Ip pan ‘retwos SmeUE rp spies soseama varSinnsipisnpUut op jrorecdony aorpaog mes weojodey ‘pureqneaney uosdg S=aros9C] ease ‘21UEC] “S>UL] agg ‘njduoxo ap #2) arwowo re aqap inéquypu ap avese 3ofpun ome ‘oneusres eaodio ap wiepuasas 290} varepiBeo>oqoy id sopsONMOO] ,xam]ONO* anosounsou aids esenidse 00 oueum fabuadsyx> ,apu}Do0UaU* ayeo nod ruoyard nqo}) rious erezeo0] 2189 apumn soppu0e nBeosorper wid ‘eaxedanxa asdsop equon res 1 nadas pos taved i roayumdm* supe © ye outs ap eh sou aes9pisv0> a4 joumngo] som pow uy ‘eneayde aun aperodo 2ejduwo> ~ aun rseopy * noe sopacodeg je wsuEWIog Pe}qo qn ree wun youn eaureusy 9 ado0 “injnuro poyppads epypuaa 2389 ¥9 aso nu ~ apeqyy eaouyy ounds — -1o4 DU age >5norsUIMU SUAMIOA ND [IPED preg ggno me-ou nes gure ne-ou 2109 uodn-oveas 1 plop, a app ou ‘and3ou | ap 80 ne-ot ave> 99 ‘ourasa o feuNU Nao] ne-s areD ajarado nes a1e9 ad jpmayer 161 ond op soprne> [mages sop nu yreasfon ie paoygig ema Ie eaopeou nnued s vauipmansop nunuad ‘vareioiens nnuod asuydsor nes arepuowse ‘sreBoreitn feoyUUIDs ap arew reUM UM OEDIy po uy ssxendosde y 10d 25 wheoyruwas ne au of 39 faUeHeA o-sDUT 3 enue ap yuoIMe 9p “(axnevuaH apes nad nnuod qugestodsa) atreaford ap suoune ap eizyeas a8 ap “ayo corso ‘teurumpud 1508 eo ‘oundnseid avo 18 areonejapous 10] ei20y “eaoxs92e [njor Inpow 20]: axe >jseuRs ‘sreouauy pa0ygqg 9p ¥au rou ad yadeante ou suse Op IB areOHIE ‘panared soppumjos yuna 1 ,peuosied yerposzap jpppous* — sumnu un elop are yppous 'edosne uy 36] -Pozin9 [apour nou mun vxlsnnsuos ef ‘oundosd aj 289d 3} rpildsouc> ruse gus ymonats 9 sxrozpurmn ajondea uy exemaonns P2N>ep IC] DIYLNINIOM IMALYeSLNI VoILovaIaDIDACTICA LITERATURIL, REORIENTARI fective” gi cea de sedi utilcari*, implicit, pentru didactica lteraturii ic vast, aseminitor celui creat de -un orizont val Vaile Viel. Tn aces pai deci oi suri care se opun, in consecingi, incercisilor de ,po preocupate de construirea biblioteclor interioare vor recunoast riul care Incepe x arderea cisjilor si vor opr instaurarea regimurilor politic in care cuvintele ce snumesc esenga umvanitiyii sunt sterse din dicrionare. Structuri, imagini gi texte-suport Ditdacticajalonatd tn aceast carte se 2yaz8 sub incidenya unr concepyii con- i despre lectura litera despre valengele ei format roductive iva fi clarificaa pe parcursul a dou volume: volurml de fap, O didactic a literaturti. Reorientri, gi volumal One de lteratund {i cereul de lectura, in curs de apa ond crasiautono! mul cons ‘cri cextul 10 Pref i texte-suport cu scopul de a cizcumscrie modelul curricular al deavoleiei personales az .competenta litera o tipologie a secvengelor didactie dedicat componentele acesteia, cu scopul dea erea interpreta {in ceea ce priveste volumul al dolea, Ont de literatura gi cercul de lcturd, acest va discuta coordonatele definite anterior din punctul de vedere al contextelor pe care gcoala le consacri literaturi. Accentele vor cidea, de aceasta dati, pe variabilele dialogului cu literatura, pe elementele care determini diferengele in proiectaea scenarios didatice. Mi efe a atepeileeleilor ale profesor, dar gi la asteptirile operelor, la coordonatele estetice gi generice pe care o lect competenti ar teu pentru leccura tex le {in functie de genul sre ingelegerea gi Refocalizarea demersul lireraturd este consonant cu fayh de cAteva diner ca Consonanta defi ici cu imperasiveleinvagamanculu actual (centrarea pe ele) si cu orientérile contemporane ae ext pe receptor): manifestiri expicite ale ,ideologiei individualiste" (centrarea pe considerate de Gilles Lipovetsky una dinere dominantele soci semporane {In ceea ce priveyte caracterul covectv, acesta se datoreani perspectivel din care ratura: 0 perspectiva care fi subliniaza calicatea de discus noua didactici vede ipovetsy, Lire di side, Bis sur Undividuaiome contemporain, Callnatd, Paris aer ‘ainBurs foun nsinored ad seinfysop #8 rreu ynéero ut soreseu-ynfeuosiod ap aren ‘suvainda posid2 un x] wmpsise (9681) ,Pupuoy PLO%214, ap ynasao" pea are>s029 ynu20d) nasaiog whey ap praia wy moron" prebsioxen ze ynjs> ynuusod) nqteg Uo] ap aupxaow 2prfume rusued unwary | 331 IR >aUDyIP IdWIOD aaBas eanasoy uy nosouoy usfing ap ziavou 9p ,vupuany macs, paypy prow aSounos feds Jn inane 281095 ap nasmovry id atts 8 jp B Pmop v rauzed 1 premfejsap 2189 viseI9e Tse 9p pray no jouwwo* ‘(n2sauo] ua8nq 2p 2p, Pupwucy MOEA” PIOEE nu ‘srenaid ,penpou as i ,preSo|* aus asodns-sp>H jourop aurisns * ap jndoas no osoyy ]OP JE |MUINIOA wy ope ews “esBuy ‘pruoues sopoMDs 2js19d0 sao ure sojousoa vazsope uy‘: nad “eauaUuase ap ‘zauo|suayy “suNLOD 2ajsun9 “euepuelg eury 9p menses ap auvonzngz) , ua8u} neg aia ap masmy7 “qeery “orerayy papiea 8 earmpeajdusos epluspyas v ap jndoos 49] jojquresue |duaaxo arkoatad 99 e299 Uy + eyeuoridaaxe von ‘Up ne woIsa08 ‘up argussoad 24 29 maser “BEDOYA TIN ous ad uodossop fan no vaseney) upon atu gong, soy ajay, waasuy 8 uodnsovza # rly a puny eae anfaagope axe pop Pte (7 spp sap) 7 ey wedo vwweus “997 ogra “exe rruouoac) 400g fo sawn, epry rms) yam29| jroo! vad ane aySarens ‘nsndsou n> injnsnds © reuyer viuewsos[e ETS 2, 248 fo anceng aqrag $0) Gs 241 teoaf yoo Bug m Happ ranpay raredionsed 40 *((papranay va a9] earaoeyd pzratuatod axes on IA aemoudione pene) yA uouwand -sanuy pun Burpee “sows ojged) 10jrwIAND e eseap eAugsal uy audcasd unysuowp ‘s1ea19-21 sojpinssoajun elueuBoad ¥ earenyPuoIsuaWpI Cy -yaraesoay] 9pDIDACTICA LITERATURI REORIENTARI nopsi. Redactat cu extrem rgoare, la persoana I, textul consemneazi, in registru, imul paragraf), iar exasperarea are ca motiv epuizarea fick 4 din noaptea pecrecuti la hotelul din centrul orasului (luraté deserisi detaliat pe tot parcursul texculu) Epuizarea protagonistulu se instaleazd in urma u de agresiuni percepute al ochilor din incrusului asemenea le asemenea, cercul sufocant i din camera de a zgomocelor de joari o femee gio lovese Fink Experiengele suportate de seara pin’ dimineata, a ora patru, sunt transcrse de incheiat cu referic a sneodihné. Tonul primului enung este deja instalati~ ,Eram aga indispus de neodihna din final redan depigicea stiri de exasperare gi ceveniment memorabil gi, prin urmare, memorat: i In chteva minute sunt afai la cmp, Ce dimineapil ce ricoa- tun discurs inceput: geavs cranses fn vreme ce enungu transformarea acestela fn Teisura meas re gice singuritate! UP... Niciodati n-am si uit ce bine m-am odihnit in orayul nt. 9, «Grand Hotel Victoria Roménds!“In plus, discursul ae, cred cu, siun nucleu central. Mi refer la mrvuisivea care defineste epuizarea prin deformarea percep viz monstruos", Impectul pe care eveniment teil au asupra cititorului este rezuleatal uunor performany 5 remare sintaxa textului, consonanta ei perfecti cu indi Ce ochi! ‘din tapi pini-n eres i vid de aproape...E grozavl.. Un popor siumbl gi aleargi pe ceargfulalb incoace si incolo uimite de lumina! Ce st fic... Teebuie si Thag ceargafl.". Si In continuate, faze fluid 4 Un neastimpar nesuferit lau lumanarea lori. in pat, imp Pref pi texte-suport inigtea si somnul care ar putea surveni dupi evadarea din spagiul {in acest sens lao secventi care ise din raza narayiunii pro- compusi din evenimente tei . Seevenfa la care ma refer ins de oboscala,si-ilinisteascd cucremurul membrelor, discret de durere, Somnul se capiti mai iefin decit hhrana si deocamdatd i-c trebuincios: trudicul rup se incolaceste binigor, nchide ochii trig si adoarme oftind greu din afund". fn intregul situ, Grand Hérel... reuneste sifsau suprapune: un discurs ironic, cxtins, care deconstruieste pretinsa civil victoria de Ia 1877 (hotelul eu dow cat restaurantul gi cafeneaua) si un discuss indir siviolenga de cae este capabila lina umani, imaginile ce reproduc schingiuirea, de citre mit de cate sergem a femeii disperate. Evidentiez fapeul credarea celui de-al dloilea episod este intrerupta de incapacitatea privitorului de a urmari scena plind Ia capa: ,Doi insi o inhagi; ea se smuceste gi di si se repeandiars dar un sexgent voinic 0 apuci de brat u abiera gi meng striga el scrig- rind Inclegagica gi cu ai Un monet ae 6 apo cade feapini pe spate in prag... Pun mainile la ochi si mi dau ina patra catrene cu versuri scurte, uncoricliptice; un vocabularrestins, aproape rudimentarnyove Naas "9. Gar voRNONTaIE vyiow ejnue v ap suvd «(yupSeyar wf ‘sod yeu) sod arouoysuess w pes miuesouns 2p isuidn: Je opea ap warad ynjrum mapa 8] yxpozeoxuy woven ‘wo upures es ure ‘wo nwnjn aung sede ew ws Bs we soumm, 8 1as9q ap yamoia0% our je aurpns yarteds Ui 2p anuaurour zoun epyod jogsuen eausaaod uy yisuo> eisea7e ~oyfiang-2yus eles ap mys earrisaye no “gund arms uj suinod -engeas — mmyrnxan ausine ye 16 uopp jooas 8 axeypuM| ex puyzasdar 0 [eos B[ pruorope woo “Emaeurexp ap ‘ands #-ys rdaxp ‘ous ag syuens oiuounuoas op a un srofuanyg op pgn ,azeorpmuanno® wusuodes y auned ‘mow 0 ‘oprypsap 2umnu ep nou jasia, “suueurop sunfe me eeureds as anurp yum snfexemdun Jnuane> “eBnepe 9 top ¥ ut on! 2 SIN paxa: oprppur jouane>‘atnds-ar 99 99 16 9q (yo pupdaase 309 ~puresan 291" n> ug “ons own Te NIgMP w20jay aso — ,puySurid sodns-ovces i phofoer or oul ewe ,osoinggid 258 wlop jayeoyd ee ap wind “sr 34 /apUnUy as ug aueyoyp ‘ede ap ,zeunoos" sodgpe un-sy ye vourSeuy eas russod ‘yeuy uy yuu uszaid any “o[dut109 8 updstp id or ign ‘areongojdoo pimeindurs 1 eunsodepe wary 6 pune 16 vaneaqinaasu op yapod sen we-wr i Syupaams ‘one rnngiqure jaurisax ‘pur yngia randoouy 9 8 ‘susin 0 yeurnu auszoud 9359 — spauueUE yezate «pared Inquoape 9p ysjuusuen 21s wea my eluszog pov inasaoe xy awed nu wep y aweod nu ~,eargre" asyypsop su joUOUL ap yIEMDURDIE *,y 1d fe NMED jmaoUNS ara -rasuo9 pnt PIVLNARIOR IVAVYALITVOILOVaIADIDACTICA LITERATURII, REORIENTARI (dectaratd coercitivi primata, ardenta, ilitatea de a redobindi forsa constringeri, transformarea ‘area ideologica a fabule o deschide autorul in Germania, pies a fost atribuieé a fost peronizares, in Spani prin sloganuri”. Cu acelasi prile aurorul linizarea, in Statele Unite, masificarea uriseste experiena personal de la de extrem’ dreaped ceea ce este (este stingher, sen: infricogar de reprezinti umanul in fra forga lui. Alfa spus, Bérenger reprezintd ine, aga cum crest ea, paradoxal, din chiar fragilitatea -Bugéne Tonesco ~ «Rhinocéros pour tous in ina: Disponibl lx wwcina fe/video! (CPRT1002949/rhinoceros-pour-tous-de-eugene ionesco-video hun [acceset pe 04.03.2016) 18 Profiga gi tote suport Oameni i tngeri. Grupajul cuprinde psalmul Tire sun sigur, Doane, spicis! de‘Tudor Arghezi si doui teste parabolice: Lupta cu ingerul de Vasite Voiculesca si Zhuriteare de consum de Aoa Blandiana. Acestor cre in partcal A serie ca ingerti de Stefan Augustin Doinas (poem ce reprezincé eralonul seriferit desivirsie). dizarmonic si se continu’ printr-un discurs poetic uid, care preia melodia simpli a iambul in cea mai mare parte, confe- de reproguri amare ¢tiioa dar, Doamne, pind cind?* {ise adauga o rugiminte, Psalmistul cere, dre Doamne, semnul depart ‘Si bat alb, din drip la luni! Sé-mi dea din nou povara ta cea buna, jef apace, creat prin transcrierea stirilor dominante — igi ~ in imagine plastica, ,Figurarea” incepe inci din analogie — , Tare sunt singur, clmpie...*~, si cuprinde aproape tot textul (excepric iu cuga propriv-zisi), In felul Mareurisitea are un singuritatea i aera primele dou vers tun] Copac pribeag uitat fac doar ultimele patru vers risirea devine desfigu izaté in primele vers catrenele text aginile ingei-copac sunt: ves feace amar cu una poss copacul pins auoportrsul conine un grup distinct de imogin, mente infggee dvinele implinirle celui care se roagi: Panjese ca pasirea ciripitoare/ (..]w ‘pioy areonuyn 0 ‘openuao sojapesesed vasopur “aauarred mymsappo* varesajd no 2194) sop © midesup rad sun no adaouy vamuyeruy rojayeuUe 9p eaneoud oaso ‘wururn yrusShen wap grpsoqoo garadyy “snus no eouruye 1 FUMsuo> as easTUTE: [9U 9p vansonaid 1S mynsons pyBuis epyod uy uns undwoo pases §elutparo ap suruned ‘xjoong youn 219 sye juledg mnuny ap euueas ep 99 eure sep ‘od >oni8 ‘anno ‘aus uns ap areon ne pmodid eases juny eugduino* snape>-aurSeur w ‘are jada axfatune 99 lu94996 *E110} yesSnuy jsfiered inusud peu uy easond y ea (6 preps 2p rmymseyeann] sunug “>pum: pup: up] Freangpp Prog o>e] snupp ‘wuammoos yt sejnBuis onuyp ‘unwo> up eiueasrp 2onpas ap mynuowos je aueuorssuduy -qusioin # ypmy pausmosp piueisqns sursap pau) ‘ip faiuaacas je md w rseduio9 ynsinostp ‘nosoynstog 2]SEA In] FasDDSOL Uy «props ap puny © Suz] sowooys qns ‘sedod un x] ‘mjmuwoc jnstwun no wEIMSEUE aU Es aIMq>=D ‘win uy Erep 0 reopUs ‘tou upp asesa1y* 21 sous vausinsut ap ‘sudaide pup En “eruave> averaudia pap 8 wndand "syq1g knaxDs Up astISap nnsinasyp enweuonas joey uodns-202 1 plop oz ‘uso yzeipous 0 eee ,eoroonpers* ar ad varnrdoadh (€2-ZU'ZE wap) pruatuy pun op uid Sea ap puss xo mdr] wg no padny 26 goony sorreuitn orenuouse1so10s3094 -oide ou (cE “Hu SooupupD) nos9IN>I0, 119731 enop ajqisod ane pide yeu va p> fe J Pp ENpow enop apo e Bsu} npas as nu. ‘eyfe Sui ‘ojasonup aude (onion 6 de w 2you yu Hyosere axouyep agirogruunas ap eucz enop ¥ “(,9/e2ur purpor" #8 sauys nox (27678 ad asunu-3junuuer" no 2209) ‘nugeppuro mun esuauase 2ede: i$ sodat Szunyy no* sedo3) fs un 2389 Jo 99 va90 wed mymasnapesd efuawpxo oxfautyap yous ap euoz eur “(njmouds est pxoynou elueurwopard) (anefiou ‘sa axmreunnye zojansunue efueututopsid ‘aroun x TIVINETNOTY IRALMELM YoUSvaraDIDACTICA LITERATURII, REORIENTARI cu nelimuritul siu: Jn zor, nostalgic, [Jacob] ciuta urmele vanzolelei, Dar niciun sem nu sta marturie. Piméneul nu era giurie de ciletie. Ir a dreptul in suflerca un miros 2 ind adinc, acolo unde amintirea se ese cu sufletul. Ingevul a fose? Dar s-ahi Sau inliuncru, in gand? bine, eSci nu diduse ‘Aga cum este repov: citid, de asemenea, ca pti cu rostiea, cu el af Liver lune? stiau mai sexe 0 Juptd sau o medi Voiculescu, ,.upta cu ingerul* poate fi inaptitudinea cuvintelor de limpezi si dea numi extraordinarul sau excepyionalul intele ce dau ocol prezengei celeste: forma snfigigare imprumutau numai prezenga, nu si substanja. Aparenga afta le sforgare, nu ciuta si doboate palé, Lupeau luped deeapti..", viziunea alegorici -a ficur din negarea sacrulut titulara, printre altel, a un curopeani*. In ceea ce privegte manifestareasacrului, aceasta consti fn apaciia & doisprezece pui de ingeri pe balconul speci ateism (persoand domicilati in Bucuresti, pe bulevardul Viitorului, in blocul Z8, cartierul Ancim). 22 Prefatd pi lexte-suport Abdi unei closti de imprus pentru conginutul celest a douisprezece oui ,superbe rimice dela un batrin misterios. Actiunea ~ neacademi a instala 0 clogcd pe balcon @ avut mai exact, de ,2buritoare de consum". Existenga lo wiegtea din paralizanta, coai alimentare In economia poves Momentul este precedat de redarca atenti a pregitirilor necesare a . Evenimentul se continua cu inregistrarea atenti a rea nonurbani—de rise cursiv) ce indicd Fenomenul este mai si o solugi) si, n dea desecretiza preze sacoga, de pe balcon in sala de consiliu 2 faculty ep 8% scoat si puna pe masa lungé de consiliu ingerii din sacogi. Agezae pe painza stacoji cu cerneala gi ars din loc in loc de scrumul de figardal anilor de seit ‘cu api, cegti de cafea, minusculele inte de pierdut". Textul se incheieinaintea deznodmantului, cu imagines DoamneiL. sinand ochi lor 4 se products un fect a catui p wun fel de antecamerd * — ce cuprinde sala impanziti de ingeri sunt atic de precise inca n/prolepselor este atat depeamayzodop irany wip") ‘2p snod ap vao a1s9 enop y “(, jowosg 9p 399 usp yeany ynyruel ye 1oNpLINA , sea" op ¥aD 2159 apyons uy at 1p eluazaid ap aursoy afeouns 1 nared — puny’ rmpraxas fe snug jrauourapp afoanid 29 99 Sins wb dot 2024124 je auszaxd ya up anos uy preoseysop jeu e* ¢ aunds e inqyu 0-18 v9 vied puyp swum §Q) se seooupa © 8 ened v “ean e ‘enop v >I [as09 opesodusan ynop aug wud asyosuinon 1S ‘adeao mined uy s9anod 2s yuu easeyosty u-aroqe as puyo pungau /:e -ons prypsap 29 appluaa2as w gimpagype 0 1 no waeeyeasauaaéeouna o 9p vqioa 2 18 (Iu) sau) axeynosne ad Somaru wip yeeros atax8eouns © ap eqloa a1 jar v aseurensap* w sruyop Hf Tk ap aepuoses if ap ssord ynun sjazuowow greodysop ymax “yons ew el uenSop ro au) fea Uy paw apunye ap aiednsoaid rug 2poruseg) Weg] UEP ap Mun [RID cunned ps oysiod suodas-asea # pinay ra “2408 OLL?P aueny wap sowaf porous rma ver) 9 apokIp audsap 16 anqn audsop eumos raosd 8 sper eoony ap MGuspepy oxs0esp op jmuuos :2aL3;1p nfeiouo> are “eum ‘gyeaua> eindly are> uj uepued-iiear enop 1 pnasanuy jus ‘smd wy sme 19g UeOy ap poo ap roof cod 8 rospoIe, 31s, ap zyesuaybud vraorogey vidoasip ‘epg uetowy ap muutay esood apuudn>yntednacy yuerur sf arg, ‘zruorone esuasur ap # «pqeqord jruouiows enurewIp 2p sun aysa8usu0> geeapy just ap spioap veo 7] BuUItOG] n> UYE J0% ered vounssusup ozaiuesed anuy ound aresprouy vououiase 6°32 \pesoU) eIepisua> o e ap yurgdo eznovownp ¢ sprosord 21312 areomaupouy pluseaxd Wf U1 ,rosruosd adeonde™ phuozand «8 5youwioj chop nang e mst09 op aps 2p 20 apun ofan nes nines adop a908 379 odes ap ‘10531 2p 2:0 td ayttoean aadsop nes (aingon| ‘oseoun> iqerouna ‘opoun ‘9808 od adsap 99 es ‘sypuuias ‘eauaurone ap fasixg “(229 aneunoyen 3 9p BoJ00 9p eo4y no “sapeyeur + sopaoas tamnoduy lrepoy rad mo 16 sep ‘go ad yeunu nep 2s popu 6 “eno asadusno ys $10 adeosord no “09 &] pun juauTe0 ms) 08, ndiatovas 29 apouU9s 3p soin ,yneaape waste, ensuor ap aunorvingz jodoon e] x> naiusd 1p asnpe atooes 1§ néozouy> [Pe asyunto> ynjnntoanong = rpaape ap ‘gnop pisdose aagnea3 gsvournsy gunpourw* 0 qns sunsse 259 ‘gos ynfesous apy sungunstp aug aoyde> uszard a2so sausurun ore rarerep ag 1 preuntt RIYINERIOAY IIALWERLIT YOLTOvaIaDIDACTICA LITERATUII, REORIENTARI seurs din trupul Mincuitorul scurs siroaie singele din crupt eae lutu-n care-odinioari pe Golgotal s-a isus...*). mit apare gi in strofe final. Dar aici sintagma in transformicilealchimice expuse anterior. Innobilat prin contactul cu focul ceresc si cu lacrima igh indrzneagi/c& peste veacur lun se va-ndemna/ si faci-o ali noua omenire/ din neamuri mari de 2e,/ tural eif pe noul Adam” stapfnul bun va plimadi a Ultima strof .cazi, in mod vizibil, semnific recedi, Perspectiva des. La nivel local, evid flecare mar stirile exprimate de inima (de exemplo, corespondenga dintre ai gree. {in ceea ce priveste variantele de corelare a mar catego de cre suleing§ si amurgu inare si -sacrifci). $i {nsi complecate cu semaifi sperangei, tri sugerare de ¢ Viziunea deschisi tn final per poemului prin coroborarea semi 4, dimensiunea care ne apropie de ,neamurile mari de ze. 26 Prof i texte suport pia Lobocoagularea prefrontal de Vasile Voiculeseu ‘uni Infticogitoare. Textul agaza in prim-plan o etapa imaginare, compuse din indiviri ,potol cx 0 perioada de constructie 50 politick jusificati, spune scronicarul", de teze stinyfice incontestable: Se sta de foarte multi vreme, si mai ales in ultimele rizhoaie mondiale oameni cirmuiete ideile despre eul i $i de armonie soc ruarea, ca valori supreme, 2 gine jea unor structuri de putere si de control indestr refer la ,Perfectul Prezidiu Permanent* sla polite: .Poliia de siguranya, supra- veghere si prevedere, cao cutelar, plana nevizuta Perioada redati ca prezent cuprinde yera fer social, de entuziasm gi de Fericite obsreasci: ,Acu dormea qi se scula firi feric funcyionau fird gres" Tel isin 1948 a fst publcat potum de Mices Braga tn revista Trowibania (a. 91 spinut in volumul Gindur abe (Ediura Cartes Romineas, Bucurey, 1986), 27Upp yumy v i pred earemiigsren 2p sevoad nun vareanéeysop v] uigd> 19) nag URE] ap purus ap pmsef ny -genipids vounssuaunp ype soar the ap suru pgp osanlgy 1p mvp feouns yraun> PURE iodns 9494 [pwn] wo aadsop rwnu ap2op. nnesqion nur nepurjea 2ax3 2jnéenod ‘apsoonu8e9 ‘painodoap nui vneound aapmunnd 9fr9 rp 0) ezeapuogesin jeu" jnuusien pzeoiusiod mjuoreseu wor 25 jan, fe v> ane 1 weuYU yuarUED2E Oy 1 ToYTIPOA |e feoMIDI99 yrasey lwm2e 9p ‘eoumsod no zep “eiuinpeSuy no yearn ny{ “nazauuingy no soneDOWSP uodns-o0 1 vinfaeg 87 sjeseuu naauad 2 ynuapt 8 rezepap ‘usadns jnSues ey aeoqpu ry [a sojasew e 20 ap wna angju no europe nesonpe aze> oy$nuso elueasqns ap rsx9 pnquTES 2 nynp afoinpzed Seg a8 juaAap ,ZIAppUY oun 20} yesandat jnan$ asouiod of roveureye>* asounss ids jraugano eBnepe 2 OW “,9jmpread exdnseap af-npupiye ‘1urano enop 1029 pugs founne “nu sunwis epeinpus yp neai02s 9] 13 ad fy “YuDUIDS 9p Bojorey dup wy uoutt9n2 2p. 18 apnpur ynjmaxoa auozozd sereanp waseane 3p ANSNOT TRAIMWLLIT Yo¥aIaDIDACTICA LITERATURIL, REORIENTARI persoana a trea, din perspectiva operite de eroind, aceasta prozd extrem de scurt strategice, de enunguri care subliniazéideca de joc, in uematoarele este mareati, in momentele idee prozentd inci din tdu. Astel, primul paragraf este compus a spus jocul de smaragd". Toc asfl, apa surézitor gi sufer si teeaci dincolo de frontiera de smaragd 30 Profay si texte-suport i pierduse bragele i purea spune sunetul fecinui arbust gi simsea dist subeilé inte siru gi rogea birea era iubite gi n-avea niciun obiect gi toate acestea erau Ze desi nu era nimeni gi nimic de sim ‘mai departe gi mai departe, dincolo de f Conform viziunii naratori cunoastere (cunoastere a diafana care 0 inconjoard: o lume pe care o duce cx sine dincol frontiera de smacald, Parcurs din perspectiva semaifia plural uidinea lor se explic prin densirates semanti sgrupurile de semne cate salud rbese despre scenari despre niveluri once distincte si despre puterea fascinatorie a lumii acre si despre ,geografia" ei complex, despre ransfguranti etc pot clarfica semnificagia simbolici a smaraldul tic, dimensiunea sonord a lumii de dincolo sau natura cluziva a Refer im aspect, sclectez un fragment din textul care preceda povestea int imea din piatri, numit Miss Emeralds: Zi putea defini ca Frumus Dar cum si defines Bucur ji. A spune ci ea egula teologiei alurives a spune este ceva, un anus i se derobeazi inseam ci se alli dincolo de orice descriere. Ea este expresie’. 31Aeon ocy 0s mopy sy BueB3}0y, 1 scaensads somaud © [soph 230] you © mpugqop & ermouoae axfasorg rare 20] — noenur un-nuy peimurgns #8 ysjnus ‘0] san 3905 ¢ 20 edn “guse ap exedo" ono Banspdatyy DIIOPICT IVINI VaLLEvadcaprroLuL 1 LITERATURA $1 LECTURA: LATENTE FORMATIVE , dihoomie estompaté de Nichita Stinescu le ciryii au nume ~ ,viziunea' si ,expresia vizi *, este superioaris este .cu pene si imefabila™“ mnymaxot vou 2p mop ‘sn areoy dung ap ‘soya sa arfeurosy ap ‘sarap 0 ySoeo ‘rsdo op asnposd speuosiows vayeur § varesynus psoune utd araiseounsoane asdsop #8 (9 an 291 dood varezedwoo “prado ap arerpott oper no warp ay1EN soplusyisdxa eoveunsjuos) axexeduses und oiosSeouns -oane ardsap ‘eousuise ap ‘equon 18g “(tumvead Jad axygin — auspour axe0y siuayodsa roun vam mynyeas aye ar ud siaadcouno ardsep eqyon q ‘aiadeounsoine ap 1 araiieouno ap zopnpour eampoa ap jnsund utp weanasip y axeod mia8appiuy ms=punso euros ‘snyd Uy sp soyerens& on2s9 op puny earequity>s‘apmayno 30} oda eorureUTp) eiaseDe TuTUaAEp varaSopauy ley mmiomp v arel sorsuy 9p npesd uy oid up vao 1 auredap ap row) aun Tmypounanuy und gy pdno ys aBune)apurdno earafioppiuy 29 e200 ap aylouny uy 2x9 wD|BeU|GOIg sale ye ek ea suangeurny ROWDMpICT TYAN VILAVG oe ‘6C~ 90 44 9661 ‘wh ong ‘nosso amps ‘aisiedaiqorey oye EEN" OSUES EIPIN juaredur09 1 oazap euo7 uy axoyST are ,onors injmasnB eareunoy* se ‘@onsnse auroy 1 sfequiy ‘Opes 90ds) erofeus emamna ossuyap area axzedse 2oun e armibeouns f yuurrosuy ,quoSopofur eaxapupso* go jmdey ‘andaour ipese> 18 youyldestp eorweup eiuapiaa us und e ap jnyor jon2s e yuradoma vyeost ap a1eamsnns ideo ‘ends pppyry “2psqlsod 2003 2] enseaoe are ad axeors23u ‘seunaerou] ap mnjmsoapp esdnse sojize> apro9y> sz>ybuapy jp ye pedwwe> ynds09 uy seop nu Freon areaqTENp 0 axdsap BEL LqLOA 2189 pqs 908) 9 azeauszardor Soper wosUuy ap TIEUIAS (PRaUE UIP BIOFEIaUH *n>SOUEAG EMYPIN, 2p BDI ‘SUIAND UIP ToxOsENBUN Z>PBOsy INYINENION TNIALMWELIT VoLLOvaIGDIDACTICA LITERATURIT, REORIENTARI In paginile de fay, aproximarea potengialului formativ al literaturii va avea ca punet de sprijin dimensivni dliversicatea substangei discursl care fl generesza, si anume complexitatea gi rar: doui calitgi determinate de amploarca sifsau de intensi lor de cunoastere side trite ale autorilor; dowd calitigireflectate in semantismul dens gi divers al cragilor literare gi exprimate in efectele benefice a «i Or si .departele* creacorului, apro le imaginare ale celui din urmi) si efectele de tor a cercului strime al propriei viei si imboga pins (wanspresatea asa prin apropri- dea influenga, de a rului, precum si capaci- Gay Lara Bi exp in care 38 Parra titAt, Didactica ireraturis urd, $i anume di inevitabil incomple acestea, Prima def re-create, a doua evidensiae’ componenta lor ideologici, iar ultima s adevirurile generale despre om pe care literatura le transmite. Asociez perspecti- velor de mai sus so alté abordare, interesati de dimensiunea culturalé a operei literare, mai exact de calitateaei de a i parte a unui context cultural, dea reflecta pului fo care a fost produsa si/sau valorile lumii pe care 0 re-creeazi ipa, substanga si mesajle textu- Peneru a susfine afirmasiarefeicoare la capacitatea lteracuii de a extinde tnge- nsionale configurate de intreaga prozi seleccer, pentru legerea evoc, mai inti, universurile lenumeyre una dintreraiunile deaf ale acral lect mic des sx de orbs eu deparele ins (Noi). (Jean Pel). In ambele exzar este vo cll porta de vorbcu el care nue Ang mine Por conremporan cu un gin cae locuige pe calls fg a planets ot pe cele cate eructureasi process de casi i proces de eceprare. 39.y ‘ore Got “dd “9002 14> ae eanapg“eERCL Eats # eyedeg useyy 3p eeMeEy equa wp azsmpEN “goer pec aedap ging pus npunon asin WAT SIE POY 5 pune qumyd ap rarq 1 i uasap aieod ‘atuaueny ‘eumpne] “59422 [N00} “gsuosuy are anj 39 3y many earmpnse(d gunumny uy aund yf Banu x3) dose ganaodssod enop Vy ‘,"""MOSIISes ap KPO yner na paewoud voxupEMy TeoUDUDSe op “LEY “(HuzsouR) azey wy puLZOysITEN 9s 2509 2p, -adnaiyy supa a[qzo8axe9 wld ‘nosouo] Uo asibe supa 29[ un eaarg eprace 3 unr purmlaap ‘posure wunzeayy ‘eppadopous rep n> op nds ‘slumn8 op rrerous8 vazogeouno 1b emyesoay 9p eiespounovur eapaiéeouno anuIp eazodes yj areonrayar soynreg puejoy my aysisayou n> ouneyy Wepy ap axe|nUL eseprsuoo zappose ‘eax audsop mnynuoupy> roufBeus! apunx9 & 9p Hanserou eareypede> yreriuapua areo — yensuowsp Weppoe [nypeD uy pois, VOPOPICY TYAN ALAN Wea a509ny FU NU 99 [RUEARI Uy spunye ureaez 19 afaneds wy “ninuao yelaeeo un + muogyeSuy eleue> 0 Bares W onfenes aopd noe fo “onsegye anzey ap gpeoo o no Taimsoyu enseou9y #8 pasind ymewoy no ‘erePI~OS rsorgy un jape> ut (eo e vepoasED es eaSnat puro ad qpe asosry 29 nore un-2u) sop ‘pum areor ap ringed nazour meaSiaaid as une wich prureap ap aad purs 9p yur axtyu eo peur apipios 2jauor nystap ane> 2]zze3 nun usp 2pzpi) jabuersuo jnnuao aidsop , ny yroxea uy ay tap soa pew re 072 wensap ape on jod00s veo nunusd* sexo up oppurrefew ¥] 9p yo o1odarn> euoid ynoo|q no gemnong vourSeur weuoad 1 puny asomagoye ane 9148180005" na. -(eum] ardsop Yppr zoun > yeur nu yoru mugo e smmosp ap da) roxoqezed tao unsaid ‘1oue> e| rIUDNapE uuind ezoud ap ¥ exetpou y ateod mynyeor ras yrdyy wauaurose ap “ou ap mss ayorory) pop apeusid 1 youeuror 11 pep ‘ajepos arusuressod faqo|g voueu uo prvaa1voa aperBeae) “T] In] waOIg oarpy 1 meray mpearyy “pape prumecy aoida pear gnop ‘nuad o area ad ypermyro 1 epexodura earearedap-23p wasn e four Seo un nj soun earequazaidas 2189 DIYLNENOT TMAIMTLITVoLLSvaIaDIDACTICA LITERAT REORIENTARI ‘and Dumnezeu se va-ndemna si fico alcé lume! s-0 omenite/ din neamuti mari de zci/ Stapénul ce! bun va plimédi acunci din lutal ei/ pe noul Adam* (Inia). liveraturd cu 0 mar lor face referire la modu ie ~ poate rispande problemelor eludate sau neelucidate cura — prin spas stra afirmafia, ¢ suficient si agezim, lor profunde, ga cum apare la Joan Petru Cul In zona extindeii aver, end de fape nu “Asergitnea despre | care semnaleard ined de leceura literatu posibiliatea dea rezona cu Allan sau de ares si durereatinerei bengaleze (Maitre de Mircea El sibiltarea de a pitrunde Tare sunt singur, Doamne, $1 izontul unei singur s elementar (Lacusra de George Bacovia); pos a lade, Fonts din, |, 1973, p. 167. ‘Vargas Llosa ~ Nobel Leesare (dscursul de acepare a Pre [Nabelrie or, Nobel Medi AB 2010, Web, 2 mace 016. ina orglnobel_prnslitearurelaurats/20 10H Tnarie 2016) a2 Pasaea ivan. Didactica literaturii frida ce scintee eteree” (Ritmuri pentru nungile neceare de lon Barbu). Asociex acestor experiente care pe inderea orizontului tris o alti categorie care Lirgegee orizontal ,per ingur exemplu. E vorba despre Cereul Marin Sorescu, un text a cir lectard permite cititorului si vada" sisi miroas un cere de foc: ,Mergeam pe drum. Era luna, ja, roarmna.! $i ma sjunge din uemi fi mare de fer. Un cerc/ Care mergea singur pe line. [...] M-am dat mai aproape gi i-am si y Rotund perfect. A geomet (Marin Sorescu, Cereu) sitece pe langi' mine/ Un cere O wu ale Lui Proust, am Tisbe, am vant de pe Sfinta Elena gine repetim, odati cu basmul poves de Scherezada", Sirul exempleloralese de Umberto Eco poate fi continuat de ctiori din care facem parte. Ma opresc aici tas, si subliniez responsabiliatea ce fi revine profesorului de sinut ceva din ineepclunes lui Solon, ne-am unica, basmele literatura in slecta textelor propuse spre lectur elevilor, vor timane inserate in memoria acestora. Privitd din perspectiva extinderii injelegeri, lecrura lit dee-departarea” (reducerea departele” eratorului, pierea de re imaginar ale eeu din uri i dex-masginivea (eansgeesarea de citreciticor a cercului strime al proprici uri face posibila ile gi de lumi ului sau, alefel spus, remodelarea viaiunil sale despre lume, despre celal gi despre sine insu leva, tn Pulp! Minced, aducere di nba as, Bucuresti, 2004, pp. 213-214 * Umberto Eco, .Dece ne prelungese land de Mihaela Schiopu, Edicurs Hi Bve papeiaidiony enipe sos apne naguad wna tunoard awood soun ¥ epunyoud eampanse] es ten muss up PPO) 1} ap sofauewos ¥ 1S soyprado eitreasqns uy ‘osepunito ehunnsps9 29410 9o sopisuos* :sueum Fo Inppour puny 29 perry e=orapy ap aepoxde drs cuooarponewoo upd vounpzya ,xorew" s1eod em pe 2qq-arodo ap areyronyas 1 you ‘soruosse aqojea ap yrexouad ‘"aueuorsazdust yao} spout tols0y 972 eluszaid ap jounnoy anu ian “phe ap v “oyesisaqun ajapour upd sumnue 1§ ‘ue uid , 1uadure® ap apgrogose> ‘uerodwaiue> >iBojoapr wesfoad v9 sojaiuy) yaynuwsuew ye 2/Bojopxe soeined 95 pug> roume reusnu eoyauag wereAape no as 3p ‘atumgng “eluaisia ws eudoad yf eouy 289 vaod yruosp auto uy japous ewsoysuen v 9p ‘epoul ep wane vareNDedeS capes Bs enruow “fouta|goud e exsaurp azeproge o i ‘srenunueD wy ‘33300 ps vuizn uy aeuses nyuounned ap sojado apterous nexpredo jrosounsou - mioune res ud aueuojsiosp aaneaidi unseuoiy oso] TONY EOIN azvoxejapour lao} 2p {peraupuios taelasos ‘ouauiose ap ‘ezuoreNe © 8 pyeruoyfud panynBoe20gerT ‘Up nasana.on SEA nye EcINELINZAP 9 ‘orauoane eonses9y] 3p TU 2089p 285) ‘opaye anusd “ezeazrmere> snr ap ayézgjsou auaaede a6 sejoro> ars “eye nes uioy 0-7 yzodoud vidnse sagas © 2p eaxnyiqysod are puoinp ‘xe a~D9p aesodun sodoud o woseu ws yqede> 920 usp uy anudos any “OPY NAT agg no meaparo" rinjosqe nyzeuour IP “taeps ap umayidosd saeumnzar faxoas gop nunsuen 1 perzdapur pune Sumy ousgyy -mda war ee ep ‘oneisaguew ne pow uy quorguifap a1e9 ad ewes aadsap vq ron agg ‘Suu yw aued aseus eu 9 ap remsodind 3109 nugano ninuad Jr9pn9 apeBou uy spudans are auyReU 0 | ‘andaouy nnued ‘rapade ‘apous 1928 HC] senea) ap nod uns so eareisusnu 16 ware dro 28, oye an -spowy opizayg “sum asdeap Prem wap oun (oy) “ns0Hojstuy vareuoysuotaspay (dipyous aun ye IIYLNIRIORY MIALLVTALN YOLLOVAIGDIDACTICA LITERATURIL REORIENTARI consttuie una dintee legile fundamentale despre sens transmise ceraturd pi subliniate constant de singurul pentru care repetatele esec tn clipa cénd, printr-un efort de luc cre, imediat al cuvincului cobordre in Infern. Indaca ce te accle Forge spiritual pe care socoteai ci suferinga devine o «incercare» Forja modelatoare a litera include gi ene ¢ reduce insé la transmicerea unor tipare lecare despa duratle cultura. Acestea au caps- retida in capacicatea creatorilor dea modifica, prin intermediul operelor, sistemele simbolice ale socitagilor umane. Ma refer la o transformate atipic3, impacul acest -Creind pentru ante un PaRrea tits, Didactica Bterasurti sistemelorsimbolice nu e dificil, chiar daci exempleletcbute si acopere dou ice. Evorba, pe de o parte, despre nivelul curente- js manifesta In girl formulelor Adiferite—renascentste, casice, = asupra omului gia iduale asupra omului le, consonant-disonante fay de spirtul timpului -, ima mrime ai lteratur romaine. Fvoc viziunea unitard gt individualizatiinsciséin opera inor po Eminescu, Geon « Ton Barbu sf weltanschavungul nor prozatori precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Bacovia, Lucian Blaga categorie de opere oferi posibilitaea de a locui in interior itorului mu doar sansa de a descop nebanuite, lor cu tot ceea ce locuirea poate aduee. ‘Am in vedere, mai ales, transformarea ypriviri sau, altfel spus, amplificarea a prin care cititorul cuprinde lumes extinderea cimpului perce 1 cosmosului vius wecere dincolo de nuane gi de relief, rundere dincolo de stiut, in registrele tai sau dincolo de concret, in ordinea esengelors traversare dincolo de cert monocotde, esentiale, elementeres tn lumea care siatunci cand transformarea arilor scriicori poate Dar energile crearoare car care le transcend nu sunt singurele forge ce organizenr4 cimp\ eneegile uri, Opera marilor creatori nu inseamna doar perpetuate de teme acronice sat ruptura 76 ‘2ppreorguEM vf aneorgaps apE!Ip Ul MeASUOD waxDDe ‘oypsods apptuaayp astound 90 wooo Uy “saueoytuuias 8 onuUED LerHEASED 1 EUNOJSUEN JOUN e>qIEUP Uy mymauszaid yunaesoy earouosuy urxoxd un8 xo ne arezrorsep axeoo$ ajaume eA, Tuoren reso] mya -ovey eadnse apres aouoxst aansodsind exmaonins x ap ajeuorieonpo aureifoxd ap soH0ne apenoouy f pre aq -nasoU yMyndusp esny]n9 uno] wrsBapay a3e> mpour exdnse aaueodwy 1 ajdnjnus asaya ne ‘9p y se anjdusoout 9p 3—> mnsundsey ,areorei@onuy ays unsoaosy voumupicy "isa Vane sod ap enpsdapeng 69:22 cng heron oougey rad evs oe, os yoga 8 aden tang row) aD 4 ais exp Wai uno we eye ap uae 0 are ad nox apsorzasod anup wun ymrsay upd eazefapous 'eapsa amnd e-s wns ey ors, ea1oyDs w| pdpsnred sopunmas forlonnsuonas -2p s3edy wip ropuosa>opaid rorivan> & yseord varesowouro1) aueajnuts eas ape aua8iosuo> oprUN “gteDIg UHO]Y ap H gnovareUinD aBro>¢) 2p anezsean ‘gyy-deungy ony tedoaag aye anpored year ‘onmmigfoeon’y & euwapos 18 ,ysmeowuy" earnsosoda1) aajeas> 1oy9105—3 2fe aeeopudes aysuy “(moseuA0] EHOH ap say mur vasavopy ap nes Beg uepny ap ayouny poiiony ap mniehay vacsimruoyy esemndod epereg “epd op emoeay ape areiound apy “(epazg uEeyy ey # nUTIGEY renppr mes “nqzeg wo] 2p Erez yoursur ye HMa0| ateLIOd 120] Heop auns nue ‘pinrensy] ap yore: em|no;ue of a7e> ad umy erdnse spunyzta ‘snds PIV INYLNANMODE TIALYWELIT VOLLOVaIGDIDACTICA LITERATURIL REORIENTARI aspecte: «. momentul incepurului (Rxat in folclr sai 4 ecapele cardinale yplapartenengei lao al” sau, cu termeni Pentru ex sentimental nasi si euprinda fenomen cepocilorliterare in devenirea lor cesentiala, determinati de realizati rmetadiscursul si redea, in primul rind, dinamica wviaiunilor” despre om, despre ‘orilor de prima marime. E necesar ca su prin natura cul fecuinacees a programelor cu accente na 4elicea din 1999). fn eal acess, exmenul ,najiona al une bord ma arg ‘ent care idenitatea cultural ae, eur de compenentanaionali o dimensiune regional gi stopeand, 50 Panrea tnt. Didactica literaturié identitare pot limba romani. Este vorba despre una dintre com- Precis, in pls, fptl 8, pent programele care uemitec formarea con- ie decit 0 con fentitar prin gi suicienta, Aldfl spus, structurarea prof nu se poate reduce la cunoasterea ist raturii nayionale cin raportare la curen- ura europeans. In cadrul acestui mod 274 nu doar invariantele fiecirei epo« si modllicarea expres ip de reprezentare ‘rogramele cormunise de dupa 1970). ® Pena problema dec url, vesk Mihai Sra, .Diferente seca", in Mirces 5a€s on 'sfaong seroma payne say RaUBUIDSE UP] FURUION EMM Uy IsasPRas as ,aTEIUSUNNPES 1 npous vareox004 muqp mjmioder ransopa -o1m9 ymyyn> 2ppauesreauy a1e> ‘pueadoma #29 1é puonyoane earner ‘uspjsepoau nda ap ,215und* ergy ,s1oundenuos “surapous 20d sagunm Ys Ingan se e[096 pasmnostp ‘weadosna fesmayn9 [oyepuny 18 s23seoU ya 5 anaexayy euo3st supp apsmasodes eiuszaud v ap jppow axfsapid 39 ¥900 Ul o-nuy* indajq rpury adaqioa ‘,zasaaod eo asnds ropnzenape" je ,ueata nojqes* ‘9p tnioisest> axdsop ‘earesyfeuojsusunpin aidsop ‘eafoisroues axdsocy “asezy(eax owuoa & geluenu: auswiow a1e23y we rmluapya whuszaid 9 1 jusapows >ye rurppoutaid appejone wsen taind se varem@yuoo.s ‘wiopounsod ‘enive mrauourour e apoodsareuy ryriound eanodsiod anseury prone “TyLN VILA ws ‘up ansoquoao ap snus efonnsuos sume 8 nyoeds ae 2209 3 rp voroundusosos sumdnsaid , eye op wioue of a2e9 od ,yoqrenst PareayE| nj YoO3s! Mpepuny ad aupOD yaMIeIaR BUOIs earerooOrd *¢ 18 ampasd qpuogieu sesoyy) njpususousy ¥ s1mapsox 9p xoppoponord eare>yy{pouL “7 soups yunaeiay ,nSasod* roue>gu ouonst* eoreoy curs“ zepny opureiord varoonpr # sunduu ajeuoH son] mjpasoygns tansodszad wrp 1 eau euando Uy aaygonses ap ‘esvorzogp] ‘seoepger 1 “eyemnaq nur ‘gosnuq nu ~ aiezado wiseaoe ‘9p stoaau 9 a0 aqq “pjeuorteu varerpuapy ‘jay un-siuy usOM2—u au e ap "eEnbyooE wp aunds Sy ~yopan yea uadusy anurp pun ‘widaouoo reassoe ws0yt0- -sunyfoe ap affoaxip © i$ apniaut are eansadsiad m] ap yreumuoo tapoadsiod no aueuosuo9 suns aur Hosa AHO PIYLNSNION TNNLVELLIT VOLvaIDIDACTICA LITERATURII, REORIENTART compun .ordinea europeand a lucrurilos” cl cela vilizasie (yln Europa cult smodul dea trial europeanulul, ivilizagie, dupa cum exist Nu pot si nu remare Imajoritatea universurilor de programele actuale; aceasti serie steuetureazi 0 imagine comin’ in cate valorle de prim’ misime nu acoperi deci puin carrografiate integral de face este. a viriunea contemporana asupra omuluis parte, recunoasterea vechiului(aspectele consacrate de epocile anterioare gi perpe- tate in prezent) Mircea Marti, Exist oidentcate cultural europeani?, in oct, pp. 54~58. 54 Panza bert. Didactica literarurit Istoria lirerarurti marchezz, in mod semnificatv, durata culruralé pe care 0 face acest lucru fn modusi extrem de diferite. Unele dintre formele ei , Costache Neget nea exemplele care wimeazi “Micului Dicgionar Academic (MDA) lcruris de fapeal ‘reatorilor de limba se poate recomp Je-au intzodus in comunicare ‘Enumar, mai intdi, doar citeva substantive (selectate dintre cele care incep ou sa" sige") in abseny ginate, Acestea sunt: adevi tate, pentru prima dat sconfuzie® (atestate satgumentare", sconcentrare” gi ,concluzie", yaluzie" si sambiguitate ir (acestate la Maiorescu). sicfortulconcertat pe care presupus, probabil, constructia nor seri decuvinteprecum: acre (avestala Rus), year” (atestatla Gherea),yreaie™ ates {atestat la Baloesey (atestat la Macedonski; ya admira” (acestar aera Rom Lienle A~C, Eduta bogs ps ond’, Mica Dior Adee Vola 1, pee, Bute, 20 55jugs") nosoaqury augur 9p sep up ap 21u5 y aout dana) eur uy apne gm eR 1 dey ensuowop ® 9p [R[or Me snF eur ap pjdwwox> ‘so] eorme02 Up ‘9 ,repmarsemg* log «,puedap nur jae 9] nu go yoy itlod nu yo pr nu gs yury ¢,2uppe S198 3° ‘oridnio> 2 ojosr ‘Tesour 9 nu apun* * upes jueyour ‘soon ede “ejeuoyimasuon orvot ‘xleguy 9p pezuorere prep o ~nuisou jraugzaud ‘yjnuu yey 229 jewsod sony", wrod ou anejnui0g unfumu nes ayysaud> “soos 3b 1 ap azeresuon aaareoop "gupUIBpur e| aepy “re >/qnd unsmioyy ROMDOpIC] “TYAN VELEN 9s ereynoqypa anus audsop 16 sep «(,nseure-s9]np* nes, nsupyd snp audsop -ajd09 oxds0p fp a2eo1 asuindse nes 37e9 UH‘ EIEO|A |AUO") auEUAN flu uoynu 25019 puny ad rorow no ynowy ws valosnusnus audsap 2534108 nun oUBLIDSY “RU ns 29y9UDg od wossane 0] uymadiod apse 2afouad 29390 ul “gyOWI9} Pe [qEIOWDLE $Bauemosod pusnoer> ap # osuny o a> od sansodased savewuep ap gressuad v0 “seu soun ehuaieps ode seu jog “eouysted ngs ‘pzeapppour au aze> 16 p apsy een sodro2yemaio409 v ap 1h ndurg> aedap & nopey some fe a1odo “jenaxoisuen aa aud vp y 9p punto 291 0 s3jdwuaxe 9p ,erpinig" aeandso ainds un 31 BUIpRIRDaxeO" 2p vs aneo auds vousny 04 PULL“, nano urp asnduroo aye>ps9p jeo prop tieapsoe up aayu940:d 21 180" 9p s1uowiey gnop ‘eouousse 9p surzaH som) sregerrpe’ rossspureayy B] PAVLNEMOR! INAIVWELIT YOLLvaIaDIDACTICA LITERATURIL. REORIENTARI ceraturd, prin corelafia steansa, armonioasi gind, idee sau stare, pe de o parte, gi cuv intagmel ymestesug de tampenie" (de vamp netea adjetivului scurplit" sau la semantismul agresiv al lucra nu stim. Deducem din aceasthinsdmplareplind de dragon ci nu sim ce sunt drapo nese «Ce este un diag 1990, pp. 326 ~ 327. Pawrea inti. Didactica uri Pablo Lehmann, Reding and Tnerpresrion VIL (Lett incrpetare VIN, 2 2, Lectura literaturii si formarea gustului estetic fn ceea ce priveste modalitatea de abordare a temei, aceasta va consta in: 1. citcumscriereaformelor de prezenga ale ,arei cuvintului fin 2. aproximarea efectelor pe care rafinamentele estetice le pot avea asupracitivorului. 59.9 ap vpiqou pwoy 0 ais esmamsanry asso spares paid ausuewud yrroxout area aya 2p 8 yp nnad seop nu vase ajgeu row po ajouoy anurp tun snBis pour uy iso amex SSurauo> vareoxguim ad aren runs aseonmUOD ap ehusradiH09 ajpnnadse peraereasi9 10: euyes © ap 18 taoxzop © ap runresony eazeuDede wf azeOMID}OE ‘auoumauos 1b (omprsca avg na. 39 fo ayy 9709 BHO unseen vonoypicy “wes VaRe¥ iffen “{nopseauey “noson018 31e9 ty 39NeIs 0} rym yeur 9,29 9p ‘Ee uy amass] ewnd ednp Qa 1 pnd poyppods 199 iodo op y mprucapyD v yfeuoriouro eare>r|dus FO jradey anosoun> 2363 pgede> 21295 9p yore fon :njnsanasip fe fe] ppv ef auuszoud ayfesygyruas 9p oreornsousd f anzesmonns sojBous jruoedun ap 1 rep ‘nium [ef users e qnjmaupano jnpaagu v] squorsixe sajsozdko sop Shious seduyy ap ‘areann und B ap jndoos no punnsu0> 9 jnur anwp eum ~ >yemdsouo> rary oun jramquo> preswn otinosip eBeanuy p> jmdey ‘rousuinse 2p “zouossuayy, DIYENITIOR! UAL VIGDIDACTICA LITERATURIL REORIENTARI tura ingereasca: .Mult am ravi dar putin reugit-am./ Daci mi-ar pune scrumul respins pe cintary! Mantuit a5 fi— carte in mand: y|...] ingerul ticea, trecea/ pe-un scaun negru, stind, citind/ 0 carte veche strilucind/ in legivura-i de argi in care exprima. In ceea ce privete experienya noastri de cititor, ci receptarea lteraruri se petrece prin parcurgerea unor drumuti mar- [Literatura ca yarti a exprimécii". Asa cum se poate uyor observa, secvents de fap susineideca c opera lterari produce emi prin ceea ce spune, prin ,viziunea® pe care o transmite, ei sip eo sens gi semnificagie nu doar modalicatea Pawrea tr. Didactica lireraturs de teansmitere a relief ale expres Jn ceea ce priveste ,harta* care surprinde formele de Incepurul sec- iri — sl evidentiex energie uimicoare ale ia lumi, de a modifica regisre existenriale, diversitayi a naturii umane al enungurilor care pun in lumilor si al experiengelor re-create. Ma refer la ,A fost dar... cide n-ar fi, nu s-ar povesti", formulé consacraté de basm gi capabi Amu cic era odati..” surbi semnarea pact Mi refer, de asemenea, la ,2 pizea”— verbul att de frecvent in exe Mihai Eminescu, George Bacovia sau Lucian Blaga ~, la capacitates lui de a sem- nala prezena nel viiuni care integreazdiluzoril § le abrupte in viziunea poetici ~ prezente, printre ichita Seinescu ~ devin practicabile, Rodica Zaiu, Nenpame pi paece, Editar All, Bucur, 2000, p. 247. 69 SHuewes axepns ‘aivedusoo mons uy sxyunoy aruyano ap “sautand op nda ap jesus uy “syoxou ausq “THyMUEAND INANE e]gyEGIsod “oarese r~DOp “EsUy 2189 ‘oagsos ud “eastnypaz9g addoad q194 um na *pajsed ByeqioA PUI} 0 spDSp 2389 NUE ‘RUL Upp exsane seq ow yf YeS9p wquay Uy sndo 289 y MU ‘2p ‘eaunyfoe as guy » 29 durp wy‘ anzeows uy nes # ‘edi ‘oresoy “riuyzoudas ounruoiue enop 230) 24éem is nu pumu 7% ‘(opupied maxavopy masotg MAyPIN)) ,96-npuEMLY jrsnUgye /2s-npuydinos ningye /9s-npuySizds efeoo urna ope 9s "pho ro gno}g’s,e:0ur OSBUTUN EYE IM] ENONeP DIP ap sozainp* woseounsoy|“(rmsesiquy) NOsOHEIsE) e=D fexsojour" umaasd ‘araand ap sordne aussoy spuyS uroind i$ (rogfpSouar maces ‘uray “ajdusoxo ap pedis vareuim 9189 ~ 20jajnqeooa esejd Uy yIMasoUNd9u aputAd F 9p arexepour w> — vontungy tuorfeouns wrajo 1 jronfou paroppaor passucho uansoiey vom zupicy W¥LN VELA 1 nye poms ey pasos 0 ap lumsans zeae oars asad Pou ynop wind po wp anys gpa se ze 195 UY 2eC| iMNULGoD tasaod 08 nh os sarod ones 2 ry sp ye8 = rade eoeounass o> poi a shad jo neg aiftous romp v asutano si zadnoap # sx9pur eylonnsuos said e ap ynost no 2BD9p w aueo ad yjeuouuepuny azequs ~ mye ouaaud upp mes pranoass wip (ugeidun upp 1qisod uy jar up vazooan axdsep eqzoa g‘aveauazarday oppiuatedko ye anu yrnsj8ou varequatyos “pnp 2] are> ad sojaqiaa jeu ap tundra enop apo ‘asedopodes 2oun jmzarua uy egy “Hue Musou WEP WIP mus rod gs eo" eK Piaoayy UIP iy e-ap 8 ey asopued ey at sppronoud a2utans TAYLNSRIOY IML SALI VOLL¥aI.DIDACTICA LITERATURI, REORIENTARL si simtactic Aceste unitigi— ale in de la sincaged la text, de Ia secveny della imagine la visiune. Aleg, pentru inceput, esteticeexcepyionale nu pot avea, din punctl de vedere al i maar relevanta ficimei ror dimensiuni si confguragi si remare, fn treac (doare dintele fier inrogc® (Dintl). Urmétoarele exemple su dor de cradul iu amor! A piepcului meu coarde,/ Privirea ta ml arde.* (Mihai Eminescu) — chil de minuni s fim... ‘Melancolie de Lucian Bl pe finga mes imensa hume! cu toamna gi cu sear ef mi doare ca 0 rand", Decupes, de asemenca, primele § mare fori semnati de Ileana Malan ele versuri dintr-o poezie Aveti grid: Paine sn ereierul meu, de pimantul roditor al se desfigoari pe toati Pavres inti. Didacticalitenasuris si timpan/ cel dincre deget gi limb./ Cu seara mi-a dispar ultan" ( Stinescu). Exemplific ined o dati, categoria imaginilor care surprind, amplu si divers, fejele grew perceptible ale ealului prin enumerarea unor imagini cu ceas Ele fac parte din discursul substangial despre timp pe care literatu fri tnorerupere. Deschid giral prin ,ceasornicul" evocat de Mihai Emin Girare’, si age * pe care Lucian Blaga il doreste oprie: cel care ne misoari des tors cu spatele la tim Poate ci s-a gindie si el/ La un rai al obiectelor se potrivese singure/ Dupd inima lui Du: care mon Unde ceasuri area reprezentitilor metaforice ale timpului cu un poem dedicat orelor, mai exact ca duratelor ce ale fn varianta ei pur, casti (Uvedenrods) ceasornicul fri minutar wi, nasterea si moartea omului gia lumii (Oul dogiai dar legate prin trepte: In turn, inghs orgoiu.// Mirireacestei adinei ari a mari dep: Exemplele de mai sus au fost. de performansi a sci loasd. Este vorba despre 2 79 sweeney | 0 ‘iad puny mucfancy) iio prong aq) “wemfuony Sqn29 8n0q = ciate SS Se: i Sat =| | Es = Bogen Saar en van ap = - = 91 zojiequn e asound-wos 9p ea = = ieee = e pacts = = eof Ss: = \doxp > ‘yoseapurfdo. Se ee ae rceed as pas ap pe aS SS eeu ,junjga epadeg revuous co ayad 2s PaUMIZIA 2169 Uy 20 Moceaecmece atoms xa) aylonnsuoo & pize vo eNIEIIIT] ure eoneoyea uo nuned nes fan 9p pwrauozsadss tury ‘op anuip tun ap zexoduias eostasdiy as ys ~~] ouurtog © anenagy ap ¥89I02 1503 1098 fareonsaup ropsiuarssur ewan uy run 8 — nad sedsap as es emmpuy as nu ‘yureS naved yes uy rox uy und ‘wueBexerxa yreajora 390} eurojgord “Euan ‘Up 929 Uf “TeaNe yeu © HUY pURD yudYa eauRUYUTE ap 1S 19 “ESOP O aAe ean se f Ppemnuyg ap reurnu nu neped| as ane yuesel ap esqus n> — agony pfaanong ynun{ utp apres ereq es indaouy & 29 pdnp ~ jode weurdureey pSop o aime ys ingan ar spun asemays o ws eS nu yuDUATE > sarong oe 2p “t4 upeoaprgund hs y ey nai 29 PU roy ¥-5 “J wuwrvocy SreuoRorde 9p adosd ney Wf YS BEAOY nop Yoremgpop uy os9purfo a8 —uoopeq ad arro1eno ‘onoesd a 3m ansncay DoesmpECy “TYAN VALI 89 yess 0 serene agp ney ree sem voxwiypeas ad aoid prypsep 229 ajuniunus U a¥e> aayeafered onpouds: 6 wmois © 1 soudko w auuan 1 ‘eauatase 9p jepord uy ayeruanaud 9pa0901 apaeaus nga 2opaou yruouexur uy mnleg ‘upurey eure 9p jnpod sen ure-u p> jared 2s rar wasos tonpueos ad wep wored jays ung" uype reu ued spounye jsaocud ‘njduns your sreod 9 esau, je un-asoqay eu axeds 2pplumnao} axdg jpuy8 un-sonp ews nen e ueyd un-sup “pugs nuszoidas [phueisgns jnpaaqu yf siuarspx> apptuar2ytp 9p ojcoupp ‘snds japyy “Impax. jupousonus wad royppuys e rojsnuauTAUeS e ‘gopessoustuasa v gresnze ‘opodury ‘es}saud warepay -éeasoe aupurpy pysardyo ezyur \— sremadiod nes anjowuy ~ goasifiuy] ewuou vy sze1odes ap jnpour ap weiay puro nes gyeuoridao — yrevuszaidoy ehueisqns op auas2yIpUt seq] yam s0yy@or josorotu ssxnurdxo 9p jourzow .dxa 9p appussoy inadsar ‘uy uo a4Jmur yeus 2p99 ap “Pofrur 98 podHINe ‘ose UH ‘ayeoqgouy nes varedrey“fausplooe apap ‘sunday mar my jpuo> aye atusinoau nes aquaAda4s ‘sunUusOD ajaivadse axdsop aadsap mes aurede asdsop ‘31 -nukiqoau audsap swop axSoquoa nu zesa%y smosrp eo jmadej snosouno 3389 IC) “rmynyeor wsoSopotuy ape nes mpopeas pyldonued ape ‘rmynyear ‘appiay turn e ap miiensooou e azewan e2 “0 190 vareauszaidos 2aje apauy nes apeuoridanxa “2 PxYLNARIOM! INNIYWALTT YOUDIDACTICA LITERATURI, REORIENTARI aie. In deschiderea ca inureg struct construcjia textului este tntotdeauna pustitoare de semn primei perspective, constructia apare ca ansambla ‘wreme ce a dou 0 infitigcaza ca structurare, ca intreesere de procedee configu rative rabile despre unitatea discursului, 0 w al comporitei, al parlor operei, lang gi coezent sin consonanya dincre conginut gi forma ‘Atunci cénd o privim ca intregesere de procedee care permit configurarea unor Jum sia unor experienge fundamentale, literacura pune care diversitae, ,Actele" acestui spectacol alae sceni un spectacal es paralele sau textuale provotipice (narayiunes, descrierea, argument le prin care se asigurd unitatea discursului — ealitatea lui d armonic, de ansamblu arhitectonic unitar, de spagiu al core rnanjelor ~ sunt multiple. Inte-o vara la numir ~ care vorbesc despre autonomia formelor rondelul sau gloss) tiparele care evi hiderea pe care o fac evidentd (construcgiile circula incompletitudineayisau deschiderea discursului schematicd, tabloul tiparelor ar putea autonomia texcul in Cea mai frumoasa femeie din kame in rama (prezenta, de pilds, in Hanu Ancupeé de Mihail Sadoveanu, dosar de existenge" de Camil Petrescu in Patul lai Procust $i mo. in care exist un discurs-ramé, un dliscurs integrator, precum inima lui Lucian Blaga). 70 Parra tnt, Didactica ireraturt de asemenea, remodelarea continus a structurlor arhitecturale ample sau, alfel spus, transformarea permanenta a discursului despre unitate pe care fl rostese operele. Transformarea se tealizeazi divers ~ prin flecare gen, in feca- in parte -, si vizeaz4, uneori, experimental, te epocé gi de catre fiecare sc de-formarea, de-structurarea modelelor casi. O-asemenea mi este insi utopici si se atinge, doar aparent Je deschise (de exemplu, Zburatoare de consum de Ana Blandians creapile configueae a ‘plu, Cea mai frumoasa femeie din lume de T.O. Bobe) Renultatele incercirilor de destructurare riman mereu superficiale sau unila- terale. $i asta deoarece opera literara este, in mod ese constieuit nu doar strategii menite sii asigure unitatea intern’. Aleg, ca argument precizacile lui ‘Mircea Horia Simionescu referitoare la scrierea primului volum din Jngeniosul bine temperat. Aacorul evidentiaza athitectura disco din segmente agezate dupa nu detaliez problematica. Enumar tos care (re)cunoay- dincolo deea, la rafinarea terea lor poate participa la educayia esteticl a elevilor ccompetengei de comunicare Propun, prin urmare o sch relevant didactic, ce reuneste doar citeva tipuri ¢ opere. E vorba despre trei modele configurative reduc- -men care desemneaai seevengele coagu- lante ale textului, cele care leag’ explicit partea cu intregul sau, gi mai exact, cele n