PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE

TERENURI ARTIFICIALE DE FUNDARE DIFICILE

Calitatea terenurilor de umplutura (depozite din pamânt sau din alte materiale) depinde de:
 MODUL DE REALIZARE A UMPLUTURII:
controlat (printr-un proces tehnologic organizat),
necontrolat (o activitate neorganizata),
 STRUCTURA UMPLUTURII:
omogena (un singur material, de regula, pamânt, zgura, etc.);
neomogena (mai multe materiale diferite, în acelasi strat sau în straturi succesive);
 NIVELUL DE COMPACTARE:
compactat (compactare artificiala, uneori compactare naturala);
compactare medie;
necompactat (depozite "libere");
Umpluturile controlate, omogene si compactate = conditii normale de teren de fundare.
TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE
 Terenurile sensibile la variatia umiditatii:
pamânturile sensibile la umezire;
pamânturile cu umflari si contractii mari;
 Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica;
 Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie;

PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

Sub actiunea încarcarilor transmise de fundatii sau chiar sub greutatea proprie (sarcina
geologica), PSU se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii.
* Grupa A: la umezire, nu se taseaza semnificativ sub propria greutate;
* Grupa B: la umezire, se taseaza semnificativ sub propria greutate;
Loessuri (roca sedimentara, alcatuita din praf silicios si argilos, de culoare galben-cenusie pâna
la galben roscat).
malul drept al Dunarii, Ostrov - Cernavoda 60.0 m
zona Tecuci - Nicoresti 50.0 m
valea Ialomitei, Turnu Magurele 30.0 m
câmpia Covurluiului, orasul Galati 25.0 m

PAMÂNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI

Pamânturi contractile, expansive sau active: pamânturi argiloase care prezinta proprietatea de
a-si modifica volumul, sensibil si reversibil, atunci când umiditatea lor variaza.

zone sub carpatice / piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea;
podisul Transilvaniei;
zonele colinare dinspre câmpia de vest;
zonele de lunca si terase ale unor râuri (mai ales în podisul Moldovei);
unele zone din lunca si delta Dunarii;
Efectul variatiilor sezoniere de umiditate:

în perioadele secetoase: apar în teren crapaturi de contractie;

fenomenul este mai pronuntat la terenurile însorite;
în perioadele ploioase: crapaturile încep sa se închida;
crapaturile ramân partial deschise de la un sezon la altul;

TERENURI NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE

Nisipurile saturate de apa care se gasesc în stare afânata manifesta o tendinta de îndesare atunci
când sunt supuse la solicitari de forfecare:

cresterea presiunii apei în pori;

scaderea eforturilor unitare efective de la contactul între particule;
reducerea frecarii interioare;
scaderea capacitatii nisipului de a prelua eforturile unitare de forfecare;
Lichefierea nisipului: în zonele de campie din Oltenia, Muntenia si sudul Moldovei, precum si
în luncile unor râuri si în lunca Dunarii la cutremurul 4 Martie 1977.

Amploarea deformatiilor straturilor de nisip produse de oscilatiile seismice depinde de:

parametrii miscarii seismice (acceleratia maxima / durata miscarii terenului);
tipul de pamânt (compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului);
gradul de îndesare al nisipului;
starea de umiditate a nisipului;
starea de eforturi în masivul de pamânt;

COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE

PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE.

dezordini si degradari ale elementelor nestructurale,

avarierea elementelor structurale;
prabusirea partiala sau totala a constructiei.

COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE

PE PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

 Surse:
variatia nivelului apelor subterane;
apa de ploaie infiltrata la fundatii;
pierderi de apa din reteaua de alimentare sau canalizare;
pierderi de apa din procesele tehnologice (în cladirile industriale).
A. Tasari uniforme:
cresterea uniforma a umiditatii sub întreaga constructie;
B. Tasari neuniforme:
infiltratii;

EFECTE NEGATIVE ALE TASARILOR:

 cazul tasarilor importante (zeci de centimetri): intrarile de la parter ajung sub
nivelul trotuarului (blocuri P+4E din Tulcea);
 cazul tasarilor moderate: ruperea retelelor de alimentare cu apa si a canalizarilor;
TASARILE NEUNIFORME SE MANIFESTA PRIN:
 Deplasarea de ansamblu ca un corp rigid a constructiei:
infrastructura preia tasarile diferentiate ale fundatii;
nu se produc degradari în constructie (deplasarea de ansamblu poate
scoate cladirea din exploatare prin consecinte secundare: oprirea functionarii
ascensoarelor, lipsa de orizontalitate a planseelor,imposibilitatea închiderii usilor, etc.);
 Tasari diferentiate ale fundatiilor:
infrastructura nu este capabila sa le împiedice;
deformatii si deplasari relative;
FISURAREA: tasarea relativa > 1/1000L (deschidere);
DEGRADAREA ELEMENTELOR NE-STRUCTURALE: tasarea relativa > 1/300L
DEGRADAREA STRUCTURII: tasarea relativa > 1/150L;
Cladirile cu pereti structurali din beton armat au capacitate mare de adaptare la tasari
diferentiate (retransmiteri de eforturi).

COMPORTAREA CLADIRILOR FUNDATE

PE PAMÂNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI

CONDITIONARI:
 Structura, forma si marimea constructiei;
 Adâncimea si modul de realizare ale fundatiilor;
 Anotimpul în care s-au executat fundatiile;
 Posibilitatile de infiltrare ale apelor atmosferice si expunerea la soare a terenului;
 Conditiile de exploatare ale constructiei;
DEGRADARI:
 Cladiri din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton (fisuri în fundatii si în
ziduri);
 Cladirile cu schelet de lemn (deformatii structurale mari);
 Colturile puternic insorite dinspre sud-vest (fisuri in forma de:
"V"- perioada secetoasa
”A”- perioada umeda)

FUNDARE DIRECTA PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE.

STABILIREA ADÂNCIMII DE FUNDARE:

 considerente functionale (adâncimea subsolurilor, daca exista);
 capacitatea portanta si deformabilitatea straturilor de pamânt;
 adâncimea de înghet;

ALCATUIREA GENERALA ÎN PLAN SI ÎN ELEVATIE:

 forme compacte în plan;
 limitarea raportului între lungimea tronsonului si înaltimea acestuia;
 introducerea rosturilor de tasare;
 sisteme structurale capabile sa preia tasari diferentiate:
- sisteme articulate (cladiri cu un singur nivel);
- sisteme spatiale cu pereti structurali din beton armat (mai multe etaje);
 infrastructuri rigide în plan vertical (subsolurilor la toate constructiile etajate);
 eforturi efective moderate pe talpile fundatiilor (radier= infrastructura rigida);
 RECOMANDARI PRIVIND ALCATUIREA CLADIRILOR
FUNDATE DIRECT PE PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE
 reducerea lungimilor tronsoanelor de cladiri (1.5 < L/H < 2.5);
 conformarea corpului de cladire cu o infrastructura de mare rigiditate;
 ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse uniform pe cele doua axe;
 ordonarea golurilor functionale pentru evitarea sectiunilor slabite pe verticala;
 dispunerea de rosturi;
MASURI PENTRU EVITAREA CRESTERII UMIDITATII ÎN TEREN DE FUNDARE
A Evitarea infiltrarii în teren a apelor de suprafata;
B Prevenirea umezirii terenului cu ape din retele, instalatii;
B1 Proiectarea retelelor hidroedilitare;
B2 Proiectarea instalatiilor în cladirile de locuit, administrative si social-culturale;
ALCATUIREA GENERALA A CLADIRILOR AMPLASATE PE TERENURI CU
UMFLARI SI CONTRACTII MARI ÎN CONDITII DE FUNDARE DIRECTA
 ADÂNCIMEA DE FUNDARE
cazul I: nivelul hidrostatic subteran este la adâncime > 10 m Df,min = 2.0 m;
cazul II: nivelul hidrostatic subteran este la adâncime < 2 m Df,min = 1.5 m;
cazul III: nivelul hidrostatic subteran este  2....10 m Df,min = 2.0 m;
 DIFERENTIEREA MASURILOR DE PROTECTIE LA PROIECTARE
mentinerea unor conditii stabile de umiditate;
controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin marirea presiunilor pe teren;
monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri;
îmbunatatirea pamânturilor prin stabilizare, injectii sau înlocuire;
fundarea în adâncime, sub zona afectata de variatiile de volum;
FACTORI:
importanta, marimea si structura de rezistenta a constructiei;
nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului;
grosimea si potentialul de umflare/contractie ale pamânturilor pe amplasament;
variatia umiditatii pamântului de fundare în perioada de executie si de exploatare;
gradul de asigurare al constructiei (gradul 1 sau 2);
GRADE DE ASIGURARE:
gradul 1: preluarea eforturilor fara a periclita structura de rezistenta;
gradul 2: limitarea degradarilor;

PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA CU ELIMINAREA/ÎNLOCUIREA

STRATURILOR SENSIBILE DE LA SUPRAFATA TERENULUI DE FUNDARE

 FACTORI CARE INTERVIN ÎN COSTUL LUCRARILOR:

caracteristicile cladirii (adâncimea subsolului, greutatea cladirii, etc.);
tipul fundatiilor;
grosimea straturilor sensibile;
nivelul apei subterane;
distanta pâna la sursa de aprovizionare cu material de înlocuire;
 POSIBILITATI:
Eliminarea straturilor sensibile
Eliminarea totala a straturilor sensibile (grosime relativ mica 3.0 - 4.0 m);
Eliminarea partiala a straturilor sensibile (grosime de 6.0 - 8.0 m);
Înlocuirea straturilor sensibile (perna de fundare);
 PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA PRIN ÎMBUNATATIREA
TERENURILOR DIFICILE
 PROCEDEE MECANICE DE ÎMBUNATATIRE A TERENULUI DE FUNDARE
(schimbarea raportului procentual între componentele pamântului)
A. Compactare de suprafata;
A1 . Compactare statica cu cilindri compresori (pâna la maximum 1.0 ... 1.2 m);
A2 . Compactare dinamica prin batere
cu maiul usor (pâna la 1000 kg);
cu maiul greu (2 ... 4 tone);
cu maiul supergreu (5 ... 10 tone);
Se realizeaza conditii de fundare normala cu presiuni conventionale de 2.0 ... 2.5 kg/cm2
B. Compactare de adâncime (pâna la adâncimi de 20 ... 25 m) prin introducerea în sol a
pilotilor sau a coloanelor de pamânt sau de balast;
Coloanele de balast se executa prin batere, vibroîndesare sau vibroflotare, cu Lmax =25 m.
 PROCEDEE CHIMICE / ELECTRICE DE ÎMBUNATATIRE A TERENULUI
procedee chimice: introducerea unor substante active (argila, ciment, rasini,etc.);
procedee electrice: crearea unor diferente de potential electric;
procedee mixte;
AVANTAJE:
sporirea rezistentei straturilor (îmbunatatirea conditiilor de fundare si stabilitatii);
impermeabilizarea masivului de pamânt sau drenarea apelor subterane;

ÎMBUNATATIREA TERENURILOR NISIPOASE

SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE

 corectarea compozitiei granulometrice a straturilor de nisip;

 marirea gradului de îndesare a nisipului prin:
explozii;
vibrare;
vibroflotare;
baterea unor piloti de lemn sau de beton armat;
formarea unor piloti de nisip;
 cresterea intensitatii eforturilor normale de compresiune efective prin umpluturi;
 scoaterea nisipului din starea de saturare cu apa prin:
coborârea nivelului general al pânzei freatice;
îmbunatatirea conditiilor de drenare a apei pe contur;
 injectarea unor substante pentru formarea legaturilor de coeziune între
particulele de nisip;

ALCATUIREA INFRASTRUCTURILOR ÎN CAZUL FUNDARII DIRECTE

PE TERENURI DIFICILE

 Proiectarea fundatiilor:
sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la presiuni moderate;
asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de fundatie;
  Proiectarea rigiditatii infrastructurii:
asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate semnificativa în plan
vertical, între subansamblurile structurale verticale (grinzi de fundatie înalte, pereti
plini sau cu goluri);
realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor cu peretii
subsolului si cu fundatiile;

ALCATUIREA FUNDATIILOR

 Fundatii izolate sub stâlpi;

N
 Fundatii continue sub stâlpi; Beton de matare
My
d c b h
Sistemul de fundare se poate dezvolta: Mx
Qx
a) pe o directie, fara legaturi pe
directia perpendiculara; Qy
b) pe o directie, cu grinzi de

Hp
Nf

min10
legatura pe directia perpendiculara; Mfy

H
c) pe o directie, cu talpi rare pe Mfx
directia perpendiculara; hf Qfx x
d) pe ambele directii;
a Qfy
5cm

B
 Radiere; y
Beton de egalizare 5cm
Mortar poza 2cm

PROCEDEE DE FUNDARE INDIRECTA PENTRU CLADIRI

AMPLASATE PE TERENURI DIFICILE.

FUNDARE INDIRECTA: transmiterea încarcarilor aduse de constructie la straturile

portante aflate mult sub nivelul talpilor de fundatie.
Criterii pentru alegerea solutiei de fundare:
 Conditiile de teren:
în cazul depozitelor naturale de pamânt cu compresibilitate ridicata;
în cazul depozitelor artificiale din pamânt sau din alte materiale (umpluturi);
 Caracteristicile constructiei:
cladiri care aduc încarcari mari pe terenul de fundare;
cladiri cu structuri sensibile la tasari diferentiate;
 FUNDATII PE PILOTI;
PILOTI: Elemente structurale pentru fundare indirecta, de tip bara dreapta, cu sectiune
transversala patrata sau circulara, caracterizate printr-un raport mare între lungime (Lp)
si latura sectiunii (bp)
piloti din lemn;
piloti din otel;
piloti din beton simplu;
piloti din beton armat sau precomprimat (cu utilizarea cea mai frecventa);
Procedee de executie:
batere,
preforare + batere,
vibrare;
piloti executati pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut sau recuperabil);
Mecanismul prin care se transmit încarcarile la teren:
pilot purtator pe vârf;
pilot flotant (de frecare);
Capacitatea portanta a unui pilot purtator pe vârf, izolat depinde de:
- capacitatea portanta si rigiditatea stratului pe care se sprijina pilotul;
- capacitatea de rezistenta a sectiunii transversale a pilotului;
Capacitatea portanta a unui pilot flotant, izolat, depinde de:
- aria suprafetei laterale a pilotului;
- lungimea pilotului;
- natura terenului în care este înfipt pilotul (coeziunea terenului);
Dispunerea pilotilor sub constructie:
 Dispunere uniforma pe întreaga suprafata a constructiei în contact cu solulradier;
 Dispunerea concentrata, sub principalele elemente verticale de rezistentacapiteluri;

 FUNDATII PE COLOANE DE MARE CAPACITATE;

COLOANE: piloti cu diametre mari (600 1200 mm), executati prin forare

ALTE PROCEDEE DE FUNDARE

 FUNDATII COMPENSATE;

pentru terenurile cu compresibilitate medie si mare, care au capacitate portanta

mica, si la care nivelul pânzei freatice este ridicat;
realizarea unei fundatii de tip cutie rigida (monolita);
este necesara o hidroizolatie cât mai etansa pentru utilizarea efectului de plutire;

 FUNDATII COMPENSATE CU PILOTI FLOTANTI;

fundatiile compensate nu sunt suficiente;

pentru pamânt cu compresibilitate mare si foarte mare si cu grosimi mari;