REFERAT CU TEMA

VALENŢE FORMATIVE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE ÎN LECŢIA

DE GEOGRAFIE

Prof. geografie MARDAR GEORGIANA

 În condiţiile în care activitatea didactică a cunoscut o serie de transformări- privind
finalităţile, baza materială, legislaţie, influenţa mediului social- şi procesul concret de
istruire, realizat prin activitatea creatoare a cadrului didactic, a fost marcat de utilizarea mai
frecventă a unor metode şi mijloace mai eficiente.
Voi detalia în lucrarea de faţă câteva dintre aceste metode şi mijloace.

EXCURSIA
ŞCOLARĂ Mijloace
audio/video
LECTURILE
DESENUL GEOGRAFIC
GEOGRAFIC E

UTILIZAREA UTILIZAREA
HĂRŢILOR GLOBULUI
GEOGRAFIC

HĂRŢILE ŞI GLOBUL GEOGRAFIC

Folosirea hărţii şi a globului geografic în lecţii constituie unul dintre mijloacele cele
mai importante în predarea geografiei.
Munca cu harta oferă posibilitatea de a înţelege caracteristicile fenomenelor
geografice şi dimensiunile acestora. Harta redă într-o singură privire imaginea sugestivă a
obiectelor şi fenomenelor, întinderea şi repartizarea lor în spaţiu. Hărţile utilizate în orele
de geografie sunt: fizice, economice, politico- administrative, hidrografice.
Harta având numai contur poate fi utilizată şi în cadrul muncii independente a
elevului sau în evaluare ca şi hărţile din atlase sau din manuale.
Folosirea corectă a hărţii cere din partea cadrului didactic:
-precizarea caracteristicilor hărţii cu care se lucrează (tipul, semne convenţionale)
-prezentarea modul în care pot afla distanţele dintre puncate date;
-însoţirea permanentă a demonstraţiei cu verbalizarea explicaţiilor.
Utilizarea hărţilor în cadrul lecţiilor trebuie să conducă la formarea deprinderilor
elevilor de a indica la hartă corect (poziţia în raport cu clasa, indicarea semnelor
convenţionale şi nu a înscrisurilor, indicarea râurilor de la izvor spre vărsare, conturul
lacurilor etc.).

2
 Globul geografic reprezintă imaginea fidelă a Pământului şi utilizarea acestuia are
avantaje şi dezavantaje. Utilizarea globulu permite explicarea formei globului pământesc,
formarea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor, localizarea ţării, a localităţii natale pe glob
sau pe continent.

EXCURSIA ŞCOLARĂ

Prin excursii elevii iau contact direct cu realitatea înconjurătoare, se trezeşte interesul
pentru studiul georgrafiei.
Scopuri urmărite în excursiile de scurtă sau de lungă durată
-dezvoltarea spiritului de observaţie, formarea unor deprinderi ( de orientare pe teren,
schiţarea unor peisaje simple, alcătuirea unor scheme / desene)
-formarea deprinderii de a utiliza instrumente necesare cercetării terenului (busola);
-formarea deprinderii de a face scurte însemnări pe parcursul excursiei;
-formarea deprinderilor de a colecta, ambala şi transporta materialul adunat în
excursie;
-formarea deprinderilor de a imortaliza pe peliculă imagini semnificative din punct de
vedere geografic.
Etape în organizarea/ desfăşurarea excursiilor
- proiectarea excursiei ( stabilirea traseului, stabilirea opririlor şi a locurilor de
cazare, stabilirea obiectivelor, obţinerea aprobărilor necesare)
- pregătirea teoretică şi tehnică ( pentru învăţător: studierea hărţii în vederea
identificării obiectivelor pe teren, eventual deplasarea la faţa locului; pentru elevi:
cunoaşterea planului, repartizarea sarcinilor individuale sau de grup, formarea
grupelor de lucru, stabilirea echipamentului)
- desfăşurarea excursiei
- evaluarea excursiei (la întoarcere fiecare grupă îşi definitivează materialul cules, îl
prezintă în faţa colegilor şi se face evaluarea;se pot organiza expoziţii)

LECTURILE GEOGRAFICE

Lecturile geografice reprezintă un mijloc de învăţare activă şi de îmbogăţire a

cunoştinţelor elevilor. Rolul lecturilor geografice:
-întregesc şi lărgesc aria cunoştinţelor însuşite în lecţie;
-dau posibilitatea învăţării prin descoperire;
-dezvoltă imaginaţia elevilor;
-satisfac dorinţa elevilor de senzaţional, necunoscut, captivant;
-contribuie la educaţia estetică a elevilor;
-îmbogăţesc cultura generală a elevilor;
3
 Tipuri de lecturi geografice
-beletristică- conţinând descrieri de peisaje, sate, oraşe, fenomene naturale
(cutremure, furtuni, inundaţii)Autori: V. Alecsandri, Ion Ghica, Al. Odobescu,
M.Sadoveanu, Calistrat Hogaş.
-lecturi cu un intenţionat caracter geografic( Al. Vlahuţă, Geo Bogza.)
-lucrări ştiinţifice ale naturaliştilor ( Simionecu, Emil Racoviţă)
-lucrări ale geografilor (S. Mehedinţi, Dimitrie Cantemir, O. Mândruţ)
Experienţa arată că introducerea lecturilor se poate face în oricare dintre momentele
lecţiei de geografie.
-lecturi utilizate în verificarea cunoştinţelor ( Al. Vlahuţă- pe Argeş- la verificarea
temei Carpaţii Meridionali)
-lecturi utilizate pentru captarea atenţiei (Geo Bogza –“În adâncul pădurilor”- la tema
Vegetaţia şi animalele din România sau “Marea” de Nina Cassian – tema Marea Neagră)
-lecturi utilizate în predarea noilor cunoştinţe (N. Bălcescu- “Podişul Ardealului “)
Toate fragmentele integrate în lecţii trebuie să respecte ca dimensiune şi ca vocabular
particularităţile de vârstă ale elevilor, stilul să fie viu, atrăgător, să fie citită expresiv.
Lectura integrală poate fi recomandată în eventualitatea eccesibilităţii acesteia.

DESENUL GEOGRAFIC

În predarea noţiunilor de geografie se pot utiliza desene geografice care contribuie la

dezvoltarea imaginaţiei elevilor şi la formarea unor reprezentări corecte asupra noţiunilor
şi spaţiului geografic.
În activitatea proprie am utilizat acest procedeu tinând seama de câteva cerinţe:
-desenul să fie precis în conţinut, fără confuzii;
-desenul să nu conţină termeni în exces;
-desenul să fie un tot unitar, ajutând în acest fel la înţelegerea noţiunii;
-utilizez desene simple, vizibile şi expresive care să poată fi realizate şi de către elevi;
-executarea desenului se realizează concomitent cu expunerea verbală.
Exemple de conţinuturi din curriculum şcolar la care se pretează utilizarea desenelor
geografice:
Forme de relief
Trepte de relief
Formarea unităţilor de relief-
munţii vulcanici
Formarea anotimpurilor, a zilei şi
a nopţii

Structura albiei unui râu

Trepte de vegetaţie
4
 Desenele geografice – chiar dacă sunt desenate de cei mai buni desenatori nu pot
suplini hărţile, tablourile, lecturile geografice. Nu trebuie reprezentat pe tablă ceea ce este
binecunoscut de elevii sau care ceea ce este reprodus pe planşele de pe pereţi sau în
imaginile din manual.

UTILIZAREA MIJLOACELOR AUDIO- VIDEO

Tot mai des , în ultimul timp se impune odată cu explozia informaţională utilizarea
mijloacelor audio-video în cadrul lecţiilor.
Cu succes am integrat în cadrul lecţiilor filmele didactice (fragmente), bine selectate
precum şi diapozitivele sau imaginilşe proiectate pe retroproiector, vizionate în condiţii
foarte bune şi valorificate în oricare dintre etapele lecţiei.Filmele au fost procurate cu
sprijinul părinţilor, elevilor şi al colegilor mai ales din programele tv.
Diapozitivele şi filmele au următoarele avantaje.
-dau o imagine clară şi veridică a fenomenelor şi obiectelor geografice;
-prin numărul lor suficient pot ilustra , în ansamblul lor, temele geografice din lumea
reală;
-sunt relativ uşor de mânuit şi permit observarea fenomenelor atât cât este necesar,
-sunt atractive, prezintă interes, menţin atenţia trează şi asigură participarea activă a
tuturor elevilor;
-filmele au avantajul că prezintă fenomenele în mişcare (mişcarea valurilor, cascade,
alunecări de teren, uragane etc.
Retroproiectorul are funcţiuni multiple:
-permite învăţătorului să stea cu faţa spre clasă permiţând feed-back-ul;
-poate înlocui tabla;
-permite animarea desenelor în diferite culori,pe etape succesive, oferind prezentarea
unuo model analog celui natural.

Cerinţe ale utilizării imaginilor luminoase în scopul eficientizării acestora:

-materialul de proiectat să fie bine studiat şi ales cu grijă;
-să coreleze prezentarea imaginilor cu demonstraţia la hartă, cu utilizarea schiţelor la
tablă, a desenelor;
-înainte de proiecţioe li se va preciza elevilor ce vor urmări şi întrebările la care,
eventual, vor trebui să răspundă după aceea;
-nu se vor rula multe diapozitive iar filmuleţele nu vor dura mai mult de 10 minute;
-este necesară întreruperea proiecţiei filmului pentru a da posibilitatea elevilor să
ceară unele explicaţii sau să facă însemnări;
CD-urile didactice- deosebit de utile- tip ENCARTA-. Le-am recomandat mai ales în
documentarea elevilor pentru realizarea unor proiecte în grup sau individual.
Testele de verificare tip grilă pe calculator s-au bucurat de un real succes în rândul
elevilor ieşind din mult utilizatele teste scrise sau evaluări prin probe orale. Avantaajul

5
acestora este acela că pot fi evaluaţi toţi elevii într-un timp scurt şi se poate nota
calificativul la sfârşitul testului şi nu mai târziu.
Link-urile realizate în scopul explicării unor fenomene (Circuitul apei în natură,
formarea reliefului României) au oferit posibilitatea înţelegerii cu mai multă uşurinţă a
acestora . Am utilizat acest tip de material mai ales pentru faptul că are un caracter
interactiv, elevul ,practic, descoperind explicaţiile unor fenomene sau noţiuni.
CD-uri audio prezentând sunete din natură ( valurile mării, cutremurele, inundaţii,
erupţii vulcanice) constituie un bun material pentru captarea atenţiei elevilor.