UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DOMENIUL DE STUDIU ADMINISTRAREA AFACERILOR

FORMA DE ÎNV MÂNT CU FRECVENȚ

LUCRARE DE LICENȚ

ÎNDRUM TOR ŞTIIN IFIC

Lect. Dr. Sanda Grigorie

ABSOLVENT Kovacs E. Edina

ARAD
Anul 2017
 UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL DE STUDIU ADMINISTRAREA AFACERILOR

FORMA DE ÎNV MÂNT CU FRECVENȚ

LUCRARE DE LICENȚ
Studiu privind tendința de emigrare a tinerilor din județul Arad

ÎNDRUM TOR ŞTIIN IFIC

Lect. Dr. Sanda Grigorie

ABSOLVENT Kovacs E. Edina

ARAD
Anul 2017

1
Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................................................................3

1.Teoria migrației ...............................................................................................................................3

1.1Migrația în cifre .........................................................................................................................8

2. Studiu privind tendinț a de emigrare a tinerilor din județ ul Arad..................................................... 13

2.1. Metodologia cercet rii ............................................................................................................ 13

2.1.1 Emiterea problematicii cercetări ........................................................................................... 13

2.1.2 Emiterea obiectivelor............................................................................................................ 13

2.2.1 Structura eșantionlui ............................................................................................................. 14

3.2.2. Analiza rezultatelor întreb rilor adresate celor care vor s emigreze ..................................... 17

3.2.2.2 Analiza rezultatelor întreb rilor adresate celor care nu vor s emigreze .............................. 25

3.2.1.3 Analiza rezultatelor întreb rilor adresate celor care s-au întors din str in tate..................... 27

3.2.1.4 Analiza rezultatelor întreb rilor despre satisfacția profesional și relația acesteia cu
remunerația financiar primit ...................................................................................................... 31

3.0 Concluzii .................................................................................................................................... 35

4. Bibliografie ................................................................................................................................... 36

5. Anexe ........................................................................................................................................... 37

5.1 Chestionarul ............................................................................................................................ 37

2
INTRODUCERE

EMIGRÁRE, emigrări, s. f. Acțiunea de a emigra și rezultatul ei; expatriere, emigrație. –

V. emigra.

EMIGRÁ, emigrez, vb. I. Intranz. A-și p r si patria pentru a se stabili (definitiv sau
temporar) în alt țar ; a se expatria. – Din fr. émigrer, lat. emigrare.1

Migrația este mutarea temporar sau permanent a persoanelor sau grupurilor de persoane
dintr-o locație geografic în alta, din diferite motive, de la posibilit ți mai bune de angajare la
persecuție. În timp ce migrația este la fel de veche ca și umanitatea, teoriile despre migrație
sunt destul de noi.

Unul dintre primii scriitori ai migrației moderne este Ravenstein, care în anii 1880 și-a î
ntemeiat "legile migrației" asupra datelor privind migrația empiric . Aceast colecție de
regularit ți empirice, de exemplu faptul c majoritatea migranților c l toresc pe distanțe
scurte, a fost departe de a fi o teorie complet a migrației.

1.Teoria migrației
Ernst Georg Ravenstein a stabilit o teorie a migrației umane în anii 1880, care înc
formeaz baza pentru teoria migrației moderne. El a luat în considerare implicațiile distanței ș
i a diferitelor tipuri de migranți, femeile având mai multe șanse decât b rbații s migreze în ț
ara de naștere, dar mai puțin probabil decât b rbații s p r seasc țara de naștere.

. Teoriile lui Ravenstein sunt dup cum urmeaz :

1. Orice flux de migrare genereaz o întoarcere sau o contra-migrare.

2. Majoritatea migranților se mut pe o distanț scurt .

3. Migranții care se deplaseaz pe distanțe mai mari tind s aleag destinații mari din oraș.

1
https://dexonline.ro/ (22.05.2017)

3
4. Rezidenții urbani sunt adesea mai puțin migratori decât locuitorii din zonele rurale.

5. Familiile sunt mai puțin probabil s fac mișc ri internaționale decât tinerii adulți.

6. Majoritatea migranților sunt adulți.

7. Orașele mari cresc mai degrab prin migrație decât prin creșterea natural a populației.

8. Stadiul migr rii pe etape

9. Urban Rural diferenț

10. Migrație și tehnologie

2
11. Situația economic

Modelele de migrație timpurie (de exemplu, Zipf, 1946) au folosit conceptul fizic de
gravitate și au explicat migrația ca o funcție a m rimii populației de origine și de destinație și
au prezis c sunt invers proporționale cu distanța. În teoria migrației din anii 1950 sa mutat de
la modele pur mecanice la teorii mai sofisticate.

Predicțiile teoretice ale fluxurilor de migrație se fac mai întâi în modelele de economie
dual ale lui Lewis din anii 1950, în care migrația se produce ca urmare a diferențelor în
oferta și cererea de forț de munc între sectorul rural și cel urban.

Julian Wolpert (1965) descrie un model comportamental al migrației interne, asem n tor
unei analize cost-beneficiu, dar presupunând indivizi care intenționeaz s fie raționali
anterior migr rii, dar nu neap rat atât în urma migr rii . Persoanele fizice au un prag de
utilitate la care aspir . Ele compar utilit țile locului cu acest prag pentru a decide dac s
migreze sau nu și în ce loc. Amplasarea utilit ților pentru poziția curent se bazeaz pe
recompense anterioare și viitoare, în timp ce utilit țile locurilor pentru posibile destinații
depind de recompensele anticipate. Cunoașterea se bazeaz pe cunoașterea subiectiv și
incomplet pe care o au indivizii în spațiile lor de acțiune personal , deci raționalitatea este
limitat . Spațiile de acțiune depind de caracteristicile personale, variabilitatea mediului și
stadiul de viaț al individului. Fluxurile de migrație apar astfel ca o consecinț a acestor
evalu ri individuale ale utilit ților locului și nu sunt neap rat optime în conformitate cu
standardele raționale și perfecte de informare. Acest model exclude unele dintre ipotezele
2
Ernst Georg Ravenstein - https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_Georg_Ravenstein (22.05.2017)

4
nerealiste ale abord rii capitalului uman, îns este și mai dificil de testat. Într-un fel, Wolpert
schimb numai terminologia, în comparație cu abordarea capitalului uman.

Un alt model comportamental, modelul valorii așteptate (Crawford, 1973) este un model
cognitiv în care migranții iau o decizie conștient de a migra pe baza considerentelor
economice. Potențialul potențial al migranților în ceea ce privește intențiile migrației depinde
de o multiplicare a valorilor rezultatelor migrației și de aștept rile pe care le va duce migrația
la aceste rezultate. Valorile sunt obiective specifice, de ex. avere sau autonomie. Valorile și aș
tept rile depind de caracteristicile personale și de uz casnic (de exemplu nivelul de educație) ș
i de normele societale. Aceste valori nu trebuie neap rat s fie economice, de exemplu,
securitatea sau auto-împlinirea poate fi, de asemenea, important pentru potențialii migranți.
Migrația depinde de puterea intențiilor de migrație, de influențele indirecte ale factorilor
individuali și ai societ ții și de efectele modificatoare ale constrângerilor și facilitatorilor.
Acesta este similar cu abordarea local a utilit ții lui Wolpert și, din nou, arat c alegerile
privind migrația sunt f cute subiectiv. Exist , de asemenea, alte modele similare,
fundamentate pe micro-bazate pe comportamentele de luare a deciziilor, de ex. Lucrare de
Jong & Fawcett (1981) sau abordarea de adaptare la stres a lui Ritchey (1976). Abordarea
comportamental ia în considerare, de asemenea, factorii non-economici și influențele societ
ții, îns este înc presupus o decizie foarte vag și rațional .3

Migrația este mai probabil s apar între ț ri în cadrul unui sistem de migrație, care
cuprinde relații comerciale relativ apropiate, istorice, culturale, lingvistice sau de alt natur .
Astfel de leg turi sunt adesea stabilite cu ț rile cu venituri medii apropiate de ț rile
beneficiare, care sunt parteneri comerciali importanți sau beneficiari de investiții str ine
directe, cum ar fi ț rile din Europa Central și UE sau America Central și SUA. În mod
alternativ, acestea ar putea rezulta dintr-un acord bilateral anterior de recrutare a muncitorilor
migranți, așa cum sa întâmplat în cazul schemelor "lucr torilor oaspeți" din anii 1950 și 1960
dintre mai multe state europene și ț ri din sudul Europei, Turcia și Africa de Nord.

Fostele leg turi coloniale sunt, de asemenea, semnificative în fortificarea leg turilor
speciale, în special acolo unde puterea ex-colonial a avut o abordare destul de deschis faț
de cet țenie și imigrație, ca în cazul Regatului Unit și al Franței. Industrializarea va

3
Jessica Hagen‐Zanker, Why Do People Migrate? A Review of the Theoretical Literature; Maastrcht Graduate
School of Governance Working Paper No. 2008/WP002

5
intensifica leg turile deja stabilite, cu acces sporit la mass-media și bunurile occidentale,
implicând o expunere mai mare la cultura occidental și creșterea aștept rilor privind
oportunit țile în statele capitaliste dezvoltate.

Oportunit țile economice în ț rile de destinație au, de asemenea, o importanț crucial

pentru a influența deciziile de migrare și direcția fluxurilor. Astfel, în plus faț de factorii de
“împingere” macro și sistemele de migrație, exist un num r de factori "atr gatori"
semnificative în ț rile beneficiare. Probabil cea mai important dintre acestea este cererea pe
scar larg de forț de munc ieftin , cu un nivel sc zut de calificare. Întrucât companiile
produc toare au fost forțate s devin mai flexibile și competitive sub presiunile globaliz rii,
mulți au devenit din ce în ce mai dependenți de oferta de forț de munc ieftin și flexibil ,
adesea angajat necorespunz tor. Majoritatea ț rilor sunt, de asemenea, dependente de forța
de munc sezonier sc zut în turism și agricultur , precum și de ajutorul intern.

În societatea de ast zi din ce în ce mai interconectat , migrația internațional a devenit o

realitate care atinge și afecteaz toate colțurile lumii, f când deseori distincții majore dintre ț
rile de origine, destinație și tranzit. Domeniul modernizat al transporturilor ofer o
modalitate mai rapid , mai ieftin și mai accesibil , persoanelor care doresc s c l toreasc
sau s se mute. În același timp, inegalitatea , conflictul, lipsa locurilor de munc decente s r
cia, sunt printre motivele care îi determin pe oameni s -și p r seasc casele si uneori familia
în c utarea unui viitor mai bun.

Când este sustinut de politici adecvate, migratia poate contribui la o crestere economic
incluziv și sustenabil , evoluția comunit ții gazd dar și a comunit ții de origine. În ultimii
28 de ani peste 2,5 milioane de români au emigrat în ț ri precum Germania, Spania, Regatele
Unite ale Angliei. Cei plecați se bucur de venituri de pân la 7 ori mai mari decât venitul
celor care au r mas în țar . Conform Institului National de Statistic , românii plecați în str
in tate au trimis celor r mași acas peste 40 de miliarde de euro. 4

Ț rile de destinație pot beneficia, de asemenea, de migrație. În ț rile de destinație,

migranții deseori ocup poziții unde lipsa forței de munc ajunge la pragul critic, creaz
locuri de munc ca antreprenori și contribuie la plata impozitelor și la contribuțiile asigur
rilor sociale. Migranții, în calitate de unii dintre cei mai dinamici membri ai societ ții, pot, de

4
http://www.insse.ro/cms/ (22.05.2017)

6
asemenea, s creeze noi c i în științ , medicin și tehnologie și s -și îmbog țeasc comunit ț
ile gazd prin promovarea diversit ții culturale.

În ciuda numeroaselor avantaje ale migrației, migranții r mân printre cei mai vulnerabili
membri ai societ ții. Ei sunt adesea primii care își pierd locul de munc în cazul unei
recesiuni economice, adesea lucrând pentru ore mai lungi, pentru remunerații financiare mai
mici, și în condiții mai proaste decât lucr torii naționali. În timp ce pentru multi migranți
experiența este una pozitiv , alții trebuie s îndure înc lcarea drepturilor omului, abuz și
discriminare. Migranții, în special femeile și copiii, sunt adesea victime ale traficului de ființe
umane și ale formelor de exploatare d un toare pe care le implic traficul de ființe umane. În
plus, în multe p rți ale lumii, migrația r mâne una dintre puținele opțiuni pentru oameni, în
special pentru tineri, de a g si o munc decent și de a sc pa de s r cie, violenț și persecuț
ie. 5

Exist diferențe considerabile în majoritatea domeniilor în proporția femeilor în rândul

tuturor migranților internaționali. Începând cu anul 2000, în majoritatea domeniilor num rul
femeilor migrante era mai mare decât num rul b rbaților, exceptând zonele din Africa și
Asia. În Europa, ponderea migranților de sex feminin a crescut de la 51,6% în 2000 la 53.4 %
în 2016. De asemenea, în America de Nord, procentul femeilor în rândul tuturor migranților
internaționali a crescut de 50.5% la 52.2 % în aceast perioad . Proporția mai mare a
femeilor imigrante în majoritatea domeniilor a fost rezultatul îmb trânirii migranților care au
sosit cu câteva decenii în urm și faptul c femeile, inclusiv migranții de sex feminin, tind s
aib speranța de viaț mai mare comparativ cu b rbații. În schimb, în Asia procentul
migranților de sex feminin a sc zut de la 45,6 % în 2000 la 40 % in 2016. Motivul pentru
acest declin revine în primul rând concentrației mai mari de b rbați în rândul imigranților
recent ajunși în Asia. Stocul de migranți de sex masculin din Asia a crescut cu 62 % , de la
27 milioane în 2000 la 46 milioane în 2016 . Creșterea a fost alimentat de cererea puternic
pe piața pentru lucr torii migranți de sex masculin în ț rile produc toare de petrol din Asia de
Vest. Num rul migranților de sex feminin din Asia a crescut cu 40 % de la 22 milioane în
2000 la 33 milioane în 2016, Africa a cunoscut o creștere mai pronunțat în num rul migranț
ilor de sex masculin (44 % ) in perioada 2000-2016 comparativ cu migranții de sex feminin

5
http://www.un.org (01. 07. 2001)

7
(37 %). În schimb, în Europa, America de Sud, America de Nord, stocul migranților de sex
feminin a crescut mult mai rapid decât num rul de migranți de sex masculin.

1.1Migrația în cifre
În jur de 2,5 milioane de români, peste 100.000 de anual, au ales s plece peste graniț
ele ț rii dup 1989, reiese din datele Institutului Na ional de Statistic (INS).

Astfel, popula ia rezident a rii a sc zut la începutul anului trecut la nivelul î

nregistrat în 1964, de circa 19,2 de milioane de locuitori. Cel mai semnificativ "val" de
emigr ri s-a înregistrat în 2007,odat cu aderarea la Uniunea European cea mai c utat
destinație a emigranților a fost Spania. În momentul de faț , majoritatea care aleg s
emigreze au ca și țar de destinație Italia iar perioada minim de ședere este cuprins între 6
luni și 1an.

"Pe parcursul perioadei 1989-2012 popula ia stabil a României s-a redus cu peste 3,1
milioane de locuitori. Mai mult de 77% din sporul negativ al popula iei rezidente (stabile) din
aceast perioad a fost determinat de emigra ie", se arat într-un raport al INS.

În ultimii 29 de ani s-a observat şi o accentuare a procesului de îmb trânire a popula iei. Vâ
rsta medie a popula iei a urcat de la 37,9 ani în 2002 la 40,7 ani în 2014, în contextul în care
persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani erau cei mai numeroşi în rândul emigran
ilor, prin anul 2014.

Din datele Statisticii mai reiese c num rul de emigran i la 1.000 de locuitori a fost de
48,6, iar în 2014 acest indicator a crescut la 116,5.

Anul 2014 a marcat o echilibrare a num rului de imigran i şi emigran i din România,
diferen a dintre num rul acestora fiind de numai 3.000, în condi iile în care în 2007,
considerat vârful plec rilor în str in tate, aceasta a fost de 458.000 de persoane.

8
 Fig. 1: Țările în care au emigrat cei mai mulți români
6
Sursa:Institutul național de statistică

În anul 2008 cea mai c utat destinație de emigrare printre români a fost Spania. În
2012 Spania a fost înlocuit de Italia, aici plecând 46% din num rul total al emigranților.
Totodat , num rul celor pleca i în Germania a crescut în intervalul 2008-2014, de la 5% din
totalul emigran ilor, la 9%, potrivit informa iilor din raportul Statisticii.

În 2014, o nou destinație favorat de tot mai mulți români a devenit Marea Britanie,
care şi-a "adjudecat" 4% din totalul emigran ilor din România. Nivelul de trai al principalelor
state alese de emigran ii români este superior celui de aici, îns economiile statelor în cauz
au performat mai slab în ultimii ani, în special economia Spaniei, unde şomajul a crescut la
26,4% în 2013, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistic al Uniunii Europene.

În medie, un român plecat în Germania câştig de şapte ori mai mult decât veniturile
medii anuale ale unei persoane care a decis s r mân c în țar . Totodat , românii pleca i în

6
http://www.insse.ro/cms/ (accesat 25.08.2017)

9
Italia câştig de cinci ori mai bine, iar cei stabili i în Spania de patru ori mai mult, reiese din
datele Eurostat.7

Marea
2008 2012 Britanie
Alte 4%
Alte
tari tari
18% 6%

Italia
34% Italia
46%
Ungari Spania
Spania a 34%
40% 3%
Germa
nia Germania Ungaria
5% 7% 3%

Fig. Distribuția emigranților pe țări de destinatie (2008 și 2012)

Sursa: Institutul Național de Statistică8

Între 2005 si 2015, românii din str in tate au trimis în ar în jur de 42 de miliarde de
euro, reiese din datele B ncii Na ionale a României (BNR). Dup izbucnirea crizei financiare,
sumele transferate au început s scad substan ial. Astfel, în 2009, acestea s-au redus cu
aproape 35%, la 4,3 miliarde de euro, fa de 6,6 miliarde de euro cu un an înainte. Banii
trimişi acas au continuat s scad pân în 2012, când s-a înregistrat o uşoar revenire, îns
trendul negativ s-a reluat în 2013. În prima lun a anului 2015, remiterile au fost de circa 259
de milioane de euro, în sc dere cu 1,5% fa de aceeaşi perioad a anului 2014, potrivit
datelor b ncii centrale.

Stat PIB/cap de Creștere Șomaj Câștiguri anuale

locuitor economică (%,2013) (în euro, 2012)
(euro, 2012) (% din PIB, 2013)
Italia 25.700 -1,9 12,2 19.359
Spania 22.300 -1,3 26,4 16.818
Germania 32.600 0,4 5,3 26.485
Romănia 6.500 2,2 7,3 3.606

Fig. 3: Indicatorii economici ai statelor în care au plecat cei mai mulţi români
Sursa: Eurostat9
7
http://ec.europa.eu/eurostat (25.08.2017)
8
http://www.insse.ro/cms/ (20.07.2017)
9
http://ec.europa.eu/eurostat (25.08.2017)

10
 Anul Remiteri
(mld. euro)
2005 3,9
2006 5,2
2007 6,2
2008 6,
2009 4,3
2010 4
2011 3,7
2012 3,9
2013 3,6
2014 (ian) 0,25
TOTAL 42

Fig. 4: Remiterile trimise de românii emigrați către cei din România

Sursa: Banca Nașională a României10

Num rul femeilor plecate din ar este cu peste 32% mai mare decât cel al b rba ilor
care au ales s emigreze. Astfel, la nivelul anului 2012, circa 163.600 de femei au plecat din
România inten ionând s stea în str in tate pentru cel pu in un an, cu peste 50.000 mai mult
decât num rul b rba ilor (circa 110.000). Majoritatea celor pleca i au vârste cuprinse între 25
şi 64 de ani. "Ponderea cea mai important a emigra iei este reprezentat de persoanele din
grupa de vârst 25-64 de ani. În 2012, aceast grup de vârst reprezenta 74% din totalul
emigra iei, în condi iile în care în 2002 valoarea indicatorului a fost de 65%", se arat în
raportul INS. În ceea ce priveşte vârsta medie a emigran ilor, aceasta a crescut cu patru ani şi
jum tate, de la 28,8 ani în 2002, la 33,3 ani în 2012. Totodat , structura popula iei rezidente s-
a modificat. Practic, num rul persoanelor tinere, de pân la 24 de ani a sc zut. Astfel, dac în
2002, aproximativ 16% din popula ie avea între 15 şi 24 de ani, acest procent a sc zut la 12%
zece ani mai târziu. Emigrantul a fost definit în metodologia acestui studiu drept o persoan
care a avut anterior reşedin a obişnuit pe teritoriul unui stat membru şi înceteaz s mai aib
reşedin a obişnuit pe teritoriul statului membru în cauzã pentru o perioadã care este sau se aş
teapt s fie de cel pu in 12 luni.

10
http://www.bnro.ro/Home.aspx (01.08.2017)

11
 Fig. 5: Fluxul de emigranți în anul 2014 pe grupe de vârstă și sexe
Sursa: Institutul Național de Statistică11

11
http://www.insse.ro/cms/ (25.08.2017)

12
2. Studiu privind tendința de emigrare a tinerilor din județul Arad

2.1. Metodologia cercetării

Cercetarea pe care se bazeaz aceast lucrare este susținut de un chestionar care totalizeaz
27 de întreb ri. Aceste întreb ri se adreseaz diferitelor grupe de oameni ș i are ca scop realizarea unui
studiu despre emigrarea forței de munc și motivele pentru care unele persoane nu aleg emigrarea.
Adres m câteva întreb ri și persoanelor care s-au întors din str in tate pentru a afla motivele pentru
care s-au întors, durata de timp pentru care s-au întors în România și perioada în care erau migrați
peste graniț ele ț rii. Ultimele 7 întreb ri ale chestionarului cuprind întreb ri despre date demografice ș
i chestionatul este rugat s îsi exprime p rerea despre satisfacția profesional și cea financiar .
Chestionarul a fost creat pe Google Drive, ș i putea fi completat în format electronic în perioada martie
– august al acestui an, totodat chestionarul exista și în form fizic , imprimate ș i împ rțite aleatoriu
diferitot grupe de vârst .

2.1.1 Emiterea problematicii cercetări

Problematica cercet ri este ampl și vizeaz întreb ri fundamentale care sunt punctele cheie
ale acestui studiu.

-“Care este piața țint ” - în cazul acestei cercet ri piața țint au fost persoanele cu vârsta cuprins î
ntre 20 și 35 de ani, dar toate grupele de vârst au putut r spunde la întrebarile chestionarului

-„Segmentare pieț ei de munc ” - piața locurilor de munc este segmentat în foarte mare m sur . De
exemplu, un segment important al pieței sunt proaspeț ii absolvenți al universit ților și a școlilor
postliceale, care nu beneficieaz de prea mult experienț . Un alt segment al pieț ei sunt persoanele
angajate cu experienț medie spre mare, care nu sunt mulț umiț i de remunerația financiar pe care o
primesc sau sunt nesatisf cuți pe plan profesional. Piața locurilor de munc este o piaț cu segmente
mari ș i variate și care într-un studiu realizat pe un eș antion de mare m rime poate prezenta dificult ți î
n g sirea persoanelor potrivite pentru persoana care realizeaz eș antionarea.

2.1.2 Emiterea obiectivelor

Obiectivele emise prin acest chestionar:

 Aflarea intervalul de timp în care cei întrebați vor s emigreze

 Cea mai popular țar pentru emigrare

13
  Care este siguranța unui loc de munc în str in tate
 Conturarea sumei aproximatie a remunerației pentru care forța de munc ar pleca î
n str in tate; s-ar reîntoarce acas sau nu ar pleca de loc
 Care sunt domeniile în care cei care au emigrat lucreaz

2.2.1 Structura eșantionlui

3.2.2.1. Structura pe vârst

Graficul nr. 1 – Întrebara nr. 21

Sursa: analiza rezultatelor în SPSS

Din analiza rezultatelor se poate observa c majoritatea celor care au r spuns la acest
chestionar (42%) au vârsta cuprins între 20 și 24 ani. În proporție de 31% din cei care au r
spuns au vârsta cuprins între 25 și 29 ani, 15% dintre respondenți au vârsta între 30 și 34 de
ani. Persoane cu vârsta între 35-40 ani au fost în proporție de 5%, respectiv 7% din cei 250 de
persoane care au r spuns la întreb rile chestionarului pe care se bazeaz lucrarea de faț au vâ
rsta de peste 40 de ani.

14
 2.2.2.2. Structura pe gen

46% Masculin
Feminin
54%

Graficul nr2. Întrebare nr.22

Sursa: analiza rezultatelor în SPSS

Dup cum se poate vedea în graficul nr 2, din cei 250 de respondenți 54% au fost de

sex feminin și 46% de sex masculin.

2.2.2.3. Structura pe nivelul de educaţie

Graficul nr.3- Întrebarea nr.23

Sursa: analiza rezultatelor în SPSS

15
 Marea majoritate a respondenților au declarat c au studii superioare, ei sunt în
proporție de 70%. Dintre cei 250 de persoane chestionate 19% au studii postliceale iar 11%
studii medii.

2.2.2.4. Structura pe domeniul studiilor

22%

32% Economic
Medical
2% Inginerie
IT
Transporturilor
15% Alte domenii

17%
12%

Graficul nr.4 – Întrebarea nr.24

Sursa: Analiza rezultate SPSS

Dintre respondenț ii care au declarat c au studii superioare sau postliceale majoritatea, în

proporție de 32% au studii în domeniul economic. 17% dintre respondenț ii cu studii au terminat studii
superioare sau postliceale în domeniul medical. 15% declar c au studii în domeniul IT respectiv
12% în domeniul ingineriilor. 22% din respondenț i au studii în alte domenii decât cele enumerate.

16
 Graficul nr.5 – Întrebarea nr.1
Sursa: analiza rezultatelor SPSS

28% dintre respondenți nu știu dac vor sau nu s plece în str in tate. Aproape de
aceași num r sunt respondenții care sunt siguri c vor sa emigreze, ei sunt în proporție de
25% și cei care sigur nu vor s emigreze, ei sunt în proporție de 24%. Conform analizei
rezultatelor în SPSS 18% sunt cei care vor s emigreze dar nu sunt 100% siguri de acest lucru.
Ultimele 5% r mase reprezint persoanele care s-au întors pentru perioade mai scurte, mai
lungi sau definitiv în România dup ce au emigrat anterior.

3.2.2. Analiza rezultatelor întrebărilor adresate celor care vor să emigreze

19%
29%

<6 luni
6-12 luni
1-5 ani
34% 18% > 5 ani

Pestecâttim pdorițsă
i em gi rați?

17
 Graficul nr.6 – Întrebarea nr. 3
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Întrebarea care se refer la perioada de timp în care respondentul vrea s emigreze

29% au r spuns c vor s plece în str in tate în mai puțin de 6 luni. 18% vor s emigreze într-
o perioad scurt de timp de maxim 1 an. Majoritatea celor care au r spuns la aceast î
ntrebare au intenția de a emigra pe o perioad mai îndelungat , f r o dat fix , momentul
emigr rii acestor persoane se poate extinde și pân la 5 ani. Peste 5 ani vor s emigreze 19%
dintre respondenții acestui chestionar.

Graficul nr.7 – Întrebarea nr.3

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

În urma analizei r spunsurilor se poate constata faptul c ț rile din Uniunea

European (UE)și Regatul Unit al Angliei (UK) sunt cele mai populare alegeri printre cei care
vor s emigreze. 12
Exist o corela ie (pozitiv ) semnificativ statistic între perioada de timp în care
individul vrea s emigreze si locul unde vrea s plece (rho= .174, p= .028 < 0,05) ceea ce î
nseamn c , cu cât timpul dup care se va emigra este mai lung destinații precum SUA și
CANADA devin destinații mai probabile.

1 – sigur nu; 2 – posibil nu; 3 – nu știu; 4 – posibil da; 5 – sigur da;

12

18
 Graficul nr.8 – Întrebare nr.4
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

În urma r spunsurilor (media de 3,61, iar mediana 4.00) respondenții au o siguran

redus în ceea ce priveşte g sirea unui loc de munc din momentul în care au ajuns în țara de
destinație13.
Exist o corela ie (negativ ) semnificativ statistic între perioada de timp în care
individul vrea s emigreze și siguranța unui loc de munc (rho= -.304, p= .000 < 0,05); adic
cu cât se extinde mai mult timpul plec rii cu atât scade probabilitatea de g sirea unui loc de
munc în momentul în care se ajunge în țara în care se emigreaz .

13
1 – Sigur nu; 2 – posibil nu; 3 – nu ştiu; 4 – posibil da; 5 – sigur da

19
 Graficul nr. 9 – Întrebarea nr.5
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Întrebarea nr. 5 se refer la remunerația financiar pentru care respondenții și-ar

schimba reședința din România cu una din str in tate. Conform analizei reiese c , cu un venit
de >3000 € (mediana 5,00, medie 4,36) toate persoanele chestionate sunt total de acord ca și
remunerație financiar pentru care ar emigra.14

4.00
>5 ani 3.49

3.00
1 - 5 ani 3.03
Durata de timp pentru Mediana
care dorițisă em ig rați? Medie
3.00
6 - 12 luni 2.58

2.00
0- 6 luni 2.33

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00

Graficul nr.10 – Întrebarea 6

1 – total dezacord; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;
14

20
 Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Conform r spunsurilor primite la întrebare cu num rul 6, majoritatea persoanelor

chestionate vor s emigreze pentru o perioad de mai mult de 5 ani. Analiza rezultatului în
SPSS ne arat faptul c , (medie 3,49; median 4,00) cu aceast perioad de timp cei care vor
sa emigreze sunt de acord.15

Graficul nr.11 – Întrebare nr. 7

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

În urma analizei r spunsurilor se poate vedea c majoritatea vor s lucreze în

domeniul preg tirii (medie 4,28;mediana 5,00), adic persoanele chestionate sunt în totalitate
de acord cu aceast afirmație.16

15
1 – total dezacord; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;

1 – total dezacord; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;
16

21
 2%
4%

9%
3%
sigur nu
posibil nu
nu stiu
13% posibil da
sigur da
vor veni ulterior
65% 4% nu am copii

Dacă avețicopidori
,i țsă
i em gi rațicusaufărăcopi?i

Graficul nr. 12 – Întrebarea nr. 8

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

65% dintre cei chestionați au r spuns c nu au copii. Dintre respondenții care au copii
(sau vor avea în momentul emigr rii) 13% vor emigra împreun cu copii lor. 4% dintre cei
chestionați spun c , copii îi vor urma ulterior, tot 4% susțin c vor emigra f r copii lor.
Conform analizei rezultatelor 9% înc nu știu dac copii îi vor urma, cei 2% dintre cei
chestionați nu știu dac emigreaz împreun cu copii lor dar se înclin spre posibilitatea de a-
și l sa copii în urm în momentul emigr rii. Cei 4% care au r spuns posibil da, sunt și ei
nesiguri de viitor dar ei au o înclinție în direcția opus , adic de a-și lua copii cu ei când
pleac în str in tate.

22
 Efectuarea studiilor superioare în 3.00
străinatate 2.57

Înte me ie re a une i f a milii c u o pe rsoa nă 3.00

dinstrăniătate 2.48
Motivele
Car
eriră
n
tI -un domeniu indisponibil în 3.00
țară 2.85 em gi rări?i

4.00
Op
ătuintro ți d e d e z v olt a r e pr of e siona lă 3.63

0.00 2.00 4.00

Mediana Media

Graficul nr. 13 – Intrebare nr. 9

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Principalul motiv al emigr rii (media 3.63, mediana 4.00) sunt oportunit țile de
dezvoltare profesional cu care persoanele chestionate sunt de acord.17

Graficul nr. 14 – Intrebarea nr.10

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

1 – total dezacord; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;
17

23
 Întrebați de beneficiile suplimentare, chestionații au ales cursurile de formare
profesional și asigurarea medical privat ca și beneficii suplimentare în momentul emigr
rii. Cei chestionați au fost de acord ca și beneficiu suplimentar s fie asigurarea medical
privat (medie 3,8 ; mediana 4,00).18
Exist o corela ie (pozitiv ) semnificativ statistic între motivele emigr rii și
beneficiile suplimentare al emigr rii (rho=.180, p= .022 < 0,05); adic o stabilitatea financiar
este atins prin cursuri de formare profesional

Graficul nr.15 – Intrebarea nr.11

Sursa: Analiza rezultatelor SPSS

Întrebați de remunerația financiar pentru care ar veni acas , corespondenții au fost cu

toții de acord c , pentru o remunerație de >3000 € (medie 3,66; mediana 4,00) s-ar reîntoarce
în România.19
Exist o corela ie (pozitiv ) semnificativ statistic între remunerația pentru care o persoan ar
emigra și remunerația pentru care s-ar reîntoarce în România (rho=.195, p= .031 < 0,05); dac

18
1 – total dezacord; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;

1 – total dezacord; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;
19

24
persoana respectiv a plecat în str in tate pentru o remunerație financiar cuprins între 1500-
2000 euro, pentru o remunerație financiar ≥3000 euro crește probabilitatea ca acesta s
revin în țar .

3.2.2.2 Analiza rezultatelor întrebărilor adresate celor care nu vor să emigreze

Graficul nr.16 – Întrebarea nr.12

Sursa: Analiza rezultaelor în SPSS

Al doilea segment al chestionarului este adresat celor care nu vor s emigreze.

Principalul scop al acestei întreb ri a fost aflare motivelor pentru care cei chestionați aleg s
r mân în țar . Cu media 3,89 și mediana de 4,00 respondenții sunt toți de acord c
principalul motiv pentru care nu emigreaz este faptul c vor s r mân lâng famiile lor.20

1 –dezacord total; 2 – dezacord; 3 – nici de acord nici dezacord; 4 – acord; 5 – acord total;
20

25
 Graficul nr. 17 – Întrebarea nr. 13
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

31% din cei care nu vor s emigreze lucreaz în alte domenii decât cele numite în
graficul nr. 17. 24% dintre cei chestionați lucreaz în domeniul economic. 16% lucreaz în
domeniul medical respectiv 15% lucreaz în domeniul ingineriei. Dintre respondenții care
vor s r mân în țar , 9% lucreaz în domeniul IT și 5% în domeniul transporturilor.

Graficul nr.18 – Întrebarea nr. 14

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Dintre cei care nu au emigrat, 50% au o remunerație financiar sub 500 €. 32% primeș
te lunar o remunerație financiar între 500 și 1000 €. Un procent de 8% din cei care lucreaz î
n România primesc remunerație financiar între 1000 și 1500 €; și tot 8% dintre cei care au r

26
spuns la chestionar au venitul lunar cuprins între 1500 și 2000 €. Peste 2000 de € primește
doar 2% dintre cei care nu au emigrat.
Exist o corela ie (pozitiv ) semnificativ statistic între motivele pentru care un
respondent dorește s r mân în țar și remuneția financiar curent (rho= .263, p= .004 <
0,05); adic satisfacția pe plan profesional este dat și de o remunerație financiar satisf c
toare.

3.2.1.3 Analiza rezultatelor întrebărilor adresate celor care s-au întors din stră
inătate

Graficul nr.19 – Întrebare nr.15

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Majoritatea celor care s-au întors din str in tate au avut reședința peste granițele ț rii
pentru mai puțin de 6 luni, ei sunt in proporție de 54%. 24% dintre cei chestionați au fost
plecați din țar între 6 și 12 luni. 11% au stat în afara ț rii între 6 și 12 luni respectiv 11%
mai mult de 5 ani.

27
 Graficul nr.20 – Întrebarea nr.16
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Cei chestionații au r spuns în proporție de 37% c s-au întors în țar pentru o perioad
mai lung de 5 ani. Între 1 și 5 ani au în plan s stea în România 14% dintre respondenți. Între
6 și 12 luni vor s stea 15% dintre cei chestionați. Într-un final, 34% dintre cei întrebați vor s
se întoarc în str in tate în mai puțin de 6 luni.

Graficul nr.21 – Întrebarea nr. 17

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Cei care au fost chestionați și au lucrat anterior în str in tate majoritatea au r spuns c
ar pleca din nou în str in tate (medie 3,53; mediana 4,00), astel find toți respondenții de
accord cu p r sirea României și plecarea într-o țar str in .21

1 – sigur nu; 2 – probabil nu; 3 – nu știu, 4 – prbabil da; 5 – sigur da;

21

28
 Exist o corela ie (negativ ) semnificativ statistic între perioada de timp pentru care o
persoan care a emigrat anterior a revenit în țar și dac mai pleac dincolo de granițele ț rii
(rho= -.318, p= .014 < 0,05); adic cu cât crește perioada de timp pentru care s-a revnit în țar
cu atât scade probabilitatea ca respondentul s emigreze din nou.

Graficul nr. 22 – Întrebarea nr.18.

Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

38% dintre cei care au decis s revin din str in tate, au g sit remunerațiilor
financiare nesatisfac toare. 26% au avut probleme cu înv țarea limbii naționale a ț rii în care
au emigrat, respectiv tot 26 % dintre cei chestionați au avut dificult ți în integrarea în noua
societate. 10% dintre cei care au plecat în str in tate nu și-au g sit loc de munc .

29
 Graficul nr.23 – Întrebarea nr. 19
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

36% dintre cei chestionați lucreaz în domeniul economic. 23% lucreaz în alte
domenii decât cele enumerate, 20% activeaz în domeniul medical. 16% dintre respondenți
lucreaz în domeniul ingineriei; 2% respectiv în domeniul tranporturilor respectiv 3%
respectiv în IT.

30
 Graficul nr.24 – Întrebarea nr. 20
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Dintre cei care s-au întors din str in tate 51% declar c sunt mulțumiți de remuneraț
ia financiar de la locul de munc actual. 49% dintre cei chestionați nu sunt mulțumiți de
remunerația financiar primit .

3.2.1.4 Analiza rezultatelor întrebărilor despre satisfacția profesională și relaț

ia acesteia cu remunerația financiară primită

Acest ultim segment al chestionarului dorește s obțin datele referitoare despre

formarea profesional continu , despre relația dintre remunerația financiar și gradul de
satisfacție profesional și despre veniturile ideale a celor întrebați.

31
 Graficul nr.25 – Întrebarea nr. 25
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Majoritatea celor chestionați, în proporție de 70% au r spuns afirmativ la întrebare,

ceea ce relev faptul c marea majoritate a respondenților au dorința de formare și perfecț
ionare continu . 30% dintre cei chestionați nu doresc s urmeze cursuri suplimentare, alegând
astfel stagnarea pe plan profesional.

32
 Graficul nr.26 – Întrebarea nr. 26
Sursa: Analiza rezultatelor în SPSS

Dintre respondenții acestui chestionar 57% aleg satisfacția profesional chiar dac pe
plan financiar nu vor fi în totalitate satisf cuți. 46% dintre respondenți aleg satisfacția
financiar în defavoarea satisfacției profesionale, ceea ce în unele cazuri poate duce la o
productivitate mai sc zut și mai puține rezultate notabile pe plan profesional.

33
 Graficul nr.27 – Întrebare nr.27
Sursa: Analiza datelor în SPSS

Conform graficul 30% dintre cei chestionați ar fi mulțumiți de o remunerație

financiar cuprins între 1500 și 2000 de euro, tot 30% dintre respondenți consider venitul
ideal peste 2000 de euro. O remunerație financiar cuprins între 1000-1500 euro ar mulțumi
26% dintre cei care au r spuns la acest chestionar. 10% dintre cei chestionați s-ar mulțumi cu
un venit cuprins între 500-1000 euro, iar un venit mai puțin sau egal cu 500 euro ar mulțumi
4% dintre respondenții acestui chestionar.

34
3.0 Concluzii
Migrația este mutarea temporar sau permanent a persoanelor sau grupurilor de
persoane dintr-o locație geografic în alta, din diferite motive, de la posibilit ți mai bune de
angajare la persecuție.

Printre beneficiile emigr rii (pentru cel care pleac ) se num r cunoașterea unei noi
culturi, posibilitatea schimb rii statului social. Dezavantajele sunt prezente atât pentru cel
care pleac cât și pentru țara din care pleac . În momentul emigr rii țara din care se pleac
pierde forț de munc , taxe și impozite.

Studiul pe care se bazeaz lucrarea de faț s-a bazat pe un chestionar alc tuit din 27 de
întreb ri și pe un eșantion de 250 de persoane. Grupul de vârst țint au fost proaspeții
absolvenți a facult ților ar dene,dar am primit r spunsuri de la mai multe grupuri de vârst .

Dintre cei întrebați, 29% vor s emigreze în mai puțin de 6 luni; cu cât timpul este mai
îndelungat cu atât destinații ca SUA și CANADA devin destinații mai probabile.

Luând în considerare vârsta grupului ținț , majoritatea au r spuns c nu au copii.

Dintre cei care au doar 13% sunt siguri c vor emigra împreun cu copii lor.

În concluzie, migrația este un fenomen activ care este prezent pretutindeni, are cauze
multiple. Aduce schimb ri majore în viața celor care doresc s își p r seasc țara natal prin
cunoașterea unei culturi noi, unei alte societâți, a unui alt ritm de viaț . Ca orice schimbare, și
migrarea are dezavantaje, țara din care se pleac pierde taxe și impozite și forț de munc .

În cazul studiului realizat pe care se bazeaz aceasta lucrare de licenț , cele mai
importante motive pentru care se emigreaz în mas sunt remunerațiile financiare mici, locuri
de munc puține, oportunit ți de dezvoltare profesional precare.

Ca și propunere pentru stoparea emigr rii, chiar dac sun clișeic ar fi majorarea
venitului minim, oferirea unor practici pe durata anilor de facultate care s se considere
experienț în domeniul de lucru și oferirea de locuri de munc entry level, unde experiența
anterioar profesioanal s nu fie necesar .

35
4. Bibliografie
1. https://dexonline.ro/definitie/emigrare (accesat 22.05.2017)
2. https://www.embraceni.org (accesat 22.05.2017)
3. http://www.insse.ro/cms/ (accesat 25.08.2017)
4. http://ec.europa.eu/eurostat (accesat 26.07.2017)
5. http://www.worldometers.info/world-population/romania-population/ (accesat
01.09.2017)
6. http://www.bnro.ro/Home.aspx (01.08.2017)
7. Haan, A. d., Brock, K., & Coulibaly, N. (2002). Migration, livelihoods and
institutions: contrasting patterns of migration in Mali. Labour Mobility and Rural
Society, 38(5), 37-58.
8. Harbison, S. F. (1981). Family Structure and Family Strategy in Migration Decision
9. Hoffmann-Nowotny, H.-J. (1981). A Sociological Approach Toward a General Theory
of Migration. Global Trends in Migration. M. Kritz, L. L. Lim and H. Zlotnik. New
York, Centre for Migration Studies.
10. Lewis, W. A. (1954). Economic Development with Unlimited Supply of Labour. The
Manchester School, 22(2), 139-191.
11. Massey, D., J. Arango, et al. (1994). "Theories of International Migration: A Review
and Appraisal." Population and Development Review 19(3).
12. Morokvasic, M. (1984). "Birds of Passage are also Women." International Migration
13. Review 18(4): 886-907.
14. Morrison, A. R. (1994). "Capital Market Imperfections, Labor Market Disequilbrium

36
 and Migration: A Theoretical and Empirical Analysis." Economic Inquiry 32(2): 290-
302.
15. Ranis, G., & Fei, J. C. H. (1961). A Theory of Economic Development. The American
Economic Review, 51(4), 533-565.
16. Sjaastad, L. (1962). "The Costs and Returns of Human Migration." Journal of Political
Economy 70(5): 80-93.
17. Jessica Hagen‐Zanker, Why Do People Migrate? A Review of the Theoretical
Literature; Maastrcht Graduate School of Governance Working Paper No.
2008/WP002

5. Anexe
5.1 Chestionarul
Chestionar

• Doriți sa emigrați?

• Sigur Da

• Da

• Nu stiu

• Nu

• Sigur nu

• M-am întors din str in tate

Dac doriți s emigrați:

• Peste cât timp doriți s emigrați?

• < 6luni

• 6-12 luni

• 1-5 ani

• >5 ani

• Unde lua i în calcul s emigrați?

Sigur Nu Probabil Nu Nu ştiu Probabil Da Sigur Da

USA

CANADA

37
 UK

BENELUX

Ț RILE
NORDICE
(alt țar , v rog
specificați)

• Care este siguranța locului de munc în țara în care doriți s plecați?

Sigur NU

Posibil NU

Nu știu

Posibil DA

Sigur DA

• Care este renumerația financiar pentru care ați emigra?

Nice de acord
Total dezacord Dezacord Acord Acord total
nici dezacord
500 €
500-1000 €
1000-1500 €
1500-2000 €
2000-3000 €
>3000 €

• Durata de timp pentru care doriți s emigrați?

Nici acord nici

Total dezacord Dezacord Acord Acord total
dezacord
< 6 luni
6-12 luni
1 – 5 ani
>5 ani

• În ce domeniu accepta i s lucra i ?

Total Nici acord nici Acord

Dezacord Acord
dezacord dezacord total
În domeniul preg tirii
În alt domeniu decât cel al preg tirii
La acelaşi nivel de preg tire
Sub nivelul preg tirii

• Dac aveți copii, doriți s emigrați cu sau f r copii?

Sigur NU
Posibil NU
Nu știu
Posibil DA
Sigur DA
Vor veni ulterior
Nu am copii

38
• Motivele emigr rii?

Nici acord
Total Acord
Dezacord nici Acord
dezacord total
dezacord
Stabilitate financiara
Oportunitati de dezvoltare profesionala

Cariera într-un domeniu indisponibil în țar

Întemeierea unei familii cu o persoana din str in
tate
Efectuarea studiilor superioare în str in tate
Alte motive

• Care sunt beneficiile suplimentare pentru care ați emigra?

Nici acord nici Acord

Dezacord total Deacord Acord
deacord total
Asigurare medical privat
Cazare asigurat pe perioad
determinat /nedeterminat
Cursuri de formare profesional
Alte beneficii (va rog specificați)

• Care este renumerația financiar pentru care ați reveni în țar ?

Nice de acord
Total dezacord Dezacord Acord Acord total
nici dezacord
500 €
500-1000 €
1000-1500 €
1500-2000 €
2000-3000 €
>3000 €

Dac nu doriți s emigrați:

• De ce nu doriți s emigrați?

Dezacord Nici acord Acord

Deacord Acord
total nici deacord total
Siguranța unui loc de munc în România
Dorința de a r mâne lâng familie
Multumirea faț de situația financiar curent
Satisfacție profesional la locul de munc
curent
Alte motive (va rog specificați)

• În ce domeniu lucrați?

Domeniul economic
Domeniul medical
Inginer
IT
Domeniul transporturilor
(alt domeniu, va rog specificați)

• Care este renumerația financiar dumneavoastr curent ?

39
 R spunsul dumneavoastr
≤ 500 €
500 – 1000 €
1000 – 1500 €
1500 – 2000 €
≥ 2000 €

Dac ați revenit în țar :

• Cât timp ați lucrat îm str in tate?

• <6 luni

• 6 – 12 luni

• 1 – 5 ani

• >5ani

• Pentru cât timp ați revenit în țar ?

• <6 luni

• 6 – 12 luni

• 1 – 5 ani

• >5ani

• În viitor doriți s mai plecați în str in tate?

Sigur DA Probabil DA Nu știu Probabil NU Sigur NU

R spunsul
dumneavoastr

• Care este motivul pentru care v-ați reîntors în țar ?

Nici acord nici Acord

Dezacord total Deacord Acord
deacord total
Siguranța unui loc de munc în România

Dorința de a r mâne lâng familie

Multumirea faț de situația financiar
curent
Satisfacție profesional la locul de
munc curent

• În ce domeniu lucrați momentan?

R spunsul dumneavoastr
Domeniul economic

Domeniul medical

Inginer

IT

Domeniul transporturilor

(alt domeniu, va rog

specificați)

40
• Sunteți mulțumit/ de renumerația financiar de la locul de munc curent?

• Da

• Nu

Date demografice:

• Vârsta

• 20 – 24

• 25 – 29

• 30 – 34

• 35 – 40

• >40

• Sexul

• Masculin

• Feminin

• Nivelul studiilor

• Studii superioare

• Postliceale

• F r studii superioare

• Domeniul studiilor:

R spunsul dumneavoastr
Domeniul economic

Domeniul medical

Inginerie
(specificați)
IT

(alt domeniu, v rog

specificați)

• A-ți urma cursuri suplimentare în domeniul studiilor efectuate pentru o renumerație financiar mai bun ?

• DA

• NU

• A-ți urma studii superiaore/postliceale într-un domeniu cu o renumerație financiar mai puțin satisf c toare dar cu o
satisfacție profesional mai bun ?

• DA

• NU

41
• Care ar fi renumerația financiar ideal pentru dumneavoastr ?

R spunsul dumneavoastr
≤ 500 €
500 – 1000 €
1000 – 1500 €
1500 – 2000 €
≥ 2000 €

42