SISTEME INFORMATICE INTEGRATE (2)

Prof.univ.dr. Ion LUNGU, ASE Bucuresti,

Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

C1 Aspecte introductive ale integrării sistemelor informatice

        
  
    

 
              
    
           
           


   

       
           
  
   

 
  
   
  
    

  


       
 

  

 



       



Principiul integrării derivă din principiul ordinii şi organizării.

Prin integrare creşte complexitatea, dar şi calitatea, pentru că reuniunea sistemelor
presupune adăugarea de componente evolutive şi emergente.
       
  
   
  

   
  

   
   
      
    


 
     
    

  
    
  
  
       
   
 
  



 

 
         

   

 


   
    
      
      
 
 
     



       
 
    
   

     


  

 
       
  
       

La început, conotaţiile procesului de integrare au fost în principal tehnice şi s-a

acordat puţină importanţă aspectelor calitative.
Noţiunea de sistem integrat presupunea aspecte hardware şi probleme de
interconectare a componentelor calculatoarelor: o suită de echipamente şi programe care
lucrează împreună.În prezent procesul de integrare s-a extins şi vizează programe, date şi
comunicaţii.1[1]
Sistemele integrate se referă la sisteme complete, cu procese de afaceri, practici
manageriale, interacţiuni organizaţionale, transformări structurale şi managementul
cunoştinţelor.

1
 Enterprise Application Integration
     
      
  

        
     

(EAI)
Integrarea aplicaţiilor este o abordare strategică de a lega mai multe sisteme
informatice, la nivel de informaţii şi servicii, astfel încât sistemele sunt capabile să facă
interschimb de informaţie şi să asigure o funcţionare a proceselor în timp real. Informaţia
rezultată şi fluxul de procese între sistemele interne şi cele externe oferă unei companii un
avantaj strategic clar: capacitatea de a face afaceri în timp real, într-o atmosferă condusă de
evenimente, şi cu o latenţă redusă.
Integrarea aplicaţiilor poate lua mai multe forme, incluzând integrarea internă a
aplicaţiilor:
          
  

  
        
 sau integrarea externă a aplicaţiilor:

          
  

   
         
         . Cele două tipuri de integrări au multe
elemente comune. De exemplu, întotdeauna vor exista: o transformare de tehnologie care va
face diferenţa între semantica aplicaţiilor, tehnologia de ruter care prin care se va asigura că
informaţia ajunge la destinaţia corectă şi reguli de procesare pentru a defini comportamentul
de integrare.
Un trend clar în evoluţia integrării aplicaţiilor este trecerea de la integrarea bazată pe
informaţie la integrarea bazată pe servicii. Integrarea bazată pe informaţii oferă un mecanism
ieftin de a integra aplicaţii deoarece, în cele mai multe cazuri, nu este nevoie ca aplicaţia să fie
modificată. Cu toate că, acest tip de integrare oferă o soluţie funcţională pentru multe domenii
ale problematicii de integrare a aplicaţiilor, integrarea bazată pe servicii oferă mai multă
valoare pe termen lung.
Integrarea aplicaţiilor este o combinaţie a mai multor problematici. Fiecare organizaţie
are setul său propriu de subiecte de integrare care trebuie adresate. Datorită acestui fapt este
aproape imposibilă găsirea unei soluţii tehnologice unice care să poată fi aplicată universal.
Ca urmare, fiecare aplicaţie va avea caracteristicile proprii.
Cu toate că abordările integrării diferă de la caz la caz, este posibilă crearea unor
categorii care vor fi detaliate în secţiunea următoare.
Dintre caracteristicile unui sistem integrat enumerăm câteva:
• Autonomie - majoritatea modelelor structurale şi comportamentale pentru un
asemenea sistem complex pot fi evidentiate doar ca urmare a operării sistemului în
mediul extern;
• Incertitudine - comportarea unui sistem complex este probabilistică şi nu poate fi
predictibilă în totalitate sau cunoscută înainte de implementarea sa.Cu cât sistemul
este mai complex cu atât gradul de incertitudine este mai mare

2
• Variabile - un număr excesiv de mare de variabile şi inter-relatii ce nu pot fi in
totalitate cunoscute, ajustate şi controlate
• Multiple obiective - elementele constitutive ale sistemului au posibilitatea
urmăririi îndeplinirii unor obiective proprii, care pot fi dependente sau
independente de obiectivele generale ale sistemului.Un singur obiectiv sau un set
unitar de obiective este o iluzie pentru un adevărat sistem de sisteme.
Printre avantajele integrării se pot mentiona: 2[2]
• Scalabilitatea - înlocuirea tuturor interfeţelor cu una singură care asigură toate
punctele de acces la sistemul informaţional, administrarea lor facilă şi posibilitatea
adăugării de alte instrumente sau aplicaţii;
• Performanţa - pachetul de aplicaţii ofera siguranţa deplină a datelor;
• Usurinţa în desfăşurare - abilitatea de a schimba anumiţi parametri (numele sursei,
numele ţintei) este esenţială;
• Administrarea centralizată - interfeţele sunt administrate automat de la un punct
central;
• Precizie în procesări/zero greşeli - abilitatea de a livra datele la ţintă, imediat după
citirea sursei, este foarte importantă;
• Eterogenitatea surselor - procesul de transformare a datelor în informaţii
presupune posibilitatea de a combina date din surse eterogene;
• Securitatea - aplicaţiile prevăd standarde ridicate de securitate;
• Calitatea tehnologică a partenerilor - proiectele de anvergură obligă companiile să
dezvolte relaţii de afaceri numai cu parteneri care deţin deja sisteme integrate;
• Training - desfăşurarea de programe de instruire pentru grupurile de utilizatori;
• Suport nelimitat - 24 de ore din 24, 7 zile din 7, suport telefonic şi web cu acces
rapid la baza de cunoştinţe a întreprinderii pentru rezolvarea rapidă a problemelor;
• Grupuri de utilizatori - organizarea unei baze de utilizatori, partajarea
experienţelor a celor mai bune practici şi popularizarea cazurilor reuşite şi a
eşecurilor;
• Referinţe - deţinerea unei platforme integrate reprezintă cea mai bună
recomandare în lumea afacerilor electronice.

3
C2. Tipuri de integrare
Există patru tipuri (categorii) de integrare a aplicaţiilor:
• Integrare orientată pe informaţie;
• Integrare orientată pe procesele de afaceri;
• Integrare orientată pe servicii:
• Integrarea orientată pe portal.
C2.1. Integrarea orientată pe informaţie
Cei care promovează abordarea orientată pe informaţie pentru integrarea aplicaţiilor
susţin că integrarea trebuie să apară între bazele de date (sau proprietari API care produc
infomaţie) – ceea ce înseamnă că bazele de date trebuie văzute ca puncte principale de
integrare. Soluţiile orientate pe informaţii pot fi grupate în trei categorii:
• Replicarea datelor;
• Federaţia datelor;
• Procesarea interfeţei;

Figura 1.1. Schimb de informaţie între două aplicaţii

Replicarea datelor
Replicarea datelor se referă la simpla mutare a datelor între două sau mai multe baze
de date. Aceste baze de date pot avea provenienţe diferite (Figura 1.2) şi pot avea modele
diferite. Cerinţa fundamentală pe care trebuie să o îndeplineasă o bază de date pentru a putea
replica date este să ofere o infrastructură pentru schimbul de date.

4
 Figura 1.2 Replicarea unei baze de date

Multe baze de date care includ soluţii “middleware” oferă servicii pentru replicarea
datelor. Replicarea serviciilor este realizată prin plasarea unui strat software între două sau
mai multe baze de date. Pe de o parte, datele sunt extrase dintr-o bază de date sau din mai
multe baze de date şi sunt apoi plasate în bazele de date ţintă. Multe dintre aceste soluţii oferă
servicii de trasfomare precum şi abilitatea de a modifica schema şi conţinutul astfel incât
acestea să aibă sens pentu baza de date ţintă.
Avantajele replicării bazelor de date sunt simplitatea şi costurile scăzute.
Replicarea este uşor de implementat, iar tehnologia este ieftină. Din păcate, aceste avantaje
sunt eliminate dacă sunt necesare metode ataşate datelor. În acest caz, trebuie luată în
considerare orientarea bazată pe servicii.

Federaţia datelor
Federaţia datelor se referă la integrarea mai multor baze de date şi modelelor asociate
într-o singură bază de date, cu un 
 unificat (Figura 1.3). Practic, federaţiile bazei de date
reprezintă bazele de date virtuale.
Software-ul federaţiei bazei de date plasează un nivel software (middleware) între
bazele de date distribuite fizic şi aplicaţiile care vizualizează datele. Acest nivel conectează
bazele de date folosind interfete şi mapează bazele de date fizice într-o bază de date virtuală
care există numai în software. Aplicaţia foloseşte această bază de date virtuală pentru a accesa
infromaţiile necesare. Federaţia bazei de date gestionează colectarea şi distribuirea datelor, pe
măsură ce acestea sunt necesare, către bazele de date fizice.
Avantajul folosirii acestui software este că poate lega tipuri diferite de date într-un
model unificat care suportă schimbul de informaţie.

5
 Figura 1.3 Federaţia datelor

Federaţia bazei de date permite accesul la orice bază de date conectată la sistem printr-
o singură interfaţă bine defininită. Aceasta reprezintă cea mai elegantă soluţie pentru
integrarea datelor. Spre deosebire de replicare, această soluţie nu necesită modificări ale
aplicaţiilor ţintă. Totuşi, schimbări sunt necesare la nivelul aplicaţiei care susţine software-ul
bazei de date conţinută în federaţie. Acest fapt este datorat interfeţelor diferite care sunt
folosite pentru a accesa un model al bazei de date diferit (baza de date virtuală).

Procesarea interfeţei
Soluţiile de procesare a interfeţei folosesc interfeţe ale unor aplicaţii bine definite
pentru a se axa atât pe integrarea aplicaţiilor pachet cât şi a aplicaţiilor obişnuite (Figura 1.4).
Interesul curent în integrarea de tip ERP (Enterprise Resource Planning) (SAP, PeopleSoft şi
Oracle) a facut acest sector cel mai atractiv în ceea ce priveşte integrarea de aplicaţii.

6
 Figura 1.4 Procesarea interfetei

Integratorii susţin soluţiile bazate pe procesarea interfeţei prin oferirea de adaptori care
să conecteze cât mai multe aplicaţii obişnuite sau aplicaţii pachet, externalizând informaţia.
Aceşti adaptori se conectează la soluţiile tehnologice care includ tehnologii middleware şi
screen scraper3[1] ca puncte de integrare.
O integrare eficientă a mai multor tipuri de aplicaţie defineşte avantajul principal al
utilizării produselor de integrare a aplicaţiilor. În doar câteva zile, este posibilă conectarea
unei aplicaţii SAP R/3 la o aplicaţie Oracle, prin intermediul unei soluţii de procesare a
interfeţei care să gestioneze diferenţele de shemă, conţinut şi sematica aplicaţiei, prin
interpretarea informaţiei interschimbată între sisteme.
Dezavantajul folosirii produselor de integrare bazată pe procesarea interfeţei este că se
acordă atenţie limitată logicii procesului de afaceri cât şi metodelor aparţinând sursei sau
sistemelor ţintă. În aceste situaţii, se recomandă folosirea unei abordări orientate pe servicii.
Se prognozează că pe viitor, tehnologia de procesare a interfeţei va fi capabilă să includă şi
metode.
C2.2 Integrare orientată pe procesele de afaceri
Într-o formă simplă, integrarea orientată pe procesul de afaceri produce un nivel ce
conţine un set de procese central-gestionate şi uşor definite.

7
 Figura 1.5 Integrarea orientată pe procese de afaceri

Integrarea orientată pe procesul de afaceri reprezinta mecanismul de gestiune a datelor

interschimbate şi apelarea proceselor într-un mod corect astfel încât să permită gestionarea şi
execuţia proceselor comune care există în şi între aplicaţii. Integrarea aplicaţiilor orientate pe
procesul de afaceri oferă un alt strat de procese gestionate central şi uşor definite care există
deasupra setului curent de procese şi date conţinute într-un set de aplicaţii. Scopul este de a
aduce împreună procese relevante pentru a obţine valoare maximă, susţinând fluxul de
informaţie şi controlul logic între aceste procese. Aceste produse vizualizează middleware-ul
şi oferă interfeţe vizuale uşor de folosit pentru legarea acestor procese.
În realitate, integrarea procesului de afaceri este un alt nivel de valoare, adăugat peste
soluţiile de integrare a aplicaţiilor, soluţiile care includ integrarea serverelor, serverele de
aplicaţii, obiecte distribuite şi alte nivele middleware. Integrarea proceselor de afaceri oferă
un mecanism pentru legarea proceselor disparate şi pentru a crea soluţii proces-proces care
automatizeaă o sarcină o dată ce aceasta a fost realizată manual.
Totuşi, dezavantajul constă în faptul că se poate pierde destul de uşor viziunea de
ansamblu asupra sistemului. În realitate, nici un producător nu a reuşit să rezolve aceaste
probleme. În ultimă instanţă, soluţia va fi o combinaţie cu un middleware.
Există multe diferenţe între integrarea de aplicaţii tradiţională şi integrarea bazată pe
procesul de afaceri:
• O singură instanţă a integrării procesului de afaceri este echivalentă cu mai
multe instanţe ale integrării aplicaţiilor tradiţionale;

8
 • Integrarea aplicaţiilor se referă la schimbul de informaţii între două sau mai
multe sisteme fară ca procesele interne să fie vizibile - Integrarea proceselor de afaceri duce la
un model de proces şi mută informaţia între aplicaţii conform modelului respectiv;
• Integrarea aplicaţiilor este tipic o soluţie tactică, motivată de cerinţele a două
sau mai multe sisteme de a comunica - Integrarea procesului de afaceri este strategică,
gestionând regulile de afaceri pentru a determina cum ar trebui să interacţioneze sistemele
astfel încât să susţină valoarea afacerii din fiecare sistem folosind un model de afaceri
abstract.
Integrarea orientată pe procese de afaceri vizualizează middleware-ul ca o facilitate
care are capacitatea de a echilibra atât orientarea pe mesaje cât şi middleware-rul tranzacţional
ca puncte de integrare într-un număr neliminat de sisteme sursă sau ţintă. De fapt, cele mai
multe servere de integrare şi de aplicaţii încep să ofere unelte de integrare orientată pe procese
de afaceri care susţin tehnologia middleware. Întradevăr, integrarea orientată pe procese de
afaceri oferă interfeţe vizuale uşor de folosit pentru a lega aceste procese.
Integrarea orientată pe procese de afaceri este cel mai bine definită prin câteva reguli,
într-o secvenţă logică pentru a realiza interschimbul de informaţie între sistemele participante,
vizualizarea proceselor pe nivele de aplicaţii, şi crearea de procese abstracte comune atât
pentru sistemele interne cât şi pentru cele externe. Ca urmare sunt trei servicii majore pe care
le oferă acest tip de integrare: vizualizarea proceselor conţinute de sistemele în cauză,
abstractizarea interfeţei şi o măsură în timp real a performanţei procesului de afaceri.
Cu toate că mai sunt aspecte care ar putea fi îmbunătăţite, acest tip de integrare este
considerat cel mai potrivit tip de integrare, ţinând cont şi de faptul că trebuie perfecţionată
tehnologia middleware.

C2.3. Integrarea orientată pe servicii

Integrarea orientată pe servicii permite aplicaţiilor să împartă metode comune. Acest

proces se realizează fie prin definirea unor metode care să poată fi accesate de toate
aplicaţiile, şi ca urmare integrate, sau prin punerea la dispoziţie a unei infrastructuri pentru
asemenea metode, de exemplu serviciile Web (Figura 1.6). Metodele pot fi accesate fie prin
stocarea acestora pe un server central (obiecte distribuite), sau fie printr-un mecanism de
servicii Web standard, cum ar fi .NET.

9
 Figura 1.6 Integrarea orientată pe servicii

Încercările de a permite accesul la procese comune au o istorie lungă, începând cu

arhitectura client-server. Reutilizarea este un obiectiv valoros. Un set comun de metode într-o
aplicaţie care foloseşte reutilizarea reduce redundanţa metodelor şi a aplicaţiei. Din păcate,
reutilizarea totală a fost realizată deocamdată doar la nivel de întreprindere. În cele mai multe
cazuri, limita reutilizării este datorată unei lipse a unei arhitecturi a companiei şi a unui
control central. Utilizarea uneltelor şi tehnicilor de integrare dă acum posibilitatea utilizării
aceloraşi metode. Mai mult decât atât, aceste unelte şi tehnici crează infrastructura care face
acest proces să devină realitate. Dezavantajul constă în costurile destul de ridicate, având în
vedere serviciile Web, obiectele distribuite şi cadrele tranzacţionale.

Integrarea orientată pe informaţie nu necesită schimbări ale sistemelor sursă sau

destinaţie, pe când integrarea orientată pe servicii necesită modificări la aproape toate
aplicaţiile pentru a beneficia de avantajele acestei paradigme. Cu toate că, probleme ridicate
de costuri sunt importante, aplicabilitatea în mai multe domenii oferă acestui tip de integrare
un avantaj. Ca urmare, folosirea integrării orientate pe servicii se recomandă a fi folosită doar
acolo unde este strict necesară.

Modificarea aplicaţiilor este adesea o operaţiune scumpă. Pentru a schimba logica

aplicaţiei, este necesară testarea, integrarea aplicaţiei - un proces care cauzează o creştere a

10
 costurilor în spirală. Aceste costuri apar fie că se lucrează cu o tehnologie mai veche, CORBA
(Common Object Request Broker Architecture), sau cu tehnologii noi ca .NET, ultimul tip de
arhitectură bazată pe servicii.

Înainte de a folosi acest tip de integrare, trebuie înţelese foarte bine aspectele legate de
oportunităţile oferite de acesta şi de riscurile implicate. Numai atunci, se poate face o evaluare
obiectivă. Posibilitatea de a avea acces la serviciile unei aplicaţii – şi ca urmare posibilitatea
integrării acestor aplicaţii – reprezintă un beneficiu extraordinar. Totuşi, acest beneficiu este
urmat de un risc real mare datorită costurilor de implementare a integrării bazate pe servicii,
deoarece aceste costuri ar putea, în anumite cazuri, să depăşească valoarea creată de integrare.

           
  

    
                 
          
                      
  
 
 


  
 
                     
 
 
    
         
            
         
  
           



      
                  
            
          
    
                               

   
                   
 
                                         
   !    "    #     

$  %  &                        
     

   
 
       
   
   !      '       
        
  


      
       
        
             

  

( ) * + , - . / 0 1 2 3 4 * , - , 4 - 5 , ) 4 2 3 - 3 6 7 4 7 5 , 3 - 8

11
        
     
         
        
    
   
   '        
        
  
         

 
  
              
     
        
        
  

  
                   

  
   

 
   
           
    
      
      
        
                
         '              


                                   
                
             
  
    
    


                  
                     
         '      
        
   
    
   


  '
   
          
   

           
         
            &          
     
     
 

                        '
   
       

           
       
 
    

 '
        
        
                 

   
          !    

&       
   
     
        !                  
          
 
 
     
      

           !           
   
      
      
  
                  
           
  

     
          
      &        
         !           
 
      !                 

   
      
                            !    

                      !     
         
                                   

  
             
 
                                  
         '
             

  

unul la unu, mulţi la mulţi, şi sincron

  
        
         & 
                                


versus asincron modele bazate pe mesaje


  
                  
         

)

8 4  - , 4  + 8 + 2 + 8 - + 2 +          


 $    
 

   
      
  
               

   
           
   #      
            & 
 
        
         
     
        


 '   

         
 
         
     
       #      $  

( ) * + , - . /   5 2  ) * + , -  ) - + 2 + 8 - + 2 +

             
       )

8 4  - , 4  + 8  + 8  ) 8 -  + 8  )              
            


               
 
 
 


  
                
 
   
        
        

             

12

   
        !                                              
         
        
        
   

        
          !                 
        
                  !      
     
        


          
    

    '                      
             
        !       
             

             
                 
    
         

        
             #      $  

( ) * + , - . /   5 2  ) * + , -  ) -  + 8  ) 8 -  + 8  )

 
              
   
       
                            
     
    

  
              
            
    
    
              !    

)

8 4  - , 4  + 8 -  ) 2  , 5 2       
        
        
           
       
   
     
  

      
   

      !             !     
       
        
                  
    


        
  
  

 
        
        
     

  
        
          
          

        
        
      
             
              
                           


 

 
   

                
      
   
                
    
 
 
           

      !      
     '             
        

                                        !      

     
        
              
      
 
 
          
     
                   


       

     
      )

8 4  - , 4  + 8  ) 2  , 5 2         
  
     
        
          
  

 
 

        !   

   
      
             
      
   
  
             
  &          


           
             
    
        

       
  
             
   

 

      
        !                 
           '         
                      
    


                  !        
             
 

13
       !                        
 
     
                    
      
           

                   !           &                           
          
           !   

     
           

          
       
    
                  
           !       

RPC, MOM, obiecte distribuite, middleware orientat pe baza de date, middleware

        
 
 
   

tranzacţional (include monitori TP şi servere de aplicaţii) şi servere de integrare



  
4  5 3 4  , 5  4
+ , 4  - 8 8    
   
         '   
        !           
      

                                 
           
     
     
   

                   
  


  
     
     
       
   #      $  $ 

               
                 # 
   

 
               
    
       
        
 

( ) * + , - . / .  / ( + 2  3 ) 5 2 - , 4 -
  
4  5 3 4  , 5  4
+ , 4  - 8 8  


&        
        
  


     
&                   
                 
   


       
                 
&      
   
      
        
 &                
           


       
             
      !       

&                               

&  
 

         
       
  

    
 
 
              
    
      
          
        
 


  
& 
         
         
  
    

)

8 4  - , 4  + 8 5 , ) 4 2 3 - 3 7 4  4  - 4 
     
    !                        
     


            
 
      
 
     '         
         
 
   
            
     


            


                                    

       
   
   
       


   
       
     
                  !            
          
  
        
       


         
         '        
                        
     
                 
   

  
       
  
    
          
 
            
             
                

                                         
    

Mesajele au o structură (schemă) şi un conţinut (date). Se pot asemăna cu bază de date

cu o singură înregistrare care se mişcă între aplicaţii printr-un mecanism de mesaje. Există
două tipuri de modele pentru MOM: unu la unu şi coadă de mesaje (MQ). MQ permite
fiecărui program participant să lucreze fără a fi întrerupt de nivelul middleware. Deoarece
software-ul MQ (seria MQ de la IBM, MSMQ de la Microsoft) gestionează distribuţia de

14
mesaje de la un program la altul, coada manager poate optimiza performanţa folosind metode
de prioritate.

Figura 1.11 Middleware orientat pe mesaje

Pericolul ca mesajele să se piardă când are loc o cădere de sistem există. Majoritatea
software-ului MQ permite ca mesajele să fie declarate ca persistente sau stocate pe disc la
anumite intervale de timp, oferind astfel o protecţie.

Obiectele distribuite sunt clasificate ca fiind middleware, deoarece facilitează

comunicarea între aplicaţii. Obiectele distribuite sunt programe-aplicaţii de mici dimensiuni
care folosesc interfeţe şi protocoale standard pentru comunicare. De exemplu, dacă se creează
un obiect distribuit CORBA care rulează pe un sever UNIX şi unul care rulează pe un server
NT, folosind un protocol standard de comunicaţie, obiectele pot face interschimb de
informaţie şi funcţii (acelaşi standard – CORBA, acelaşi protocol – IIOP (Internet Inter ORB
Protocol)).

Există două tipuri de obiecte distribuite: CORBA şi COM (Component Object Model).
CORBA este creat de OMG în 1991 şi este mai mult un standard decât o tehnologie oferind
specificaţii pentru crearea unui obiect distribuit. COM este creat de Microsoft şi include
interfeţe standard şi protocoale de comunicaţie.

Middleware-ul orientat pe baza de date se referă la orice middleware care facilitează

comunicaţia cu o bază de date, fie cu o aplicaţie, fie între mai multe baze de date.
Dezvoltatorii folosesc acest tip de middleware ca pe un mecanism de extragere a informaţiei
dintr-o bază de date locală sau la distanţă. De exemplu, pentru a extrage informaţia dintr-o

15
bază de date Oracle, dezvoltatorul trebuie să apeleze un middleware orientat pe bază de date
pentru logarea la baza de date, cererea de informaţie şi procesarea informaţiei care a fost
extrasă din baza de date (Figura 1.12).

Middleware-ul orientat pe baza de date lucrează cu două tipuri de bază de baze de

date: CLI (Call Level Interface) şi middleware nativ pe baza de date.

CLI-urile reprezintă API-uri comune, care oferă acces la baze de date folosind o interfaţă
comună bine definită. De obicei, CLI lucrează cu baze de date relaţionale. Acesta este cazul şi
Open Database Connectivity (ODBC) de la Microsoft. ODBC-ul foloşeste o interfată pentru a
facilita accesul la o bază de date şi drivere pentru a gestiona diferenţele între bazele de date.
ODBC-ul oferă un acces simultan, la baze de date multiple – arhitectura ODBC presupune
existenţa unui driver manager care sa faciliteze comunicaţia între diferite baze de date.

Figura 1.12 Middleware orientat pe baze de date

JDBC de la JavaSoft este un alt exemplu de CLI. JDBC este o interfaţă standard care
foloseşte un singur set de metode Java pentru a facilita accesul la baze de date multiple. JDBC
seamană cu ODBC şi funcţionează de pe orice aplicaţie Java: applet, servlet, JSP, Enterprise
JavaBean (EJB).

Monitorii TP sunt prima generaţie de servere aplicaţii ca fel ca şi produsele

middleware de tip tranzacţional. Acestea oferă un mecanism pentru a facilita comunicarea
între două sau mai multe aplicaţii (Figura 1.13) precum şi o locaţie pentru logica aplicaţiei.
Exemple de TP includ Tuxedo de la BEA Systems, MTS de la Microsoft, CICS de la IBM.

16
Figura 1.13 Monitor TP

Monitorii TP se bazează pe conceptul de tranzacţie – o unitate de lucru cu un început

şi un final. Raţionamentul este că dacă logica aplicaţiei este încapsulată într-o tranzacţie,
atunci tranzacţia este fie finalizată sau anulată complet. Dacă tranzacţia a actualizat resurse
aflate la distanţă (baze de date, cozi), aceste actualizări vor fi anulate de asemenea.

TP asigură două servicii importante. Pe de o parte, TP oferă servicii care garantează

integritatea tranzacţiilor (serviciu de tranzacţie), iar pe de altă parte, un monitor TP asigură
managementul resurselor şi servicii de management pe termen lung (serviciu de aplicaţie).
Cele două servicii sunt ortogonale.

De asemenea monitorii TP, oferă conectori la resurse ca baze de date, alte aplicaţii sau
cozi. Aceşti conectori necesită o dezvoltare de aplicaţie sofisticată pentru a comunica cu
tipurile variate de resurse. O dată conectate, aceste tipuri de resurse sunt integrate în
tranzacţii. Ca urmare, aceşti conectori pot fi reconstituiţi dacă apare o cădere de sistem.

Serverele de aplicaţie definesc segmentul pieţei de middleware cu cea mai rapidă evoluţie. Cu
toate acestea, tehnologia serverelor de aplicaţii nu este nouă (monitorii TP pot fi consideraţi
servere de aplicaţii datorită caracteristicilor comune). Majoritatea serverelor de aplicaţii sunt
middleware Web şi procesează tranzacţii aparţinând aplicaţiilor Web. Noutatea acestor

17
servere de aplicaţii este că folosesc limbaje moderne ca Java în locul celor tradiţionale
procedurale ca C şi Cobol (ceea ce se întâmplă la monitorii TP).

Figura 1.14 Arhitectura unui server de aplicaţie tipic

Mai simplu, serverele de aplicaţii asigură posibilitatea accesului la alte aplicaţii şi fac
posibilă procesarea şi resursele necesare connexiunilor. Aceste resurse includ baze de date,
aplicaţii ERP, şi chiar şi aplicaţii tradiţionale de tip mainframe. Serverele de aplicaţii oferă
interfeţei utilizator mecanisme de dezvoltare. În plus, oferă de obicei mecanisme de amplasare
a aplicaţiilor pe platforma Web.

Producătorii de servere de aplicaţie consideră că produsele lor au o tehnologie ce

permite rezolvarea problemelor de integrare a aplicaţiilor. Ca urmare, serverele de aplicaţie ca
şi monitorii joacă un rol important în domeniul integrării aplicaţiilor. Mulţi dintre producători
încorporează tehnologii de gestiune a mesajelor, transformare şi rutere inteligente, servicii
care sunt native serverelor de integrare.

Serverele de integrare reprezintă partea de vârf a middleware-urilor pentru integrarea

aplicaţiilor, sau cel puţin potenţialul acestei tehnologii. Serverele de integrare pot facilita
schimbul de informaţie între două sau mai multe aplicaţii sursă sau destinaţii şi poate face
diferenţa între semantincele aplicaţiei şi platforme. Ca urmare, această tehnologie se
potriveşte perfect cu integrarea aplicaţiilor.

18
Figura 1.15 Servere de integrare

Serverele de integrare pot apărea în multe aplicaţii folosind reguli comune şi motoare
de rutere. Ele pot transforma schema şi conţinutul informaţiei pe durata transferului între
aplicaţii şi baze de date.

Serverele de integrare sunt servere care gestionează mesaje între două sau mai multe
aplicaţii surse sau destinaţie. În plus, aceste servere transformă schemele de mesaje şi
modifică conţinutul mesajelor. Serverele de integrare pot avea întradevăr funcţii adiţionale,
incluzând un motor şi o interfaţă de integrare a proceselor precum şi un mecanism de
management.

Importanţa serverelor de aplicaţii este în funcţie de poziţia ocupată de acestea în cadrul

companiei. În general, serverele de integrare nu sunt o tehnologie de dezvoltare a aplicaţiilor
ci mai degrabă sunt o tehnologie care permite comunicarea între mai multe aplicaţii – fără să
presupună existenţa unui schimb de informaţii despre natura aplicaţiilor între care se face
schimbul de date. Pe scurt, serverele de integrare gestionează informaţia între baze de date şi
aplicaţii.


     
             
                  
   
    
       
        
          

19
                 
        


       
    
            
   

  


     '        
       

  
   &         
               
        
             
      

 
       
  
                 
    

     '        
           
                

 
 
      
 

    
  
        
 
     '           
       
             


        
      
                    
             
       
      
          
 


             

 
       
         
    '      
         
 
   
                          

          
      
                             
         
        
   
         


       
                           
       
             
            
 
     

         
        
                               


         
           
  
           
      
           
           
 

 
      
   
     
  

      
                             
      
           #     

$  $ 

( ) * + , - . / .     , 4 7 , 4  4 2 3 - , 4  )  7 8 6 3 4 3 - + 2 5 ,
- 3 4  5  7 8 4 4  - +  )  7 8 4

             
       
  
    
    
      
 
 
      
    
    
  

  
 
    
      
  
        
     
   
     
  
 
  
 
     
    


   
  
 
       
       
        
  
        
    
          
  
   

    
               '   
         
             
 
        
                        

          
       
  
     
  
     
        
         
             

      

20
                
          
             
 
     
                
             

                     
     
       
 
  

      
            
   
              

                       
      
           
      


 
             !      #     

$  $ %

Pentru ca aplicaţiile ce folosesc XML să poată fi integrate, ele trebuie să externalizeze

informaţia sub formă de XML. Tehnologia middleware-XML gestionează extragerea
informaţiei din sistemul sursă, conversia ei în XML şi plasarea informaţiei în sistemul
destinaţie, Tot procesul fiind automat şi transparent pentru utilizator. Aşa cum s-a mai
specificat, XML este bazat pe text, şi astfel o informaţie care în mod normal poate fi stocată
pe 512 KB, se poate mapa într-un fişier XML de 20 ori mai mare, acest fapt reprezintând unul
din dezavantajele utilizării XML (Figura 1.17).

Figura 1.17 Extragerea informaţiei prin parser XML

Legătura între XML şi middleware este clară deoarece tehnologia middleware

realizează partea de transfer efectiv de mesaje care încapsulează XML şi se asigură că acele
mesaje pot fi înţelese de sistemele destinaţie. Middleware-ul gestionează şi interfeţele cu
aplicaţiile sursă şi destinaţie şi mută informaţia.

XML-ul joacă un rol mai mic în domeniul integrării aplicaţiilor în cadrul unei
companii. Practic, în aceste cazuri sunt alese alte standarde şi metode de integrare din motive
de eficienţă. Totuşi, datorită descentralizării controlului asupra informaţiei, XML devine din
ce în ce mai important. Multe companii ca Oracle-PeopleSoft şi SAP folosesc acum XML ca
interfaţă nativă pentru sistemele lor. Oracle-PeopleSoft deja a definit un produs, Open
Integration Framework, care foloseşte XML. Mai mult decât atât, producătorii de sisteme de

21
 gestiune e bazelor de date ca Oracle, Sybase şi Informix oferă mecanisme care permit XML-
urilor să citească şi să scrie direct în baza de date.

Rolul major al XML este în domeniul integrării aplicaţiilor între mai multe companii.
Standardele XML oferă valoare suplimentară prin includerea nivelurilor de metadate comune
care pot exista între unul sau mai mulţi parteneri membri ai tranzacţiei, şi chiar prin
includerea mesanismelor de trasformare standard ca XSLT.

Cele mai relevante standarde XML folosite pentru integrarea aplicaţiilor sunt:
    
     
 
         

 
   
    
                    

                  
   . .

5  4 3 3 -  4 3

    

   
     '           
             
   

   1
          
                                
  
        
    

 
  
  

 )   - 8 
     
                   
    
  
     


    
         


                                
       
 

        
     

  
    

 (

    
  
       
          

         &        
         
 
 


       
   
      


   
         

     

      4  -
    
  
         "  &            
   
  

         
   

          
       
  

   + 4 , 
    
     
"  &           
     
         
    
  

   

                  

XSLT este un limbaj proiectat să transforme un document XML într-un altul, modificând
atât schema cât şi conţinutul procesului. Documentele XML sunt ca nişte mesaje. Cum fiecare
aplicaţie are un set unic de semantici, documentele care circulă între aplicaţii trebuie să fie
transformate (Figura 1.18). Atât structurile de date, cât şi conţinutul trebuie să fie corecte din
punct de vedere semantic pentru a fi încărcate în aplicaţia ţintă. Dacă datele nu au formatul
necesar, atunci operaţia de actualizare nu va reuşi.

22
Figura 1.18 Transformarea documentelor XML prin XSLT

În plus, XSLT poate realiza şi alte tipuri de procesare de text şi operaţii de

transformare, care includ crearea formatelor de date standard bazate pe text ca PDF-uri sau
alte formate.

Transformarea unui document XML folosind XSLT necesită doi paşi. Primul pas
constă într-o transformare structurală, unde datele sunt transformate, de la o structură de
intrare la o structură de ieşire. Acest pas implică selectarea datelor, gruparea lor, sortarea lor,
sau agregarea lor în funcţie de necesităţile trasnformării. De exemplu, în cadrul unui
document XML se poate face conversia de la dolari americani la franci francezi. Această
transformare este bazată pe o rată de conversie valutară, fie cu o valoarea statistică sau citită
dintr-o bază de date aflată la distanţă.

C4.2. ebXML

ebXML este un produs al colaborării dintre UN/CEFACT şi OASIS. Acest standard a

fost construit pe baza XML ca şi alte standarde Internet şi servicii Web. Scopul său este
crearea unei infrastructuri pentru comerţul electronic bazat pe informaţie şi procese. ebXML
este considerat un standard bun fiind folosit de cei care automatizează B2B.

Unicitatea ebXML-ului este dată de completitudinea acestuia, adresând probleme ca:

• procese;

• managementul tranzacţiilor;

23
 • semantici;

• notaţii;

• securitate;

• acorduri;

• standarde legate de transferul de informaţie;

• standarde legate de structurarea informaţiei;

Cu toate acestea, completitudinea ebXML-ului poate fi considerată un factor ce

limitează datorită duratei pe care o necesită pentru a se plia pe un domeniu.

Standardul ebXML a fost creat pentru a înlocui EDI, sau alte standarde folosite în
comerţul electronic. El este un sistem de mesaje XML pentru schimbul de informaţie şi un
depozit care permite accesul simultan la informaţie. Sistemul de mesaje suportă orice tip de
date, tranzacţii EDI şi informaţie binară. Mai mult decât atât, ebXML suportă acorduri de
tranzacţionare între parteneri – o funcţie fundamentală a subsistemeleor partener EDI-ebXML
poate fi folosit astfel pentru a reprezenta acordurile de servicii de afaceri.

Ca şi alte standarde (ebXML-ul nu este un produs) vine cu un set de reguli care permit
producătorilor de aplicaţii şi integrare de aplicaţii să-si proiecteze produsele pentru a susţine
acest standard.

C4.3. BPEL4WS – Business Process Execution Language for Web Services

BPEL4WS este practic un limbaj standard pentru integrarea proceselor şi se foloseşte

de conceptul proprietăţilor mesajelor de a identifica datele relevante din mesaje. Folosind
acest mecanism, proprietăţile pot fi vizualizate în două modalităţi: transparent şi opac.

• Datele transparente afectează protocoalele de afaceri publice;

• Datele opace sunt în primul rând asociate cu sistemele back-end (afectează

protocoalele de afaceri prin nedeterminare).

24
 BPEL4WS defineşte un model şi o gramatică pentru descrierea comportamentului
unui proces folosind interacţiunile dintre proces şi parteneri. Aceste interacţiuni cu partenerii
apar prin interfeţele serviciilor Web, iar structura relaţiilor la nivel de interfaţă există într-o
entitate cunoscută ca serviciu link. Misiunea unui proces BPEL4WS este să descrie cum
interacţionează cu aceşti parteneri, definind un proces de afaceri şi incluzând o logică de
coordonare. Cu ajutorul acestui standard, se pot procesa excepţiile şi defini cum activităţile
individuale sau compozite dintr-un proces sunt compensate în cazuri în care excepţiile apar.

Există două concepte majore care trebuie evidenţiate când se consideră standardul
BPEL4WS în contextul integrării aplicaţiilor:

• Mai întâi, un proces BPEL4WS poate defini un protocol de afaceri utilizind conceptul
de proces abstract şi oferind un mecanism pentru identificarea datelor relevante pentru
protocol ca proprietăţi ale mesajelor care prin folosirea valorilor nondeterministice
ascund proprietăţile private.

• În al doilea rând, este posibil ca BPEL4WS să definească un proces de afaceri

executabil care include logica şi starea procesului. Acest mecanism gestionează
conceptele de integrare a proceselor fundamentale.

BPEL4WS există ca o extensie a mai multor specificaţii XML ca:

• WSDL 1.1

• XML Schema 1.0

• Xpath 1.0

În esenţa sa, BPEL4WS este o secvenţă de activităţi:

1. apelează serviciul Web

2. apelantul aşteaptă ca mesajul să opereze pe interfaţa serviciului pentru a fi apelat de

un serviciu extern

3. acesta generează un răspuns la o operaţie de intrare-ieşire

25
 4. aşteaptă o anumite perioadă de timp

5. indică că a apărut o eroare

6. atunci serviciul se încheie

7. sau nu se întâmpla nimic.

BPEL4WS oferă un set de facilităţi pentru refacerea sistemului după apariţia unei erori
în timpul execuţiei unui proces, sau tratării unei excepţii.Acest standard se foloseşte de
capacităţile de tratare a excepţiilor încorporate în WSDL. Mai mult decât atât, există noţiunea
de compensare, în sensul că permite proiectantului procesului să implementeze acţiuni de
compensare pentru anumite acţiuni ireversibile. Acest aspect este tratat în BPEL4WS folosind
noţiunea de scop. Scopul este o unitate de lucru pentru compensare.

BPEL4WS are potenţialul de a deveni un standard bazat pe limbaj pentru integrarea

proceselor, şi permite crearea modelelor pe o singura tehnologie de integrare aplicaţiilor, fără
a face transformări asupra codului.

C4.4. SOAP, WSDL, UDDL

Simple Object Access Protocol (SOAP) defineşte un format XML bazat pe mesaje
care este folosit de aplicaţiile bazate pe servicii Web pentru a comunica şi interopera între ele
pe Web. SOAP este un standard pentru codificarea mesajelor în XML şi care apelează
funcţiile în alte aplicaţii. Este analog cu Remote Procedure Calls (RPC) folosit de tehnologii
ca DCOM sau CORBA, dar elimină o parte din complexitatea utilizării acestor interfeţe.
SOAP permite aplicaţiilor să apeleze funcţii din alte aplicaţii, care rulează pe altă platforma
hardware indiferent de sistemul de operare şi limbajul de programare.

26
Figura 1.19 SOAP oferă mecanisme de comunicare între client şi server

Web Service Description Language (WSDL) este o colecţie de metadate despre

XML bazat per servicii folosit pentru descrierea scopului unei afaceri şi cum se accesează
electronic serviciile acestora. Bazat pe SOAP, WSDL specifică procedurile pentru
descoperirea informaţiei tehnice şi funcţionale despre serviciile Web pe Internet.

Un document WSDL este descris de un număr de elemente:

• Definiţii tip, pentru elementele de date (în mod normal utilizând XML Schema)

• Definiţii de mesaje, care comprimă unul sau mai multe elemente de date

• Definiţii ale operaţiilor, care reprezintă descrieri abstracte ale acţiunilor care pot fi
suportate de serviciu, şi care definesc care sunt mesajele de intrare sau de ieşire

• Definiţii PortType

• Definiţii de conectare, care descrie conexiunea între PortType şi protocoale (SOAP,

HTTP, GET/POST)

• Definiţii de servicii

27
 Ca urmare, se poate spune că WSDL oferă o abordare standard serviciilor Web. De
asemenea, WSDL oferă un mecanism automat de generare a proxy-urilor pentru serviciile
Web folosind un limbaj standard. Acest standard este analog IDL (Interface Definition
Languages) care se găseşte atât în COM cât şi în CORBA. Cu alte cuvinte, este un simplu
contract între client şi server.

WSDL defineşte o gramatică XML pentru descrierea serviciilor reţea ca o colecţie de

puncte finale de comunicaţie care pot face transfer de informaţie. Definirea serviciilor WSDL
oferă o modalitate pentru automatizarea comunicării între aplicaţii (Figura 1.20).

Figura 1.20 Definirea serviciilor prin WSDL

Universal Description, Discovery and Integration (UDDL) este un standard pentru

catalogarea şi publicarea descrierilor WSDL asociate serviciilor Web care sunt disponibile pe
Internet. Într-un mod asemănător căutării informaţiei în Pagini Aurii, la fel sistemele de
comerţ pot căuta în registrul UDDL serviciile Web, apoi pot prelua parametrii de interacţiune
şi pot interacţiona efectiv cu serviciile Web găsite folosind SOAP.

28
 Figura 1.21 UDDI

Specificaţiile UDDI ţintesc să definească un mecanism comun pentru publicarea şi

căutarea informaţiei prin servicii Web. Creatorii UDDI (IBM, Microsoft, Ariba) încearcă să
creeze un fel pe Pagini Aurii, dar pe internet. Prima generaţie de specificaţii este acum
disponibilă pe piaţă.

 


  
 
   

       
$ 

   
        
              
       
   
      


                                
 
                 
                
           

          
                 
    
                       
                      
  

        

     
    
         
      

             
               
  
 
                 
              '    

           
           
     
            
          &              
  
  
     

                        
 
        
   

        
        
                  
         

      

$ 
           

         
    
       

  
       
               

  
       
        
        

   
                
          
       


 
               
                 

   
           
           
               

29
 %   
      
          
       

  
         '
      

 
      

$   
    
      
  

$ $    
         

$   &      
              
 



           
   
   

         
              
     
   
 
           

   
               

• Abilitatea de a extage şi importa date;

• Capacitatea de a comunica informaţii prin intermediul protocoalelor Internet,
bineînţeles cu acoperirea cerinţelor necesare de protecţie şi securitate a datelor;
• Posibilitatea de a dezvolta noi procese economice în manieră dinamică.


   
             

 
 
  

 
  

 
    

   

     

   
    

    

                
   
    
 
  
    
  
   





     


   
  
      
   
 

Aceste piese care vor fi combinate sunt:

• Diverse platforme şi medii de operare
• Multiple aplicaţii (proprii sau achizitionate câte una sau integrate în suite ERP)
• Diverse baze de date şi sisteme de gestiune a acestora,
• Unităţi organizatorice dispersate teritorial.
În literatura de specialitate4[1] sunt descrise patru stadii distincte ale procesului de
integrare a sistemelor (fiecare dintre acestea se definesc individual, au proprietăţi, aspecte şi
complexităţi distincte):

     

  

      


•

     

  
        


•

       
   

  
 
   

 


 
•

      

 

   

•

       
  
  

        
  
        

30
 1. Integrarea hardware, adică interconectivitatea
2. Integrarea software, adică interoperabilitatea
3. Integrarea datelor şi a depozitelor de date, adică integrarea semantica
4. Integrarea reţelelor de comunicaţii, care înseamnă interconectivitatea,
interoperabilitatea şi integrarea semantică
5. Descrierea şi integrarea noilor procese de afaceri cu noi performanţe tehnologice
6. Încorporarea cunoştinţelor în noile procese de afaceri şi în noile tehnologii
informaţionale
7. Integrarea performanţelor umane în procesele electronice de afaceri

           

      
                

 

   



       
     

            
      


Presupune analiza modalităţilor prin care echipamente şi tehnologii diferite lucrează

împreună.
Sunt incluse, de asemenea, aplicaţiile de partajare a perifericelor, transferurile de
fişiere, crearea căilor de comunicaţie dintre diversele componente.
Aplicaţiile de bază, funcţionalităţile şi modurile de funcţionare, legăturile pentru
următoarele stadii se stabilesc la acest nivel.

            

      
              

 
          
   
  
        
  

       


     
        

       
   

       
 
   
       
  
          


Interoperabilitatea este deosebit de importantă mai ales în domeniul bazelor de date,

unde aplicaţiile sunt complexe şi se cere compatibilitate intre platforme.
Portabilitatea ne permite să scriem soluţii într-un mediu, apoi să îl transferăm în alte
medii. Standardele de interoperabilitate ne permit să construim legături între aplicaţii care
funcţionează pe platforme complet diferite.5[2]
Este de dorit să se ştie ce standarde vor deveni universale (cum ar fi TCP/IP) şi care
vor eşua.
Modelul de Maturitate al Standardelor (Standard Maturity Model-SMM) poate fi
folosit pentru a determina standardele şi a prezice cât timp este necesar unui standard pentru a
atinge completitudinea.

31
 SMM are 5 niveluri (Tabel):

                
        


Nivelul 5 - ”Adecvat din punct de vedere funcţional”

Nivelul 4 - Multe aplicaţii folosesc versiuni ”adcvate funcţional”
Nivelul 3 - Este aprobată versiunea standardului ”adecvată funcţional”
Nivelul 2 - Este propusă versiunea 1.0 a standardului
Nivelul 1 - Mulţi recunosc problema.
Nivelul 0 - Puţini realizează că este o problema.

• La Nivelul 1 al SMM, toată lumea ştie că există o problemă, dar soluţiile sunt
proprietare.
• La Nivelul 2, vânzătorii sau întreprinderile colaborează la noul standard.
Standardul nu este complet deoarece există întotdeauna lipsuri şi ambiguităţi în
prima încercare a unui standard, dar această versiune incipientă este înaintată unei
instituţii de standarde - cum ar fi Consortiumul W3 sau OASIS şi comentariile
sunt aşteptate.
• La Nivelul 3, standardul a fost revizuit de câteva ori şi acum este complet
funcţional. Se referă la problemele tehnice pentru care a fost propus.
• La Nivelul 4, cele mai multe aplicaţii noi şi cele mai noi instrumente
implementează standardul.
• Maturitatea completă este atinsă la Nivelul 5. Aici cele mai multe aplicaţii suportă
standardele de interoperabilitate şi cele mai multe platforme folosite suportă
standardele portabilităţii.



  

  
   

  


    
   
   
    
     
      

   
     
  
  
   
                 

 
       


   




   
     

 
 

       
       


 
   


       
 
    
    
     
   
       
   

 
 
 
    

 
   

    
            

32
  


  
 
       
 
   
  

•


    
       
     
  


     
   

•
 
 
  
     

 
 
  



 
   
       
 
 
    
  

               
    
        

    
 
  
   

   
     

  
  

 

    


   
   
  
    
    




   
      
    

     

  

     

    
   
  

   
 
   
 
           

   

 

 

        
          
  

     
    
     

 

   


 
              
 

 

    
   
      
          
  
  


 


  
        
  
 
           
    
             




     


 
 
  
   
 

       
 
   
         

    


       





  
        
  
   

  
 


  
 
   




 


   

  
   

 
 
   
 
     
     
       
    
   

    
   



   

   
            
 
     
  
 
  

 



   
      


 


   
  
          
      
           



  
        
 


     

   
   


  
     
 
      
 

   
  
       
  

   
  
  
   



       
 

    
      

    

 
      
 
 



  
        
      
       
  
  

       
 
  
 
     
     
 

  
      
   
                       
       
  
  

  


      

      
 
  



  
 
       
    
                 


    

 
    
   
   



  
   


    
              
  
     

         
  
  
   
       
   
  
     

    
     
   
      

 
      
     
   
    
  


   
 
  
     





 
       
  
  
 
   



 



          
       
  
  
 
  
   

           
 


 
      
   
 


   
      
          
  
      
 
   
   


      



  
        
 


           




 
    

33

   
             
    
   
      


          

    

     
  
   
   
  


   

 

 
      

   


  
    

   

   

  
   
  
      

            



             
 
 
     

Eforturile sunt îndreptate spre raţionalizarea datelor, termenelor, scadenţelor şi

planurilor.
Accente deosebite sunt acordate accesibilităţii datelor şi minimizării erorilor umane în
crearea definiţiilor standard şi a formatelor pentru date.
Pentru integrarea semantică nu este suficientă simpla implementare a sistemelor de
gestiune a bazelor de date, datele trebuie să suporte un proces de raţionalizare pentru
utilizarea lor cu acurateţe.

  
     
 
  
   
 

         
     
    
   
   
   
      
       


  
 
 

 
 

        
 

    
     
     
   
    
 
       
        

            


  
   
       
 
      
   
   
    
 
       



   
   
  

    
  



    
    

   
 
      
   
  
 

  
  
 
  
  

 
 



            
    
 
   

   
  
         
 
       
   
   


 
       

  
  
     

         
 
   
    
  
 
     


  
             
    
 
    



      
    
          


 
  
           
 
   
   

 


 


    






   



      
        

   
  

  


 
      
  
  
        


  
 
   

   
           
 
 

 

 
   




        
 

  
 
   

    
 
 


 
 






  
    

 

   

    


      

 
  
  

  
        
   
   

           
 
  




 

 
      
      

               



 

 
 
                              
 
   


   

 

     
 


         
 

        
   

34
  
   
         
 
        



     
   
       
  
 


             
   
   



       
  
 

                  
    
  
     
   
  
 


 

     
 



       
    

   



                       


     
 


  
 


           
   

    
  
   
    

              
     

           
   
  



             
          
 



 


   
               
 


      

 
   

    
   
   

       
   

   
 

                            
    
  
   
  

      



   
    

   
 

      
   
     
    

     

   
    
 

 
  


          
  

 
     


  
   
  

 

 

  

      
 


  

   
 

              



   
  

  
     


   
   

     
 
      

      
 


   

 


 

                       
   
     
      


   
        


  
 

   
    

       
 
  






  

  


    



 
 
 
 

           
    
    


 
    
  

 

 


 
 
    
  
  
 
  
    

      
         
    
     
 

 
   
  


 
  
 
 
 
             
      


 
      

 
              

          
 

   

 

     
  
 
 
 
    




   
    



   
   
  
         
  
    

patru factori cheie

       
             

   

     
 


 

        

       
                

 

 
     

 
 

  

 
       



    
  

  
     

 

 

 
  
 

      
 
 
        

 
     

 


 
 
               


  
   
       
  

    
    
 
   

       


   

      
        
              

 

 
 
    
 
       

          
    
   
       

 

   
   

    

35
            
 


 

     
             
 

 

      
 
              
 
  




 
   
  

       

      
      

   
    
     
        

  


            
          
             
     
      
   
  
     
   

    
 
         


   

   
     

 
 

 
 
 
   


     
   

   
   
    
  
                 
  
     

     



         
  


            
  
    

  

    
 
            

 
    
            
          


 
 

 
    
        



   

        



          
   
  
 
      
          
   


           
    

  

       
             
 

       

 

   
  

   

   
 

       
       


      
          




       

 
  


      
 
            
           

   

 
  
     

      



     
 
   
 
     

        
  
    
     
  
   

  


 

  
 


      
   
  

 


  

       
 
   
  
 
        
       


     


   

         
   
        
    
 
     

      
 
  
 

  
  

          
           



  
    
  
   

  


     

 
 
              
    



   
             

 

   
  
  
 
  
   
 
 



   
     

   
   


 
     

   


   
     
   
   


  
  


  


 

 
             
   



 
   

       
 

 

   
 


     

      
 
 
 
 
  
   

 
      

      



   



   
  

   
     
 
     

                


        



 
       

 
         

    
  
 
           

       
 

        
 
  
   
   
        

  
 

              
          

     
             
 

   
 

 
      


   

 


   
      
 


   
    

  


  
   
    
 
       
  
     
 
 
  




    

  
  



          

          
  
   

   

36
 

            
   
      
  
   

    


 

      
     



      


      

 

      
 
 




   
 

   
               
     



   
  


   


 


 
 
 

 
    
   
       



 
  


  

         
  

         

 

         
       

 
  

 
       

   
  
        
 

            

 

  

   

 

       
  
    
   

 
  

       



       
     


   
 

 
  

 


   
 
 
      


  

 
 

                


 


 
  
               
  
   

         

 
         
     
   

       
    



    



    


 
      

     
 

  
 
 
  



              

    
   

  
  
  
      
    
  


         
    

 
   


    
      



     

    


 
  
  
   
    
    


   
  

 
  
              
                

     
          

  
   
   
 
   
 



   
 

 

           
  

     
           
  

     

  
 
         

 
             

 
 
       

 
   

  
    
 
  
  



            
   
      


     
              
  
   
 
  
    
 

     

  
   
 
        

                 
 

  



          
 


    
     
                
    
  


  


    
 


   

  

     
  

  
   
 

  
 
 
 
             
 
    

 
  
  


    

 

    
        


     

  
    

   
 
    
  
  

   
  
   
      
           
        
       
 


 
     
 

   
  
         

      

       
          

 
 






 
 

   
           
 


 
  
 
          
 



      
             

   
    
   
   



       
 
 
 
   

         

      
   
      
   








          
      

 
  
 
 

   
    
  

37
           
 
 


 

 
 
 
 
 

 
  
         

 
        

   
  

   
 
  
  

   
 
    


      
          
 


 
   
     
    
                        
   
  
 
 

   

 



 

 
     
   
     

   
  
   
     
  
  
     
      
 
  


    
 
         

 

     

         
  
 
  
   



 

   
 
  
  

 
 

 
  


   

   

          
  

     


         

       


  

  
        

    
           
 

 
         
 

  
 

                
  
   
  
 
  


   
 

   

     
 
     
  
  

   
                

 
  
  
    
         

  

    

  
  
    
   
  
   

     

    
 
  
   

  
                

       
     

          
   

  
  

   
 

    
  


        



     


    
 
 

      
 
  
  
            
  
     

 
      

         
  
    
   
 


          


    

   
  
 
     
    

    

 
  
  

   

  
 
  
 

 
       
  
      
  


     

  

 
       
 

       
 
   
      

  


        
    
 
  



  


  

 
  
       
   
  
  



        

     

 



 
                   

 

 
   
        



  
    
 
  
  
           


 



 

 

          

       
          
  
 
  
    

 
  
  

 


          


   
                  
  
     

 
  
  
 
  

 
   

 
            
 

     


   


  



     
 
  
  
       
  






  
       
 



       

 

   
     
        
     
  

    
        
      
       


  
   

  


 


  
 


             
 
   

 
 

         
        


            
       
        

38
   
    
  

   
 

    
       
 
  
   
         
 

          
    
   


           

        
 
        

  
  


 
  



    
       
      
  
 
    
 




 

      

   


    
 
   
   

    
  
  
   



 
   

    
  
 

   

      
   

  
  
   
   
   


 


      
 

         

   
      


 


      
      
 

        

        

    
   

   
  


   
   
  
           

    

 

       


   
 
 


   

         


   

                  

  
  
  

      

    

  



 




     


   

 
           


   

                  
      

 



     

    


       



    

 



    



   



      
        

   
        
     
          

      
   
     

   
             


   
   




   
    


 

  

   
    
 


         

  
  


   
    
   
   
 


    
 

 

  

  
            
         
          
   

        



                        

 
      
 
      

  
  
   
    

      
 
        
 

 


 

 
 
        
     
 

   
            

     
 



        
    
  


       
  
   
      
          
   



   




    

 


   
     
     

   


 


  
  
   
   

           
           


          
 

   
 
          
  
   

 
  
 
             
  



             
   
         


   


           
              
       

  

 
 

                     




          


 

   
   

  


    
 
   
   
             

      
                              
       
          

   

  
 
 
 
   
         
    
  
       

  
 

    
  
 


                    
   
   

       


             
  

 

39
 
         
      

  

  
  
 


  
 

     
         

   
  
 
 



   

         
 
  
                 

 


 
     
   

  


       
     
     
             
     

 
     

  
  



   

 

 
      

  

 
 

   

                 
      
 
 
             
 


           


            
    
    

  

     

       
   

         


      
   
 



         



 


         

      
    
  

 
     
       
                  

    


 
  
   

   



            
        
 
   
    
  

   

  
 

 
 
 
 


   



 


  


  

      
        
   

   

   
             

      
    
 



    

    

       

  

      



      


    

  
  
 



   

   
  
 

 
       
  
  
  

  
       
  


 


            


   


              
         
  


        
      

  


         
  

     
  
 


                
            
 

 
     
  


    
  
         
            
                
   
  

 




    
 
 
 
   


 

          

      
       

 
 
          
  
       
       
     

  



    
   

 

  
   
 
    
  
    
 

      
         
     


    

   

 
  

 
  
        

          

          

  

       


      
  

       
      
 
   
  
  


  




 
   
               
   
      


 


   
   
     

       
  



              
        
     
 
 

      
 
     


 


         
                       

    
                       

 
   



  
 

        


   


   
 
 
  
  
  
               
   
   
   
 
  
 

Bibliografie
1. Johnston, , Business Integration

 
 


 
 
   
 
      
  
      


Journal, Nov.2004.
2. Myerson, J., , Auerbach Publications, 2002.       
       
      


3. Altman, Ross, ,                 
                  
      


Business Integration Journal, Nov.2004.

4. Cardwell, Rob,

 
 
 
 
 
 
 
 



   

      
  
       

 
 

Business Integration Journal, Nov.2002.
      

   
 

40
5. McGovern David, I, Business Integration Journal, Febr.2003.    
      
     

6. Fotache, D., Hurbean, L., , Editura   

     
           
         


Economica, Bucuresti, 2002.

7. Fusaru, D., Gherasim, Z., Lungu, I.,s.a.,    


  
     
      
      


   
), Analele         
 
           
                   

Universitatii , Seria , nr.4, 2004, p.419-426.  

 
       


8. Gherasim, Z.,                       
   
       
    
   
     

  , Analele Universitatii
   , Seria , nr.6,


   
    
 
       


2006, pag.201-207.
9. Lungu, I., s.a., 

  
   
      


     
     
     
   
  
  



 , Analele Universitatii

, Seria

 , nr.6, 2006, pag.195-200.
  
 
       


10. Lungu, I., Muntean M., Integrarea datelor prin depozite de date, Analele Universitatii
 , Seria
, nr.3, 2003, p.269-275.
 
       


41