Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legenda Craciunului
Legenda Craciunului
Prezentator 1: Ştiţi, dragii mei, cine e Moş Crăciun? …Să vă spunem noi!
Prezentator 2: Ehei, povestea lui îşi are începuturi străvechi, însemnate în textele biblice.
Pentru români, Crăciun este numele păstorului în al cărui staul s-a născut
Hristos, un cioban ursuz, rău, care şi-a pedepsit nevasta, pe Crăciuniţa, pentru
că a primit-o pe Maria în gazdă.
Prezentator 1: Dar apoi, înţelegând minunea care s-a produs, s-a căit şi a devenit credincios.
Iar Dumnezeu l-a menit să ducă întru vecie daruri şi vorbe bune copiilor
cuminţi.
Prezentator 2: Ei, ce spuneţi? Pentru cei care încă nu cred în Moş Crăciun, îi invităm să
asculte povestea noastră
1
Scena II – Casa lui Crăciun
(din carton sau desenată pe o coală mare)
Crăciun (strigând): Babă Iovă, ai măturat casa, ai pregătit bucatele? Că acum e noapte şi vin
musafirii!
Iova: Am pregătit, bărbate!
C: Vezi de pune pe masă din vinul cel mai bun, că vine şi primarul, şi prefectul, şi preotul…
Şi mişcă-te odată, femeie, ce te moşmăieşti aşa?!
I: Bine, bărbate, acuş fug.
Un copil sărac: Nene Crăciune! Nene Crăciune!
C: Ce-i, mă, ce vrei?! Eu sunt nene cu tine, mă?! Ia, vezi, că-ţi dau una! Să-mi spui domnule
Crăciun!
Copilul: Domnul Crăciun, am venit la domnia voastră că mama-i bolnavă la pat, şi-i trebuie
leacuri, şi n-avem bani, că nu ne-ajung nici de mâncare.
C: Ce?! Bani?! Pleacă de-aici, mucosule, până nu-ţi dau două ciomege pe spinare. Leneşilor,
la muncă cu voi!
(spre sală): Auziţi, să-i dau bani! Da’ eu ce mănânc?! … iată că vin musafirii. (strigând):
Babă Iovă, întâmpină pe musafiri!
2
Scena III – Ieslea lui Crăciun
Iosif: Am călătorit mult spre Bethleem. E noapte şi eşti obosită, Maria. Hai să înnoptăm în
acest orăşel!
Maria: Iosif, uite-o casă mare! Poate gospodarii au un locuşor şi pentru noi.
Iosif: Hai să batem! Cioc! Cioc! Cioc!
Iova (deschide uşa): Cine sunteţi şi ce doriţi?
Iosif: Noi suntem din Nazareth. Călătorim de multe zile şi suntem frânţi de oboseală. V-am
ruga să ne primiţi peste noapte să dormim în casa dumneavoastră!
Iova: Oameni buni, eu v-aş primi, dar bărbatul meu este foarte rău şi nici nu vrea să audă de
oameni străini în casa lui.
Iosif: Dar soţia mea, Maria, trebuie să nască. E iarnă, zăpadă şi ger şi trebuie să înnoptăm
undeva.
Maria: Vă rugăm, adăpostiţi-ne măcar în staul!
Iova: Haideţi în ieslea boilor din staul! Văd că-şi este foarte rău, trebuie să naşti. Am să te
moşesc eu.
(Fecioara naşte pe Iisus – puteti scoate de după ieslea improvizată o păpuşă bebeluş înfăşată
în scutece albe)
Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil frumos ai născut!
Îngerii (2 ingeri apar lângă iesle): El este Mântuitorul, Domnul nostru Iisus Hristos, împăratul
luminilor, fiul lui Dumnezeu.
Iova: Maică preasfântă, miluieşte-mă!
(veselă) Mă duc să-i spun unchiaşului meu, Crăciun, că sunt moaşa Mântuitorului lumii.
(Păşeşte spre casă.)
Crăciun:Unde ai fost?! Adu repede cafeaua şi dulceţurile, că vor să plece musafirii! Dar ce-i
pe mâinile tale?
Iova: Ce bucurie,
Ce veselie
Pe noi, Crăciune,
C-a venit pe lume,
La noi s-a născut,
Domnul cel de sus,
Domnul cerului
Şi-al pământului,
Hristos, Domnul cel slăvit,
Cum de mult s-a proorocit!
Crăciun (o împinge pe Iova): Ce-ai făcut?! Ai lăsat musafirii ca să ajuţi o sărăntoacă?
Netrebnico! Cum poţi să crezi aşa ceva? (Îi taie mâinile cu toporişca)
Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile?
Crăciun: Aşa meriţi. Pleacă din ochii mei!
Iova (fuge în staul.): Maica Domnului, mântuieşte-mă!
Maria: Apropie-ţi, moaşă Iova, braţele tale de scutecele preasfinţite ale pruncului!
Iova: Minune, de trei ori minune! Mi-au crescut mâinile la loc! (Se închină şi fuge la
Crăciun.) Iată, Crăciune, că în locul păcătoaselor mele mâini, pe care tu mi le-ai tăiat, fiul
Mariei, Împăratul cerurilor, mi-a dat altele mult mai frumoase, mai albe ca zăpada şi mai
luminoase decât soarele!
Crăciun: Vai, ce minune! Ai avut dreptate. Iartă-mă, Maica Domnului, pentru ce-am fost şi
pentru ce-am făcut! Acum cred în Dumnezeu. Ce pot face ca să-mi spăl păcatele?
Un înger (sau amândoi): De azi înainte vei trăi veşnic! În fiecare an, cât va fi lumea şi
pământul, vei colinda prin ger, prin vifor şi ninsoare, cu traista plină doldora, pe la casele
oamenilor, pe la cei mari ca şi pe la cei mici, pe la cei bogaţi ca şi pe la cei săraci, împărţindu-
le tuturora îmbucurătoarea veste despre naşterea Mântuitorului, a Domnului Iisus Hristos!
Pauză muzicală de trecere spre scena IV
3
Scena IV – Lângă brad