Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din

Iaşi
FACULTATEA DE
CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
Specializarea Inginerie Geotehnică

Măsurarea și controlul
sucțiunii.Modelul
capilar.Echilibrul coloanei de
apă, inălțimea capilară

Masterand: Stefan Bogdan - Vasile

Disciplina: Fizica mediilor poroase

Anul: I (2015-2011)

Semestrul: II
 Fizica mediilor poroase

Ce este sucțiunea?
În teorie, conceptul de sucţiunea pământului a fost elaborat de fizica pământului
încă de la începutul anilor 1900 (Buckingham, 1907; Gardner şi Widtsoe, 1921,
Richards; 1928, etc.). Teoria sucţiunii pământului se bazează în special pe
relaţiile sistemului solid – apă – plante.

Sucţiunea pământului se referă de obicei la energia liberă a apei din pământ. Ea

poate fi măsurată în funcţie de presiunea parţială a vaporilor de apă, fiind
reprezentată în funcție de umiditatea relativă (RH).

Fig.1: Reprezentarea sucţiunii în funcţie de umiditatea relativă și relaţia termodinamică dintre

sucţiunea pământului şi presiunea parţială a vaporilor de apă din porii pământului
Croney(1952) a definit sucţiunea ca fiind fenomenul de reducere a presiunii în
raport cu presiunea atmosferică ce apare în porii pământului. Acest fenomen se
datoreză interacţiunii dintre particulele solide şi apă. În cazul pământurilor
granulare sau cu porozitate mare (nisipuri, pământuri macroporice) sucţiunea este
dată de forţele de natură fizico-mecanică (capilaritate), iar pentru pământurile
argiloase cu porozitate redusă fenomenul apare datorită forţelor de natură fizico –
chimică (adsorbţie).

Tensiunea ce apare datorită interacţiunii dintre apă şi scheletul solid, neglijând

gravitaţia, este denumită sucţiune. Rezultă că atunci când gravitaţia este neglijată
sucţiunea este principalul factor ce influenţează migrarea apei prin corpurile
poroase.

Stefan Bogdan Iunie 2016 2

 Fizica mediilor poroase

După cum se poate observa în figura următoare, apa va migra din zona A, unde
umiditatea şi raza de curbură a meniscului sunt mai mari, către zona B, care are
umidiatatea şi raza de curbură a meniscului mai mici.

Fig. 2: Migrarea apei din Zona „A” spre zona „B”

Pentru a putea determina sucţiunea unui pământ trebuie să se construiască curba
de Sucţiune – Umiditate ce reprezintă variaţia sucţiunii funcţie de umiditate,
caracteristică pământurilor nesaturate.

Valoarea sucţiunii creşte odată cu reducerea umidităţii, valorile maxime fiind

atunci când umiditatea tinde către zero. Un alt factor ce influenţează creşterea
sucţiunii este dimensiunea particulelor. Deci, pentru un pământ cu particule fine
pentru care interacţiunea dintre acestea şi apă este mai intensă, cantitatea de apă
cedată este mai redusă pentru o anumită variaţie a sucţiunii.

În concluzie, sucțiunea reprezintă depresiunea ce apare în porii pământului în

raport cu presiunea atmosferică, fiind astfel o presiune negativă aplicată
scheletului solid, atunci când gradul de saturare, Sr, devine mai mic decât 0.8 .

Suctiunea poate fi determinata si cu ajutorul

senzorului dielectric MPS-1
Senzorul pentru determinarea potenţialului apei în
sol este ideal pentru monitorizarea in-situ a stării
solului pe termen lung. Folosind un circuit pentru
determinarea constantei dielectrice integrat cu o
placă ceramică de înaltă calitate cu proprietăţi
cunoscute (porozitate, curbă de retenţie, etc.), MPS-
1 poate măsura într-un spectru larg de sucţiuni, fără a
necesita mentenanţă.

Stefan Bogdan Iunie 2016 3

 Fizica mediilor poroase

Instalare şi funcţionare:

Senzorul poate fi uşor instalat în sol, după ce se “împachetează” placa ceramică

cu o cantitate relativ mică de sol prelevat din zona de instalare şi umezit pentru a
se asigura un bun contact şi lipsa macroporilor. După instalare, este nevoie de o
perioadă de timp pentru echilibrarea solului umezit cu cel din jur. Aceasta poate
dura păna la căteva ore, în funcţie de tipul de sol. Cablul senzorului se va conecta
la un sistem de achiziţie a datelor (datalogger) şi se vor putea efectua măsurători
pe perioade lungi de timp la intervale prestabilite de către utilizator. Prin
măsurarea constantei dielectrice a plăcii ceramice, se poate corela aceasta cu
conţinutul de apă din porii plăcii. Ceramica fiind standardizată, se cunoaşte curba
acesteia de retenţie a apei, aflandu-se astfel potenţialul de sucţiune corespondent
umidităţii măsurate. Placa ceramică este în echilibru cu solul ce o înconjoară şi
deci are acelaşi potenţial cu solul.

CONTROLUL SUCȚIUNII

• Cunoscand , pentru un pamant curbele de suctiune – umiditate se pot stabili

domeniile de eficacitate a diferitelor modalitati de drenare in functie de
capacitatea de retinere a apei de catre pamant si de suctiunile create de fiecare
sistem de drenare in parte si respectiv estima gradul de saturatie ce s-ar atinge
prin sistemul de drenare ales.
Astfel se poate folosi:
-drenarea simpla gravitationala (coboara nivelul apei 3-4m)
-filtre aciculare vacumale
-drenarea electroosmotica

Stefan Bogdan Iunie 2016 4

 Fizica mediilor poroase

MODELUL CAPILAR,ECHILIBRUL COLOANEI DE

APA ,INALTIMEA CAPILARA
Fenomenul de capilaritate este asociat uneia dintre componentele sucţiunii totale,
şi anume, sucţiunii matriciale. Înălţimea de ridicare capilară a apei şi raza de
curbură influenţează în mod direct relaţia dintre umiditate şi sucţiunea matricială,
pe baza căreia se construieşte curba caracteristică pământ – apă. Aceasta relaţie
este diferită pentru porţiunile de umezire şi uscare ale curbei; diferenţa fiind
explicată de modelul
capilarităţii.
Considerăm un tub capilar
introdus în apă, la
presiunea atmosferică.
Asupra meniscului format
acţionează forţele de
tensiune superficială, Ts,
la un unghi α faţă de
verticală. Unghiul format
cu verticala α, sau
unghiul de contact, este
diferit în funcţie de
aderenţa lichidului la
pereţii tubului capilar.

Stefan Bogdan Iunie 2016 5

 Fizica mediilor poroase

Se considera echilibrul coloanei de apa capilară:

Daca se introduce intr-un vas cu apa un astfel de tub, tensiunea superficiala

va sustine apa la o inaltime hc deasupra nivelului apei din vas.

Se considera echilibrul coloanei de apa capilară:

2
(πd /4)hcγw= πdcos αT

Astfel admitand : α=0, cosα=1

hc=4T/(γwd)=2T(γw r)

T reprezinta teinsiunea superficiala la interfata apa-aer, actionand pe circuferinta

tubului.
o
Pentru apa la 20 C T este de aproximativ0.074N/m

Stefan Bogdan Iunie 2016 6

 Fizica mediilor poroase

Ridicarea capilara este invers proportionala cu diametrul tubului capilar.

Analogia dintre porii pamantului si tuburile capilare permite explicarea
fenomenelor de capilaritate observate in pământuri.
Fenomenul se datoreaza existentei unor forte de tensiune superficiala, care
atrag particulele minerale apa numita apa capilara.
In mod simplificat , porii pamantului pot fi imaginati ca niste tuburi
capilare de demensiuni variabile, in care apa se ridica la o inaltime numita
inaltimea de ridicare capilara.
In zona de saturare capilara toti porii sunt plini cu apa.
Deasupra acestei zone se mai disting doua zone: zona de saturare capilara partiala
si zona discontinua, in care exista in diferite puncte apa capilara de contact unind
particulele.
Orice variatie a nivelului ape subterane este insotita de miscari ale zonelor
capilare si orice pamant este complet saturat pe o anumita distanta hc deasupra
apei subterane.

Stefan Bogdan Iunie 2016 7

 Fizica mediilor poroase

ÎNĂLȚIMEA CAPILARĂ

Sub meniscurile concave specifice apei, exista un deficit de presiune in interiorul

apei in raport cu presiunea exterioara a meniscului.
Acest deficit de presiune mentine menisculul curbat si determina urcarea apei in
tubul capilar pana la o inaltime echivalenta numita si inaltime capilara unde
greutatea coloanei de apa este egala cu tensiunea superficiala cre actioneaza
asupra peretilor tubului , sau care compenseaza deficitul de presiune

2𝜋𝑟 ⋅ 𝑇𝑠 cos𝜃𝑢 = 𝜋𝑟 2 ℎ𝑐 𝛾𝑤
Formula duce la urmatorul rezultat:

2⋅𝑇𝑠 cos𝜃𝑢
hc=
𝑟⋅𝛾𝑤
Daca se introduce in relatia de mai sus tensiunea superficiala a
-4 2 -2 2
apei Ts=7.5x10 N/cm si γw=10 N/cm , obtinem:

0,15⋅cos𝜃𝑢
hc=
𝑟

Stefan Bogdan Iunie 2016 8

 Fizica mediilor poroase

Pentru tuburi din sticla si apa curata :

0,15
hc=
𝑟

• Aceste relatii nu pot fi plicate pamanturilor cu goluri foarte mici ,

pentru că s-ar obtine înălțimi cpilare mult mai mari decar in
realitate . În asemenea situatii , ne putem folosi de relatii empirice
cum ar fi :

𝑐
hc=
𝑒⋅𝑑10

Unde:
2
• C- coeficientul empiric egal cu 0.1….0.5 cm
• e – indicele porilor
• d10- diametrul eficace al terenului
• Din punct de vedere calitativ , inaltimile capilare pentru cateva tipuri
de ppamanturi sunt date in tabelul de mai jos.

•
Stefan Bogdan Iunie 2016 9
 Fizica mediilor poroase

BIBLIOGRAFIE
1. Fizica mediilor poroase – Note de curs – Vasile Grecu
2. Geotehnica – Nicolae Botu , Vasile Musat
3. Mecanica pamanturilor nesaturate -
https://mecanicapamanturilornesaturate.wordpress.com/
4. Revista Constructiilor -
http://www.revistaconstructiilor.eu/

Stefan Bogdan Iunie 2016 10