2.

Care este gradul de vizibilitate a dinţilor la euriprosopi:

a. în poziţie de repaus, dinţii nu se văd;
b. la pronunţarea vocalei ˝a˝ , se văd numai dinţii inferiori;
c. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori, cât şi cei inferiori;
d. la pronunţarea vocalei ˝a˝, dinţii superiori se văd mult, iar cei inferiori puţin;
e. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori în întregime.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

3. Care este gradul de vizibilitate a dinţilor la leptoprosopi:

a. în poziţie de repaus, dinţii nu se văd;
b. la pronunţarea vocalei ˝a˝, dinţii superiori se văd mult;
c. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori în întregime;
d. la pronunţarea vocalei ˝a˝ , se văd numai dinţii inferiori;
e. în timpul surâsului, se văd atât dinţii superiori, cât şi cei inferiori, dar mai mult cei
superiori.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

4. Fluorescenţa este definită de:

a. emisia de lumină vizibilă după expunerea la lumină fluorescentă (UV);
b. este caracteristică dentinei;
c. porţelanurile cu dentină mai opacă au o fluorescenţă similară dentinei;
d. când este excesivă restaurarea este prea gri / prea întunecată;
e. nici una de mai sus.
Răspunsuri corecte: a, b, c,e.

5. Transluciditatea este definită de:

a. structura şi grosimea smalţului şi dentinei;
b. apare la nivelul dentinei;
c. apare la nivelul smalţului;
d. când este excesivă restaurarea este prea gri / prea întunecată;
e. când este redusă dintele apare lipsit de viaţă.
Răspunsuri corecte: a, b, d,e.

6. Puncte cheie în alegerea culorii:

a. se selectează nuanţa la începutul întâlnirii;
b. se selectează nuanţa la sfârşitul întâlnirii;
c. pacientul trebuie să stea ridicat;
d. distanţa faţă de dinţi trebuie să fie de aproximativ 35 cm;
e. distanţa faţă de dinţi trebuie să fie de aproximativ 60 cm.
Răspunsuri corecte: a, c, d.

*7. Care dintre caracteristicile individuale ale sunetelor fonetice este diferită şi caracteristică
fiecărui individ, asemănător amprentelor digitale:
a. intensitatea;
b. înălţimea;
c. timbrul;
d. tonul;
e. armonicele.
Răspunsuri corecte: c.

8. Cum este afectată funcţia fonetică de pierderea dinţilor superiori:

 a. apare un şuierat care modifică timbrul vocii;
b. îngreunează pronunţarea consoanelor F şi V care se aud de mai multe ori ca B;
c. alterează pronunţia consoanelor T, D, Z;
d. alterează pronunţarea consoanei S;
e. alterează pronunţia consonei M.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

9. Care sunt caracteristicile relaţiei centrice:

a. asigură o dimensiune verticală de ocluzie corectă;
b. condilii situaţi în poziţia lor cea mai retrasă, neforţată în cavitatea glenoidă;
c. poziţia de la care sunt posibile mişcările de lateralitate;
d. când arcada mandibulară poate fi deviată de la ocluzia normală;
e. este rezultatul contactului unor suprafeţe ocluzale artificiale.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

*10. În ce poziţie a mandibulei faţă de maxilar se realizează întotdeauna un număr maxim de

contacte de ocluzie:
a. poziţia de intercuspidare maximă (P.I.M.);
b. poziţia de ocluzie terapeutică;
c. poziţia de ocluzie habituală;
d. poziţia de repaus mandibular;
e. poziţia de ocluzie artificială.
Răspunsuri corecte: a.

11. Cum se numeşte ocluzia în care, datorită unor factori legaţi de dezvoltarea ocluziei – factori
fiziologici sau patologici – arcada mandibulară poate fi deviată de la ocluzia normală:
a. ocluzie terapeutică;
b. ocluzia de obişnuinţă;
c. ocluzia habituală;
d. ocluzia de convenienţă;
e. ocluzia de confort.
Răspunsuri corecte: b,c,d,e.

12. Care sunt factorii care influenţează morfologia ocluzală:

a. unghiul de înclinare a traiectoriei condiliene;
b. unghiul BENNETT, respectiv mişcarea BENNETT;
c. distanţa intercondiliană;
d. supraocluzia frontală;
e. nici unul de mai sus.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

13. Care sunt criteriile ocluziei funcţionale:

a. stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în relaţie centrică şi intercuspidare maximă;
a. b. ghidaj anterior armonizat cu mişcările funcţionale ale mandibulei şi posibilităţile
articulaţiei temporo-mandibulare;
b. dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi când mandibula efectuează mişcarea de propulsie;
c. dezocluzia dinţilor cuspidaţi de pe partea nelucrătoare când mandibula face mişcarea de
lateralitate;
d. prezenţa interferenţelor pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate, indiferent de tipul
ghidajului.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

14. Care este importanţa stopurilor ocluzale:

a. în realizarea poziţiei de intercuspidare maximă (IM);
 b. în realizarea poziţiei de repaus mandibular;
c. în procesul de triturare a alimentelor;
d. în menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO);
e. în menţinerea dimensiunii verticale de repaus (DVR).
Răspunsuri corecte: a, c, d.

15. Contactele ocluzale statice pot fi:

a. funcţionale;
b. nefuncţionale;
c. în suprafaţă;
d. absente;
e. interferenţe ocluzale.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

16. Contactele ocluzale funcţionale sunt:

a. contactul vârf cuspid – fund fosetă;
b. contactul versantelor cuspidului cu versantele fosetei;
c. contactul dintre marginea liberă a dinţilor frontali mandibulari şi faţa palatinală a dinţilor
frotali maxilari infracingular;
d. ˝tripodice˝;
e. contactul vârf cuspid – vârf cuspid.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.

17.Contactele ocluzale nefuncţionale sunt:

a. contactul vârf cuspid – versant fosetă;
b. contactul versant cuspid – versant fosetă;
c. contactul vârf cuspid – vârf cuspid;
d. contactul vârf cuspid – fund fosetă;
e. contactul versantelor cuspidului cu versantele fosetei.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

18. Care sunt punctele cheie în comunicarea medic dentist – tehnician dentar:
a. a.pregătirea dintelui;
b. fişa de laborator;
c. c.alegerea culorii;
d. dezinfecţia modelelor dentare turnate;
e. relaţia centrică.
Răspunsuri corecte: a, b, c.

19. Responsabilităţile tehnicianului dentar sunt:

a. să traseze pe amprentă limitele câmpului protetic atunci când este necesar;
a. să potrivească nuanţa conform descrierilor din instrucţiunile originale;
b. să realizeze lucrări protetice în timpul corespunzător;
c. să păstreze o copie a instrucţiunilor scrise pentru o perioadă de timp;
d. să urmeze protocolul de control infecţios corespunzător.
Răspunsuri corecte: b, c, e.

20. O fişă de laborator ar trebui să includă:

a. descrierea generală a restaurării care urmează să fie făcută;
b. informaţii despre elementele de agregare;
c. distanţa dintre punctele subnasale – gnation;
d. înclinarea pantei tuberculului articular;
e. informaţii privind alegerea nuanţei pentru restaurările estetice.
Răspunsuri corecte: a, b, e.
21.Lanţul de transmitere a infecţiei cuprinde:
a. agentul patogen;
b. calea;
c. intrarea;
d. gazda;
e. sursa.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.

22.Controlul infecţiei prin sistemul de barieră include:

a. existenţa unui protocol scris;
b. spălarea mâinilor cu săpun antibacterian;
c. folosirea echipamentelor de protecţie personală;
d. constă într-o serie de proceduri de curăţare;
e. se realizează printr-un proces de curăţare mecanică şi chimică.
Răspunsuri corecte: b, c, d, e.

23.Metodele de dezinfecţie a amprentelor dentare sunt:

a. autoclavarea;
b. pulverizarea;
c. scufundarea scurtă;
d. imersiunea;
e. nici una.
Răspunsuri corecte: b, c, d.

24.Condiţiile ce se impun modelelor pot fi:

a. exactitatea dimensională;
b. rezistenţă la abrazie;
c. manipulare uşoară;
d. confecţionare rapidă;
e. toate.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.

25.Studiul arcadelor dento-alveolare pe model, are următoarele obiective:

a. stabilirea diagnosticului de ocluzie;
b. analiza spaţială a conduitei de tratament protetic;
c. stabilirea poziţiei de relaţie centrică;
d. evaluarea rezultatelor terapeutice la un moment dat;
e. analiza funcţiei de automenţinere.
Răspunsuri corecte: a, b, d.

26.Metodele de studiu ale arcadelor dentare oferă informaţii despre:

a. statusul odontal;
b. planul Camper;
c. c.unghiul de înclinare a traiectoriei condiliene;
d. calitatea crestelor edentate;
e. starea ambrazurilor.
Răspunsuri corecte: a, d, e.

27.Funcţiile sistemului stomatognat sunt:

a. fonaţia;
b. masticaţia;
c. ocluzia dinamică;
d. automenţinerea;
 e. relaţia centrică.
Răspunsuri corecte: a, b, d.

28.Poziţia de RC este:
a. un reper osos;
b. o poziţie constantă;
c. o poziţie care nu poate fi determinată;
d. o poziţie diagnostică;
e. înregistrată şi transferată la nivelul unui articulator.
Răspunsuri corecte: a, b, d, e.

29.Poziţionarea manuală a modelelor în RC se poate realiza în următoarele condiţii:

a. modele de ghips segmentare;
b. stopuri ocluzale doar în zonele laterale;
c. poziţia de RC să coincidă cu IM;
d. să existe point centric;
e. să nu existe obstacole dentare;
Răspunsuri corecte: c, d, e.

30.Inregistrările interocluzale:
a. reprezintă metode de transfer a poziţiei de RC;
b. reprezintă metode de transfer a poziţiei deIM;
c. acoperă părţile moi;
d. materialul utilizat nu trebuie să fie deformabil;
e. reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale şi marginilor incizale.
Răspunsuri corecte: a, d, e.

31.Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare:

a. este o mişcare în plan sagital;
b. este o mişcare în plan frontal;
c. este asociată cu prehensiunea şi incizia alimentelor;
d. este dependentă de înclinarea pantelor condiliene;
e. este o mişcare de rotaţie a condilului pivotant.
Răspunsuri corecte: a, c, d.

32.La programarea articulatorului trebuie să se ţină cont de:

a. informaţiile primite din cabinet;
b. sensul mişcărilor pe care le simulează este invers celui real;
c. braţul inferior e fix;
d. mişcările de coborâre a mandibulei se realizează prin ridicarea modelului maxilar;
e. mişcarea de lateralitate stângă se face prin mobilizarea spre dreapta a braţului superior al
articulatorului.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.