Kinetoterapia în Spondilita

Ankilozantă
 Obiective
 ameliorarea durerii
 menţinerea /corectarea posturii şi
aliniamentului articular
 conservarea/corectarea mobilităţii articulare
 reechilibrarea tonusului muscular
 menţinerea volumelor respiratorii mobilizabile
în limite normale – menţinerea supleţei cutiei
toracice
 conservarea / recuperarea ADL-urilor
 asigurarea independenţei persoanei
 păstrarea inserţiei socio-profesionale
 Particularităţi
 parametrii de lucru în şedinţele de KT în sunt
la valori mari (timp îndelungat, intensitate
mare)
 se recomandă continuarea activităţii
profesionale cu respectarea regulilor de igienă
posturală
 există acceptul efectuării şedinţelor de KT chiar
cu preţuri unor dureri moderate
 KT se poate asocia cu termoterapia, chiar în
prezenţa sdr. inflamator (uşor, moderat)
 Mijloace/obiective

I. Menţinerea sau corectarea posturilor şi

aliniamentului articular

- Corectarea posturilor patologice:

- flexia cervicală
- accentuarea cifozei dorsale
- delordozarea lombară
Prin: - flexumul pe articulațiile mari
1. posturi în activitățile cotidiene
2. posturi corectoare
3. ex. de corectare şi conştientizare a poziţiei
1. Posturi în activităţile cotidiene

 şedere pe scaun cu spătar înalt

 contactul permanent al spatelui cu spătarul
scaunului până la nivelul spinelor scapulare
 evitarea şederii îndelungate pe scaun sau
fotoliu
 masă de lucru la nivelul pieptului
 poziţie de lucru cu antebraţele pe masă
 odihnă în decubit dorsal pe pat tare, fără
pernă, cu art. CF şi G extinse
 în ortostatism c.v. dorsală se menţine cât mai
puţin cifozată pacientul fiind educat pentru
aceasta prin control vizual în oglindă şi prin
exerciţii de alungire a c.v.
2.Posturi corectoare

a. decubit dorsal
- fără pernă sub cap
- perniţe subţiri sub c.v. dorsală
- mâinile sub ceafă
- coatele să atingă patul
- saci de nisip 2-5 kg pe faţa anterioară a umerilor
(pentru alungirea mş pectorali ce sunt
retracturaţi) şi pe G
b. decubit ventral
- sprijin pe antebraţe sau

- o pernă sub piept şi o periniţă sub frunte şi saci

de nisip pe c.v. dorsală şi bazin

- durata posturilor: 15-20 minute – de 2-4 ori/zi

3. Exerciţii de corectare şi conştientizare a
poziţiei

a.- pacient la 15 cm de perete, ia contact cu

peretele prin sacru, omoplaţi, apoi prin
regiunea occipitală
- poziţia se desface, apoi se repetă
b.- şezând, cu spatele la perete se ia contact cu
acesta prin sacru, omoplaţi, reg. occipitală
- poziţia se desface, apoi se repetă
c. - din patrupedie, cu braţe flectate, nasul la sol,
c.v. se lordozează şi cifozează alternativ pentru
conştientizarea poziţiei
 II. Menţinerea şi corectarea supleţei
articulare

Principalele articulaţii vizate sunt:

- c.v.
- centurile – pelvină
– scapulară

- majoritatea ex. pentru c.v. şi centura scapulară se

asociază cu gimnastica respiratorie
- extensiile, RE, ABD, se realizează pe timp inspirator
- revenirea la poziţie neutră prin flexie, RI, ADD se
realizează pe timp expirator
 Decubit dorsal
– G flectaţi 90
– tălpile pe masa terapeutică
– bazinul fixat la masă printr-o chingă
– se ridică MS pe lângă extremitatea craniană în
inspir şi se revine în expir
 Decubit lateral
– pernă/sul sub toracele superior
– m.i. de sprijin flectat
- mobilizări ale m.s. situat deasupra în ABD,
ducând m.s. peste cap în inspir şi revenire pe
lângă trunchi în expir
 Poziția în genunchi / ortostatism
- cu trunchiul la 90 se prinde bara spalierului în dreptul
m.s. şi se realizează flectări ale trunchiului între braţe

 Poziția călare pe banchetă cu mâinile la ceafă

- aplecări laterale ale trunchiului sau rotaţii ale c.v. stg./dr.
(aplecare în expir, revenire în inspir, rotaţie pe expir,
revenire în inspir)

 Poziția stând într-un genunchi

– celălalt genunchi este dus în lateral
– mâna de partea genunchiului dus în lateral plasată în
axilă
– se fac aplecări ale trunchiului lateral
 Poziția şezând pe banca de gimnastică
- mâinile la ceafă
- coatele trase înapoi
- se inspiră încercând ducerea coatelor cât mai posterior
→ se întind mş. pectorali şi se mobilizează articulaţiile
sterno-costale

 Poziția stând călare pe o bancă

- rotaţii ale trunchiului stg./dr. cu braţele la orizontală
 Poziție patrupedă (în ortostatism)

- braţele în faţă (avansate)

- nasul spre sol
- se fac balansări cu lordozare puternică
- →este facilitată lordozarea c.v lombare sub propria greutate

– se ridică extins cîte un m.i.

→ lordozare c.v.
→ ext. CF
→ întindere mş. iliopsoas

– se ridică câte un m.s. la zenit

– se roteşte trunchiul şi capul după mână
→ mobilizare - c.v. cervicală
- centură scapulară și art. SH
- art. sterno-costale
 Întinderea mş. ischiogambieri

- decubit dorsal - se ridică m.i. la verticală cu

genunchiul extins

- din ortostatism – flectări ale trunchiului cu m.i.

apropiate şi genunchii întinşi
 Creşterea mobilităţii c.v. cervicale:
Poziția şezând/patrupedie
- mişcări pereche
- F/E
- laterale stg./dr.
- rotaţii stg./dr.
- F/E pe diagonale de 45
- mişcări de circumducţie
Creşterea mobilităţii articulației SH
 Tehnici de inhibiţie activă
pentru scăderea tonusului patologic în
mş.- pectoral
- trapez
 Exerciții active
-se preferă ex. active cu bastonul, dirijând alternativ mişcările cu
unul din m.s.
- pentru flexie – se aşează bastonul în faţa pacientului care îl ridică în
flexie cât mai mult posibil

- pentru extensie – bastonul se ţine în spate şi se face extensie SH

- pentru Abd/Add – bastonul se ţine în palme anterior de corp, se

orientează stg./dr.

- la fiecare mişcare se pot asocia orientări diverse ale bastonului

pentru a diversifica mobilizarea SH

- ex. la roată
 Exerciții autopasive
-cu sistem de scripeţi
 Posturări pentru art. SH
Extensie
Poziție decubit dorsal
– m.s. înafara mesei atârnat în jos
– săculeţ pe faţa anterioară a umărului +/- un săculeţ
de nisip prins pe braţ

Poziție stând pe sol

– m.i. întinse
– m.s. în spatele feselor, se sprijină pe sol cu vârful
degetelor
– trunchiul se înclină oblic prin alunecarea înainte a
degetelor
Abducţie
Poziție şezând pe taburet lângă masă
- se aşează braţul pe masă
- cot la 90
- braţul Abd
- unghiul de Abd se creşte progresiv
- se reglează înălţimea mesei SAU
- se aşezează suporţi cu înălţime progresivă sub braț
 Mobilizările pasive

se adresează articulaţiilor
- gleno-humerală

- sterno-costo-claviculară

- acromio-claviculară

- scapulo-toracică
 Art. sterno-costo-claviculară
Decubit dorsal
– braţe pe lângă corp
– priză cu pulpa degetelor pe claviculă imprimă o mişcare în jos
capătului intern

– se acroşează cu 4 degete clavicula trăgând în sus

– mâna contalaterelă pusă pe umăr: coboară umărul

– cot 90 , antebraţ pe abdomen

– priză pe 1/3 medie a claviculei cu policele interior – se împinge
cranial
– acelaşi ex. cu mâna contralaterală în axilă se împinge umărul în sus

– pe 1/3 internă a claviculei se aplică o presiune antero-posterioară

– acelaşi ex. cu mâna contralaterală sub umăr îl împinge în sus
 Art. acromio-claviculară

Decubit dorsal
– antebraţul pe abdomen
– priză la nivelul acromionului şi extremitatea laterală a
claviculei
– mobilizare de la nivelul claviculei în sus şi în jos

Decubit lateral
– priză pe pectorali şi claviculă
– contrapriză pe scapulă
– se comprimă umărul cu ambele mâini, mai intens cu cea
situată anterior
 Art. scapulo-toracică

RE - decubit contralateral: terapeutul în faţa pacientului

aplică o mână pe epolet, cu cealaltă mână trecută sub
braţul pacientului apucă vârful şi marginea laterală a
scapulei şi trage de ea extern
RI - decubit contralateral: terapeutul în faţa pacientului
aplică o mână pe epolet, cu cealaltă mână trecută sub
braţul pacientului împringe cu eminenţa hipotenară
marginea axilară a scapulei
- se insistă pe RI
ridicarea scapulei – aceeaşi poziţie şi prize: mâna de pe
scapulă împinge în sus de la nivelul vârfului acesteia
coborârea scapulei – aceeaşi poziţie şi prize: – mâna de
pe umăr trebuie să apese în jos şi cea de la nivelul
scapulei urmăreşte mişcarea
Abd. scapulei – se asociază cu RE
decubit dorsal – terapeutul se apleacă şi cu propriul stern
fixează umărul – cu ambele mâini apucă prin marginile
cubitale marginile spinale a omoplaţilor trăgând spre
înafară
Add. scapulei – se asoc.cu RI
decubit dorsal – terapeutul se apleacă şi cu propriul stern
fixează umărul – cu ambele mâini se mobilizează scapula
în interior
Add. bilaterală + RE gleno-humerală
– pacientul pe scaun – mânile la ceafă
– terapeutul trage în spate de coatele bolnavului
Add bilat. + RI gleno-humerală
- decubit ventral – mâinile la spate la nivelul joncţiunii
lombo-sacrate
– coatele flectate sunt trase posterior
 Art. gleno-humerală
Tehnici de alunecare şi tracţiune
- forţează capsula articulară

 Alunecarea caudală
– şezând
– cotul +2/3 distală braţ pe o masă
– braţul Abd – priză în axilă pe capul humerus
– se apasă în jos
 Alunecare cranială
– decubit dorsal
– braţul înafara planului de sprijin
– terapeutul stă în faţa pacientului
– priză la nivelul umărului şi 1/3 distală a braţului
– prin hemibazinul său împinge din axilă în sus capul
humeral.
 Alunecarea dorsală
- decubit contralateral, cu braţul pe lângă corp
- terapeutul face priză „în hamac” cu ambele mâini
deasupra umărului, cu podul palmei împinge dorsal
capul humeral.

 Alunecarea ventrală – identic cu ex. precedent, dar capul

humeral se împinge ventral

 Alunecarea circuferenţială
- sezând pe un taburet, cu antebraţul pe masă, cotul flectat
la 90 şi braţul abdus la 50
- priză dublă pe braţ, executându-se circumducţii orare şi
antiorare.
 Tehnici de tracţionare:

 urmăresc decoaptarea suprafeţelor articulare şi se

execută în axul colului humeral

 Poziția în decubit dorsal: terapeutul face o priză pe

treimea superioară a braţului, în axilă, şi o priză distală
pe humerus: se execută tracţiune în ax.
 Mobilizările analitice gleno-humerale

 Flexia
- poziţie şezând
- terapeutul fixează cu o mână umărul (unghiul
scapulo-clavicular)
- cu cealaltă mână face priză pe treimea inferioară
a braţului
- se execută flexia „anatomică” şi cea „funcţională”
(asocierea unei adducţii de 30 ).
 Extensia
- poziţie şezând
- kinetoterapeutul face o contrapriză
suprascapulară şi o priză pe braţ
- împinge braţul posterior (extensie „anatomică”,
apoi asociază o deviere spre abducţie de 30
(extensie „funcţională”).
 Abducţia:
- pacient în şezând
- contrapriză pe umăr
- priză pe braţ în treimea distală
- se execută abducţiile „anatomică” şi
„funcţională”.
- se recomandă ca braţul să fie pus în rotaţie
externă
Hidrokinetoterapia
 - se aplică şi în timpul puseului inflamator acut

 - este bine să fie făcută continuu, dacă există condiţii

 - recomandată: 20-40 minute/zi

 - se execută exerciţii de asuplizare pentru întreaga c.v. şi

articulaţiile membrelor
 - înotul – execiţii în toate stilurile cunoscute de pacient

Sport : tenis, baschet, hambal, volei, badmington

 III Menţinerea şi corectarea tonusului
muscular

Tonizarea
- extensorii c.v.
- abdominalii
- fixatorii omoplatului
- extensorii coxofemurali
 Psoasiliac – deşi este flexor CF, va fi tonizat pentru acţiunea sa de
lordozare al c.v. lombare

Decontracturarea
- mş. pectorali

- mş.ischiogambieri
 decubit ventral
– ridică cap/trunchi cu m.s. dispuse a.î. să gradeze
progresiv creşterea efortului
- pe lângă corp
- sub bărbie
- pe ceafă
- pe umeri
- ridic.lângă urechi
- în cruce
 în genunchi, şezut pe taloane, corp aplecat,
mâini progresiv
- pe umeri
- pe ceafă
- braţele întinse pe lângă urechi
- se rămâne cât mai mult cu trunchiul aplecat în
faţă în poziţie progresivă de flexie
- izometrie pe:
- mş. paravertebrali
- mş. fesieri
- mş. abdominali
 patrupedie, genunchii îndepărtaţi
– se ridică la orizontală un braţ concomitent cu m.i. opus
– tonizează:
- extensorii paravertebrali
- extensorii fesieri – de partea m.i. ridicat
 decubit dorsal, genunchii în aer la 90
– forfecări ale m.i. şi/sau ridicări ale m.i. cu
genunchii întinşi
– tonizează mş
- psoasiliac
- abdominali
- abductori
 decubit ventral
– forfecarea m.i. extinse +/- extensia CF
– tonizează mş
- extensori lombari
- extensori CF

 ortostatism
– flexii/extensii ale trunchiului
– cu m.s. aşezate paralel pe lângă trunchi – apoi
mâinile pe umeri – braţele extinse pe lângă cap
– tonizează mş
- abdominali
- paravertebrali lombari
 decubit dorsal pe banca de gimnastică, în mâini
cu greutăţi
- m.s. cu coatele extinse se duc spre duşumea –
extensie SH → se întind mş. pectorali
- se ridică greutăţile oblic în sus pe lângă cap →
tonizare abductori SH
- mâinile cu ganterele se duc la piept → tonizare
mş. - antebraţ
- flexori SH
- triceps brahial (excentrică)
 Programul de kinetoterapie se completează cu
 Exerciții pentru efacerea mobilității și
reechilibrare tonică musculară pe articulațiile
periferice afectate
 Exerciții respiratorii