Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport Curs de Formator PDF
Suport Curs de Formator PDF
SCOPUL CURSULUI:
Abilitarea cursanţilor pentru ocupaţia de formator – COR 241205
OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ:
La sfârşitul cursului, cursanţii vor fi capabili să pregătească, să efectueze, să evalueze şi să
promoveze activitatea de formare
EVALUARE:
Conceperea şi argumentarea unui program de formare, la alegere, în funcţie de nevoia de formare
identificată.
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
CADRUL LEGISLATIV
DEFINITII
SCOPUL standardelor ocupaţionale este de a oferi repere clare, de ordin calitativ, privind
îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor specifice locului de muncă.
AVANTAJELE utilizării standardelor ocupaţionale sunt:
¾ dezvoltarea programelor de pregătire profesională iniţială şi continuă adaptate cerinţelor
locurilor de muncă.
¾ îmbunătăţirea calităţii conţinutului cursurilor de formare profesională.
¾ recunoaşterea competenţelor profesionale indiferent de modul în care au fost dobândite.
¾ asigurarea transferabilităţii competenţelor de la un domeniu de activitate la altul.
FORMATOR / FACILITATOR ?!
• CE ESTE UN FORMATOR ?
Formatorul este persoana care ajută/facilitează procesul de dobândire de către adulţi de noi
cunoştinţe şi abilităţi, antrenând participanţii într-un proces interactiv, care dinamizează gândirea,
reţine atenţia şi încurajează schimbul de idei şi de experienţă.
• CE ESTE UN FACILITATOR ?
Facilitatorul este o persoană neutră, care ajută membrii unui grup să lucreze cât mai eficient
împreună, pentru a-şi identifica problemele şi a elabora soluţii pentru rezolvarea lor, fără
autoritatea de a lua decizii în numele grupului.
ROLUL FORMATORULUI
Ca formator, lucraţi cu un grup de participanţi pe care-i antrenaţi într-un proces de
învăţare în care aceştia învaţă nu doar de la dumneavoastră, ci şi unii de la alţii.
Un formator care proiectează şi conduce procese eficiente şi interactive de învăţare pentru adulţi,
ar trebui:
• Să înţeleagă mecanismele procesului de învăţare a adulţilor, operaţie constând în:
înţelegerea modului în care adulţii dobândesc şi utilizează cunoştinţele, calificările şi atitudinile;
înţelegerea modului diferit de asimilare a conţinutului de formare în cadrul procesului de învăţare,
• Să înţeleagă metodele şi teoriile de formare şi dezvoltare constând în: cunoaşterea tehnicilor
şi metodelor de formare şi corecta lor utilizare,
• Să comunice eficient cu participanţii, mai exact să aibă capacitatea de a realiza prezentări
eficiente, de a pune întrebări, de a observa performanţa participanţilor şi de a da/a primi feed-
back, de a asculta activ etc.
• Să proiecteze şi să conducă un proces de grup prin influenţarea grupurilor în îndeplinirea/
rezolvarea sarcinilor, stimularea creativităţii de grup, gestionarea diversităţii.
ROLUL FACILITATORULUI
Ca facilitator, deşi nu aveţi ca obiectiv principal ca participanţii să înveţe, acest lucru se
va întâmpla, ca urmare a lucrului în grup, a schimbului de experienţă între membrii grupului şi a
descoperirii unor noi perspective asupra diverselor probleme abordate.
Sarcina principală a facilitatorul este de a ajuta o echipa / un grup să lucreze cât mai
eficient pentru îndeplinirea sarcinilor pe care acesta şi le-a propus.
Deşi enunţată sumar, sarcina facilitatorului este una complexă şi, de aceea, vă propunem să
abordam activitatea de facilitare în funcţie de procesele de grup pe care trebuie să le ajute şi să le
conducă. Aceste procese se pot exprima sintetic după cum urmează:
• Procesul de formare şi consolidare a echipei, prin încurajarea cunoaşterii şi a cooperării
interpersonale, precum şi prin dezvoltarea relaţiilor dintre membrii echipelor cu care va lucra;
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
• Procesul de comunicare în grup, prin realizarea unei comunicări eficiente în timpul şedinţelor de
lucru, ajutând la evitarea neînţelegerilor şi a conflictelor;
• Procesul de decizie în grup, prin sprijinul dat construirii consensului de-a lungul întregului
procesul.
CARACTERISTICILE FORMATORULUI
Cei mai mulţi dintre cei care ţin cursuri de instruire adoptă un „stil de instruire” pe care l-au
văzut folosit de către altcineva. De obicei, acest lucru se întâmplă deoarece admirăm abordare
utilizată de către acea persoană.
Dar stilul se referă de asemenea şi la ideile şi convingerile care stau în spatele a ceea ce
facem. Pot fi convingerile referitoare la rolul formatorului sau cele referitoare la modul cum învaţă
adulţii. Indiferent care sunt convingerile dumneavoastră, acestea vor afecta modul în care instruiţi şi
pe acela în care învaţă participanţii. Prezentam cateva sugestii privind rolul pe care îl poate avea un
formator:
• de a ajuta participanţii să atingă obiectivele de învăţare;
• de a încuraja şi implica participanţii în procesul de învăţare;
• de a demonstra relevanţa materialului;
• de a avea grijă ca timpul şi obiectivul sunt respectate;
• de a trezi interesul participanţilor;
• de a monitoriza înţelegerea materialului prezentat;
• de a asculta active;
Atunci când îndepliniţi rolul de formator, sunteţi lider. Aveţi responsabilitatea de a lua
hotărâri şi de a oferi îndrumare.
Una dintre responsabilităţile majore ale formatorului este aceea de a conduce procesul prin
care are loc învăţarea. Acest lucru este foarte diferit de controlul asupra conţinutului sesiunii sau
controlul asupra participanţilor. Noi putem funcţiona ca sursă, ca persoane care deţin un volum mare
de informaţii utile, dar la fel pot funcţiona şi participanţii. Formatorul experimentat conştientizează
acest lucru şi doar ghidează procesul prin care participanţii fac schimb de informaţii şi învaţă din
activităţile pregătite pentru sesiunea de instruire
• de obicei sunt indicate limite de timp precise pentru diverse exerciţii, dar acestea sunt orientative,
nu obligatorii;
• aveţi responsabilitatea de a fi flexibil, şi nu rigid - când participanţii sunt implicaţi într-un
exerciţiu, ţineţi seama de cât timp au nevoie pentru a finaliza sarcina;
Naturaleţea
• învăţarea are loc cel mai bine când adulţii se simt în largul lor şi se comportă natural, aşa încât
relaxaţi-vă şi fiţi dumneavoastră înşivă;
• încercaţi să fiţi sincer în tot ceea e spuneţi şi faceţi în calitate de formator - când faceţi o
afirmaţie de susţinere a cuiva, să fie din inimă: nu spuneţi “Este bine”, dacă nu credeţi cu
adevărat acest lucru (se va simţi în voce şi se va vedea pe faţa dumneavoastră);
• dacă aveţi o voce scăzută, va trebui să fiţi conştient de acest lucru şi să vorbiţi în aşa fel încât
participanţii să audă ceea e spuneţi;
• dacă aveţi gesturi nervoase, agitate, încercaţi să le controlaţi;
• dacă aveţi tendinţa de a folosi un limbaj ironic, abţineţi-vă să folosiţi cuvinte care ar putea jigni
pe cineva;
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROCES DE FORMARE
Modelul androgogic
Teoria andragogică a lui Knowles încearcă să diferenţieze modalitatea prin care învaţă
adulţii de cea a preadulţilor. Acestea pot fi analizate dupa cum urmeaza:
10
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
În urma realizării unui studiu privind diferenţele dintre educaţia copiilor si a adulţilor
s-a stabilit că:
• adulţii au un grad mai înalt de curiozitate epistemologică;
• sunt mai motivaţi să înveţe, să cunoască lucruri noi, îşi asumă responsabilitatea pentru
calitatea însuşirii cunoştinţelor;
• adulţii studiază cu mai multă străduinţă şi sunt mai perseverenţi;
• ştiu exact ce doresc să înveţe, să cunoască sau să facă;
• adulţii sunt mai receptivi la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor teoretice.
Din ce în ce mai mulţi adulţi urmează o activitate educativă individuală sau în grup.
Andragogia studiază factorii economici, social - politici, dar şi culturali, psihici şi
psihologici care influenţează educaţia adulţilor. Este ştiinţa care îşi propune să identifice
şi să dezvolte abilităţile şi atitudinile acestora.
11
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
“Învăţarea experienţială este învăţarea prin care cursantul face ceva - nu doar să se
gândească la ceva.”
Se considera ca experienta este un profesor foarte bun.
• se lucreaza împreună;
• unele persoane se vor implica într-o mai mare măsură decât altele;
• fiecare îşi descoperă propriile abilităţi, prezente sau potenţiale;
• se recunosc valorile individuale şi diversitatea lor;
• se accepta faptul ca fiecare persoană are o contribuţie unică în cadrul grupului;
• se ofera sprijin prin laude şi critici obiective;
• are loc o participare activa la schimbul de informaţii şi idei;
• se accepta faptul ca toţi greşim;
• se accepta faptul ca toţi avem nevoi;
• experienţa concretă;
• observaţii reflexive cu privire la experienţe ;
12
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Copil Adult
• fantezie; • experienta;
• constructie; • reconstructie;
• imaginatie; • univers abstract;
• posibilitate; • viabilitate;
• gandire circulara;inteligenta fluenta; • gandire linara;
• creativitate; • inteligenta structurata;
• ordine;
Caracteristici :
• se accentueaza ideea de sistem in care este incadrat autorul formarii;
• se evidentiaza procesele circulare, interactiunile, asteptarile asteptarii, diferentele etc.(
efectul „fluture” – o exclamatie, o propozitie care intrerupe discutia modifica radical
cursul acesteia, atmosfera, desfasurarea in continuare a activitatii);
• scopul de baza al activitatii de formare este aceala de a stimula curiozitatea;
• in timpul activitatii de formare moderatorul pune la dispozitie contexte;
• datorita fenomenului de „rezistenta la schimbare” – participantii adulti au nevoie de
„un timp pentru reflectie(intrebari adresate in „stanga si dreapta colegilor”, pauza
necesara pentru relaxare – chiar daca din perspectiva moderatorului aceasta este este
potrivita);
• informatiile transmise in cadrul unei prezentari sunt selectate si interpretate diferit de
catre fiecare adult in parte – transfer intersubiectiv – „fiecare alege acele informatii
din oferta informationala pe care le poate folosi in favoarea pozitiei sale”;
13
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Principii de baza
• adultii au experienta bogata de viata si cunosc multe lucruri - construirea/dezvoltarea
in continuare a experientelor si cunostintelor este o cale mult mai eficienta decit
instruirea bazata pe faptul ca adultii nu cunosc nimic;
• invatarea prin experienta (“prin incercari”) este mai eficienta decit prelegerea;
• invatarea este mult mai eficienta atunci cind se bazeaza pe un caz real sau o
experienta reala, decit doar pe teorii fara aplicare in situatii concrete;
• toti participantii la instruire participa in egala masura - astfel contribuind la invatarea
proprie si cea a colegilor;
• fiecare din participanti este responsabil pentru succesul, eficienta programului de
formare - fiecare participant isi expune activ parerea vizavi de continuturile si
metodele de instruire;
Identificarea conţinutului programului de instruire urmareste trei directii de analiza:
Ce trebuie să ştie participanţii - conţinutul esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor;
Ce ar putea să ştie participanţii - conţinutul care suplimentează materialul esenţial şi
carea ar putea fi inclus, dacă timpul o permite;
Ce ar mai putea să afle participanţii - conţinutul care este interesant şi relevant, dar nu
esenţial pentru buna înţelegere a materialului;
14
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
15
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
lungul anilor, oamenii dezvoltă un stil aparte de învăţare care le scoate în evidenţă
anumite abilităţi de instruire, specifice fiecăruia, în grade diferite.
Cunoaşterea stilului de învăţare personal este important deoarece astfel se pot
utiliza strategiile cele mai adecvate de învăţare, cu efort minim şi rezultate maxime.
D.Kolb a stabilit o serie de principii ale activităţii de învăţare după cum urmează:
• experienţa concretă: a fi implicat într-o situaţie experenţială inedită;
• observarea reflexivă: a observa pe alţii sau a se observa pe sine însuşi;
• conceptualizarea abstractă: a crea teorii pentru a explica cele observate;
• experimentarea activă: a utiliza teoriile pentru a soluţiona probleme, a lua decizii.
Instrucţiuni
Mai jos sunt 9 seturi de cate 4 cuvinte. Amintindu-va cea mai eficienta situatie de
învăţare, ordonati cuvintele din fiecare set, acordand 4 puncte cuvantului care va
caracterizeaza cel mai bine sj apoi descrescator pana la 1, acordat cuvantului care va
caracterizeaza cel mai putin. Fiecare cuvant trebuie sa aiba propriul sau punctaj (deci, nu se
pot acorda 2 note de 4 sau 3 note de 2). Nu faceţi legaturi.
16
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Ceea ce aţi obţinut este imaginea importanţei relative pe care o acordaţi fiecăruia din
cele patru stiluri de învăţare. Aşa cum am arătat, nici un stil nu este mai bun decât celelalte.
Cel mai mare scor reprezintă stilul preferat.
Un scor ridicat pe axa "A face" reprezinta o abordare receptiva a învatarii bazata pe
experienta si care se sprijina pe judecati fundamentale, pe sentimente. Aceste persoane au tendinta
sa fie empatice si "orientate catre persoana". In general, ele gasesc nefolositoare abordarile teoretice
si tind sa trateze fiecare situatie ca pe un caz unic. Acesti oameni invata cel mai bine din exemple
concrete in care se pot implica. Indivizii care prefera stilul "a face" tind sa se orienteze mai degraba
catre colegi, catre egali decat catre autoritate in abordarea învatarii si beneficiaza cel mai mult de pe
urma feedback-ului si a discutiilor cu colegii.
Un scor ridicat pe axa "A privi" indica o abordare impartiala sj reflectiva a învatarii.
Aceste persoane se bazeaza mult pe observatii si judecati facute cu grija şi prefera situaţiile de
învăţare pasiva (lecturile), care le permit sa joace rolul de observatori « impartiali » . Aceste
persoane tind sa fie introvertite.
Un scor ridicat pe axa "A gândi" indica o abordare analitica, conceptuala aînvatarii, care
se bazeaza mult pe gandire logica şi evaluare rationala. Acesti indivizi tind sa se orienteze mai mult
catre obiecte si simboluri decat catre alte persoane. Ei invata cel mai bine in situatii formale, in
procese de învăţare dirijate de autoritate, situatii impersonale ce subliniaza teoria şi analiza
sistematica. Sunt frustrati şi beneficiaza puţin de pe urma "descoperirilor" nestructurate rezultate
din exercitii şi simulari.
Un scor ridicat pe axa "A Încerca" ("A testa") indica o orientare activa către învăţarea
ce se bazeaza mult pe experimentare. Aceste persoane învata cel mai bine cand se implica in
proiecte, teme sau discutii tn grupuri mici. Le displac situatiile de învăţare pasiva (lecturile). Aceşti
indivizi tind sa fie extrovertiti.
Schema
Acum, sa privim desenul în totalitate. Cei mai multi oameni si-au dezvoltat prin
experienta cel puţin două stiluri pe care le utilizează pentru învăţare. Pe Scala Kolb sunt două
« axe » de idei:
17
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
privind, reflectând la ceea ce am făcut şi testând alte soluţii în situaţii noi, este gradul in care
ciclul învatarii este mereu încheiat si aplicabil altor situaţii.
Stil de Caracteristici
învăţare
Convergent • acumulează cunoştinţele prin analiză şi apoi aplică noile idei/concepte
în practică;
• au abilitatea de a aplica ideile noi este punctul forte al acestora;
• sistematizează informaţia prin intermediul raţionamentelor ipotetico-
deductive;
• pun un accent deosebit pe gîndirea raţională şi concretă, rămînînd
relativ “reci”;
Divergent • acumulează cunoştinţe cu ajutorul intuiţiei;
• utilizează la maxim aptitudinile imaginative;
• este dezvoltata abilitatea de a vedea situaţii complexe din mai multe
perspective;
• au abilitatea de a integra eficient informaţia într-un tot întreg;
• au o imaginatie bogata;
Asimilator • abilitatea de a crea modele teoretice şi raţional-inductive;
• învaţă prin analiză, planificare şi reflectare;
• se centrează pe dezvoltarea teoriilor;
• nu pun accent pe activitatea practica;
18
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
19
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Important este să ştiţi că putem învăţa prin intermediul tuturor acestor patru stiluri
totuşi învăţăm mai bine şi mai eficient, utilizând preponderent stilul de învăţare preferat.
Stilul de Caracteristici
învăţare
Activistul • învata prin actiune, le place sa se implice în ceva nou si vor
încerca orice macar o data, actionând înainte de a întelege
consecintele;
• învata cel mai bine atunci când sunt implicaţi în experiente,
probleme si oportunitati noi;
• lucreaza împreuna cu altii pentru rezolvarea problemelor si
înjocuri si îsi pot asuma conducerea unui grup;
• potentialul de învatare creste atunci atunci când asculta
prelegeri sau citesc explicatii lungi, scriu, citesc, trebuie sa
analizeze si sa interpreteze cantitati mari de date sau trebuie sa
urmeze instrucţiuni precise;
Reflexivul • învaţă cel mai bine privind alte persoane si trăgând concluzii;
• identifice toate unghiurile posibile de vedere înainte sa ajunga
la o concluzie;
• asculta si observa;
• este precaut si meditativ;
• are un ritm lent de lucru;
• înveta prin asimilarea informatiei, prin reflectare asupra ei si
asupra experientei;
Teoreticianul • întelege teoria care sta în spatele actiunii;
• are nevoie de modele, concepte si fapte care sa îl ajute sa
20
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
învete;
• analizeaza si sintetizeaza;
• nu accepta judecatile subiective;
• nu obtine randament atunci când situatiile întâlnite implica
sentimente si emotii, când activitatile sunt nestructurate si
neclare sau atunci când li se cere sa actioneze fara a cunoaste
principiile sau conceptele cu care trebuie sa lucreze;
Pragmaticul • doreste sa încerce lucruri noi;
• cauta permanent idei pe care le pot aplica pentru rezolvarea
problemei;
• este nerabdator în discutiile cu final deschis;
• invata cel mai bine atunci când exista o legatura evidenta;
După cum am menţionat mai sus, există multe teorii privind stilurile de instruire a
adulţilor, dar aceştia se deosebesc foarte mult prin felul în care achiziţionează
cunoştinţele noi, de aceea nici o teorie nu poate cuprinde întreaga diversitate a
educabililor.
21
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
A.Neculau consideră că grupul social este format din ansamblul indivizilor care
au caracteristici comparabile, uniţi printr-o legătură socială, având în comun modele
culturale sau subculturale.
Din punct de vedere psihologic - un grup este alcătuit dintr-un număr oarecare de
persoane care interacţionează una cu cealaltă, sunt conştiente psihologic de legătura lor
reciprocă şi se percep ei înşişi ca un grup.
22
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Practica T-group-ului este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru
schimbarea comportamentală în sensul dorit de grup. Ea este cunoscută mai ales sub
denumirea de team building
T-group-ul - şi are originea în nevoia de recunoaştere, de afirmare şi de integrare cu
precădere la membrii nou veniţi sau în cazul în care grupul a suportat o schimbare
dramatică. Denumirea conceptului şi practicii respective sugerează că procesul urmăreşte
să formeze deprinderi în consonanţă cu normele grupului, să diminueze rezistenţa la
schimbare şi să înveţe prin cooperare.
S-a dovedit că este una dintre căile cele mai sigure şi mai agreabile pentru întărirea
coeziunii echipei.
Activitatile de acest tip se pot organiza in doua contexte diferite:
• intr-un spatiu deschis - este vorba de întâlniri informale după programul de lucru şi,
de regulă, în afara locului de muncă; constituie prilejul afirmării altor valenţe umane,
a cunoaşterii partenerilor şi a destinderii;
• intr-un spatiu inchis – este vorba despre coeziunea unui grup constituit pentru un
scop stabilit anterior si intr-un interval de timp bine delimitat;
23
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Caracteristici Finalitati
pune în valoare interdependenţa membrilor • are ca efect dinamizarea grupului
acestuia în vederea dezvoltarii; • are in vedere schimbarea atitudinală
se bazeaza pe ideea de “învăţare /comportamentală a membrilor menită
reciprocă”; sa contribuie la asumarea
încurajazeaza spiritul de experimentare în responsabilităţilor, la creşterea
relaţiile sociale; implicării în adoptarea deciziilor şi a
promoveaza ideea de auto-informare, prin calităţii lor;
articularea la contextul social; clarificarea “misiunii” echipei de către toţi
dezvolta sensibilitatea faţă de aşteptările componenţii acesteia;
altora (“conştiinţa interpersonală stabilirea şi asumarea colectivă a
lărgită”); obiectivelor care decurg din “misiune”;
dezvolta capacitatea de a diagnostica însuşirea mecanismelor prin care se
situaţiile sociale (interpersonale, distribuie o sarcină de lucru, având în
intergrupale); vedere absenţa rolurilor prestabilite;
dezvolta capacitatea de a angaja satisfacerea nevoilor membrilor echipei de
comportamente de colaborare; a cunoaşte care este rostul lor în echipă,
dezvolta capacitatea de a rezolva situaţiile care sunt raţiunile pentru care sunt
conflictuale prin angajarea în acceptaţi sau nu, ce se aşteaptă de la ei,
rezolvarea problemelor“ (S.Boncu); cum sunt percepuţi de către ceilalţi etc.;
practica “team-buiding” este unul dintre găsirea răspunsurilor la întrebări legate de
cele mai puternice instrumente pentru procedurile acceptate, asigurarea
schimbarea comportamentală în sensul comunicării etc.;
dorit de grup; alegerea şi însuşirea metodelor de lucru
menite să conducă la performanţă;
adoptarea normelor de asumare a
responsabilităţii;
facilitarea integrării unor noi membri;
24
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ
25
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Pentru o identifica cele mai eficiente forme de activitati de invatare este important sa
cunoastem o serie de „elemente-cheie” referitoare la activitatile organizate pentru adulti:
• determinaţi scopul implicării adultului în procesul instructiv sau într-un training de
perfecţionare;
• utilizaţi metode care vizeaza direct implicarea participantilor (discuţii în grup, sarcini
pentru grupuri mici, aranjaţi mobila într-o modalitate nontradiţională, adresaţi-vă pe
nume etc.);
• tineţi cont de diferenţele fiziologice dintre copil şi adult (adulţii au un grad înalt de
concentrare, realizează cu uşurinţă sarcini mai dificile, pot lucra şi individual etc.);
• valorificaţi „tezaurul” intelectual şi practic al educabililor;
• orice fiinţă umană poate învăţa la orice vîrstă, dar nu şi în orice condiţii - trebuie
stabilit un climat favorabil învăţării, avînd rolul de facilitator;
• creaţi oportunităţi egale pentru toţi educabilii, astfel încît fiecare să dispună de
multiple resurse de învăţare;
• echilibraţi componentele intelectuale şi emoţionale ale instruirii;
• impărtăşiţi-vă sentimentele şi opiniile cu educabilii, dar nu-i dominaţi;
• creaţi condiţii de confruntare directă cu problemele practice, sociale sau de cercetare
pentru a vă asigura că instruirea este eficientă pentru educabilii dumneavoastra;
• favorizaţi deschiderea adulţilor spre schimbare, creştere personală şi profesională;
26
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
SCOPURI ŞI OBIECTIVE
Pentru realizarea oricărui program, una din etapele care trebuie parcurse este de a
stabili:
• scopul;
• obiectivele;
• indicatorii de măsurare a rezultatelor;
Scopul unui program este o afirmaţie generală cu privire la rezultatele instruirii pe care o
realizăm ; formularea lui este cuprinzătoare şi legată de o nevoie sau mai multe ale
comunităţii, ale unei instituţii, ale unui grup.
27
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Următoarele întrebări sunt utile în analiza obiectivelor, din punctul de vedere al clarităţii.
METODE DE PREDARE
Metoda = tehnică prin care conţinutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele
formării.
Ea trebuie să:
• acopere componentele vizate în procesul de învăţare: cunoştinţe, atitudini, abilităţi;
• fie adaptată la grup;
28
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
29
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
PREZENTAREA (EXPUNEREA)
UTILIZĂRI:
y Introducerea unui subiect nou
y Furnizarea de rezumate şi sinteze
y Transmiterea de fapte concrete şi statistici
y Adresarea către un grup larg
AVANTAJE:
y Acoperă un subiect larg într-un timp scurt
y Eficientă pentru grupurile mari
y Poate fi adaptată oricărui tip de grup
y Poate precede tehnicile practice de instruire
y Lectorul are un control mai mare asupra grupului decât în alte situaţii
PROCES:
1. Introduceţi tema;
2. Prezentaţi materialul folosind un suport vizual/ auditiv;
30
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
BRAINSTORMING
UTILIZĂRI:
y Transmitere de informaţii
y Verificare a informaţiilor participanţilor
y Concluzionare
y Deschiderea unei activităţi
y Deschiderea comunicării
y Sondarea unor atitudini şi comportamente
y Stimularea creativităţii
AVANTAJE:
y Oferă un mediu sigur pentru exprimarea opiniilor şi informaţiilor
y Nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale
y Implică decizia grupului
y Lărgeşte viziunea asupra temei
PROCES:
1. Introduceţi tema;
2. Definiţi sarcina;
3. Precizaţi regulile acestei tehnici;
4. Invitaţi participanţii să ofere sugestii: toate sugestiile sunt notate;
5. Se întocmeşte lista completă;
6. După terminarea listei se ia fiecare idee pe rând şi se discută;
7. Grupul decide dacă sugestia rămâne sau nu pe listă: participantul care a sugerat ideea
argumentează;
8. Anunţaţi lista finală;
9. Concluzia/ rezumarea celor discutate este formulată de către formator.
31
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
CHESTIONARUL
UTILIZĂRI:
y Transmiterea de informaţii
y Conştientizarea propriilor atitudini
y Participanţii pot colabora în găsirea răspunsurilor (opţional)
y Se poate evalua nivelul de cunoştinţe
y Se pot sonda atitudini şi comportamente
AVANTAJE:
y Metodă eficientă pentru informare
y În funcţie de modul de lucru se poate stimula comunicarea şi colaborarea în echipă
PROCES:
1. Introduceţi tema;
2. Împărţiţi participanţii pe grupuri (opţional);
3. Distribuiţi chestionarele;
4. Anunţaţi timpul pe care îl au la dispoziţie pentru completarea chestionarului;
5. Stop;
6. Participanţii răspund la întrebări cu voce tare(pe rând-sau se stabileşte modalitatea de
discuţie);
7. Se argumentează răspunsul şi se corectează greşelile;
8. Concluzia este făcută de formator.
STUDIUL DE CAZ
DESCRIERE: Studiul de caz este o analiză a unei situaţii ipotetice prin care participanţii
identifică variante de acţiune şi iau decizii în conformitate cu propriul lor sistem de
valori, opiniile şi sentimentele lor legate atât de situaţie cât şi de conţinutul pe care şi l-au
însuşit în timpul cursului de instruire. Un studiu de caz descrie pe scurt o situaţie unde
există o dilemă. Această dilemă constituie baza discuţiei. Se poate discuta în grupuri mici
ce strategie se poate aborda. În grupul mare se împărtăşesc diferitele păreri.
UTILIZĂRI:
y Discutarea problemelor comune într-o situaţie dată
y Promovarea discuţiilor de grup
y Rezolvarea problemelor şi schimbul de opinii în grup
y Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a diverselor probleme
32
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
AVANTAJE:
y Sunt situaţii ipotetice care nu implică riscuri personale
y Creşte motivaţia participanţilor de a face faţă situaţiilor problemă, pornind de la o
abordare comună
y Creşterea implicării participanţilor
y Are un rol important în creşterea coeziunii în grup
PROCES:
1. Prezentaţi cazul;
2. Daţi participanţilor timp suficient să se familiarizeze cu cazul;
3. Prezentaţi problema de rezolvat sau întrebările pentru discuţia finală;
4. Daţi participanţilor timp pentru rezolvarea problemei;
5. Participanţii prezintă soluţiile/răspunsurile;
6. Discutaţii toate răspunsurile/soluţiile posibile;
7. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu;
8. Rezumaţi.
JOCUL DE ROL
DESCRIERE: Două sau mai multe persoane joacă roluri într-un scenariu prestabilit.
UTILIZĂRI:
y Schimbare de atitudine
y Oferă participanţilor oportunitatea de a “se pune în pielea altcuiva” (să exploreze
cum se poate simţi şi acţiona dacă este în situaţia altcuiva)
y Permite participanţilor să conştientizeze consecinţele anumitor comportamente
asupra celorlalţi
y Permite explorarea abordărilor alternative ale unor situaţii reale
AVANTAJE:
y Stimulativ si distractiv
y Oferă un cadru sigur în care participanţii pot explora problemele pe care nu le pot
aborda în viaţa de zi cu zi
y Participanţii experimentează atitudini şi valori diferite de cele personale
33
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
y Actorii trebuie sa-şi înţeleagă bine rolurile pentru ca scena să aibă succes
y Actorii pot fi “furaţi” de rol (devin emoţionaţi, se implică personal, gândesc în
stereotipuri) sau nu reuşesc să intre în rol
PROCES:
1. Pregătiţi actorii astfel încât sa-şi înţeleagă rolurile şi situaţia;
2. Aranjaţi ambianţa astfel încât audienţa să ştie ce implică situaţia;
3. Daţi observatorilor instrucţiuni clare legate de ce urmează să observe;
4. Asistaţi jocul de rol;
5. Mulţumiţi actorilor şi scoateţi-i din rol;
6. Întrebaţi actorii cum s-au simţit jucând acel rol;
7. Rugaţi audienţa să-şi prezinte reacţiile şi observaţiile;
8. Discutaţi diversele reacţii faţă de ceea ce s-a întâmplat;
9. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu şi formulaţi principii;
10. Întrebaţi participanţii ce legătură există între situaţia jucată şi realitate;
11. Formulaţi concluzia.
SIMULAREA
DESCRIERE: Simularea este punerea în scenă a unor situaţii similare celor din viaţa
reală. Se joacă o situaţie, nu un personaj; cel care simulează situaţia îşi păstrează
individualitatea, valorile, atitudinile etc.
UTILIZĂRI:
y Permite participanţilor experimentarea unor situaţii similare cu cele reale, într-un
cadru sigur
y Oferă participanţilor posibilitatea de a analiza consecinţele atitudinilor şi
comportamentelor proprii în situaţii date
y Metodă de aplicare a cunoştinţelor, de dezvoltare de abilităţi şi examinare a
atitudinilor, în contextul unei situaţii de învăţare date
AVANTAJE:
y Participanţilor li se oferă şansa de a învăţa din comportamentele proprii şi din
reacţiile celorlalţi înainte de a le experimenta într-o situaţie reală
y Creşte implicarea participanţilor
y Feedback imediat
PROCES:
1. Pregătiţi participanţii pentru preluarea rolurilor specifice simulării;
2. Introduceţi scopul, regulile şi durata simulării;
34
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
3. Facilitaţi simularea;
4. Scoateţi participanţii din situaţia jucată în simulare;
5. Întrebaţi participanţii care au fost reacţiile lor determinate de simulare;
6. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu;
7. Întrebaţi participanţii dacă simularea are corespondenţe în viaţa fiecăruia dintre ei;
8. Rezumaţi.
DEMONSTRAŢIA
UTILIZĂRI:
y Învăţarea unor tehnici sau abilităţi specifice
y Exersarea unor deprinderi cu ajutorul diverselor mijloace: mulaje, audio - video
AVANTAJE:
y Uşurinţă în focalizarea atenţiei participanţilor
y Arată aplicaţiile practice ale metodei
y Creşte implicarea participanţilor prin participarea la testarea metodei
PROCES:
1. Introduceţi tehnica – Care este scopul demonstraţiei?
2. Prezentaţi materialul care va fi folosit;
3. Demonstraţia;
4. Repetaţi demonstraţia explicând fiecare pas;
5. Invitaţi participanţii să pună întrebări;
6. Participanţii experimentează demonstraţia;
7. Discuţie: a fost uşor / dificil?
8. Rezumaţi.
ALEGERE FORŢATĂ
UTILIZĂRI:
y Deschiderea comunicării
y Sondare de atitudini şi comportamente
y Participanţilor li se acordă posibilitatea de a-şi explora propriile valori
35
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
AVANTAJE:
y Permite participanţilor să-şi conştientizeze atitudinile pe care le au faţă de anumite
probleme controversate
y Moderatorul intră în contact cu opiniile şi valorile grupului
y Favorizează argumentarea valorică a propriilor păreri/ valori
y Solicită exersarea abilităţilor de comunicare
PROCES:
1. Introduceţi tema
2. Precizaţi regulile
3. Se alege o singură variantă: acord sau dezacord
4. În activitate sunt implicaţi toţi participanţii
5. Se poate schimba alegerea făcută la început
6. Se enunţă afirmaţia sau situaţia
7. Participanţii se împart în grupuri în funcţie de alegerea făcută
8. Invitaţi persoanele din grupuri să-şi argumenteze poziţia
9. Rezumaţi şi formulaţi o concluzie a discuţiei
LUCRUL CU PLIANTELE
UTILIZĂRI:
y Introducerea participanţilor într-un subiect nou
y Furnizarea de informaţii pe un anumit specific
AVANTAJE:
y Acoperă un material larg, într-un timp scurt
y Poate precede tehnicile practice de instruire
y Poate fi folosită ca bază de discuţii
y Adresabilitate mare
36
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
PROCES:
1. Introduceţi tema;
2. Distribuiţi participanţilor pliantele şi definiţi sarcina;
3. Împărţiţi participanţii în grupuri mici;
4. Lăsaţi timp participanţilor pentru realizarea sarcinii;
5. Sarcina efectivă;
6. Concluzii.
TEHNICA ACVARIULUI
UTILIZĂRI:
y Luarea unei decizii
y Rezolvarea unei probleme
AVANTAJE:
y Permite focalizarea atenţiei participanţilor pe proces
y Arată aplicaţiile practice ale metodei
y Creşte implicarea participanţilor prin participarea la testarea metodei
PROCES:
1. Împărţiţi participanţii în două grupuri care vor fi aşezate ca două cercuri
concentrice;
2. Precizaţi sarcina sau tema discuţiei;
3. Invitaţi grupul interior să discute deschis sau să lucreze;
4. Invitaţi grupul din exterior să observe ceea ce se discută în cercul interior şi
interacţiunile care au loc între membrii săi;
5. Grupul exterior prezintă grupului interior observaţiile în legătură cu ceea ce s-a
petrecut în timpul exerciţiului;
6. Facilitaţi analizarea comportamentului participanţilor care au fost observaţi;
7. Rezumaţi.
37
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
MOZAICUL
38
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Exemple:
• Nume şi calitate: Fiecare participant este invitat să-şi spună numele şi un cuvânt/
animal/ culoare/ caracteristică etc. care îl descrie şi care are aceeaşi iniţială cu cea a
numelui său, apoi fiecare participant să repetă numele şi/ sau cuvântul descriptiv al
tuturor participanţilor.
• Povestea numelui: Staţi într-un cerc, puneţi pe podea o bucată mare de hârtie şi mai
multe pixuri. Rugaţi fiecare participant să-şi scrie prenumele şi să spună ceva despre
el (ex. istoricul numelui, ce părere are despre nume, cum preferă să i se spună).
• Auto-reclamă: fiecare participant primeşte o fişă de lucru şi este solicitat să-şi facă o
mică campanie publicitară – să-şi promoveze o calitate, să identifice un slogan care i
s-ar putea potrivi, să-şi compună o poezie laudativă etc. Apoi fiecare participant va
prezenta producţia sa publicitară întregului grup.
ACTIVITATI DE ENERGIZARE
39
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
verbala. Sunt indicate a se realiza la inceputul sesiunilor sau atunci cand se constata o
diminuare a atentiei participantilor.
Exemple:
Pasează bătaia
Tip activitate: joc de energizare
Scop: participanţii se vor cunoaşte mai bine, creşte nivelul de energie în grup
Scop secundar: se poate face procesare pe dependenţa între participanţi şi conştientizarea
echipei
Timp: 5-10 minute
Grup: min. 10 – max. 30 participanţi, se pretează la orice tip de grup
Materiale: nu sunt necesare materiale
Metodologie: lucru în grup mare
Procedeu: se roagă participanţii sa formeze un cerc. Pentru a introduce exerciţiul, spune:
„ o să mă uit la persoana din stânga mea, iar în timpul contactului vizual vom încerca sa
batem din palme în acelaşi timp [demonstrează]. Apoi, persoana din stânga mea va face
acelaşi lucru cu următoarea persoană, urmând ca „bătaia” să treacă prin tot cercul. Ideea
este ca în timpul trecerii bătăii din palme să se menţină contactul vizual. După o rundă
prin tot cercul de acomodare, ritmul poate varia, facilitatorul fiind singurul care comandă
„mai repede” sau „mai încet”. Totodată, participanţii trebuie avertizaţi că ritmul va creşte
din ce în ce şi că se pot introduce în joc noi bătăi. În momentul în care în joc circulă în
acelaşi timp 4-5 bătăi din palme iar nivelul de energie al grupului a crescut suficient,
jocul se poate încheia cu aplauze.
Procesare pe scop secundar: întreabă participanţii dacă le-a plăcut jocul. Întreabă-i ce
cred că se întâmplă într-un joc de echipă atunci când unul dintre jucători scapă mingea.
Reaminteşte-le că pentru a avea cele mai bune rezultate ca echipă, toţi trebuie să-şi aducă
contribuţia şi să conştientizeze că depind unii de alţii.
Pasează masca
Tip activitate: joc de energizare şi team-building
Scop: participanţii se vor cunoaşte mai bine, creşte nivelul de energie în grup şi
dobândesc încredere în ceilalţi membri ai grupului, prin faptul că toţi vor arăta
„caraghios”
Timp: 5-10 minute
Grup: min. 8 – max. 20 participanţi, se pretează pentru grupuri care au un nivel minim de
experienţă anterioară în activităţi interactive
Materiale: nu sunt necesare materiale
Metodologie: lucru în grup mare
40
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
vizual şi să acordaţi suficient timp primitorului pentru a realiza o copie reuşită a măştii.
Nu vă grăbiţi.”
PIZZA
Tip activitate: energizer, team-building
Grup: orice tip de grup, max.30
Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine-dispuşi şi
motivaţi pentru sesiunile care urmează.
Timp: 5 minute
Materiale: nu sunt necesare
Procedeu:
41
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Masajul la zoo
Scop: Participanţii se vor relaxa şi vor avea ocazia să întărească relaţia cu coechipierii
datorita naturii exerciţiului.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 5 min. x 2 grupuri = 10 min.
Procedeu:
Moderatorul roagă participanţii să se împartă în două grupuri numeric egale (se aplică pe
grupurile cu număr par de participanţi). Cele două grupuri se aşează în şiruri unul cu faţa
la spatele celorlalţi. Grupul care are in fata un sir de participanţi primeşte sarcina de a
masa persoana din faţa după cum urmează:
• „Ca un elefant”, ceea ce înseamnă că va masa puternic umerii partenerului său;
• „Ca un căluţ”, ceea ce înseamnă că va masa cu muchia ambelor mâini spatele
partenerului pe toata suprafaţa lui;
• „Ca un şarpe”, ceea ce înseamnă că va şerpui cu muchia mâinilor pe spatele
partenerului;
• „Ca un şoricel”, ceea ce înseamnă că se va plimba cu vârfurile degetelor pe întreg
spatele partenerului;
• „Ca o vrăbiuţă”, ceea ce înseamnă că va ciupi uşor cu degetele adunate intr-un punct
spatele partenerului.
Odată finalizate toate operaţiunile grupurile sunt rugate să facă stânga-imprejur şi rolurile
se inversează (cei care au primit masaj îl vor oferi).
Şarpele
Scop: Participanţii se vor distra şi energiza şi relaxa pentru sesiunile care urmează
executând mişcări fizice.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 10 – 15 min. în funcţie de numărul participanţilor şi de spaţiul în care se
desfăşoară activitatea.
Procedeu:
42
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Cutia fermecată
Scop: Participanţii se vor destinde si vor mai relaxaţi si dispuşi sa se implice in sarcina.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 8 min.
Procedeu:
Moderatorul le explica participanţilor ca deţine o cutie imaginară şi fermecată prin faptul
că poate conţine o varietate de elemente. Formatorul este cel care poate scoate pe rând
din cutie diverse elemente, iar participanţii sunt rugaţi ca in momentul în care află care
este elementul să-l ilustreze, verbal şi/sau nonverbal.
Elementele sunt ilustrate pe rând în grupul mare, după fiecare ilustrare elementul fiind
reintrodus în cutie.
Certificatul
Tip activitate: team-building
Scop: participanţii se vor cunoaşte mai bine şi vor fi încurajaţi să dezvolte relaţii
interpersonale
Timp: toată durata cursului
Grup: participă tot grupul, se pretează la orice tip de grup, în orice stadiu de dezvoltare
Materiale necesare: cartoane/ hârtie colorată A4, plicuri A4, markere colorate, creioane
colorate
Procedeu: jocul este introdus la finalul primei sesiuni de curs, ca fiind modalitatea prin
care participanţii dobândesc recunoaştere de participare la cursul respectiv. Astfel,
participanţilor li se spune că fiecare dintre ei va primi un plic cu numele lor scris pe spate,
în care vor găsi o diplomă „în devenire” (o bucată de carton/ foaie de hârtie) care are scris
pe spate numele persoanei cărei îi vor înmâna diploma. Pe tot parcursului cursului,
participanţii au sarcina de a observa persoanele ale căror nume sunt scrise pe spatele
diplomelor, să creeze diplomele în funcţie de ceea ce au descoperit şi să le prezinte şi să
le înmâneze deţinătorilor în sesiunea de închidere.
43
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Conceperea cursului.
• presupune îmbinarea mai multor informaţii: propunătorul/formatorul cunoaşte în
acest moment ceea ce organizatorul doreşte de la curs, precum şi dorinţele de
pregătire, trebuinţele, profilul personal şi nivelul de pregătire ale fiecăruia dintre
participanţi;
• aceasta informaţie trebuie combinata cu durata şi întinderea cursului, în raport cu
cadrul organizaţional şi stilurile de învăţare ale participanţilor;
• alegerea grupului ţintă - acesta trebuie să aibă o compoziţie omogenă privind
pregătirea în domeniul abordat (pregătire teoretică şi experienţă);
• constituirea unui grup dintr-un număr relativ redus de persoane pentru a permite o
comunicare şi participarea interactivă;
• înaintea începerii cursului, formatorul va obţine o descriere generală a participanţilor,
pentru a putea îndrepta cursul către interesele de educaţie specifice ale cursanţilor -
această abordare face comunicarea dintre formator şi cursanţi mult mai eficientă, dar
îi şi furnizează, în avans, informaţii importante despre fiecare cursant în parte;
• se poate prezenta programul sub forma unui plan care să cuprindă:
- formularea scopului
- enunţarea unor obiective fezabile
- definirea a subiectelor de abordat;
- identificarea metodelor de predare;
- stabilirea mijloacelor prin care se pot atinge obiectivele;
- program cu sugestii pentru durata fiecărei sesiuni (împărţirea timpului pe faze distincte
ale cursului);
- alegerea unui spaţiu în care se va desfăşura întâlnirea, spaţiu care să permită o
participare optimă;
1.Veniţi devreme.
2.Verificaţi dacă în sală:
• sala este confortabilă;
• scaunele şi mesele sunt aşezate corespunzător;
• sala şi mesele sunt curate;
3.Verificaţi materialele pentru participanţi:
• materialele de instruire sunt puse în ordine;
• ecusoanele cu numele participanţilor sunt pregătite;
• materialele de curs sunt distribuite;
4.Verificaţi echipamentul audio – video:
• suportul de planşe este pregătit, împreună cu markerele;
• echipamentul este pus în priză şi testat;
• focalizaţi imaginea (dacă se foloseşte retroproiector);
• testaţi sunetul din diferite puncte ale sălii;
• localizaţi întrerupătoarele în sală.
44
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Introducerea
1. Primirea participanţilor.
• Identificaţi modalităţile de a „sparge gheaţa” pe care le veţi folosi
• primele minute şi ore ale sesiunii sunt cele în care participanţii la curs decid dacă
acesta merită atenţia lor;
• cele mai importante momente de la începutul cursului sunt cele dedicate primirii
cursanţilor; formatorul trebuie să-i facă pe cursanţi să se simtă confortabil şi
bineveniţi, creând un mediu plăcut pentru învăţare;
• pentru a obţine respectul participanţilor, formatorul se va prezenta pe sine însuşi,
insistând asupra pregătirii profesionale;
Analiza participanţilor
Pentru a asigura reuşita pregătirii participanţilor, formatorul trebuie să analizeze
profilul fiecărui individ din cadrul grupului. După discuţia iniţială cu organizatorul, ar
trebui să aibă deja o idee destul de clară despre nevoile de instruire ale cursanţilor, dar
aceasta trebuie susţinută şi de o evaluare personală.
Pot fi adresate câteva întrebări:
• Care este experienţa, care sunt calităţile, cunoştinţele şi nivelul de educaţie al fiecărui
participant?
• Ce-şi doresc de la acest curs?
45
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Motivarea participanţilor.
Formatorul trebuie să cunoască motivaţia cursanţilor în a participa la curs. C.
Houle identifică trei tipuri de motivaţie:
• persoanele orientate către obiective, care utilizează educaţia cu scopul de a îndeplini
obiective bine definite;
• persoanele orientate către socializare;
• persoanele orientate către acumularea cunoştinţelor, care învaţă de dragul învăţării;
Adesea, adulţii au puţin timp pentru învăţat; ei nu se văd pe ei înşişi ca “studenţi”,
căci lucrează şi nu au timp să se pregătească, ci caută doar informaţii utile activităţii lor
profesionale şi văd în “instructor” o sursă de cunoştinţe.
Încheierea:
Sfârşitul unui curs presupune trei paşi: consolidarea, evaluarea şi conceperea unui
plan de acţiune despre cum se pot implementa noile cunoştinţe.
Consolidarea transferului de cunoştinţe în timpul cursului poate să fie un proces
similar celui care are loc la sfârşitul unei zile sau al unui modul de pregătire, de exemplu
prin intermediul unui jurnal personal sau fise de lucru.
Formatorul trebuie să concluzioneze cu privire la fiecare participant, realizând o
evaluare a participării sale raportat la scopul întâlnirii; Formatorul poate conduce o
evaluare orală de grup sau poate discuta personal cu fiecare cursant, ca o modalitate de a
suplimenta informaţia colectată prin intermediul fişelor de evaluare standard distribuite
cursanţilor.
Formatorul trebuie să realizeze o proprie evaluare privind modul de pregătire a
întâlnirii, a desfăşurării acesteia, identificând resursele pentru îmbunătăţirea activităţii
viitoare;
Realizarea raportului de curs ( la cererea organizatorului)
46
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
O sesiune de formare obişnuită este axată pe dezbaterea unei teme sau dezvoltarea
unei abilităţi şi are trei părţi distincte:
• identificarea cunoştinţelor participanţilor vizavi de temă şi motivarea participanţilor
de a însuşi şi aplica subiectul sau deprinderea prezentată;
• prezentarea materialului şi exemplelor;
• prelucrarea informaţiei sau formarea deprinderilor;
În timpul unei sesiuni de formare obişnuită, pot fi folosite tehnici de lucru diferite
pentru a menţine atenţia şi motivaţia participanţilor.
Metodele de instruire alternează pentru menţinerea atenţiei participanţilor si
satisfacerii diverselor stiluri de învăţare, fiind utilizate metode de organizare grafica,
scriere, lectura, discuţie, lucru in grup, lucru individual, prezentare, etc.
În timpul unei sesiuni de formare „timpul” este considerat o resursă limitata si din
acest motiv trebuie conştientizată utilitatea planificării acestuia. Aspecte generale care
pot fi urmărite in gestionarea eficienta a timpului:
• stabilirea timpul necesar pentru atingerea obiectivelor;
• utilizarea reala a timpului;
• cunoaşterea unor tehnici de management al timpului;
47
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
48
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
49
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Sesiunea nr.......
Titlul...........................................................
Timp................min.
Teoria Iceberg-ului
50
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Procesul de comunicare reprezintă mai mult de 2/3 din totalul transferului informaţional,
comparativ cu subiectul comunicării - conţinutul. Şi atunci ne întrebăm: chiar nu
contează? Sau, dacă este important, ce avantaje ne poate aduce?
Abilităţi formatori/moderatori
51
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
fie pozitivă; în acest fel şi rememorarea lui aduce în prim plan argumente care susţin
acceptarea mesajului;
Prin activitatea pe care o deruleaza facilitatorul/moderatorul indeplineste o multitudine de
roluri pe care si le „asuma”:
• prezinta informaţii;
• comunica obiectivele;
• structureaza subiectul;
• explice noţiunile şi problemele dificile;
• ofera “consumatorului de educaţie” o motivaţie;
• dezvolta gîndirea critică;
• dezvolta aptitudinea de a comunica;
• modifica comportamentul;
• încurajeaza originalitatea;
• faciliteaza procesul de autoevaluare;
• dezvolta capacitatea de a rezolva probleme;
• asigura “transferabilitatea” competenţelor.
52
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Capacitatea de a asculta.
Omul obişnuit petrec zilnic mai mult timp ascultând, decât scriind, vorbind sau
citind.
Ascultarea este o foarte importantă aptitudine de comunicare.Ascultarea este
definită ca fiind aptitudinea de a înţelege şi a răspunde efectiv comunicării.
Aspecte importante:
• incuviinţaţi dând uşor din cap şi aşteptaţi;
• priviţi atent la vorbitor;
• folosiţi expresii ca: "inţeleg","adevărat";
• repetaţi ultimele cuvinte pe care le-a spus vorbitorul;
• spuneţi-i vorbitorului ce aţi înţeles din ce v-a spus;
• dacă nu aţi înţeles, sugeraţi-i să vă dea detalii;
• nu întrerupeţi pe vorbitor;
Canalul de comunicare ales pentru transmiterea unui mesaj joacă un rol semnificativ
în păstrarea calităţii mesajului original în drumul său de la emiţător la receptor.
De exemplu: emiţătorul, dacă are posibilitatea de a alege între comunicarea scrisă şi cea
verbală - ori o combinaţie a acestora - o alege pe cea mai eficientă pentru situaţia
respectivă.
Indiferent de canalul de comunicare ales, emiţătorul va avea de înfruntat
obstacole; el trebuie să aleagă acel canal pe care îl consideră ca oferind cea mai bună
garanţie pentru transferul semnificatiei mesajului său, fără distorsiuni şi neînţelegeri.
Pentru a contracara eventualele interferenţe pe canalul de comunicare, mesajul trebuie să
atragă atenţia, să conţină redundanţe, dese repetiţii sau să folosească diverse combinaţii
ale acestora.
Caracteristici mesaj:
Atrage atenţia Trebuie să difere de celelalte mesaje care concurează
pentru timpul destinatarului. De exemplu: un mesaj scurt,
scris de mână - în locul celui uzual, tipărit - este o metodă
de a atrage atenţia;
Furnizeaza redundanţe Trebuie reformulat de câteva ori - tehnică folosită în
articolele de ziar - şi/sau sintetizat în ultimul paragraf ori
în titlu (dacă este scris); emiţătorul trebuie să evite o
redundanţă prea mare;
Ofera repetiţii Trebuie transmis prin mai multe canale, cum ar fi pe cale
verbală şi scrisă sau să fie transmis de mai multe ori prin
acelaşi canal (de exemplu - cazul reclamelor la
televiziune).
Comunicarea verbala
Aspecte generale care trebuie urmarite in formularea unui mesaj verbal:
Claritate • capacitatea de exprimare clară a ideilor, simplă, nu cuvinte şi fraze
lungi şi greu de urmărit;
• nu se foloseste argoul;
• nu se utilizeaza termeni care nu sunt uzuali pentru interlocutor;
cuvintele se pronunta corect;
53
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
54
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Comunicarea nonverbala
Variate cercetări în domeniul comunicării estimează că, în majoritatea cazurilor, 75%
din informaţia obţinută de la interlocutori este, în esenţa ei, non-verbală. În unele cazuri,
comunicarea non-verbală este folosită pentru a confirma sau contrazice mesajul verbal, în
alte situaţii, aspectele non-verbale poartă încărcătura de bază a mesajului.
În cazul publicului larg care ascultă un vorbitor, audienţa comunică răspunsul său
(opinii, impresii sau atitudini) exclusiv prin semnale non-verbale. Ascultătorii activi îşi
privesc interlocutorul şi îi răspund acestuia prin zâmbete, mişcări ale capului, mişcări ale
corpului etc., tocmai pentru a îmbunătăţi calitatea comunicării.
Este important de reţinut că semnalele non-verbale sunt transmise tot timpul, fie
ascultând, fie vorbind. Impactul cel mai mare al comunicării non-verbale este materializat
în gradul în care aceasta sprijină sau, dimpotrivă contrazice celelalte canale de
comunicare.
Canale de comunicare non-verbală:
• aspectul fizic;
• expersia feţei;
• contactul vizual ;
• limbajul corpului (gesturi, ţinută, poziţii);
• spaţiul (ca distanţă păstrată între interlocutori);
55
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Limbajul tăcerii
Există unele situaţii în care tăcerea generează stânjeneală, dezaprobare, plictiseală sau
chiar respingere. Sunt si situatii cand avem nevoie de confirmarea faptului că cei din jur
ne-au înţeles. Astfel “tăcerea” este un instrument de comunicare care trebuie folosit cu
abilitate.
Limbajul timpului
Deşi timpul este acelaşi pentru toţi, este foarte diferit modul în care fiecare îl percepe.
Punctualitatea este un element de mare importanţă. În procesul comunicării, semnificativ
este modul în care folosim timpul.
56
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Asertivitatea
Asertivitatea înseamna sa fii pregatit pentru ceea ce vrei sa obtii. Înseamna sa stii
foarte clar ce nevoi ai. Înseamna confruntare si cere foarte mult curaj. Unii spun ca este
greu sa fii asertiv, altii, prin stilul lor propriu, spun ca este foarte usor. Obiectivul este sa
rezolvi problemele si sa obtii maximum de rezultate.
Un bun facilitator trebuie să îşi amintească că participanţii sunt mai importanţi decât
57
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
subiectul aflat în discuţie. De aceea trebuie să fie atent atât la semnalele pe care aceştia le
emit referitor la pregătirea lor pentru a discuta, înţelege şi a se implica cât şi la propriile
sentimente şi presupuneri legate de ceea ce se întâmplă şi semnalele pe care le transmite
participanţilor. A fi onest referitor la propriile gânduri şi sentimente şi asumarea
responsabilităţii pentru acestea permit ca cea persoană să fie credibilă.
Facilitatorii trebuie să aibă abilităţi de parafrazare – formularea cu propriile cuvinte a
ceea ce a spus altă persoană. Aceasta ajută la verificarea acurateţii percepţiei şi reasigură
vorbitorul că ceea ce a vrut să spună a fost înţeles. În plus un facilitator trebuie să aibă
abilitatea de a interpreta comunicarea nonverbală şi metaverbală.
Nu trebuie să uitaţi niciodată, atunci când adresati întrebări unui grup, că majoritatea
oamenilor au nevoie de un timp de gândire înainte de a răspunde. Mai ales pentru
întrebările de substrat, la care la început nu va răspunde nimeni, pentru ca oamenii se
gândească ce ştiu şi cum să răspundă la întrebare.
Formatorii fără experienţă se tem de astfel de perioade de tăcere şi sar imediat la
întrebarea următoare, ceea ce creează confuzie. Fiţi atenţi şi la răspunsurile date imediat,
dintre care unele pot fi facile, superficiale. În acest caz, încurajaţi-i să vă spună mai mult.
Întrebările potrivite
58
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Întrebări deschise sau cu arie largă - aceste întrebări sunt menite să obţină cât mai multe
informaţii, fără a fi nevoie de alte întrebări de bază. Ele încurajează respondentul să dea
răspunsuri la fel de extinse şi deschise. Multe dintre aceste întrebări încep cu Ce, Cât,
Cum, Când, Cine, Unde şi De ce. Întrebările deschise reprezintă, deseori, cea mai bună
idee de deschidere a unei sesiuni de întrebări.
Întrebările mai puţin potrivite sunt cele închise. Aceste întrebări cer sau au ca rezultat un
răspuns „da” sau „nu”, sau răspunsuri scurte care dau informaţii puţine. Rezultatul unei
întrebări închise este, de multe ori, acela că trebuie să vă gândiţi la alte întrebări prin care
să extrageţi mai multe informaţii, pe care le-aţi fi obţinut de la început dacă puneaţi
întrebări deschise.
Chiar dacă dau răspunsul complet (din nou) la întrebarea dvs., mulţumiţi-le, dar apoi
treceţi imediat la unul dintre cursanţii mai tăcuţi, şi întrebaţi-l ceva de genul „... spune
că… ce părere aveţi? Aţi avut astfel de experienţe? Ce aţi face?” Poate că vă va spune că
este de acord cu ..., dar, cel puţin, a mai vorbit cineva. Data viitoare când ....sare să
răspundă, repetaţi procesul: în curând va realiza ce se întâmplă şi că este de dorit să-şi
reducă contribuţiile.
Dezacordul – Unii formatori intră în panică dacă, după ce pun o întrebare, există
dezacorduri între cursanţi, iar aceasta se vede dintr-o discuţie aprinsă. Ar trebui să vă
bucure o astfel de reacţie, pentru că înseamnă că aţi stârnit interesul membrilor! Rolul
dumneavoastra este acela de a ajuta la controlul discuţiei, care nu trebuie să devină prea
emoţională şi conflictuală. Puteţi ajuta astfel atunci când se creează dezacorduri fără a se
da motive clare.
Mai întâi reflectaţi şi recunoaşteţi sentimentele, de ex.: „sunteţi foarte pasionat de acest
subiect”. Nu reprimaţi sentimentele, pentru că acestea vor ieşi la iveală oricum (probabil
împotriva dvs.). Amintiţi grupului că toate părerile trebuie respectate, că toată lumea are
ceva de spus şi deţine o piesă din puzzle. Invitaţi-i să explice motivele care îi fac să spună
un anumit lucru. Astfel, de multe ori, atmosfera se răcoreşte, iar discuţiile pot fi purtate
din nou la un nivel raţional.
Sugestii generale
59
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
• ascultaţi cu atenţie fiecare răspuns, mai ales ca să nu existe întrebări deghizate sau
incertitudini;
• luaţi la cunoştinţă fiecare răspuns în parte;
• arătaţi că ascultaţi prin limbajul non-verbal (aprobaţi din cap, zâmbiţi, menţineţi
contactul vizual);
• nu respingeţi un răspuns ieşit din context – cel puţin persoana a răspuns şi şi-a
prezentat punctele de vedere;
• nu acceptaţi răspunsuri incomplete sau neclare – puneţi întrebări clarificatoare - astfel
îi ajutaţi şi pe ceilalţi cursanţi care, poate, nu au înţeles;
• incercaţi să obţineţi cât mai multe puncte de vedere;
• dacă este cazul, de exemplu - dacă se face o listă de valori ale grupului, scrieţi
răspunsurile pe flipchart, folosind pe cât posibil cuvintele persoanei care a dat
răspunsul şi fără să ignoraţi elementele valabile;
• fiţi sincer cu cursanţii - sesiunea de întrebări şi răspunsuri funcţionează în ambele
sensuri; dacă vi se pune în întrebare justificată, daţi un răspuns sincer şi deschis sau
promiteţi că veţi afla;
• dacă credeţi că întrebarea pusă de un cursant poate găsi răspuns şi din partea grupului,
nu răspundeţi dvs., ci puneţi întrebarea grupului :”Ce părere are grupul?”, astfel să
măreşte efectul de învăţare sau se stimulează discuţia;
Competenţele formatorului
Competenţe didactice
Transparenţă în • punctul de plecare pentru formator îl constituie o analiză a ceea
privinţa scopurilor ce organizatorul programului de formare doreşte şi proiectează
pregătirii în numele participanţilor;
• această analiză presupune înţelegerea progresului pe care
training-ul ar trebui să-l producă;
• analiza presupune şi o evaluare, pentru fiecare individ, a
cerinţelor sale de pregătire;
• evaluarea se poate realiza prin discuţii scurte sau prin
chestionare poat o serie de informaţii despre ce se aşteaptă de la
el în timpul sesiunii de lucru.
Conceperea • un plan trebuie să ţină seama de o serie de probleme - precum
planului activitatii cele organizaţionale;
de formare • trebuie să fie destul de flexibil astfel încât să se adapteze unor
schimbări neprevazute (de exemplu - la nivelul compoziţiei
grupului de participanţi);
Competenţe psiho-sociale
Inţelegerea dinamicii • abilitatea de a sustine potentialul personal al fiecarui
grupului/managementul cursant;
60
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Competenţe profesionale
Cunoştinţe din • cunoştinţe pedagogice de bază despre conceperea planului
domeniul pedagogiei de curs;
• cunoasterea caracteristicilor activitatilor de invatare –
elemente metodologice, caracteristici psihologice,
caracteristicile procesului comunicarii etc;
Cunoştinţe despre • cunoasterea mediului de lucru si a contnutului activitatii
condiţiile de lucru ale cursantilor faciliteaza formatorulu sa inteleaga posibilele
cursanţilor probleme si intrebari pe care participantii le pot ridica;
Competenţe personale
Naturaleţea • datorita propriei lor experienţe de viaţă, adulţii pot manifesta o
atitudine critică faţă de personalitatea formatorului – astfel ei
asteapta ca acesta sa fie “natural şi convingător”, să poata adapta
cunoştinţele şi informaţiile la situaţiile reale;
Creativitatea • un formator are nevoie de un potenţial creativ pentru a putea
reacţiona la diferite situaţii, solicitări sau stiluri de învăţare;
• va trebui să aibă o atitudine deschisă faţă de semnalele venite de
la participanţi;
• Sa fie capabil să propuna planuri de pregătire innovative;
Stabilitate • un formator se va confrunta deseori cu situaţii dificile şi
emoţională provocatoare din punct de vedere emoţional – din acest punct de
vedere este foarte important să se înţeleagă că a avea probleme în
sala de curs, cu un anume participant, nu înseamnă o înfrângere
personală;
• astfel de situaţii trebuie anticipate ca probleme pedagogice ce
trebuie considerate “provocări profesionale” şi tratate cu
înţelegere şi tact pedagogic;
61
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
62
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
• cădeţi de acord asupra modului în care veţi lucra împreună pe parcursul perioadei de
pregătire a seminarului respectiv.;
• discutaţi şi comunicaţi orice fel de informaţii sau aşteptări pe care le aveţi în legătură
cu grupul participant;
• decideţi care vor fi rolurile fiecăruia în prima sau a doua a zi a seminarului de
instruire;
• conveniţi asupra modului în care puteţi interveni în privinţa aspectelor legate de timp;
• stabiliţi ora întâlnirilor zilnice;
• decideţi în ce mod veţi aborda, ca echipă, diverse aspecte care pot intervene – de
exemplu - participanţii care vorbesc prea mult sau care nu vorbesc deloc, cei care
întârzie etc.
63
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Conflictul implică orice formă de opoziţie între persoane sau grupuri, generată
de divergenţa sau incompatibilitatea subiecţilor si derivă din incompatibilitatea reală sau
percepută dintre scopurile, valorile, normele sau motivaţiile părţilor.
Marilyn Fryer descrie o imagine mentală creată de conflict, aceea a unei „falii
tectonice”. Faliile tectonice sunt cauză a mişcărilor seismice şi influenţează activitatea
vulcanică. Analogia cu activitatea vulcanică sugerează efectele pe care un conflict le
poate produce, generând agresivitate, violenţă, stres, sau având o acţiune tonică asupra
relaţiei dintre părţile ce-şi dispută interesele.
Conflictul în viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un arbore. Fiecare parte a
lui reprezintă o parte componenta a conflictului:
• solul - mediul social în care izbucneşte conflictul (familia, colectivul, şcoala);
• rădăcina - cauzele multiple ale conflictului;
• tulpina - părţile implicate în conflict;
• scorbura - problema clară definită a conflictului;
• florile - emoţiile proprii pozitive şi negative a celor implicaţi în conflict;.
• frunzele - acţiunile concrete a celor implicaţi în conflict;
• fructul - soluţia rezolvării conflictului;
64
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
În acelaşi timp, diverse situaţii conflictuale pot apărea între formator şi cursanţi.
Cauzele pot fi simple cuvinte greşit înţelese, sau chiar diferenţa dintre profilul psihologic
al formatorului şi cel al cursantului etc.
Confruntarea cu rezistenţa
In sala de curs este o problemă obişnuită pentru orice formator. Rezistenţa se
poate manifesta în diverse moduri:
• participanţi care vorbesc între ei;
• participanti care întârzie;
• participanti care sunt pasivi;
• participanti oftează din greu;
• în participanti incearcă să abată discuţia;
• participanti să intre în competiţie, să se confrunte cu alţii;
• participanti care incearca să declanşeze acţiuni de tipul „bisericuţelor” îndreptate
împotriva formatorului, a subiectului, a metodei de învăţare sau a altor cursanţi;
65
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
resping atenţia formatorului, care pur şi simplu nu va observa problema, fie o atrag atât
de tare încât formatorul sfârşeşte prin a le da mult prea multă importanţă.
Rezistenţa la învăţare
Intervine adesea atunci când cursantul se simte nesigur pe abilităţile sale de a
obtine performanta. Adulţii îşi pun în joc statutul prezent chiar prin acceptarea ideii de a
învăţa lucruri noi.
Procesul de învăţare este unul bazat pe încercări şi greşeli.
Rezistenţa poate interveni din:
• cauza stilurilor de învăţare diferite;
• a modurilor de acţiune diferite;
• cauza unor blocaje inconştiente din mintea cursantului; un astfel de blocaj poate să fie
cauzat de aspecte diverse, din trecut (poate să fie vorba despre o situaţie intervenită în
şcoală, de un profesor rigid, sau de colegi agresivi; dificultăţi personale precum cea
de a te exprima direct, sau de a trata un subiect anume, sau de a opera cu termeni
tehnici );
66
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
67
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
68
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Pentru a conduce o evaluare avem nevoie de aceste informaţii şi deci trebuie să creăm
oportunităţi de obţinere a acestor informaţii.
Câteva modalităţi de obţinere a informaţiilor necesare unei evaluări sunt:
• prin observare directă în timpul unui program de instruire;
• prin scurte chestionare sau întrebări în timpul programului care să măsoare gradul de
confort al participanţilor etc.;
• elaborarea unui chestionar care să fie înmânat spre completare participanţilor la
sfârşitul programului de instruire;
• pregătirea unui exerciţiu de evaluare la sfărşitul programului sau după o perioadă
scurtă (la inceputul unui nou program cu aceeaşi participanţi, de exemplu);
• folosirea unui chestionar câteva săptămâni sau luni după programul de instruire,
pentru a măsura dacă participanţii îşi amintesc elementele învăţate şi dacă le aplică;
• vizitarea participanţilor după o anumită perioadă şi intervievarea lor;
• selectarea unui grup de participanţi sau/şi a altor persoane implicate şi conducerea
unei evaluări de grup, în scopul analizării unor anumite aspecte specifice;
În activitatea practică se întâlnesc mult mai multe metode care pot fi adaptate la
situatii particulare.
69
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Chestionarele de Evaluare
Formularele de evaluare conţin trei seturi de întrebări distincte, care servesc celor
trei funcţii ale evaluării - diagnostică, informativă şi sumativă.
70
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Sunteti formator.
Simulati o evaluare a ceea ce s-a intamplat in timpul unui exercitiu realizat in grup in
timpul unei sesiuni de formare.
Oferiti un feed-back constructiv.
71
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
72
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Exista mai multe metode pentru a determina stilul in care rezolvam conflictele. Pentru a
afla stilul in care rezolvati conflictele, va propunem urmatorul test elaborat de Hall&Oldroyd
(1990). Pentru a raspunde la cei 45 de itemi, va sugeram sa va alegeti un cadru de referinta
simplu, care se centreaza pe conflictele cu prietenii sau colegii de scoala/serviciu. Acordati 10
puncte pentru cele 4 raspunsuri (a-d) date la fiecare item de mai jos.
Exemplu: De regula, atunci cand oamenii pe care ii conduc sunt implicati intr-un conflict eu:
a) Intervin pentru a potoli disputa………………………………………………………..3
b) Convoc o sedinta pentru a discuta problema…...……………………………………..6
c) Daca pot, ofer ajutor.………………………………………………………………….1
d) Ignor problema……………..…………………………………………………………0
In total trebuie sa rezulte 10 puncte.
1. Atunci cand cineva la care tin se poarta ostil, adica ma provoaca sau ma infrunta, sunt
inclinat sa:
a) Raspund intr-o maniera ostila.
b) Incerc sa conving persoana respectiva sa renunte la comportamentul ostil.
c) Stau si ascult cat pot de mult.
d) Plec.
2. Atunci cand cineva care nu reprezinta o mare importanta pentru mine imi e ostil, adica
ma provoaca sau ma infrunta, eu sunt inclinat sa:
a) Raspund intr-o maniera ostila.
b) Incerc sa conving persoana respectiva sa renunte la comportamentul ostil.
c) Stau si ascult cat pot de mult.
d) Plec.
3. Atunci cand vad oameni aflati in conflict, care au opinii complet diferite, plini de manie,
am tendinta sa:
a) Ma implic si iau pozitie.
b) Incerc sa mediez conflictul.
c) Observ ce se intampla.
d) Plec cat pot de repede.
4. Atunci cand observ ca o alta persoana isi satisface trebuintele pe spinarea mea (de ex.
intarzie, stiind ca ii rezolv eu problemele) incerc sa:
a) Fac tot ce pot ca persoana respectiva sa se schimbe.
b)Recurg la pesuasiune si la diverse actiuni in momentul in care incerc sa provoc schimbarea
comportamentului persoanei respective.
c) Ma straduiesc din greu sa schimb modul in care ma raportez la persoana respectiva.
d) Accept situatia respectiva.
5. Atunci cand sunt implicat intr-o disputa cu o alta persoana, comportamentul meu este in
general urmatorul:
a) Incerc sa fac cealalta persoana sa vada problema asa cum este.
73
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
6. Calitatea pe care pun cel mai mare pret in momentul abordarii conflictelor este
urmatoarea:
a) Taria emotionala si sentimental de siguranta.
b) Inteligenta.
c) Dragostea si caracterul deschis.
d) Rabdarea.
8. Atunci cand observ ca intre doua persoane la care tin se iveste un conflict grav, sunt
inclinat sa:
a) Imi exprim dezaprobarea ca asa ceva s-a putut intampla.
b) Incerc sa le conving sa-si rezolve disputa.
c) Stau si vad ce se intampla.
d) Parasesc locul conflictului.
9. Atunci cand se iveste un conflict intre doua persoane care nu sunt importante pentru
mine, sunt inclinat sa:
a) Imi exprim dezaprobarea ca asa ceva s-a putut intampla.
b) Incerc sa le conving sa-si rezolve disputa.
c) Stau si vad ce se intampla.
d) Parasesc locul conflictului.
74
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
13. Atunci cand cineva ma enerveaza (fumeaza, imi taie calea etc.), de obicei incerc sa
comunic cu persoana respectiva:
a) Insist ca persoana respectiva sa ma priveasca drept in ochi.
b) Privesc persoana drept in ochi mai mult timp.
c) Mentin un contact vizual intermittent.
d) Evit sa privesc persoana respectiva drept in ochi.
14. Atunci cand cineva ma enerveaza (fumeaza, imi taie calea etc.), am tendinta sa comunic
cu persoana respectiva in felul urmator:
a) Ma apropii pana la contactul fizic.
b) Folosesc bratele si corpul pentru a-mi ilustra punctul de vedere.
c) Ma apropii de persoana respectiva fara sa o ating.
d) Ma retrag si nu folosesc mainile.
15. Atunci cand cineva ma enerveaza (fumeaza, imi taie calea etc.), am tendinta sa comunic
cu persoana respectiva in felul urmator:
a) Folosesc limbajul direct si ii spun persoanei sa inceteze.
b) Incerc sa conving persoana sa inceteze.
c) Vorbesc frumos cu persoana si ii comunic sentimentele mele.
d) Nu spun nimic si nu fac nimic.
Dupa ce ati completat cei 15 itemi, adunati cele 15 scoruri pentru raspunsurile de la a) si scrieti-le
pe coloana 1, scorurile pentru b) in coloana 2 etc.
Coloana 2 Hotarat/Persuasiv
Scorul mare indica o tendinta catre mentinerea pozitiei proprii fara presiuni, o abordare activa a
conflictului si dorinta de colaborare. Oamenii care folosesc acest stil depind in mare masura de
aptitudinile lor verbale.
75
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
Scorul mare indica tendinta de a-i observa pe ceilalti si de a se autoexamina in cazul unor situatii
conflictuale, precum si nevoia de a folosi consilierea si audierea ca moduri de comportament. Cei
care folosesc acest stil sunt inclinati catre cooperare si sunt conciliatori.
Colana 4 Evitare/Retragere
Scorul mare indica tendinta catre pasivitate sau retragere in situatiile conflictuale si nevoia de a
evita confruntarea. Cei care folosesc acest stil accepta si suporta, de obicei, ceea ce li se intampla,
reprimandu-si sentimentele puternice.
76
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
ETICA FORMATORULUI
Cel mai adesea, etica se referă la un câmp de cercetare sau la o disciplină referitoare la
bine şi la rău, la virtute şi la viciu.
Pe de altă parte, moralitatea se referă la structuri de comportament stereotipe în viaţa de zi
cu zi.
Există o etică a obiectivităţii, care reprezintă un ideal, de vreme ce fiecare dintre indivizi
are propriul său set de valori şi de aşteptări.
Există o etică a caracterului şi, în consecinţă, o moralitate a comportamentului;
promovarea şi apărarea dreptăţii, cinstei şi curajului sunt cerinţe pentru oricare dintre liderii unui
grup, indiferent de activitatea desfasurata. Lor li se cere să-şi stăpânească emoţiile, să fie empatici,
cooperanţi, să dovedească înţelegere asupra problemelor oamenilor şi altele asemenea. Atunci
când modelele de acţiune (inclusiv cele de adoptare a deciziei) lipsesc, intră în funcţiune
mecanisme informale, proprii liderilor autentici.
Există o etică a gestionării rezultatelor muncii; dacă acestea nu sunt satisfăcătoare, liderii
trebuie să aibă responsabilitatea să le recunoscă şi să se străduiască să prefigureze un alt
deznodământ pentru viitor.
Ghidarea etică a acestora a devenit un adevărat imperativ. Acest fapt esenţial este vizibil,
poate înainte de orice, prin tendinţa şi efortul articulării unui cod etic al tuturor domeniilor de
activitate.
77
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
78
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR __________________
DISCIPLINA
Durata (în ore de pregătire) :
Obiective generale :
MIJLOACE DE
OBIECTIVE
Nr. METODE/FORME INSTRUIRE, CRITERII DE
DE CONŢINUT TEMATIC
Crt DE ACTIVITATE MATERIALE DE EVALUARE
REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
1 2 3 4 5 6
4. Evaluare curs
MODALITĂŢI DE EVALUARE
a participanţilor la programul de formare profesională
Evaluare finală (se prezintă separat pe probe - scrisă, orală, practică -, dacă este
cazul)
- Metode - instrumente
- Scală de apreciere
1
- document de autoevaluare care va cuprinde informaţii corecte, verificabile prin documente/înregistrări
specifice parcursului profesional (experienţa în muncă, pregătirea anterioară etc.)
- teste de aptitudini, de cunoştinţe, probe practice
79