OETATUIA GETO-DACA DE PE DEALUL MOVILA, DE LA GURA VITIOAREI DE EUGEN GOMSA gi V. GEORGESCU Cu citeva decenii in urmi, in literatura de specialitate a fost semna- lat&% descoperirea unor materiale getice, pe dealul Movila?, de ling% satul Gura Vitioarei, Vilenii de Munte, jud. Prahova. Pentru a fi salvate cit mai multe materiale si pentru a se preciza perioadele in cursul cirora a fost locuit& Movila, incepind din anul 1978, San ficut numeroase cercet&ri arheologice de suprafati, cu sprijinul citorva membri ai corpului didactic, precum si al unor elevi de la scoala general din localitate. Movila se giseste pe malul estic al Teleajenulni, la confluenta lui cu valea Daneiului. Dealul are forma unui trunchi de con. Pe partea lui superioar este un platou aproximativ triunghiular (de cirea 35x60m), aflat la 114 m deasupra apelor riului. Platoul este mirginit : editre valea Danciulni, de o pripastie, de pante abrupte spre Teleajen gi spre sud. Singura legituri, mai ugoari, este spre est —de unde incepe pidurea ce ured pind in virful Dorului gi virful aliturat ,,La Comori”, cu care se termini dealul Berivoe. Pe panta de sud si de vest a dealului, la poale, sint terasele Teleajenului, prielnice viejuirii omenesti. Cu prilejul cercetirilor recente, de pe platoul Movilei gi de pe terase, san adunat multe fragmente ceramice. Din analiza lor rezult& c& zona a fost locuit in diferite epoci, la intervale mari de timp. S-au determinat materiale din : epoca neolitici, epoca bronzului si, mai cu seama, din epoca geto-dacich. EPOCA NEOLITICA A. Pe panta de sud, printre alte fragmente ceramice s-a gisit unul din past’ grosolanii, amestecata cu o cantitate mare de pleava. In urma arderii, ‘a 0 temperatura joast, ciobul destul de mic a dobindit culoarea neagri, cu straturi superficiale roscate. Suprafata este neregulaté si fri ornamente. Dup& aspect ciobul descris dateazi din perioada neoliticului timpuriu si apartine probabil culturii Cris. Ar fi un indicin c& purtitorii acestei culturii au vietuit efec- tiv la poalele Movilei sau undeva in apropiere. + Gh, Petrescu Sava si Ion Nestor, RPAN, 2—4, {ulle 1940, p. 74—76 sl 86-88. SGIVA, tomul 32, nr. 2, Bucuresti, aprille—lunle 1981, p. 271-282272 EUGEN COMS$A, V. GEORGESCU 2 B. Pe platoul de pe virful Movilei, dar gi pe terasa de la poalele dealului, s-au adunat o serie de cioburi neolitice. Ele provin, in general, din vase modelate din past’ amestecat&’ eu cioburi pisate mi&runt. 3 MAINO Fig. 1. Gura Vitloarel. 1—5, 8, 9 fragmente ceramice de tip Aldent Il; 6—7, 1011 fragmente ceramice de tip Cernavoda I. Din categoria de uz comun, prin mai multe fragmente, sint repre- zentate borcanele cu corp arcuit (fig. 1/8), ornamentate cu barbotina si mici proeminente. Din seria vaselor fine sint cioburi de strichini cu buza ingrosata (fig. 1/4) gi din altele simple (fig. 1/1). Unele au decor pictat. Vasele res- pective au suprafaja exterioari rogie sau cafenie deschisi, lustruit’ eu griji. Decorul a fost realizat cu culoare alb% pistoasi, cu care eran tra- sate benzi inguste, oblice sau areuite (fig. 1/1, 3, 9). Mentionim gi un frag- ment de capac din pasti find, lustruit la exterior (fig. 1/5). Prin forma se aseamin& mult cu cele de tip Cucuteni A 2. Lotul de fragmente ceramice deseris, in functie de forme si decor, apartine aspectului cultural Aldeni II. In zona lacare ne referim, pe mate- riale se observa contacte strinse cu comunititile dintr-o fazi timpurie a culturii Gumelnija din cimpie. Dealtfel, in stadiul actual al cercetirilor din regiune, este greu de trasat 0 limit& intre cele dou grupuri de comu- nit&ti. 3 CETATUIA GETO-DACA DE LA GURA VITIOARET 273 ©. Printre materialele adunate sint citeva care atrag atentia. De exemplu, este 0 portiune mare dintr-un borean cu corpul bombat, cu git cilindrie, previzut cu o apucitoare cu viriul in sus (fig. 1/6). Vasul este ars la rosu. Prin forma gi ardere el seamiini cu cele de tip Cucuteni tirziu, Atrage aten- tia un fragment dintr-un vas de dimensiuni mijloci, din pasta find, eu corp bombat, ars la rogu violaceu, cu decor pietat eu culoare albi, cu linii subfiri sau groase, pe o margine pare si fie o parte dintr-un triunghi. Fiecare linie sau banda de culoare este marginité pe ambele parti cu liniute scurte dese, trasate cu aceeagi culoare (fig. 1/10). Cele dou& cioburi des- crise, la care se adaugi numeroase fragmente din past& cu seoici pisate mirunt, ne fac si presupunem ci in cadrul complexului studiat sint si urme de locuire apartinind culturii Cernavoda I. Cioburi cu decor snurat incl nu s-au gisit. O atribuire precisii este greu de fAcut, deoarece pe acelagi loc s-au gisit materiale numeroase reprezentind un alt grup cultural (aspectul Nieni). EPOCA BRONZULUT D. Din aceast& epoca dateazii un lot de materiale reprezentate prin nume- roase cioburi din vase ficute din past amestecati cu o mare cantitate de scoici sau cochilii de melei, pisate foarte mirunt. Din cauza tempera- turii joase de ardere, ele au miezul de culoare neagri, iar cea mai mare parte din grosimea peretelui i straturile superficiale sint rogcate sau cenusii. Unele sint lustruite. Majoritatea cioburilor provin din corpul unor vase neornamentate. Forma cea mai obisnuit’ este cea de borcan, eu corpul bombat putin, cu buza risfrint& in afari si adesea ingrosat’ (fig. 2). Un Fig. 2. Gura Vitioarel. Fragmente ceramice de tip Nient. fragment mai mare este din gitul unui astfel de vas, modelat din past& cu multe seoici pisate in amestec. Peretele este gros si are buza ingrogati, cu o fafeth deasupra gi un sir de adincituri in ,,coada de rindunic&”, pe muchia exterioar’i. De obicei, buza borcanelor este neted’ sau uneori274 EUGEN COM$A, V. GEORGESCU 4 previzuta, in afar’, cu crestiituri sau alveole ficute cu degetul (fig. 3/14, 16, 17). Mai rar, pe corpul lor se vede cite un gir orizontal de adincituri (superficiale sau adinci) ficute tot cu degetul. Se intilnese si portiuni de briuri in relief, crestate neregulat. Prezenta unei cantiti{i apreciabile de cioburi din past eu scoici pisate ne permite si aseminim materialele descrise cu cele descoperite, anul trecut, in agezarea de la N&eni si deci s4 atribuim o mare parte a lor grupului Nieni-Schneckenberg, caracteristic perioadei de inceput a epocii bronzului, in regiunea de dealuri din nord-estul Munteniei si din sud-estul ‘Transilvaniei *. In sprijinul celor afirmate mai sus, mentionim mai multe cioburi din boreane, ornamentate cu giuri-butoni specifice culturii Glina TIT (fig. 3/7, 9,10). Aceste fragmente confirmi atribuirea complexului si dovedese contacte intre comunitatea de ln Gura Vitioarei si cele apar- {inind culturii Glina III din Cimpia Roman’. Printre cioburile adunate sint si citeva din past& fini, cu suprafata itd, avind decor format din citeva benzi in relief subtiri, paralele rizontale. Ele sint asociate cu o tortifa sau cu un briuin relief (fig. 3/12). Astfel de ornamente se gisese pe vase de tip Schneckenberg din faza B, in diverse ageziiri din sud-estul Transilvaniei 3, Ele confirma atribuirea urmelor de locuire descrise in acest paragraf ca aparfinind aspectului Nieni-Schneckenberg. Acelasi Iucru se poate spune despre un ciob cu decor din dou’ grupuri de linii paralele, aliturate, dispuse in unghi. Fiecare este format din siruri de injepturi succesive. Un decor similar se intil- neste gi pe vasele Schneckenberg *. E. In relatarea publicata in 1940, printre materialele adunate de la Gura Vitioarei, era amintit si un fragment de vas de tip Monteoru 5 EPOCA GRCO-DACICA Cele mai bogate urme de locuire sint cele din epoca geto-dacica, datind din secolele II—T i.e.n. In realitate, ne aflim in faja unui complex format din cetatuia repre- zentat& prin agezarea (de pe platoul ,,Movilei”) marginita pri abrupte gi probabil printr-un sistem de apiirare si prin agezar de la poalele dealului, din Inngul terasei stingi a Teleajenului in preajmi trebuie si se afle si necropola corespunzitoare. De la suprafata solului au fost adunate foarte multe fragmente ceramice geto-dacice. O mare parte provin din vase lucrate cu mina, din past amestecata cu nisip sau cn ealear pisat. Cele mai multe au ficut parte din borcane (in formé de sac), cu corpul putin arcuit si cu buza risfrint in afard (fig. 4/1—5, 11) *. Unele borcane au servit ca vase de Undeva 5 * Elementele specitice ale aspectulul Naeni au fost definite de catre Al. Vulpe, in anul 1979, 1n urma sipaturilor din cuprinsul unel agezirl de acest tip de la Naent, jud. Buzdu. Deex.: A. Prox, Die Schneckenbergkultur, Bragov, 1941, p. XIX, 8, 10, 12—13. 4 A.D. Alexandrescu, Materiale, 6, 1959, p. 674, fig. 6/8. § Gh, Petrescu Sava $1 Ion Nestor, op. eit.. p. 86. * 1H, Crisan, Ceramica daco-getied. Cu speciala privire la Transilvania, Bucurestl, 1969, D. 163, fig. 76/1—4 s { Fig. 3. Gura Vitioarel, Fragmente ceramice de tip Nieni.276 EUGEN COMA, V. GEORGESCU 6 provizii si au avut inaltimea de circa 0,80 m. De obicei, ele sint orna- mentate cu briuri in relief (crestate sau alveolate) aplicate putin mai sus de diametrul maxim (fig. 6/12) si intrerupte prin doud sau patru proemi- nente mici. Pe alte borcane sint proeminente izolate aplicate, avind pe Fig. 4. Gura Vitioarel, Profile de yase din epoca geto-daciea. virf o fajeti netedi sau o adincitura facut’ cu degetul (fig. 6/3, 14, 17) 7. Sint si citeva proeminenje impirtite in doud, prin apisare cu degetul. Din acelagi grup fac parte si vasele mai mari, probabil bitronconice, orna- mentate pe partea superioara cu un instrument in forma de pieptene (cu sase dinti). Decorul a fost realizat prin trasare si’ alternarea a cite dou benzi aldturate, orizontale si paralele, cu cite doud benzi de linii in val *, Sint atestate rare fragmente din ulcioare de culoare neagr’, cu partea de sus tronconicd, prelung’ (fig. 6/2), cu suprafata lustruité cu grij® si cifuile (fig. 6/16) 7 Ibtdem, p. 162, fig. 74/1. ® Ibidem, pl. CIX/5. * Ibidem, p. 722, fig. 48, tip III de ex. fig. 48/4. \TUIA GETO-DACA DE LA GURA VITIOARET 77 Torfile sint rare, au forma de banda lata (fig. 6/9) saw sint_ mari si lungi, cu sectiunea oval sau aproape rectangular’ (de ex. fig. 7/6, 8). Se intilnese adesea si fragmente de castroane mari (eu picior sau si. Partea lor de sus este cilindried sau tronconict, LK SXXSss Fig. 5. Gura Vitioarel, Profile de vase din epoca geto-dacica, iar buza este lajitd mult pe orizontala (fig. 5/1—12). Suprafa{a lor este lustruita. Culoarea vaselor modelate cu mina este rogcatii, cafenie, cenusie sau neagri, in functie de ardere.EUGEN COMSA, V. GEORGESCU 10 categorie este un ciob cu un mic briu in relief orizontal, din gitul unui ulcior, eu analogii in ciinile de lut de la Poiana ¥. Un fragment mai deosebit provine dintr-un vas eu tub de turnare sau dintr-un urcior, cu git foarte strimt (fig. 4/10). Dintr-un capac (lucrat la roat&) din pasta fini, cu peretii subjiri, de forma conici, avem un fragment cu suprafaja exterioarX lustruit& cu griji si ornamentata, la diferite intervale, cu trei lini in val concen- trice. La partea inferioardé, pentru a se sprijini pe gura vaselor, eapacul ayea omargine cilindricd seunda. Menfionim si un ciob dintr-o strecuritoare (de culoare cenusie) Iucrat& la roat& (fig. 6/4), specified geto-dacilor **, LA) ay A i Fig. 7. Gura Vitloarel. Fragmente ceramice din epoca geto-dacied, 6 Printre materialele adunate sint si o serie de fragmente de amfors. Toate sint de culoare rogie, dar este evident c& se deosebese prin compo- zifia pastei i dup nuante. Unele au pasta foarte find, altele sint din lut amestecat cu un anumit fel de nisip }. ¥ Ibidem, p. 174, tig. 89/1, 2. 16 Tbidem, p. 171, fig. 85 1 fig. 86 (la Polana s1 Popegtt). #7 0 amfordi aproape Intreagi a fost gisitd Inainte de 1940 (Gh. Petrescu Si Nestor, op. cit., p. 88, fig. 6). ‘ nO te CETATUIA GETO-DACA DE LA GURA VITIOARET S-au gisit gi citeva fragmente din vase mai mari, de provizii, tot de culoare rosie. le au perefii grogi si neornamentati. Un ciob provine dintr-un vas foarte mare de provizii, lucrat din pasti cu mult nisip in amestec. Ciobul are grosimea de 3 cm. Miezul este cenusiu, iar straturile superficiale sint rogii. jn cuprinsul complexului geto-dacie s-an descoperit si fragmente din doua rigni{e. Fiecare din ele era rotunda gi aledtuiti din doud pietre suprapuse. Rignifele fragmentare sint lucrate din rock foarte dura, de aspect buretos (tuf vuleanic?). Una din ele a avut diametrul de 0,34 m. Provine dintr-o piatri ,,alergitoare” (catillus), eici are spre margine un orificiu (de 2 cm diametru) in care se introducea bitul ce servea la invirtit. * Din expunerea noastré rezulti ci in jurul Movilei si pe ea sint urme de locuire destul de intensi incepind din epoca neolitict, poate ined din timpul culturii Crig si apoi sigur din vremea aspectului Aldeni TI, care era in contacte strinse prin comunititile sale cu acelea ale culturii Gumelnifa din cimpie si cu cele de tip Ariusd din sud-estul Transilvaniei. S-au strins dupi cum am amintit si o seam de materiale care ne fac si admitem gi o locuire a purtitorilor culturii Cernavoda I, dup’ cum © indie& unele cioburi din vase cucuteniene tirzii gi altele cu multe scoici pisate in past&. Dupé o intrerupere de citeva sute de ani, locul a fost din nou ocupat de asta data de o comunitate apartinind aspectului Naeni-Schneckenberg. fn domeniul ceramicii, se caracterizeazi tot prin past& eu scoici pisate (faptul nu poate fi intimplitor, intre cele dou aspecte Cernavoda T gi Niieni probabil exist’ o anumitd legiitura), prin vase de us comun, cu buza crestat%, dar si prin unele elemente specifice fazei Schneckenberg B, din sud-estul Transilvaniei, Printre materiale se intilnese si cioburi cu giuri buton, aparfinind culturii Glina TI, indiciu e4 ne aflim in zona de interferenfi, intre cultura Glina III, ale carei comunit&ti au trait in cimpie, gi cele ale aspectului Naeni, care au vietuit in zona de dealuri din nord-estul Munteniei. Se poate spune ci prin cercetarile de la Gura Vitioarei, aria de ris- pindire a aspectului Nieni s-a extins spre vest pind la Teleajen. Tot din epoca bronzului dateazi gi un ciob aparfinind culturii Monteoru. Cea mai intensi locuire este din perioada de maxima inflorire a culturii geto-dacice i anume din riistimpul cuprins intre secolul al II-lea f.ean. gi pind spre secolul I e.n, In stadiul actual al cercetirilor nu sintem in m&suri si facem o datare mai precisi, deoarece nu avem la dispozitie, in afar de ceramici, nici monede gi nici alte obiecte, ce pot fi datate cu mai multi exactitate. Complexul geto-dacie descris nu poate fi desprins de contextul istoric, Dacd tinem seama de pozitia sa geografick vom constata ci agezarea se afla pe valea Teleajenului, pe unul din cele mai importante drumuri, care plecind de la statiunile geto-dacice din Cimpia RomAni, pe valea 38 Eugen Comga, SCIV, 14, 1963, 1, p. 7-31.EUGEN COM$A, V. GEORGESCU In cadrul complexului geto-dacic cercetat, mai reprezentativi este categoria vaselor lucrate la roati, din past fin’, care in urma arderii au dobindit, de reguli, culoarea cenusie deschisi si foarte rar culoarea rosie. Sint documentate dou forme principale de vase. Predomini castroanele si ,,fructierele” (previzute cu picior inalt) 1. Castroanele au, de obicei, buza lijiti mult orizontal gi uneori pre ‘i cu nervurd mediani. Mai rare sint castroanele cu buza ingrosata si areuit’ ". Castroanele, adinci, din pasta fin, au peretii subtiri, partea lor superioar’ este cilindric& inalti, pujin bombati, iar partea inferioar este scund’ si tronconicé. Amintim si un castronas tronconic (fig. 6/7), avind forma similar’ celor fiurite din argint, descoperite la Sincrdieni 1’. Intre fragmentele de castroane sint si doud de culoare rosie. Unul are marginea latitd orizontal, delimitaté prin dou’ benzi inguste, trasate cu culoare rogie (inainte de ardere). A fost vopsit cu rogu si interiorul vasului (fig. 6/10). Nu este exclus ca acest ciob si proving dintr-un vas de import. Cel de-al doilea fragment provine dintr-un castron ars la rogu. El are peretii subtiri si buza ingrosati. Este posibil ca gi acesta si fiede import. Pe unele margini lijite, pe mijloc, prin lustruire find, s-a facut cite © linie ondulata, pe toat’ circumferinfa buzei. Amintim si un ciob orna- mentat in interior, cu dowd linii in val (realizate tot prin lustruire), para- lele, la circa 2 cm una de alta. De la o ,,fructierd” ni pistrat partea inferioarii a piciorului, modelatd separat. Ha are o adinciturd spre interior este 1ifit& lateral yi are marginea ingrogatad. Partea de legituré cu piciorul propriu-zis a fost anume crestati, inainte de asamblare, pentru a se putea realiza o aderenta mai bund. Un alt picior de ,,fructier” are circa 0,10 m indltime, este cilindrie si putin mai ingust la mijloe, gol pe dinduntru. Spre partea infe- rioark avea drept decor un briu in relief, subfire. O alt& forma de vas cenugiu, din pasta find, este cea cu corpul bombat si partea superioara tronconicd, cu buza ristrint’ si uneori ingrogata. Ele aveau cite o toart& fixatt putin mai jos de buzi}*. Din vasele mari, cenusii, s-au pistrat si porfiuni din partea lor inferioari, previzute cu inel de fund masiv sau scund gi sub- tire (fig. 5/22, 23, 25—30). Sint atestate si citeva fragmente dintr-un fel de cesti mari (tip kantharos), cu corpul cilindric, de culoare neagri sau cenugie, cu cite dowd torfi, ornamentate prin lustruire cu lini verticale si altele oblice (tig. 7/2, 3, 5) 4. O toart& indicd prezenta in complex a ulcioarelor din pasta find cenusie. Toarta este inalté si format din doud ,,suluri” aliturate lipite (fig. 6/15). Amintim gi un git de ulcior mic, cenugiu, cu gura in pilnie, cu tortifii mick (fig. 6/8). Ibidem, tip 2 $1 3, p. 126, tig. 55. 4 Tbidem, p. 170, tig. 84. 18 Dorin Popescu, Dacia, N. S., 2, 1958, p. 158, fig. 1, p. 159, fig. 21 p. 180, fig. 3. 1 IH, Crigan, op. eif., p. 173, fg. 88/2 (de la Potana), ¥ Ibidem, p. 191, fig. 103/5,7. QD Fig. 6, Gura Vitioarei. Vase si fragmente ceramice din epoca geto-dacica (10 clob pfetat cu rosu).282 EUGEN COMSA, V. GEORGESCU 2 Teleajenului, de unde in apropicrea cet&fuii de la Gura Vitioarei se des- prindeau alte sapte drumuri citre depresiunile vecine, apoi trecind pe la Slon gi prin treedtoarea Tabla Bufii ficea legitura cu comunititile geto-dacice din sud-estul Transilvaniei. Nu trebuie trecute cu vederea doui fapte importante : 1) Complexul geto-dacie de la Gura Vitioarei ocupit o pozitie strategie’ importanté pe calea amintit& si 2) Bl face parte, cu certitudine, dintr-un sistem de ageziri fortificate geto-dacice, insirate pe ambele maluri ale ‘Teleajenului, orga- nizat anume pentru a supraveghea gi opri orice dugman ce ar incerea 8% pitranda spre nord. Pind in prezent, din sistemul amintit — datorita numérului redus al cercetarilor din zoni — se cunose numai_,,cetii{uicle” geto-dacice de la Gura Vitioarei si de la Homorici ®. ‘Analiza numeroaselor materiale ceramice strinse ne duce gi la o alt& concluzie istorick important. fn functie de analogiile mentionate, populatia complexului studiat fiicea parte din acelasi grup cultural ca si comunitiitile geto-dacice din sndul judetului Prahova (de ex. 'Tinosul) si din jud. Brasov (de ex. Feldioara). Considerim ed prin cercetiirile ficute in zona complexului geto-dacie de la Gura Vitioarei aducem o modest contributie la istoria strimogilor nogtri. LA FORTIFICATION GETO-DACE SUR LA COLLINE DE MOVILA DE GURA VITIOAREIL RESUME, Pendant les recherches de surface effectuées sur la colline dénommée «Movila », dans les environs du village Gura Vitioarei ainsi que sur la terrasse avoisinante du Teleajen, on a trouvé de nombreux fragments eéramiques. Un tesson semble appartenir a la culture Orig, d’autres sont de type ‘Aldeni II et quelques fragments céramiques, ayant mélangés dans la pite des coquillages brisés, indiquent une habitation de la cul- ture Cernavoda 1. D’autres fragments datant de Page du bronze appartiennent a Vaspect culturel Néeni et aux cultures Glina et Monteoru. Whabitation la plus riche date de ’époque géto-dace, des II*—I° 8. de n.d, EXPLICATION DES FIGURES Fig. 1, Gura Vitloarel: 1—5, 8, 9 Fragments céramiques de type Aldent 11; 6-7, 10— 11. Fragments céramiques de type Cernavoda I. Fig. 2. Gura Vitioarel: Fragments céramiques de type Naenl. Fig. 3. Gura Vitloarel: Fragments céramiques de type Naen!. Fig. 4. Gura Vitioarel: Profils de vases géto-daces. Fig. 5, Gura Vitloaret: Profils de vases géto-daces. Fig, 6, Gura Vitioarel :Vases et fragments céramlques géto-daces (10, Tesson pelnt avee une couleur rouge). Fig. 7. Gura Vitioarei: Fragments céramiques géto-daces. 1 Gh, Petrescu Sava si Ion Nestor, op. elt., p. 71-88,