Conjuncţia şi locuţiunea conjucţională

subordonatoare
(…)
Rol: introduc subordonate (ne)circumstanţiale.
Status: valoare de element de relaţie
! Uneori: Nu au valoare de element de relaţie - 2 situaţii:
1: conj. SĂ= marcă a modului conjunctiv (în PP sau Subordonată)
N-am văzut copil / 1 care să nu bea lapte/ 2 .
Să te duci la el / 1 ca să-ţi explice mai bine/ 2 .

2: conj. CĂ = apare în PP exclamativă (PP!)

Că bine zicea tata /1 când trăia! /2
*
„să”, „că” NU introduc subordonate. Fac parte din PP.
**
în schimb, „care”, „ca”, „când” au valoare de element de relaţie – introduc subordonate.

Categorii de conjuncţii şi locuţiuni conj.:

1. SPECIALIZATE pentru a introduce anumite tipuri de subordonate:

CZ căci, deoarece, fiindcă, întrucât
pentru că, din cauză că, din pricină că
odată ce, din moment ce, de vreme ce
( * în/la caz de/că/dacă)
CDŢ în caz de +vb , la caz că , în caz dacă
de unde
CV deşi.
cu toate că.
indiferent dacă /de /că.
şi dacă /de /să ; măcar dacă.
nici dacă /de /să.
chiar dacă /de /să.
şi chiar dacă /de .
nici chiar dacă /de .

Prop. circ. concesivă: în ciuda/ profida cărui fapt?

CNS încât (să),

astfel/aşa încât

Prop. circ. consecutivă: care este urmarea faptului că? ; ce urmare are faptul că?
 CT de anterioritate: până ce, până când, înainte (ca)să
(mai) înainte (ca)să.
de simultaneitate: în timp ce, în vreme ce
(ori) de câte ori
de posterioritate: după ce, imediat ce, (de) îndată ce.

CMM cu cât…, cu atât ; pe cât…pe atât

de ce…, de aceea / de-aia / de ce

* CMC decât
*** doar dacă în R există gradul comparativ de superioritate la elem. regent Adjectiv/
Adverb.

2. NESPECIALIZATE: pag 275 din Ada Iliescu

 VERBUL
1. Clasificare
2. PREDICATIV
3. NEPREDICATIV
4. PERSONAL
5. IMPERSONAL
6. TRANZITIVE
7. INTRANZITIVE
8. REGULATE
9. NEREGULATE
 PREDICATIVE
Formează sg. Predicatul toate verbele; excepţie cele de la pc. 2 P.V.
a fi este vb predicativ când are sensul de a exista, a se afla, a se întâmpla, a trebui etc.
Ex: Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte.
El este la bunica pentru a o vizita.

* a ieşi, a rămâne, a se face : vb copulative: doar când răspund la întrebările: ce?, cum?.
vb. predicativ: răspund la întrebările unde?, când?

 NEPREDICATIVE :
A. COPULATIVE,
B. AUXILIARE. Nu formează sg. Predicatul

A. Vb. COPULATIVE: a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a rămâne, a se face, a (se) părea, a
însemna, a se naşte, a se chema, a se numi etc.
 N.P. + Vb. Cop P.N.
 face legătura între N.P. şi Subiect.
 sunt MEREU vb. INTRANZITIVE C.D.
 a deveni este mereu vb. cop.
 dacă a fi se înlocuieşte cu a deveni a fi este vb. cop.
Exemple:
Vb. nepredicativ: copulativ (P.N.) Vb pred. (P.V.)
A devenit de nerecunoscut. -
Băiatul a rămas singur. Vei rămâne în oraş la sfârşitul săptămânii.
Ajunge din vlădică popă. Ajunge o bâtă la un car de oale.
Nimeni nu se naşte învăţat. S-a născut în zodia veseliei.
 B. Vb. AUXILIARE. a fi, a avea, a vrea. Ajută la formarea modurilor şi timpurilor.
a fi
 prezumtivul prezent şi perfect: voi fi mergând, voi fi mers etc.
 viitor anterior (mod. indicativ) : voi fi citit, vei fi ajuns, vor fi stat etc.
 perfect (mod. conjunctiv): să fi învăţaţ, să fi mers, să fi ştiut etc.
 perfect (mod. condiţional-optativ): aş fi învăţat, aş fi mers, aş fi ştiut, ar fi înţeles etc.
 perfect (mod. infinitiv): a fi stat, a fi citit, a fi mers etc.

a avea
 perfect compus (mod. indicativ) : am mers, am citi, ai citit, aţi mulţumit etc.
 prezent (mod. condiţional-optativ) : aş merge, ai citi, ar mulţumi, aţi veni, aş călători etc.
 perfect (mod. condiţional-optativ) : aş fi mers, ai fi citit, ar fi mulţumit, aţi fi venit, aş fi călătorit
etc.
 prezumtivul perfect: aş fi mergând, aş fi citind etc.
 viitor popular (mod. indicativ) : am să merg, are să citească, o să citesc, aveam să mulţumim etc

a vrea „a voi”

 viitor : voi merge, vei citi, va mulţumi etc.

 viitor anterior: voi fi mers, vei fi mers, va fi venit etc.
 prezumtivul prezent: voi fi mergând, vei fi citind, va fi venind etc.
 prezumtivul perfect: voi fi mers, vei fi mers, va fi venit etc.
!!!ATENŢIE: a nu se confunda vb nepredicative (pc. 2.) cu modurile nepredicative ale verbelor
(infinitiv, gerunziu, supin, participiu).

 Vb. PERSONALE
 Au forme pentru toate ce 6 persoane: eu, tu, el/ea, noi, voi, ei/ele.
 Pot avea Sb. Exprimat printr-o formă nominală: subst., pron., nr.
Ex: Copiii şi nebunii Sb spun adevărul.

 Vb. IMPERSONALE
 Au formă doar pentru persoana a III-a sg.
 Prop. nu are Sb. Acţiunea nu este făcută de o persoană. Autorul acţiunii nu poate fi identificat.
 De cele mai multe ori după vb. impers. urmează o prop. SB .
 Vara se înnoptează târziu.
 Plouă de trei zile.
 Trebuie /1 să plec mâine. /2
 Se cuvine /1 să taci. /2
 Se aude lătrând.
 Rămâne de văzut.
 Îmi vine a plânge.
c.i. Sb. gram.
(val. de. Sb. logic)
 Îmi convine ideea ta.
c.i. Sb. gram.
(val. de. Sb. logic)

 Întotdeauna există 1 c.i. cu valoare de Sb. Logic la vb: a-i conveni, a-i părea, a-i veni etc.
 Întotdeauna vb. şi locuţ. impers. sunt intranzitive ( c.d.):
 A ninge, a ploua, a tuna, a fulgera etc.
 A trebui, a urma, a conta, a reieşi, a apărea, a ajunge etc.
 A-i conveni, a-i părea, a-i veni, a-i rămâne etc.
 A-l durea, a-l deranja, a-l mira, a-l nelinişti etc.
 A-i trece prin cap, a-i face plăcere, a-i veni bine etc.
 A-i părea bine, a-i părea rău etc.
 A se întâmpla, a se cuveni, a se zvoni, a se cădea etc.
 Se întâmplă, se cade, se cuvine, se zvoneşte etc. VB IMPERS. ABSOLUTE.
 Se zice, se spune, se ştie,… e ştiut, e cunoscut, e indicat etc. VB. IMPERS. provenite din VB.
PERS. TRANZITIVE:
 Atunci când vb. impersonal îşi schimbă sensul, el poate deveni personal şi tranzitiv.
 M-a udat până la piele.
 I-a trăsnit una.
 L-a fulgerat cu o privire…

 Vb. TRANZITIVE
 Are capacitatea de a primi un c.d. (complement direct) . Aşadar, caracterul tranzitiv nu-l
oferă existenţa unui c.d. , ci capacitatea vb de a primi un c.d. El poate primi deopotrivă şi c.i. şi c.
circumstanţiale.
 Primeşte un c.d.
 Sunt verbe care primesc 2 c.d.: a ruga1, a întreba2 ; a sfătui3, a învăţa4, a povăţui5 ; a
anunţa6, a asculta7 ; a trece8, a traversa9, a examina10.
  Doar Vb. TRANZITIVE pot avea DIATEZA PASIVĂ.
 A opera: a fi operat, -ă, -i, -e.
 A ajuta: a fi ajutat, -ă, -i, -e.
 A semăna: a fi semănat, -ă, -i, -e.

 Vb. INTRANZITIVE
 NU are capacitatea de a primi un c.d. (complement direct)1.
 Admit doar relaţia: vb. - c.i. sau vb. - c. circumstanţial.
 Se bucură de ceva
 Îşi aminteşte de ceva
 Aleargă repede
 Doarme acasă
 Vb. INTRANZITIVE pot avea DIATEZA ACTIVĂ şi REFLEXIVĂ.
 Vb. INTRANZITIVE NU pot avea DIATEZA PASIVĂ.
 Vb. copulative şi vb. impersonale sunt mereu INTRANZITIVE.
 Alte vb. intranzitive:
 Vb. reflexive cu pronume reflexiv în Ac. : a se bucura, a se odihni, a se simţi, a se
uita, a se bizui etc.
 Vb. reflexive şi locuţ. vb cu pronume reflexiv în D. : a-şi imagina, a-şi închipui, a-şi
aduce aminte, a-şi da seama etc.
 Vb. de mişcare: a fugi, a alerga, a şedea, a intra, a rămâne, a pleca etc.
 Vb. care exprimă starea: a sta, a şedea, a dormi etc.
 Vb. care exprimă existenţa: a fi, a exista, a trăi etc.
 Vb. eventive: a îmbătrâni, a înverzi, a înflori etc.

 Vb. REGULATE
 În flexiune îşi păstrează rădăcina neschimbată, respectă regulile de conjugare.
învăţ, înveţi, învaţă, învăţăm, învăţaţi, învaţă.
 Vb. NEREGULATE

1
Pot primi un c.d. doar dacă:
1. Cuvântul subordonat face parte din fam. de cuvinte a regentului. Ex: Şi-a trăit traiul.
2. Cuvântul subordonat face parte din sfera semantică a regentului: A adormit somn adânc. Umblase multe
drumuri.
  În flexiune nu îşi păstrează rădăcina neschimbată, nu respectă regulile de conjugare.
 Sunt 10: a fi1, a avea2, a bea3, a vrea4, a da5, a sta6, a lua7, a mânca8, a usca9, a (se) spăla10
[= a (se) spăla pe cap]
A fi: sunt, eşti, este, suntem, sunteţi, sunt.
A da: dau, dai, dă, dăm, daţi, dau.
2. Diateza
 3. Valori morfologice ale verbelor .
pag. 318

Verbe copulative: (8)

are sens de
a fi (nu are sens de a exista, a se afla, a se a deveni
întâmpla, a trebui etc.)

a deveni mereu copulativ

are sensul de
a ieşi* a deveni
are sensul de
a ajunge a deveni
fără sens de verb de mişcare
a rămâne* „moment final”

fără sensul de
a însemna a face un semn

când apare şi 𝑎 𝑝ă𝑟𝑒𝑎

a (se) părea** şi
𝑎−𝑖 𝑝ă𝑟𝑒𝑎
are sensul de
a se face* a deveni
* a ieşi, a rămâne, a se face : vb copulative: doar când răspund la întrebările: ce?, cum?.
vb. predicativ: răspund la întrebările unde?, când?
dacă are Sb. şi c.i. în Dativ
** a (se) părea verb copulativ reflexiv unipersonal
mi, ţi, i, ni, vi, le

 Copi l ul mi s -a părut inteligent . în propoziţie

Sb. c.i., D vb. cop. n.p.
P.N. complet
PP PR.
 Copi l ul mi s -a părut / 1 că este inteligent. / 2 în frază
c.i., D vb. cop. n.p.
P.N. incomplet
Sb.
 Fi l mul vi se pare interesant ? în propoziţie
Sb. c.i., D vb. cop. n.p.
P.N. complet

PP PR.
 Filmul vi se pare / 1 că este interesant. / 2 în frază
Sb. vb. cop. n.p.
P.N. incomplet

A FI
pag 318. ada iliescu