Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.

php/2015/03/8064/

« Istorii cu condamnaţi la moarte (II) Brânza – un posibil brand de ţară? »

MULTILINGUAL
Adevărul despre Tropaeum WEBSITE

Traiani English
French
German
Italian
Portuguese
Russian
Spanish
Select Language
În ultimii ani, mai ales mediul online dar şi numeroase publicaţii şi edituri
obscure au dezlănţuit o adevărată ofensivă propagandistică în rescrierea
istoriei naţionale. Pornind de la scrieri de sfârşit de secol XIX şi început de
CAUTA
secol XX au apărut tot soiul de teorii fanteziste şi revizioniste cu privire la
civilizaţia daco-romană. Nu voi intra în amănunte cu privire la toate acestea,
ci mă voi opri doar la câteva consideraţii pe marginea monumentului de la Search
Adamclisi.

USER LOGIN

User

Password

Login Remember me

Register
Lost your password?

ULTIMELE
COMENTARII
Descrierea monumentului
OLIVIU TOCACIU on Job-
Tropaeum Traiani este un monument ridicat de romani după cucerirea
ul meu de… acasă
Daciei, cel mai probabil în anul 109. Înainte de restaurare, acesta mai
Alina Gheorghe on
cuprindea doar câteva dintre pietrele paramentului şi emplecton format din
Legenda numelui staţiunii
piatră şi mortar de var. Acesta se află situat în sud-vestul Dobrogei pe raza
Mamaia
satului Adamclisi, pe o coamă de deal la 161 m. Având o înălţime în
Gabi Ivan on Cadrilaterul,
antichitate de circa 40 m, era impunător şi vizibil de la o distanţă foarte
locul despre care nu
mare. Scopul său era acela de a aminti jertfa ostaşilor romani căzuţi în
vorbeste nimeni
luptele cu barbarii dar şi un avertisment pentru aceste populaţii.
Voicu on Calendarul dacic
Până în anul 1977 când monumentul a fost refăcut după planurile schiţate Aeleden on Calendarul
de arheologi, din Tropaeum Traiani mai rămăsese în picioare doar un dacic
nucleu de piatră cu un diametru de 31 m şi o înălţime de 12 m. Felicia Marin on Teatrul de
umbre chinezesc sau cum
Acesta era alcătuit dintr-un cilindru (tambur), acoperişul cu solzi de piatră, a intrat cuvântul caraghios
două prisme hexagonale suprapuse şi trofeul propriu zis. O scară cu şapte în limba română
trepte înconjoară Tropaeum Traiani. Deasupra ultimului rând există o

1 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

platfoma de la a cărei margine interioară pornea în sus, un soclu profilat, Malus Dacus on Adevărul
susţinând placajul corpului cilindric. Acest corp era placat în partea despre Tropaeum Traiani
superioară cu metope[1] , iniţial în număr de 54, din care s-au păstrat întregi linus on Mai am decat un
49. Dintre acestea, 48 se află în ţara noastră la muzeu iar una la Istambul. singur dor…
Alte 5 s-au păstrat fragmentar. Acestea au fost cioplite în calcar de Deleni şi
înfăţişau scene din timpul luptelor şi din viaţa locuitorilor zonei. În partea
superioară a cilindrului erau amplasate creneluri în număr de 26 din care
ULTIMELE
s-au păstrat 22 pe care sunt înfăţişaţi prizonieri legaţi de câte un copac. Pe
POSTARI
metope, chipul împăratului Traian apare de cel puţin cinci ori. Cele mai
multe dintre piesele sculptate, inclusiv acelea care alcătuiesc vârful trofeului
Mitri Vlahu sau Pavlos
au fost descoperite în preajmă, în timpul săpăturilor lui Grigore Tocilescu.
Melas?
Despre dârzenia
macedonenilor
Legendele castelului Bran
Originea cuvântului
balamuc
Cine a spus primul: „Statul
sunt eu !” ?
De ce cred că Istanbulul ar
trebui să se numească
Constantinopol
10 lucruri pe care nu le
ştiai despre hitiţi
Cel mai vechi spital din
Bucureşti
Anecdote cu Victor Hugo
Un festin cu creier de
maimuţă

BLOGROLL

OCTAVIAN COCOLOS
Piese auto
Psihanaliza de familie
Teatrul din Podul Meu
XIONA GRUP

PAGINI

Metopa reprezentand trei stegari in mars Contact

DONDĂNELI
În centrul construcţiei există un turn prismatic cu secţiune patrulateră, cu Mos Craciun la tine acasa
laturi inegale, zidit din blocuri mari de piatră fasonată. Pe două din feţele
sale era montată simetric în dublu exemplar, inscripţia din timpul lui Traian
dedicată zeului Marte[2] , în amintirea victoriei. Trofeul propriu-zis era fixat

2 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

pe acest turn, la baza căruia se aflau trei statui colosale, una cu un dac în
picioare şi celelalte înfăţişau două femei dace şezând.

În 1977, monumentul a fost restaurat la formă şi dimensiuni relativ apropiate

de cele originale, prin îmbrăcarea cu copii executate după piesele
descoperite la faţa locului. Originalele se află la muzeul local.

Inainte de restaurare

Tot aici, la Adamclisi, se află ruinele cetăţii Tropaeum Traiani, la circa 1500
m şi ale aşezării civile cu acelaşi nume. În partea de nord est se află
temeliile unui altar funerar de formă pătrată din care s-au păstrat foarte bine
cele şase trepte. Pe pereţii altarului se aflau scrise numele soldaţilor romani
în cinstea cărora fusese ridicat monumentul. Tot în preajma se află şi un
mausoleu.

Primele cercetări
Denumirea localităţii Adamclisi provine din alăturarea a două cuvinte turceşti
: “Adam” şi “Kilise” care înseamnă “Biserica omului”. Dacă turcii care au
stăpânit Dobrogea ştiau sau nu ce semnifică monumentul e greu de spus.
Numele pe care l-au dat aşezării ne face să credem că habar n-aveau. O
legendă spune că un paşă turc ar fi fost primul arheolog amator interesat de
istoria locului. Acesta ar fi adunat pietrele cu reliefuri care acopereau
monumentul, iar pe una dintre cele mai bine conservate a trimis-o sultanului
la Constantinopol. Aceasta poate fi admirată şi azi fiind expusă în palatul
Topkapî. Curiozitatea turcului nu s-a oprit însă aici. Convins că în interiorul
construcţiei trebuie să mai fie vreo cameră secretă şi niscaiva bogaţii, s-a
gândit să caute o cale de intrare. Cea mai eficientă metodă de a afla ce se
ascunde în interior era să facă o gaură. Şi este exact ceea ce au făcut turcii:

3 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

au făcut săpături arheologice cu tunul. Bineînţeles că n-a obţinut mare

lucru… Îndârjit, paşa a pus să se sape din vârf către baza o galerie de
mină. Minerii au săpat până sub talpa construcţiei negăsind nimic altceva
decât emplecton format din bolovani şi mortar. Abia atunci au renunţat turcii
la cercetări.

Un alt personaj interesat de Tropaeum Traiani a fost mareşalul von

Moltke[3] . Germanii şi otomanii erau în relaţii foarte bune, între ei existând
la vremea aceea o convenţie politico militară. Mareşalul fusese trimis ca
ofiţer instructor pentru trupele turceşti, în anul 1837. În drum spre
Constantinopol, acesta trece şi pe la Adamclisi unde face câteva însemnări
care ni s-au păstrat.

Primul, hai să-i spunem român, interesat de monument a fost principele

Mihai Şuţu care era însă de origine fanariotă. Acesta avea o casă la
Constanţa şi astfel a aflat de existenţa ruinelor de la Adamclisi, localitate
aflată la circa 60 km de reşedinţa sa. El avea să publice un articol în care
semnalează existenţa acestora.

În 1860 apare o lucrare a medicului şi naturalistului german C. W. Wutzer

profesor la Universitatea din Bonn în care este prezentat şi monumentul,
precum şi unele legende locale. Autorul descrie câteva piese de basorelief
care s-au pierdut, din păcate. Este foarte posibil să zacă pe cine ştie unde,
uitate sau să se afle în colecţii particulare.

Printre cei care au mai scris despre trofeu se numără K. F. Peters care la
1867 face o schiţa a monumentului aşa cum arăta la momentul respectiv şi
inginerul francez Jules Michel.

Primul istoric serios interesat de Adamclisi a fost Grigore Tocilescu.

Profesor universitar, director al Muzeului Naţional de Antichităţi, senator al
României, poate fi considerat drept unul dintre animatorii cercetării
arheologice de la noi. Acesta avea să întreprindă mai multe campanii de
cercetare în ani diferiţi, pe o perioada de 8 ani. Prima are loc în anul 1882.
La primele săpături este singur şi procedează fără prea multă rigoare. Doar
la ultima cercetare, desfăşurată în anul 1890, Tocilescu este însoţit de doi
savanţi străini, din Imperiul Austro-Ungar. Aceştia sunt arhitectul George
Niemann, profesor la Academia Artelor Plastice din Viena care fusese
asistentul lui Dopfeld la Micene şi în Anatolia şi Otto Bendorf, un reputat
specialist în istorie antică, care îndeplinea funcţia de profesr de arheologie
la Universitatea din Viena. În aceste campanii va degaja nucleul central al
monumentului.

4 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

Reconstituirea lui A. Furtwangler (1903)

Tropaeum Traiani – Cine şi de ce l-a construit?

5 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

Fragment dintr-o meduza din trunchiul trofeului

Teoria acceptată de majoritatea istoricilor serioşi spune că monumentul de

la Adamclisi comemorează una dintre bătăliile date de împăratul Traian
împotriva dacilor la începutul secolului II d.Hr. Principalul motiv pentru care
s-a ajuns la această concluzie este acela că a fost descoperită la faţa locului
o inscripţie din care reiese clar că edificiul era închinat zeului Marte Ultor
(Răzbunătorul) şi în care este menţionat “împăratul Caesar, fiul divinului
Nerva, Nerva Traian”.

Traian poartă după cum se ştie două războaie pentru cucerirea Daciei În
timpul primului desfăşurat între anii 101-102 pe lângă luptele de la Tapae şi
din Munţii Orăştiei au avut loc ciocniri şi în Dobrogea. În timp ce grosul
unităţilor romane se pregăteau să cucerească salba de cetăţi a lui Decebal,
alte triburi dacice ajutaţi de buri şi sarmaţi trec Dunărea atacand Dobrogea.
Garnizoanele romane sunt atacate iar dacii şi aliaţii lor avansează pe malul
drept al fluviului distrugând totul în cale. Ei speră să reducă astfel presiunea

6 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

exercitată de Traian. Împăratul realizează că liniile sale de comunicaţie pot fi

întrerupte iar el atacat din două părţi. Lasă o parte din armata în Dacia şi cu
restul legiunilor trece Dunărea pe un pod de vase pe la Turnu Severin.
Avansează cu rapiditate spre Dobrogea şi îi întâlneşte pe atacatori în
dreptul localităţii Adamclisi. Lupta se încheie aproape nedecis putând fi
considerată doar o victorie tactică a Imperiului Roman. Romanii însă plătesc
scump pentru ea. Numărul morţilor şi al răniţilor este atât de mare încât
însuşi împăratul şi-ar fi rupt cămaşa ca să se poată face feşe pentru răniţi.
Cel puţin aşa aflăm din opera lui Cassius Dio. Pe altarul ridicat lângă
monument se află inscripţionate numele a 3800 de soldaţi romani ucişi în
luptă, cifră uriaşă dacă ne gândim la dimensiunile armatelor din acele
timpuri. Alături de aceştia apare şi un important comandant militar care
moare şi el în această luptă câştigată după cât se pare de romani tocmai
datorită intervenţiei şi sacrificiului său.

Pe Columna lui Traian apar şi câteva scene care descriu luptele crâncene
din Dobrogea. Tot aici apar reprezentaţi şi singurii soldaţi romani răniţi ceea
ce în opinia cercetătorilor atestă pierderile uriaşe suferite de ei.

Soldat roman in lupta cu un dac si cu un german

Teoriile daco-maniace
Marele secret pe care ni-l dezvăluie multitudinea de publicaţii şi site-uri
paranormale, parapsihologice, paranoice şi daco-manice este acela că:
Monumentul de la Adamclisi nu este trofeul lui Traian.

În sprijinul acestor afirmaţii ei aduc o serie de argumente:

7 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

Scenele de pe metope nu reprezintă luptele romanilor cu dacii din iarnă

anului 101-102 din Dobrogea, ci luptele dacilor cu o armată de invazie
venită din Orientul Apropiat, luptă ce a avut loc într-un sezon cald de vară.

Dar cine a afirmat vreodată că scenele de pe trofeul lui Traian vorbesc

exclusiv despre bătălia de la Adamclisi? Monumentul nu este dedicat unui
singur moment ci întregii campanii din 101-102.

Un “mare cercetător şi expert” în paranormal, Vasile Rudan îşi exprimă

scepticismul cu privire la originea monumentului argumentând că doi
cercetători şi arheologi germani au spus citez: „Acest monument nu are
nimic comun cu ce se cunoaşte din epoca lui Traian” şi „Nu mi s-a întâmplat
să văd vreodată ceva asemănător la vreun monument de artă romană sau
greacă”. Cei doi savanţi se numeau Adolf Furtwängler şi G. Wutzer.

Toate aceste citate pe care le-am întâlnit doar pe site-uri româneşti nu

precizează sursa(adică lucrarea din care este extras citatul, pagina etc.).
Este posibil aşadar să fie nişte simple invenţii. Dacomanii au foarte des
obiceiul de a inventa citate numai de ei ştiute pe care apoi le pun în gura
unor istorici mai vechi sau mai noi. Edificator mi se pare citatul din Traian
care afirmă că s-a întors în patrie atunci când a cucerit Dacia.

Să trecem totuşi peste asta şi să admitem că afirmaţiile au fost făcute de doi

savanţi renumiţi. Primul, Adolf Furtwängler, a trăit între 1853-1907, iar al
doilea care se numea în realitate Carl Wilhelm Wutzer şi nu G. Wutzer, a
trăit între 1789-1863 (adică înaintea descoperirii inscripţiei care arată
limpede cine şi de ce a construit Tropaeum Traiani) Acesta, după cum am
arătat mai sus, era medic şi naturalist, nicidecum arheolog, istoric de
renume mondial sau mai ştiu eu ce.

Adolf Furtwängler care a realizat şi o schiţa a monumentului era cel mai

aprig susţinător al teoriei că Tropaeum Traiani ar aparţine epocii lui Octavian
Augustus legându-l de luptele date în zona Dobrogei în anul 29 i. Hr. de
Marcus Micinius Crassus cu tracii balcanici şi bastarnii. Savantul nu a
susţinut nici măcar odată că pe metope ar fi reprezentaţi daci!

Este un fapt cunoscut însă şi neascuns de nimeni că la început părerile

despre Tropaeum Traiani au fost foarte diferite. Unii credeau că
monumentul datează din vremea lui Darius (521-485 i. Hr.), alţii de pe
vremea lui Augustus (27 i. Hr. – 14 d. Hr.), alţii credeau că a fost ridicat de
Constantin cel Mare (306-337) ori chiar de Valens (364-378). Niciunul însă
din toţi aceşti istorici nu a scris că celebrează vreo victorie de-a dacilor sau
că l-a înălţat Burebista. Caracterul de Trofeu al monumentului precum şi
originea sa traiana a fost stabilit de Tocilescu. Cel care a facut corelaţia între
batalia de la Adamclisi, scenele de pe Columna şi campania moesica din
102 a fost istoricul Teohari Antonescu, profesor la Universitatea din Iaşi

Acelaşi Rudan, ale cărui afirmaţii repetate de dacomani la nesfârşit

tind în mintea multora să se transforme în adevăruri de necontestat,
aruncă bomba: una dintre metope ar fi dispărut de la muzeul de
arheologie din Constanţa.Fără îndoială, că aceasta era cheia înţelegerii

8 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

semnificaţiei monumentului şi a datării sale.Evident, un mare complot

masonic încearcă să ţină ascunsă istoria noastră.

Răspunsul la această tâmpenie ni-l oferă Zaharia Covacef cercetător

ştiinţific 1 de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Specialistul
spune că o metopă nu ar fi avut cum să dispară de la muzeu întrucât pentru
deplasarea ei ar fi fost nevoie de o macara.

Pe la sfârşitul secolului al XIX-lea când istoricii au înţeles în sfârşit

semnificaţia monumentului a apărut ideea de a-l trnsporta bucată cu bucată
şi de a-l reclădi la Bucureşti. Transportul s-a făcut cu carele până la Dunăre,
apoi cu şlepurile până la Giurgiu, de unde a fost transportat pe calea ferată.
Acum începe una dintre teoriile dacomanice legate de metope. În timpul
transportului, un şlep s-a scufundat împreună cu o serie de piese. Pe
wikipedia în limba engleză se afirmă chiar că două metope s-ar fi pierdut
definitiv cu această ocazie. Cercetările făcute la Rasova, locul de îmbarcare,
au dovedit că în timpul manipulărilor de încărcare, cădea în apă câte o
piatră dar era scoasă imediat. Un singur fragment de metopă a rămas mai
mult timp în Dunăre, dar şi acesta a fost scos mai târziu de Tocilescu, însă
după apariţia lucrării sale despre monument. De asemenea un bloc
neornamentat aflat pe malul fluviului a căzut în apă datorită surpării
terenului. De reţinut este însă că nu a dispărut nici o metopă!

În 1977, dacomanii ne spun că a fost momentul în care monumentul

şi-a pierdut identitatea pentru că a fost recondiţionat după ureche de
constructori, fiind atribuit fără dubii lui Traian.

Se încearcă cumva acreditarea ideii că au venit nişte Dorei care au lipit şi ei

nişte bolovani unii de alţii distrugând pentru totdeauna un monument
grandios simbol al triumfului poporului dac asupra cine ştie cărui invadator.

Într-adevăr, anul 1977 este unul crucial pentru Tropaeum Traiani. România
aniversa 100 de ani de la proclamarea independenţei şi autorităţilor
comuniste li s-a părut că este un bun prilej pentru a restaura monumentul
aducându-l la o formă cât mai apropiată de cea iniţială. Aceasta nu s-a făcut
însă după cum au crezut zidarii şi cărătorii cu roaba, ci după studiul
amănunţit întocmit de Radu Florescu şi publicat în 1964 în care poziţia
brâului de metope era schimbată, faţă de imaginea grafică a monumentului
realizată de Grigore Tocilescu, Otto Benndorf şi G. Neimann. Acesta era
situat în partea mediană a corpului cilindric al monumentului.

Germanii de pe Columna sunt arătaţi ca aliaţi ai romanilor, deci ei nu

pot figura în acelaşi timp şi ca adversari în tabăra dacilor. Călăreţii
romani de pe Columnă nu seamănă cu cei de la Adamclisi. Aşadar,
călăreţii de pe metope nu sunt romani.

Trecem peste faptul că interpretarile făcute de dacomani scenelor de pe

Columna ca şi metopelor de la Adamclisi este unul extrem de subiectiv,
trebuie spus un lucru extrem de important. Dacii la rândul lor constituiţi din
numeroase triburi au printre aliaţii lor pe buri, un neam germanic şi pe
sarmaţi. În campania din 102 sau diversiunea Moesiana, aceşti aliaţi ai lui
Decebal împreună cu cei care vor primi în viitor denumirea de “dacii liberi”

9 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

întreprind un atac de proporţii în dreapta Dunării. Traian îi înfruntă nu atât cu

legionarii blocaţi în munţii Orăştiei ci cu un mare număr de trupe auxiliare
aflate în preajma limesului dunărean. Aceste trupe auxiliare nu poartă
echipamentul standard al legionarului roman iar mulţi dintre ostaşii lui Traian
vin din diverse provincii sau sunt aliaţi.

Dacii, sună argumentaţia dacomana, erau aliaţi cu sarmaţii. Pe

metopele de la Adamclisi nu apare cavaleria sarmaţilor.

Reputatul istoric Radu Vulpe într-un articol reprodus de revista Magazin

istoric oferă o explicaţie logică şi pertinentă.

“Lipsit pe neaşteptate de iniţiativa operaţiilor, care i-a fost smulsă cu abilitate

de către Decebal, împăratul Traian trebuise să-şi împartă forţele lăsând o
parte în faţa regelui dac, în munţii Sarmizegetusei, iar restul, transportat cu
navele flotei danubiene, fiind condus de el însuşi în grabă pe noul teatru de
război. După o primă biruinţă asupra cavaleriei sarmate la est de Novae,
Traian a izbutit să surprindă şi să zdrobească , în apropierea pasului Sipka,
o coloană dacă, înainte ca ea să fi putut trece Balcanii…”

Aşadar, Traian porneşte pe Dunăre în întâmpinarea coaliţiei daco-buro-

sarmate. Aceştia nu acţionează ca un tot unitar ci au probabil conduceri
separate. Aşa se face că înainte de înfruntarea decisivă de la Adamclisi,
Traian câştigă alte două lupte. În una dintre ele cavaleria sarmată este
distrusă.

Columna lui Traian şi metopele de la Adamclisi sunt complementare şi oferă

o imagine destul de limpede asupra celor petrecute în iarna lui 101-102.
Aflăm că la trecerea Dunării cavaleria grea a sarmatilor, aşa numiţii
cataphractari pier după ce gheaţa se rupe sub greutatea lor. Iată aşadar
destule lămuriri cu privire la lipsa sarmatilor.

Între Tropaeum Traiani şi Columnă există diferenţe majore. este dat ca

exemplu portul femeilor dace care nu sunt deloc asemănătoare.
Rezultă că între cele două lucrări a existat o diferenţă mare de timp.
Aşa se face că moda a evoluat şi femeile dacilor au alt tip de
îmbrăcăminte la Adamclisi decât cele de pe Columna.

“La Adamclisi avem în faţă opera unor cioplitori improvizaţi producând prin
formele lor naive şi stângace o impresie de primitivitate, totuşi prezentând în
fond incontesabile calităţi de spontaneitate, de realism sincer şi de
dramatism viguros, care le pun în rândul celor mai remarcabile producţii ale
artei provinciale romane, aceste reliefuri alcătuiesc o preţioasă arhivă
documentară…”[4] Cu toate acestea cioplitorii provinciali reproduceau tipuri
de oameni, de arme şi de îmbrăcăminte cu care intraseră direct în contact.
Artiştii de la Roma, cu toate că au un talent incontestabil reproduc sculptural
textul Comentariilor lui Traian. Aşadar, pe Columnă atenţia autorului este
îndreptată către succesiunea faptelor şi mai puţin către relatarea
amănuntelor somatice şi vestimentare. Detaliile de ordin etnic sunt redate
ideal doar atunci când sunt ajutaţi de textul pe care îl comentează. Metopele
reproduc în principal cele întâmplate în Dobrogea ceea ce explică
diferenţele dintre portul femeilor dace.

10 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

În ce priveşte evoluţia modei în

portul femeilor dace, îmi e greu
să fac un comentariu fără să fiu
cel puţin ironic. Este însă evident
că acesta nu are cum să
evolueze semnificativ decât pe
parcursul a mai multor sute de
ani. Ori, atât trofeul, cât şi
Columna, chiar dacă nu ar
aparţine aceleiaşi epoci a lui
Traian, tot nu ar avea cum să fie
separate una de alta de o
perioadă prea mare de timp. Iată
şi pe ce mă bazez făcând
această afirmaţie.

Trofeul, după cum se ştie, este Metopa cu doua femei dace. Una poarta
dedicat zeului Marte Ultor, adică un baietel gol.
Marte Răzbunătorul. Tehnica şi
materialul folosit ne dau
certitudinea că este contemporan metopelor. Mars Ultor era divinitatea
tutelară a armatei romane încă din anul 2 d. Hr., când Octavian Augustus a
instituit cultul acestei divinităţi pentru a comemora victoria asupra ucigaşilor
lui Caesar, în anul 44 i. Hr. Rezultă că într-un interval de maxim 100 de ani
portul femeilor dace s-ar fi schimbat vizibil, lucru puţin probabil având în
vedere faptul că portul popular al ţărăncilor a rămas neschimbat în ultimele
secole.

Tropaeum Traiani este opera unui iniţiat. Anticii sunt unanimi în a

spune că Marele Preot al dacilor cunoştea tainele Cerului şi ale
Pământului, adică era un iniţiat în ştiinţele spirituale. Semnele
geometrice sunt simboluri care în limba iniţiaţilor reprezintă forţe
cereşti ajutătoare omului.

Acelaşi talmeş-balmeş de adevăruri trunchiate

şi afirmaţii nesprijinite de niciun document sau
dovadă palpabilă. E adevărat că avem câteva
referiri la Deceneu, marele preot însă de aici
şi până la afirmaţia pompoasă că istoricii
antici erau căzuţi pe spate de uimire cu privire
la cunoştinţele excepţionale deţinute de Marel
Preot al dacilor e cale lungă. Nu am auzit de
nici un dicţionar de limba iniţiaţilor. În lipsa
unor studii solide pe această temă afirmaţiile
de mai sus sunt simple speculaţii. Semnele
geometrice pot la fel de bine să fie nişte
simple elemente de decor menite să-i confere
monumentului o anume estetică.

Aceste aşa-zise simboluri apar sculptate pe

pilaştrii în număr de 54, care separau

11 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

pilastru metopele precum şi pe frizele superioară şi

inferioară. Unii pilaştri[5] sunt decoraţi cu
caneluri[6] iar alţii cu vrejuri şi capiteluri. Friza
superioară are o decoraţie simplă, în vreme ce friza inferioară prezintă o
funie răsucită în spirală, care încadra la capete câte o palmetă. Peste friza
superioară era aşezată cornişa[7] , element arhitectural în relief, ornamentat
cu linii în spirală.

Un alt amănunt care le scapă în general dacistilor este acela că dacii oricât
ar fi fost ei de iniţiaţi habar n-aveau să facă ciment. Ori după cum am arătat
nucleul monumentului e un conglomerat de bolovani şi mortar aproape
imposibil de stapuns, nici chiar cu tunul. Dacă dacii ar fi ştiut cum stă treaba
cu betoanele am fi întâlnit o tehnică similară şi la construcţiile din munţii
Orăştiei. Cât despre marii sculptori daci care ar fi realizat basoreliefurile
menite să ilustreze victoria lor asupra unui cuceritor oriental, eu unul n-am
citit nicăieri şi nici n-am văzut vreo sculptură din vremea lui Burebista ori
Decebal. Dacii nu cunoşteau tehnica basoreliefului!

În loc de concluzie
Diversitatea părerilor cu privire la Tropaeum Traiani se explică cel mai bine
prin faptul că Dobrogea a trecut prin numeroase transformări de-a lungul
secolelor schimbându-şi des stăpânitorii. Scythia Minor, cum o numeau
anticii a fost deseori subiect de dispute, locul unor lupte interne, al invaziilor
şi războaielor. Originea şi datarea monumentului precum şi interpretarea
basoreliefurilor poate constitui astfel un bun prilej de dispută între istorici şi o
bună portiţă pentru teoriile fanteziste ale dacomanilor. Datorită faptului că
ordinea metopelor nu a fost stabilită cu precizie cercetătorii nu s-au pus de
acord dacă subiectul lor face parte dintr-o poveste închegată sau dacă este
vorba de episoade fără legătură între ele. Pentru unii istorici avem de-a face
cu scene din cele două războaie dacice, în timp ce alţii cred că este
reprodusă doar “diversiunea Moesiana”

Bibliografie
Barbu V. Adamclisi, Editura Meridiane, Bucureşti 1965

Cucu V.; Ştefan M., România Ghid-atlas al monumenteor istorice,

Întreprinderea Poligrafică Arta Grafică, 1974, pag. 185-186

Florescu Radu, Istoria unei restaurări. Tropaeum Traiani. Restaurarea

istoriei, Ştiinţă şi tehnică, an LI, nr.9, 1999

George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura

Meronia, Bucureşti 2011

Preda, Constantin (coord.) Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a

României, vol. I, Editura Enciclopedică Bucureşti, 1994

Vulpe Radu, O victorie scump plătită în Magazin istoric, an VIII, nr. 3, 1974,
pag. 20-23

Vulpe Radu, Cronica in piatra de la Adamclisi, în Magazin istoric, an VII, nr.

12, 1973, pag. 6-13

12 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

de Voicu Hetel

[1] Metopa este o suprafaţă netedă sau decorată cu basoreliefuri. La origine

era caracteristica stilului doric, alternând cu triglifele în cadrul unei frize.

[2] Iată textul inscripţiei: M[arti Vltor[i]

IM [p(erator) cae] SAR DIVI

NERVA [e f(ilius)] N[e]rva

[tra] IANU [s aug(ustus) germ(anicus)],

[dacicu] S, P[ont(ifex)] MA[x(imus)]

[trib(unicia) potes] T(ate) XIII,

[imp(erator) VII, co(n)su(l)] V, P(ater)P(atriae).

Adică, mai pe româneşte: Lui Marte Răzbunătorul, Împăratul Caesar, Nerva

Traian Augustus, învingătorul germanilor şi dacilor, fiul divinului Nerva, mare
preot, deţinător al puterii tribuniciare pentru a XIII- oară, împărat pentru a
VI-a oară, consul pentru a V-a oară, părinte al patriei…

[3] Helmuth Karl Bernhard von Moltke (1800-1891) a fost un faimos militar
prusac. Înaintat la gradul de Generalfeldmarschall a fost vreme de trei
decenii creierul armatei prusace. considerat un geniu al artei militare, acesta
a avut un rol decisiv în victoriile obţinute de ţara sa contra Danemarcei şi
Franţei.

[4] Vulpe Radu, O victorie scump plătită în Magazin istoric, an VIII, nr. 3,
1974, pag. 41

[5] Pilastrul ete un stâlp paralelipipedic, servind ca element de ornamenţatie

sau de consolidare a unui zid, cu care face adesea corp comun.

[6] Canelul este o adâncitură practicată longitudinal sau în spirală, la

intervale egale, în jurul fusului unei coloane, pe suprafaţa unui pilastru sau a
unui vas, sau pe alte elemente arhitectonice

[7] Cornişa este un element arhitectonic din partea superioară a unui

edificiu, aşezat orizontal şi în relief, având rolul de a îndepărta apa de
ploaie.

13 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

Articole asemanatoare:

Adevaratii autori ai Radu al II-lea Cum si-a pierdut Imaginea lui Vlad
asasinarii lui I. G. Prasnaglava – Nicolae Milescu Ţepes la curtea
Duca “Prostul” din capul Spatarul nasul si tarilor rusi
statului barba

Copiii romani sunt Cetatea de Copiii in mediul Puciul de la

crescuti si educati pământ Bârlad virtual Moscova si reactia
intr-o “conserva Romaniei
culturala”

Zemanta
Tweet

Like Share 113 people like this. Be the first of your friends.

113
Like
adamclisi, metopa, razboaiele daco-romane, Tocilescu, Traian,
Tropaeum Traiani

Share This entry was posted by Voicu on March 3, 2015 at 3:41 pm,
Print and is filed under Istoria Romaniei. Follow any responses to
this
article this post through RSS 2.0. You can leave a response or
post! trackback from your own site.

COMMENTS (3)

#1 written by Adrian
about 2 years ago

Daca vrei sa citesti ceva adevaruri tulburatoare in legatura cu

monumentul de la Adamclisi, iti recomand Almanahul Anticipatia
1983, “Traian sau Burebista” de Virgiliu Oghină (pag. 32).

Vezi aici:
https://drive.google.com/file/d
/0B1FXJ7qK87uAVTNOYkhDQjlabjQ/view?usp=sharing

14 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

#2 written by fiji
about 11 months ago

Stimate d-le Voicu, atât esenţa cât şi argumentaţia din postarea

dv. sunt foarte interesante dar nu asupra lor mă voi opri ci doar
vă voi semnala un amănunt care, la prima vedere şi pentru un
necunoscător de limbă latină şi de istorie antică romană, va
părea unul lipsit de semnificatie însă, pentru cel ce are ceva
cunoştinţe în domeniile pomenite mai sus, el nu poate fi trecut
cu vederea. Iată la ce mă refer: în nota de subsol cu nr. 2, cea
în care este reprodusă reconstituirea inscripţiei de la monument,
pentru ” … [imp(erator) VII …” aţi folosit traducerea ” … împărat
pentru a VI-a oară …”, de fapt a VII-a dar în mod evident este o
greşeală de dactilografiere. În toată istoria romană, titulatura de
“imperator” nu a avut niciodată sensul medieval şi apoi modern
de “împărat” ca “suveran absolut al unui imperiu, stăpân cu
puteri nelimitate” ci a fost unul strict militar, de şef suprem al
forţelor armate, el fiind acordat fie de legionari prin ovaţionarea
generalului lor imediat după câştigarea unei bătălii, fie de către
senat tot după repurtarea unei mari victorii ce a adus beneficii
deosebite Republicii. Acest lucru explică sintagma “imperator
VII”, adică Traian fusese în tot atâtea situaţii în care a fost
proclamat “imperator”, (într-o echivalenţă grosolană cu un
termen modern, el a primit titlul de “feld-marschall”) şi niciun
moment nu putem admite ideea că fusese ales de şapte ori în
demnitatea CIVILĂ de împărat pentru care sintagma uzitată era
cea de Caesar Augustus! Chiar dacă, în tumultoasa istorie a
Romei Imperiale, au fost destule situaţii când o persoană a fost
aleasă/impusă la această demnitate, în principal de către
legiunile din provincii sau de către Garda Pretoriană, acest
fericit eveniment nu i s-a putut întâmpla decât o singură dată în
viaţă ,si de multe ori cu un final nefericit.

#3 written by Malus Dacus

about 5 months ago

Adevarul se poate afla cercetand sincer toate detaliile, altminteri

nu e vorba decat de argumentarea a ceea ce ne imaginam a fi
real…

Asadar sunteti nedrept si incorect sustinand ca detineti

adevarul, ipotezele altor cercetatori interesati de aflarea
adevarului fiind tratati peiorativ!

Columna din Roma si Tropaeum Traiani sunt complementare,

spuneti, pentru a intelege ce s-a intamplat in iarna 101 – 102.

Atunci e drept sa se intrebe cine gaseste ca imaginile

15 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

infatiseaza oameni putin cam prost imbracati pentru iarna care

ar fi explicatia.

Semnele geometrice si simbolurile, pe care le considerati,

iertati-mi indrazneala, rautocios – copilareste, elemente de
decor… e nevoie sa aflam explicatie pentru unul dintre
simboluri, de exemplu: lupul dacic! De ce au inconjurat romanii
mausoleul dedicat eroilor proprii cu acest simbol (pe care l-ati
omis, din graba, sunt sigur, in enumerare).

Nu pretind ca stiu adevarul (asa cum dvs. lasati senzatia ca

sunteti indreptatit sa o faceti) dar observ inadvertente si doresc
sa fie studiate; da, pretind sa nu fie trecute cu vederea
aspectele si detaliile cele mai marunte, in ce priveste istoria
locului, inainte de a mi se prezenta ca adevar un fapt istoric
controversat.

Stiti cum s-a spus despre piramida cea mare din Egipt, pentru a
nu tulbura apele statute (deci limpezi) ale civilizatiei islamului:
nu au putut fi construite inainte de “facerea lumii”, chiar daca
arheologii au dovezi asupra vechimii, din cauza ca scrie clar in
Coran cand s-a facut lumea!

E foarte clar ca unii indivizi deviaza, in ultima vreme, masiv de

la linia echilibrului si isi pierd cumpatul concepand alaturari
infierbantate intre evenimente, locuri, simboluri, fapte s.a.m.d.

Sa nu le imprumutam “metodele de lucru” in dorinta de a

argumenta ce credem noi ca e real, ar fi o dovada de tintire a
adevarului, de fapt!

Pastrati-va inima deschisa, la fel si mintea, pentru a putea primi

si o realitate care nu e conforma cu credintele celor mai multi
dintre noi.

Timpul va elucida si aceste, deocamdata, enigme.

Stiintele se indreapta tot mai mult si mai repede inspre zona

studiata de cei ce erau priviti, cu superioritate, inexacti,
superficiali si nedemni – ciclicitatea tuturor fenomenelor
cuprinde si timpul…

Pana la elucidare, insa, daca nu puteti ajuta descoperirea

adevarului, va rog sa nu opriti cercetarea, punand etichete si
stampile “convenabile ” prematur.

Toate cele bune!

Name (required)

16 din 17 24.11.2017, 19:01

Adevărul despre Tropaeum Traiani « PSIHOLO... http://www.hetel.ro/index.php/2015/03/8064/

E-mail (required, will not be published)

Website

Submit Comment

Mystique theme by digitalnature | Powered by WordPress

RSS FEEDS XHTML 1.1 TOP Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.

17 din 17 24.11.2017, 19:01