Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 101 Aparari

    Încărcat de

    asasoriu
    23 vizualizări189 pagini
    aparari

    Titlu original

    101 aparari

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    aparari

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    23 vizualizări189 pagini

    101 Aparari

    Încărcat de

    asasoriu
    aparari

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 189
    JEROME S. BLACKMAN 101 aparari Cum se autoprotejeaz’ mintea ‘Taducere din limba englezs de Iuliana Diaconu TRet NAGOALENR MACULESCU FABER STUDIO. oteay, Haggis D Durban) fede von REGHTOWSCAL (STEN CaUDIU conan elumaaamc Descees Ps ite Noses Romani ec DL aps Curmse uote mie Jet Bladkman {infu Dona Scares Edun T2009 2.Oacn uaa ae) eet crt fot ts p10 Ose Ho th nd Sls al, by Joona ackan MD. fume Rvp mpi aaron, A-OK apriht © 2004 Trans Bo0s re ‘ete edie pbleat prasad cu Ptna9 Math i. aight tae 2008 pent pce a 5.27000, Best Tajfcradnsoae090 ‘Sra conegeanonte 1S 978-573-707-3013 329 337 3a 351 Cuprins Suprins 1. Concepts generale eferitare la apse Ti Apirar eae se formesza tn stadileorl anal iin pei ‘mul tad genital al dezvoli psthosele Apiran specficeperioade de latent adlescenje; Gurl de pl m. 1 _Dule pir in groin psiboptogt ut ‘eh interpretative ‘Duagnosical derail leper eatamentalss Vii, Tehnicle terapiel uportive ‘Vill. Aplrirlenevaluarea lendinjlo uildane ‘Anexa I: Schizotreni: stor! clue xiterilr dagrostice ‘anexa 2: Evaluarea frye Bult in diagnostic ‘Anexa 3 Considers Privinddiagnosticul pana sta ‘iui de denvotare ‘Anexo Scar istorc alto relic de obit ‘Aneta 5 Caomen dest pe done Poss: teva precise Nowe Fi ‘iliograte Prefata Steve, un pacient in virsti de 26 de ani, dore si fe ade nisteat testosteron injectabil pentru a putea funciona sexual in relafia cx sofa. El avea tm moti serios pentna aceast solicit ze ct teva luni hrm i fusese nisturatschirurgical glan- da pituitara iar acum avea nevoie de terapie hormonala de sub- stitute Pe vremea acces imi fSceam stagil a secfa de medicin8in- teri a spitalle in care Steve fusese internat in vederea moni- torizii gi ajustiil dozelor de hormoni de substitute, La acel ‘moment nu eram prea familiarzat cu psihologia sau aprile, Ins inteuna din ilele cind eram de gard gi ar rimas pentru prima oar singue eu Steve, iam maeturisit ch eram curios s8 flu de ce igi dorea tratamentul cu testosteron injctabil. Mi-a explicate testosteronul urmas8 il vindece de impoten Pe indourd ce dscutam, disconfrtul siu sa diminuat gi am putut si imi fac o imagine mai lava cu privire la trecutul situ sexual, Intend dae problemele sexuale se manifesta i sub forma bsenfel erecilor diure au a incapacti de a se masturba ‘In acel moment, Steve a suspinat. a titatinspre-upa rezer- vei pentru ase asigura ef era inchis, dupa care a spus: $85, api Pratas 8 acum ci tot vorbim doschis despre asia exists ceva ce ar tebui Ss vd spun, Adevarul este ca am nevoie de injecile cu testoste ron doar in rlafia sexuali cu sofia. Am o iubita ca care mu am nevoie de inject pentrs a funcjiona” ‘Seve sa plins de faptul cf sofei nu fi plicuse niciodatt se- ul Aceasta fusese viegind atunci cind s-au easdtorit, De la nas- terea fiuui lor, acum in varsté de doi ani, actele sexuale deveni- serd relat rare, insi el considera cA operatia suferit mu avea legiturd eu aceasti problemi. Cu toate c& fp Subea sofia, Steve nu gtia cum si rezolve problema, problem’ pe care, spunea el, sofia j-0 asuumase in intregime. Ela exprimat o dorinfaintens& de ase putea bucura de viafa sexuald impreund cu aceasta; sub ‘multe alte aspecte fusese o sofie bun — de exemplu, 1 ajutase ccind fasese bolnav. Tn ziua urmatoare, cand am intrat de garda, sofia lui Steve se afla lang patul acestui, Parea cl cel doi discutasers deja situa fia. Sofa si-a exprimat dorinfa de ase vindeca de severa inhibi- fie sexual ga intra cine ar putea so ajute in acest sens. Am bjinut pentru ea citeva nume de profesionigti de la rezidentul in medicind interns care mi superviza direct. ‘Dupa mui ai, timp in care mi-am incheiat stagiul In psi- hhiatrie si formatea in psihanaliz8, am putut sf forrmulez mai car ce se intémplase in cacrul interactiunilor mele cu Steve. Prin Intrebarile adtesate de mine privind alte manifestii ale proble- ‘mei sale sexuale, practic Lam ,confruntat”2 (capitolul 5) pe Ste ‘ve cu difertele tipuri de apirari pe care le utiliza, printe care: comportamentul eowzi (minttul) (23) in legatura cu impotenta ‘52; deplasrea (19) dorinfolor sexuale de la sofie asupra iubitei; rafionalizares (42) si concreticarea (52) — gisirea unei scuze, com siderdnd e8 problema sexuala avea o crigine pur medical FROVES ACMA ‘Totodats, prin abordarea suportiva (capitolul 7), am exprimat sulicienti considerate, astfl neat Steve si aibs incredere in mine $i ini vorbeasci despre formafiunea sa de compromis dezadaptativa (vest capitolul 1) —evitarea soe ascunderea sdeorulul fh de aceasta ponte a evita sentimentele de vino- ‘aie eprimareafrutriit i deplasarea doringelor sexual citre altcineva Cualtecuvinte, Steve sta din punct de vedere fizic era potent chiar si fra injectile eu testosteron, aga cum o davedea si actvitatea sa sexual extraconjugald. Cu toate aceste, el se Convinsoxe singur ed avea nevote de injects pentru afi potent cut sofia ele arf funciona ca pana magic «lui Dumbot (Aber- son & Englander, 1941). ‘Régpuinsul positiv al lui Steve la confruntarea mea privind apiririle avut ca efet dezvSluireaconfictelor acestia. In loc ‘fac tratament cu testasteron injectabil pent tot rstul vif sd recurgd in vederea gratificin: sexuale la contact sexuale ‘extramaritale ce rar fi dstruscisnicia, el sofia sa putea acum si accepte problemele lor psihologice gi si rezolve conilictele cae i impiedicau s cbyind stisfacya sexuald in eadral reach decupl ‘reizeci de ani mai tirziu, Dr. C mica pus urmitoarea intre- bate: ,Chiar ati spune aga ceva? Este att de ages”, El ea lo- cotenent in U.S. NavyS, aflat in faza de incheiere a stagiului in psihologie fn cacil Centrului Medical Naval din Portsmouth, A. Tocmai le explicasem la curs, lui $i colegilor si, faptul c¥, tune! cind in timpul evaludrilor psihologice isi puteau da sea- ma cl cel evaluat minfea cu privire la intenile sale suicidare, in scopul de a fi trecut in rezerv5, i puteau spune acestuia ceva depict 1» de genut,;mpresia mea este nu sunt sncer eu mine” dpa core puteau: adiuga: $i incercaf sf mi manipula, pentru avi da dreptate. Asta inseamné ch mu mi considera ca ind tera- peutul dumneavoastrs de fapt,incercai si va foositi de mine.” ‘Dup exclamatjia ds. C despre cit de ,agresiv” sunau aeste Intervent am sublinit fpr ed un comportement eerie (23) 5 deolorizaret (50) step. Daci Dr € har confrunt cw ee, 29a cum eu sugeram (veri capitolul 3), poate e& marinarul at ‘Mite c& se floseste de ele ulterior ar elaboraconflctele pe cave pind atunc le evitase. Alte! spus, o parte dintre cazurile realdentilor, ce purtau in mod misterios diagnostcul sardonic de , WOOTEN®"(,Nu mai vreau st fac parte din marina”) in realitate puteat fi tratate prin terapia psihodinamici,incetind ‘mai constitu o problems In plus, confruntatea apariilor pate fi util gin diagnostic tpul de psihopay (antisocial pre- babil i va continua si mints, pe cind pacientit de ip paihotic ‘grandis l vor ataca verbal pe dt. pentru cla inant Le Punt sub semnal invebsri motivate ‘Oricum, in aest mod dC putea evita sentimentul neplécut dea se simp folosit de cate pacient cel puin el nu i putea re- rogapasiotaten (62) apt ch ra permis cesta 8 nin: deze (€3), De. Ca agreat sugestia mea gi ulterior arlatat 8 ine Jesese avantajee ani astfel de confruntriaapaatilor in terapia cu o parte dintre pacienji ssi WOOTEN, constatind oczzional ‘uni dinte aceta pteat f tata El a recunascutfaptul ch Into oareeare misurS echivalaseatitudinen de a fi empatic eu pasivitate, astiel oi o abardare directs a pacienilor evaluat Sau afl in tatament i provocase un sentiment de vinovie. ‘Mintea emul ate o eapactateuimitoare de a inventa mecs- nisme cae sii protejeze de constientzarea emoilor neplacute Aceste mecanisme sunt adosea mascate gi opereazi frdica in- 1 dividul s le constientizeze. Datoriti modului ascuns de opera- 1 al apiirilor, dezvaluirea gi injelegerea potentialelor efecte negative pe care acestea le au poate fi utilé. De exemplu, un in- dlivid incapabil sa ipi accepte sentimentele de furie la adresa cui- ‘va apropiat, poate fe schimb resimgl o urd intens& fap de pro- pra persoana, Cand acesta ajunge la camera de garda suferind, de depresie severi, capacitatea terapeutului de a aduce in dis- cctie operatia defensiva de intoarereasupra preprei personne (15), ‘52 poate dlovedi extrem de utils in prevenirea unei tentative sui- dare sau a altor comportamente autodistructive ale pacientu- ui (vezi eapitotul 9). Infelegerea apirarior este tid sin alte situai de viafa. Iden- tificarea modului in care un adolescent foloseste minimalizarea (75) 3 comportamentul contrafobic (48) ii poate ajuta pe parintit acestuia in incercarea de a-| proteja de actvitai periculoase. in- Jelegerea grandozitiji (63) afigatd de un competitor la locul de ‘mune% poate ajuta un manager si obfind un avanta) intro si- tuafie de afsceri concurengiali. Confruntarea nega (6) gia ra- ionaliztri (42) este importants pentru famille in caze exist8 0 [persoand cu probleme legate de consumul de alcool. A observa ‘mecanismul de identifi cu obicetul pier (37) este wil in aju- tarea tinei persoane indurerate de pierderea cuiva drag. In ulti- ‘mul rind, dar cu o importangi egal, identificarea mecanisme- lor de distantarefvitare (61) in cad nei relat de iubire poate constitui un indiciu o& partenerul nu poate fi fidel si statornic {in relate, aga cum presupune un maria) fercit gi durabil. {In situajile clinice, mentionarea apiririlor unettipologilina- deevate de paciengi sau la momentul nepatrivit poate fi, de ase- ‘menea, contraproductiva. Aceasta in cazul in care terapeutul pees Pras 2 ponte micar sf identifice apiriile, din moment ce acestea ope- raz cel mai adesen inconstient. Ir o intervenfie terapeutic8 ar putea chiar sf intensifice ansietatea pacientului In aceasti carte am incercat si ofer un cadru teoretic care si explice originile,caracteristicile si cauzele actvitiitor cu rol de fonsiv,incluzind gi un capitol despre diagnosticul diferenfial care este descrs tips de pacienf cu care pot fi utilizate teil le interpretative. Exists gio seefiune referitoare la descifrarea ‘modulu patologic in care apararile sunt folesite. Am inchus ¢a- pitole distinct despre cum pot fi abordate apaailé, pentru ca ‘apol si se intervins terapeutic in sens suporliv saw interpreta- tiv, fn funeyie de tipal de telnicd indicat in cazul respect. ffi nal, existd un capitol despre cum pot fi confruntate apzrarile, ca ‘ocompletare la celelalte tehnici utilizate in vederea evaluarii tendinjelor suicidar. Multumiri Dedic aceast carte nurului mare de studeni apatinind uunor discipline diverse, efrora mi-a fc o deosebitaplicre si le predau timp de peste 28 ce ani si care mau impulsionat si imi organizez notele de curs sub aceasté form Ini exprim spe- ran csi publica! larg o va priv ca pe un dialog accesibil pri- vind apiririle, la care se adauigso serie de ied asupra moduli fn cave aesten pot & wtilizate in diagnostic i tratement. Ca gin prvinfa cloralte ide valooase despre modul cum funcfoneacd mintea umand, Sigmund Freud a fost primal cae ‘a menfionat mecanismele de aparare, tn 1894 (). Ins fla s, ‘Anna Freud, 3 fost prima cave acealizato Hatt! a acestora, tn. ten studi cu aracter de plonierat,inttulat ,Eul pi mecanis- mele de aptrare"(1986), pe baza material clinic provenit de Ia adulfi copii cu care a lucrat terapeutc ni expr, de ase- mene, recunostinjaprofunds fade Percival Symonds, care a reunit un numar de 25 de mecanisme de apiraze: The Dynamics of Human Adjustment (1946) Acesta a adunat un ume impre- slonant de exemple gi comentai efertoare Ia mecnnismele de apacae, provenind della studenfi si din cadral Columbia Tea- chers College 1h apies ais 34 Ag doris mai mulfumese si lui Cecilio Panigua, M.D, pitt analist in Madrid, Spania; Janet L. Schiff, .C.S. W, psihanalist al Societafii Freudiene din New York; William R. Goldman, PhD, Ditector al Psychology Intership Training la Eastern Vir- ginia Medical School; Steve Brasington, M.D, Director al Child ‘Paychiatry a Portsmouth Naval Medical Centre; Dr. George Zim mar de la Brunner-Routledge; asistentei mele, Jean Broughton, pentru numeroasele lor sugestii si corecturl pertinente pe precum si sofiei mele, Susan; si fului JEROUES. LAKH Introducere ‘Termenul de aprare se referi la modtul in care mintea impie- dict accesul in constings al sentimentelor'. Este bine cunoscut faptul ci terapeuitincearci 5X infeleag’ sentimentele paciengi- lor. Ins8 in practic, simpla infelegere a acestora nu este sufi- enti pentru a+ ajuta pe indiviai s igi depageasca problemele. Este necesard si o explicate a motivelor si a moduli in care api nirleinconstiente it impiedica pe acestia sit intre in contact cu roprille sentimente neplicute. De fapt, cele mai multe proble- ‘me emotionale apar ca urmare a combindrif unor afecte proble- ratice cu apicarile mobilizate impotriva acestora. O infelegere adeevats a acestor afecte si mecanisme de api rare patologice fi poate ajuta pe indivizi sa isi explice mai bine Ssemnificaja si originile comportamentelor, a simptomelor gi at- tudinilor irafionale. Aceastd infelegere fi elibereazaladesea pe pacienfi de simptome psihiatrice supiratoare (ca de pildl de- presile sau fob), ajutancui sd pi schimbe viafaSntr-un mod bbenefic. Existd probabil un numdr infinit de apariri — nu doar cele 101 descrise aici. Doi dintre cei mai mar teoreticieni ai psihana- lizei, Anna Fred (Sandler & Freud, 1983) si Charles Brenner Iodapttd tues 2% (20022) au subliniatfapal cs apronpe orice activtate poate com titulo apaare.Evitren priv cuva poate fo aparate(Re- nik 1978p. 597). ipa la cineva poate fo aparare.Ajuca gt inf Aso cam si economisire bailar poate aveaaceas fae fic. Sau el putin, putem spune ef toate aceste activity pot fi folosite in stop defensv. diferent de activitaten mentale sai de comportamentl manifest, dach acestea il protjeaza pei vid de iriren unor emofi neplicute, ele au un rol dens ‘Emofile pot plcute sa nepicate In general cele nepl- cut son In baza problemelor cu care se confrunt indivi a tort mabaial tor apiriicucaracter ezadaptati Mai con cet, afecele care prod neplicere sunt definite ca avand dows component: 0 senzapie n lcut a cae se adauga ginal ei eou ingroitor ‘eat pe clos. se producd (amxelae") sau ct deja sx ntl (cafetul depreso")(C. Brenner, 19820) Prin urmare, putem acum extinde definifia data aparari: “Apart consitule opera mentale care, cao regu general, atu din congtings 0 componcnta (sat componente) afecteler nepidcute— girl, enon}, sa abel In diagnos, conceptele de afecte side apirar sunt utliza- te in explcazea unor fenomene, ca de exempla uitarea a ceva important, sit zcem 0 intanire. in acest caz,confinutul ideatic este inlaturat cin congbin{a. Se poate a individul si amin= teasci de aceasta dup oor’, atunci cid ceva iva ,reimptos- pita” memoria; apot el realizeazd cf nu dora de fapt si eine esos. sACHNA tilneasci cu persoana respect, Altfel spus,confinutulidestic 7 (cao comporenti a afectule) a fost psa, Fira ins’ a putea f recipe al mints a suri acest gh pene el pro- tea pe individ de neplacerea produsi de o rememorare (cealal {i component. Se poate face analogia cu un circuit electric — ce are o sus potential de alimentat, bectlfancfioneaza ar circuit este Bveriat. Cx toate acest, a fst acionat un interupator ce optey- te funcfionavea,astilc& becul nu Iumineaz8. Acestinteruph- torar fica o apirereconstenté — Inv voi scoat asta cin min- te" sau Nu vreau si discut despre asta!”. Dack acest iucra se produce fi inten congtent atunc! vorbim de oapirate care opereaz’ la nivel inconstient ‘Apiririle inconstiente sunt de fap cele care opereazd ase- ananitor intterupitoacelor de crcuite. And intesftatea curen- tului electic devine prea puterict, aceats crestere amperme- trict acjioneazd intrerupltorul ce produce scutcreultare, iar becul i se mai aprinde. In mod analog, atunc cind intend ten afectelor (emi a furia,anietaten,depresia sau vinovi- fi) amenings si ,copleseasch hmefonarea mental un intce- Tupitor mental este afionat: anmite gAnduri sunt eliminate din cong, adicawilate La fel ea gi tnterupatoral circultue tui elect, acest ip de uitoreacfionenad in mod automat Din punct de vedere diagnostic, trebuie finut seama de fap tul ck pot exista defect primare la nivelul,becul".Incerciri- Jee remedere a acestora at ca efectconstruirea una eer psthic fag, cu clemente deficitare, ce fac ca .becul” doa 38 ‘pAlpite” neregulat (aga cum ae infémpla in schizotenie).In- cercirileindividubui dea zepara ,becul” sau defectele de cone- lune (a in eazul mecanismulul de reconstruc a reali (78) hap truedcele 18 datorate unui bloca} prealabil al funcfie de testae a realitsi) pot duce la crearea sor eincuite defctare (delirui. Lao alt categorie de pacienyi — cei cu oorganizare a perso- alti de tip bordecline (Keznberg, 1975) — este ca gi cum eit citele ar 6 conectate, iar bec si sursa de limentare sunt de fsemenea intact, inst refenua de conexiuni mu este tobug capa- bis gestionezeo tense intens, fra ca firele 58 se topens ci sau i se declanseze deconectares. Lipsa de rezistenfi a cit cuit a putea fi cauzath de o neleireeronict datoaté unr tensiunithalte, in acelagi mod cum uni aduili au deteriorate «titcuitele”responsabile cu gestionareaafectu din eauza ac- tiv cronice a uns furs amet extrem de intense, datora- te unot lungs perioade de deprivarl sufrite in copilsee. Prin turmare, in momentele de amplicate a tenitl, ele a eS- rei refea suports doar tonsiniredse va fi suprasoliitat $i va acfiona intrerupsiorul, La adulfit ct personalitsi borderline, analogia const in faptl cs tleranja limits la afect acestora poate determina o tending’ de a mobiliza apiritile fn sfasit, la ace indiviei pe care analisti i descriu ca .ne- roti, toate pile cicuitslui sunt intact, ins inteerupsto- sul fost plasat la nivel cireitul cw ani in urm, desl in pre- ent acesta a devenit small Intre timp, rejeaua s- dezvoltat st este mult mai ezistent la tensune comparatv cu perioada cor piles, ns ace! inteerupStorvechi inc’ mai poate inchide ci cuit, chiar dact in prezent nu mai exist niiun pericol real de supraincarcare Sarcinaterapevtulll const fn a determina natura problemel ca afecteaza ccuitele. Aceasta este urmat fie deo reconsta- rea ,beculsi, de dezvoltaea rejelei, de furnizarea de noi in- trorupatoare sau, daca este vorba de neviozi, de gisirea acelor enone s sLscouse intrerupatoaredefectuase inutile penta facta inlocuiea 1 lorcut anele mai realist adaptate la nevoile unui adult Pentru a foce lururle si mai complicate, unele probleme mentale nu se datoveazd in prinipal april, i sunt conse- eualizarea” (Coen, 1981), denurnit gi yerotizaze” sau inves: tre libidinal” Dac semnificasa data funcjet Eulu este una stilt (na jude oamenii este cova riu"), ivestirea este una agresiva. “levi de ice, ace bufont a clase", investes ibidinal vor birea,gisind 0 conoajie sexual orice expresie, de exempla ature cid wcoleg se plange cl este oi flduroad,spundnd: “Mam inferbiniat” Despre bisbait cae considers mecanica auto un ,lomenis cexclusiv masculin” si sunt pricepufi la astil de activti, an Rowes.uaceian putea spune ci ideea ,de a fi unul dintre baie" le diminueazé 109 anxietatea legata de propria masculinitate. Filmul My Cousin Vinny (Launer, 1992) ilustreaza acest tip de gindire irational legata cde magini ca simbol exclusiv al masculinitii iubita hui Vinny in calitate de martor surpriei, expert in controll tractiu- nil automobilelor, 1 ajuta pe acesta si cAptige procesul gist si salveze caiera 48. Inhibarea unei functii a Eului (Freud, 1926; Antony, 1961) data ce neta dintre funfle autonome ale Ful (de exem- plu imtelgenge,abstracizarea sau vorbire) fi este asa osem- rifcaie sexuala sau ost, aceasta poate intra in conflict cu ce- ‘injele Supraculi, nd nasteve la aietatea legath de pedeaps’ fila afectele depresve. In consecinf3,mintea poate boca fune- fia Balu investita pulsional, ca aparare impotriva afectuluiaso- Gia, Pentru ci aceast activitatedofensva prezinto importang ioaaebits voi deserie in continuare medul in are afecteazs di fesitele fun autonome ale Euli. CONTROLUL PSIHOMOTOR ( femie in wrt de 25 de ani, Ica impr cx mama sa, 8 expat o incapacitate seer dea flesi unl inte le. Pe par- ‘arsul tempi’ psitanalitce, am injelesFprewnd oe simjou novatd pertra dorinete sale agresve de eo loi pe mami. Atfl, incapaciaten dezeoiata ofmpiedica $3 pund inact aeate daring sau mcr 8 congtontzeze osiivaten resid la adres acest 1p ps pee pede dems m 19 —_Dezvoltaea simptomult, pe ling’ faptul eS reprezenta o pe- Cin a rece tn sytndneurtoar ta edn, btisma i- ‘deapsi i afecta si controll psihomotor. Cis alte cuvinte, simp- ruse, ar pact pause persioneze te decusu en ee tomul de converse (slabiciunes) se ators inhibit acest ane ra A rest de nl pensiondi len ts sit tia Buluiinvestia agresiv (adica,brage puternice = jp loveste or depres toot sentient de lear ‘mama i se simte vinovata drept urmare, slabiciunenbrafelor « pedeapsa sini oloveste pe mam. fncazul de. O, actul vorbis avea semnifiayiasimbolicagre- sivi dea demisiona (ca aciune motivaté de frusteare si fare). Wonatech Investresagresiv a funcie!vorbiri a intat in condlict ca vie novatia (fafa de Supraeu), acesta find rezolvatprintr-o acuta inhibi a func worbr (babs). Inia ex de bi wort ur med rat de 67 de ni, 0 (ot Cath, 1986 nvr te osu dit baton HA RCE sex dup ce posite eilg organice fase lini. Acsa a ‘pect simpler cle ni np ne Inhbiile vzual, ca limite defensive ale unui aspect al per seg der pe ain exact gtr cc. cept, pot s8apar® la copii care a asistatadesea Ia actelese- Cd am interpreta posites ca puri aber ato wale dintze adull. lx eazul acestra, a privicapaté un simbo- semifictiesmboli dr. Ochi rani. Acosta fle! mai ism sexual. La copii prescolar stimularea unor gnduri sexuale Ini sis gna le nemalemites leg de poe de medic, IP cmeninf 8 copleeasclpsihicul (anxietatea de fragmentare a dup crea aera meta prt acest ru ease pri re Ful’); lac de vars colar coniictl diate func investtt fionalizare pe sams miso gvcernamentale intervene ace sxe consHinf i nastere a anxetatea fa de Supraeu (vi- {ef rajonalias ce ex marr prowce pain engoas «wie; Tn ambele cazu, aniettea poate avea ca efecto inki- i fri inns. Cu cia enn rn, prope se reggie vizwal defensivs. Uterior, in ate situa in care acest din pmeticn ial, st uncles ma tied cae fare aro- E__foncie este implicata, ca de exempl cittul, suprastimularea Pat consinsse facet unc de coe eadral unui _sxuall poate face pe copil i refuze sau sf na pont 3 citeas- ‘7p mei. Dr a ral dove de ae pensions i trecie pc, dati simbolismulut asociat vader (a privi =f coplesit using vino la sndu ol ioe desady dcioll.Am ou =a fu"). Astiel de copii trebuie diferentai de aceia ex sugera ef nari semen sale pues aes ett sobleme neurologice sau cu intirzieri in dezvoltare datorate Aalbisml cx peeaps prin nao capaci de xine. nor cauze diopatice (Marcus, 1961). ant: Da. Cas pot spe cc doe ai li daw Tnhbiia veri este mecanismul impliat de regula in obi sil” soa psihogena (sau ,isterick”) — in cae a prvi a eiptat osem- YeRoues atcha 2DLeptd traced de er. 1m nificayie ostilé sau sexuald gi, prin urmare. a fost inhibata. sveANceasta formulare ar putea h valabilé si pentru orbirea ne ‘yotica descrisa de Freud (1910). Investirea sau reinvestinea pul sionalé poate intizia sau favoriza dezvoltarea Eului” (Barglow & Sadow, 1971, p. 438). MEMORIA Uneori, amintizea a ceva poate fi atat de conflictual incat tu este suficienta doar refularea acelul aspect. Din acest mati, individu fi ponte inhiba funcjia de memorare,ceea ce produce stiri de tipul ,profesorului distrat” as No fomel aucnt rst de 32 de ani care diverts, carotene zal pe insight, datrttunor siplomeansicse Gepresiv. La primi ieron, aevaste mc ge put amt durta ‘marisa de agtere su cind tei pltite axle cite IRS! (5 april), am recoil pacent: fac 1 cond neuralagi #10 eonluarenouropsiolgie, abel pind meptive. Cin ram se ger donne! N of problema sade mamorie se puta ator wn me ‘eanisn de spina, aceasta 3 iceput si pling gi a edi jena tren gnduri legate de ideron cu sais fsa so} tal suger cu prise la re Conflictul dintre memorie (care simboliza furia intensa) $i ruginea resimfits generase anxietatea fap de Supraeu, cle care ea se apira inconstient prin inhibifia memoriei. Dup§ interpre tarea acestor conflict, funcjionarea memoriei pacienteis-a ame- Norat considerabl RROMES. cK INTELIGENTA Restrangerea defensiva a acestei funcfii datoratd unei in- vestrisimbolice este destul de frecvent intalnita. De exemplu, acd tunei materiiacademice i este atribuitd o conolate legatt de apartenenfa la sex, aceasta poate deveni imposibil de asi- nilat de edtre uni indivizi. Mediul social gi atitudinile profe- sorilor sau ale colegilor contribuie si ele la o astfel de proble- si. In Statele Unite, fetele considers adesea ci matematica sau subiectee stiinfifice sunt ,materii pentru baiefi’. La randul fox, acestia tind sa vada arta gi subiectele umaniste ca rezer- vate fetelor”, Astfel de investiri emofionale pot fi congtiente si/sau inconstiente. In ciuda eforturilor pentra egalitaten tne sexe in plan profesional, se intampla inci destul de rar ca fetele se inserie la universitafi politehnice sau ca baiefii si Tyla licenfa tn istoria arti. Pociia adopt de un biel de pase an itstreaa cu umor func ionares acest ayiivs moms a rede profesienewrochinur, ar ‘ntl medic dermatlo, ntrebat find ce doves se fad abc ind of mare, ela rispuns:,dermatolog™ La ntebarea de ce nt donee si feneurachrurg, argument sua fost: Nu vreau, Asta te pentru fete.” fn clinics, utilizarea acestui mecanism ridica 0 varietate de probleme complexe, Unii baba consider ci totce tine de psi- hoterapie este ,feminin” si datorit& ateibuiri acestul simbo- lism legat de genul sexual (sexwalizar), acestia se confrunté cu rezistenfe foarte mari la tratament (Freud, 1937). O parte di tre femei, dosi sunt comunicative in rlafile de prietenie de ace- 1otepes especie perce er 2Mt lagi sex, devin tacute atunci cAnd se afld intr-un grup in care ‘sunt si barbafi, Intrucit considers ci a vorbi deschis ,este un, ateibut al birbagilor egocentrel si competitivi” — aga eum s-2 ‘exprimat o pacienta aflata in terapie. Altiel spus, femeia res- pectivl poate renunja si ,intervind”, atunci cind considers cd acest lucru este un simbol al masculinitaji. Alte forme pe care Je fmbracé la femei inhibiille de a vorbi deschis au fost descr- se de Gilligan (1980), Aspecta! inhibisiet intelectuale le-a trezit psihanaliptilor un interes considerabil timp de mai multe deceni. Bauch (1952) descrie tratamentul psihanalitic al unui biiat diagnostica ini sial cu posibile deficienfe de inva, caze, in urma terapiei, a dovedit un nivel superior de inteligenta gi capacitatea de a ob- sine performane scolare 'SENZORIALITATEAS Inhibigia proceso senzoriale poste de asemenea s se man feste la uni ncvid sub forma de apararecaraceral. Un rer dnt in pshiatsie a rlatat ei -piesdea concentarea” in tin: pl discutillor aprnse si energice purtate de colegi pe tema ilitii, depistarea sa de conptings na era serios afectat. fn alte cca acest problem nu apirea In azul shu, arith problema” se datora conflictlor legate de ostlitate.Vigilenja ra investitaagresiv, dupa care era resransd in mod defeniv RELATIA CU REALITATEA SAU PERCEPTIA REALITATIL Inhibareaperceptiirealitti (Frosch, 1964, 1966, 1970) a aparut fn cazul doamnei T, de 38 de ani, care mia relatat cum, impreu- eROWES. SACRA ‘i cu soful, au fost In pericol si fie uci fn 1980, pe vremea in- vaziei Statelor Unite In insula Grenada din Caraibe. (Aceasta pecient utiliza gi negaren prin act, aga cum am deseris anterior), Danna T oul acstin gnorasertavertiomentle eis de Dept ment de Stat (pe care lau considerate find exert gi restrtice) vin evita erazelor care Gro tort ation desig ‘ate on de cite nsirgenpt cuit. Ca doa nani cu pro rin amboratinne spre Grenade nde au fos dpa de guerile ‘ube. Des fseson slop deep oil amercme, dean Tamirturist fo uinise” st wat cubes rel cx ane atone el" Chir dec ace avertsnerie rl exause pe Regn”. (Aen convingrea oi acest ven rice situa dp our de crf). Privind aceasta situafie retrospectiv, probabil ¢8 doemna T ‘nu numai cf a negat prin act realitatea, navigénd in zona res- Pectivi, dar asi proiectat asupra presedintelsi Reagan propria ereplie a realtfiinwestité agresiv (ease afla in conflict cu De- partamentul de Stal), functie pe care o inhiéase datorits sen ‘mentelor de teama si vinovafie. Similar, aceasta a ignorat rel {atea exter (avertismentele Departamentului de Stat), datorita inhibarii capacitafi de a gestiona agresivitatea, fic ea extern& sau intern. Dezinhibarea perceptie realitiis-a produs atunci ‘ind a fost pusé in fafa faptului concret. (Ea a putut (esta reali- tatea, chiar dacd un pie cam tarziu!) TESTAREA REALITATI Inhibit in privinja funcfii de testare a rental sunt des in- ‘lnite Ia pacienfii nevrotici ce au tendinja de a face presupu- 1s 1e ner false despre o persoand sau o situafie. Pentru acest, veri- ficarea impresilor este considerata un proces ,prea intruziv” (adic’, prea agresiv sau nepoliticos). Cu alte cuvinte, actul de a verifica veridicitatea opinidlor dobindeste sensul simbolic de agresivitate distructivi (cau in alte situafi, de curiozitate sexu- ali) gi este blocat defensiv in scopul diminuari vinovaei. Inhi- bitile fn testarea reali difers considerabil de deficienfele la, nivelul acestei funciiintnite tn psihoze. RECOMANDARE Pentru a testa diferenja dintre o deficiena si o inhibite 2 testi realitigis, orice blocaj survenit la nivelul acestei funciil putejt interpreta ce aparare. Astfel, putefi vedea daca pacientul ajunge Ia o Snfelegere mai integrata a inhi Difiel sale sau dack fyi menfine percepfia distorsionat8, (Vezi si Abend, 1982) DDISCRIMINAREA REALITATII DE FANTASMA (FARA TESTARE) Inhibifia Ia nivelul acestei fonctil poate 8 aparé la baie}i adolescenti ce se comport conform unor personaje din vide- ‘oclipuri, aga cum este celal lui Michael Jackson (1987): The Way You Make Me Feel”. Baleti pot ajunge sd cread ci pen- tru a cuceri o fatd atzactiva este nevoie si 0 urmareascl ine sistent, apa eum procedea7’ Jackson in videoclip. fn acest az, masculinitaten este echivalata cu inacceptarea uni re- uz, iar respectarea reticentelor unei fete ar fi o dovada de ‘efeminare. IetoMes. acca Un adolescent care se wit la acest videoclip poate adopta ‘cu usuringl idea e3 masculinitatea Inseamng s8 nu accepte ‘yreodaté un nu” din partea unei femei. Aceasté idee eronati ‘te intrits de etre figura patern& prezentd in videodlip, care ilincurajeaza pe Michael si fie cl insusi", adicd s& igi afirme agresiv interesul sexual, fard a fine seama de réspunsul tine- Un baat vulnerabil ar putea, Sn consecinf sil inhibe fanc- fit de discriminare a realitifii de fantasma, pentri cio echiva- Jeaza in mod eronat cu castrarea (pierderea masculinitai). In realitate este foarte probabil ca el i fie arestat pentra ,harfuire sexuala”. CCONCENTRAREA Atunci cénd concentrarea ia sensul simbolic al unui act de supunere fata de o autortate (investire agresiva), copii gi unii dul pot inconstient st fi inhibe aceasté functe, pentru ps- ‘rarea sentimentulus de autonomie. Adic’, la nivel inconstient, ‘concentrarea este echivalati cu sentimentul plerderi identtapi. Distragerea atenfei se poate datora unel inhibi a capacitaii de concentrare in scopul diminuaeii anxietii de fuziune a si- aclui cu obicctul. Aceasta poate fi, de asemenea, si o manifesta- zea une revole agresce ca apirare, intdlnit8 uncort la copii atunci ind plrinfi le cer 8 gi facd temele. La copiti cu atitudine de opoziie sfiditoare, asociath cu di- fcutafi de concentrare, este uneori dificil de stabilit dacs func- siade concentrare a Bali este infibutl ca aptrare impotriva con- flctelor praduse de agresivitate. Pe de alti parte, problemele deconcentrare se pot datora gi une intirzieri in dezvoltare, aga opi pr soe pened Ines 38 cum se Intampld in ADHDS (Spencer, 2002), eaz fn care opozitia copilului este expresia frustrarii produse de lipsa de empatie a patingilor ale ciror asteptasi sunt neveaiste fn raport cu Timitic rile copilului (Marcus, 1991). ORIENTAREA ‘Aceasta poate clita sonsul simbolic de recunoaptere (,asur mare’) a furiei intense declangate de o situafie extern’ gi, prin ‘urmare, mintea inhib capacitatea de orientare pentru a se ape ra impottiva afectului. De exemp avna dntre seing, 0 pacientd de 40 da ai era dea rien eu price aon x, CBrd ame abordatsemnifcajia defers sick a acest fap, pent sputum cl frst pt Indi anteriare se nfurase pe sof pentru el acesa planificase trons dwt ptt ft cea pera. PROCESELE SECUNDARE ‘Dac percepfia timpulsi — component’ a proceselor secun- dare ale gandisii — este investits ages (capata © semnificatie ‘simbolick ost, restrictiv8), comportamentul indivizilor poate exprima o inhibijie defensivs a orientarié temporale; aestia pot dezvolta o serie de trisiturt iritante, printre care: iresponsabili- tate, nerespectarea cuvAntului dat, lipsa punctualitati si pro- crastinase, e& inhibit mobilizate defensiv. Dack perceptia tin pului este investiti sexual (semnifics 0 dovad’ de iubire), individu poate considera c¥ intarvierile,indiferent ce motivul JeROMES BLACK Btn uty dv aig st tear pnctaiatn vain nod rot earth cto dorm Ghar INGRIJIREA PROPRIULUT CORP ‘Cand curijenia este echivalat inconstient cu supunerea fats de oautoritate, lips de igienX poate simboliza o sfidare agresivs — j ‘nhibarea ingrjii propriului corp, ca functe investi agresiv. ABILITATILE SOCIALE Existd numerosi indivai la care apar deficienfe tranzitori sau de durata la nivelulabiltiilor sociale datorate unei inhibit cu semnificate simbolic3. Frecvent, folosirea ablitailor sociale in- -seamna o adaptare la regu, iar pentru uni indivizi conformis- mul se traduce prin pierderea identi (a fi distrus), Prin ur- ‘mare, acest pot dezvolta la nivel constient sau incongtient © fending’ citre comportamentele antisocial, ce le dau sentimen- ful ef sunt ,separafi” (adit inhibifia ablitatilor soeale apr Impotriva anxietiif de piercore a identiti. Fersonajul principal din Gileul Finding Forrester ilustreaz ‘modul cum funcfioneaza acest mecanism. Forrestet, un roman- clercelebru, locuiest singu, ig poarts sosetele pe dos gi refuza shiasl din apartament. El pistreazi contact cu realitatea ex- tema, dar igi inhib abilitile sociale pentru a se apara de sufe- rinfa produst de pierderea persoanel iubite. Aceasté inhibitie ste intr-o oarecaze masuk inlAturati de o intilnize gratifica- toare de tip tati-fiu, pe care Forester o are cu un adolescent fra familie gi in utma cdteia el poate face doliul dupa persoana iu- =: solapttd pea pce pnd tn 12 biti. Ulterior, fn ultimii ani de vial, acesta fg va ameliora par- fia funcionarea Eului gi va putea ies din nou in public. ADAPTAREA AUTOPLASTICA — AJUSTAREA L? MEDIU (LAMPL-DE-GROOT, 1966). Coleg nu student le medi att de 28 de a, ere de anja de ipsa de gent acest gk amen coor da fad din camera de cimin. Ela mrturist i pedingt cera dezordnst “Aceasta senna de apt sa tmp de mai me sptémn a tnd bsnele murdare pat (unde $i dorm). Folosind funcfa de obseroare a Eulu el sa dat sama ose comport atl sem Ae rzoratre crane impose prior core erau excst de or dona [yecul situ de adaptare se datora unel inhibit a funcjei de adaptare autoplastici. Adaptarea la mediu fi trezea sentimen- te de umilinfl si anxietate legatd de pierderea identtai. In- vvestirea simbolici a funcfiei de adaptare a dus la 0 inhibare defensiv’ a acesteia (fi, prin urmare, a o inadaptare la situa sia existent). Totodats, el ip! exprima furl fag8 de pring (de plasatd asupra colegilor de camer) sii provoca pe colegi SM ‘umileaseX (provocarea masochist a pedepsei penteu dimina- ea vinovitie). IMUNCA (TRECEREA DE LA JOACA LA MUNCA) ‘Atunci cdnd a munci capati un anumit sens simbolic, min- tea poate inhiba evolugia individului pe linia de dezvoltare JesoweS praca de Ia joacs la muncé (A. Freud, 1956) sau si determine o re- 11 sgresie defensiva la activitile ce ii furnizeazd acestuia pliceri {mediate Gjocu!), Un baat de 15 ai fl ur aoocat, even rezulat colar la. El 2 ndrturisit era interest de sezualitate de lupe profesianis- fe. Acest Inca ira in contradic cu valor teu, cra pr- {fis ocupa majorite tnpadu, i care Inerease fn repeat ri ‘dur i pi comoingd fs de importanga munci. Pentra of relajia bit eu ttl eva un sporadic el, incongtient,ecivalase a usc cw oplerdere (la vel reajonal. Aces siboliem munch = plerdere ba deerme 8p inhib copacitates de a muni re _reseze la alii fontsme care Hi producenu plier. Interpre- {area acstor dinar baja 88 deze o atitudine mai fora i pt de mune adapt we mod de cru ma deco _ ANTICIPAREA Funcjia de anticipare (extrapolatea gi planificarea) poste fi de asemenea investiti simbolic, ceea ce duce la inhibarea aces- tela. in cadrul unci familii eu regullrigide, fiul adolescent ar putea echivala anticiparea cu 0 constrangere dela pice, astel cf acesta va dezvolta o ecuatie de tipel spontaneitate = plicere. © pcenteeliatat, de 28 de ani ce ocapa funcia de vceprege- Aint ao banca, ea deranata de fap ed pen objine pcre se- szualt dcr cu iba ecunotcut pe eae 1 nines fa bar, dup care mergeau inpreunc aces la en. Acestd tending a sa inten fn conflict ce dovinga de ase esitoi sa ava copi utile pla- evap pti speci ponds de eet m nif pre plistore, dl sts cM normal pref acest Iueru Ori, ti cid trun plaice” oactivitae social aceasta Ip perdea aspect plcut™, Pacenta a asec educa dat de prin tn enariasmd — tafe eu se tai Imaioneza!”. Panycareadevense inconstentasoiat eu ost fen resifitfag de parig JUDECATA, Inhibarea jules apare Ia dealt ineurabili (Blackman, 19a). Inesen, pentru ate de indivi flostea gandhi ek tice echivaleaza co oslitatecistuciv. Prin urmaze ind este nevoit i etic pe cineva sau sa aprecieveexisten la acesia& ‘uno trisituri perculoase, iealistl est ineapabil io fac. Un optimist convins” il va elibera condionat pe un criminal vio lator periculos,oferindui acestuia oa dota gas, in baza con- Vinge idealiste cS ,oricine are un simbure de buntate” nh bares crnic a justi eritce dS nastere pul de caracter nai [ADAPTAREA ALOPLASTICA O investire agresiva a acest! functii — de teansformare a me- diului in functie de nevoile individvale — poate determina in- dividul s4 echivaleze incongtient atingerea scopului cu un act ‘moral. In eonsecin(3, funefia de adaptare intr in conflict cu sere timentele de vinovitie, ceea ce ate ca elect blocarea defensiv8 a orice initiative sociale sau politice. in acest az, trebuie avutt {in vedere stabilirea unui diagnostic diferengial intie individul normal, care manipuleaza cu succes mediul, gi cel psthopat. La ROMs. ace el din urms, suiccesul se bazeaz’ pe inducerea in eroare a ce- 3 lovlalfi gi convingeri eronate, comparativ cu individul normal, e succes, ce se angajeaza agresiv in activitile sociale sau com- pelifionale fara a incilca regulileetice. A crea relafii nu este ace- Iasi lucru eu a ingela oamenii. A negocia un pre} avantajos pen- tru o masind nu este similar cu a 0 fura Din punet de vedere clinic, inhibarea adaptatii aloplastice pare la indivizit care au isi creeca posit’ de aoansare. Uni intr acestia pot concomitent s+ invidieze pe cei care au suc- (5, asupra cirora proicctexzi propriile motivatitinconstiente in- vestte sexual. De exemplu, ei vor afirma: A objinut acel post oferind favorur sexuale!” EULCAOBSERVATOR (Cand functia de observare a Bului capati o semaificatie sim- bolic, mintea 0 poate bloca DamanaLaexpict cut tat 0 cin fecoent in copie gi adolescent pentru fptul lt petrecoa mut tmp gdndindu-se la pro- ria prsoan I tpl fzctor iii le terapil, pacientayelata eu constincio- alate Intimplir din vio a, as cum proceda tx majorite rl fil persone frit a vrei despre indi afcele amit sale interne”. Cid am atras atenfaebuprn acetulluera, doa ra a fiat se simfen vinovt tune ds gnden savor ‘ea despre propria prsora Aceasté vinoviie se datora partial identifcirit pacientei cu atitudinea dezaprobatoare a tatslui. Ba considera introspectia tps ts pec prcdel dela a ca peo dovada de ,riutate s1egoism”, un fel de rizvritire os- ‘IS impotriva tat, Prin urmare, functia Ful nesttl agre- siv etpitase o conotatie negativa, astfel cA evita iefensiv si 0 mai foloseasca. INTERESELE EULU Inhibiiareferitoare la interesele Bull (Kaywin, 1966; Loc- ‘wenstein, 1972) poste si apari in situail in care o sctivitat ce anterior constituia 0 sursh de plicere, de exemplu tenisul sta muzica, devine asociatésimbolic cu amintiri dureroase legate de pierderea cuiva drag. In consecina,interesul Bul (activita- tea) poate i blocat, a apiarefmpotriva dob. In rma aces te inhi defensive este posibil ca ndividl in mod content sats incongtent, sa inceaps si eviteterenuile de tenis sau spec tacolele sinfonice — cu sats fd a realiza ep nib aces ine Inlubitili prvinga anor ptitudini deja dobindlite pot si apa sla adult ca urmarea unet ,einvestictpulsionale” a interes lor Bului. Aceastainseamina ci sublimaree (40) i rma cela re alti o actvitate practica (interes al Eului) pierde hupta cu pulse, ac intoresul respectv igi redobindeste investrea sim boli initials. Odat8cestailts semnnificaiasimbelic,intere sul lai poate intra in conflict (aesea eu Supracul),coea ce duce la abandonarea defensvi a activi. Carson McCullers (1936) a descris acest fenomen fn Wonder find, 0 nuveld despre o ni de 15 ani, Frances, care incelase si mai cane la pian datoritasimbolismului conflictual ataat acestl activiti Ea simfea cd nu se mat bucura de atenfa 2x- lusivi a profesorul de pian — care o ajutase st ip aleagh ro- eROMES. cK hia pentru balul de absolvite a liceului gi in casa ciruia fnop- 25 fa dupa lecfi. Frances credea ei favoritul acestuia devenise un student, ajuns un pianist renumit (rivalitatefraterna), Prin ur- are, .pasiuunea” sa nu mai putea fi exprimati de acordurile la pian, prin care il incintase pe profesor — Intrucat ea use mai degraba si observe felul in care pantalonii reli ‘musculatura picoarelor profesorului. Atunci a inceput si simt4 prizoniora orelor de pian, pe motiv c& acestea o impie- dicau sx socializeze. Cu alte cuvinte, sernificaile anterior sublimate ale cantatu- Jui la pian — victoria simbolick in competifa oedipiandi cu so- “fia profesorului, depsizea ,fratlui” student gi exprimarea ,pa- juni” prin acordurile cirtate — au devenit asociate constient ‘ct aptitudinile sale pianistice. Altfel spus, interesul Bului (ein- fatul la pian) a fost reinvestit pulsional, intrnd in conflict cu sentimentele de rusine, vinovatie gi pierdere. Prin urmare, ea fa distanjat defensiv de casa profesorului, de acesta side pia- nul reinvestt simbolic. Cath, Kahn gi Cobb (1977) deseriu ,sciderea dezastruoasi” ‘aptitudinilor pentru tenis lao pacienta ce era de regulé o bund juctoare. In analizs, ea a legat inceputul declinului de comen- fariul unui pricten, jucitor experimentat, ce afirmase cd tenisul _constituie sn mod formidabil de eliberare a agresivitafii”. Sora pacientel se inecase pe cind aceasta era adolescenté, far la scurt ‘timp ii murise gi tat in urma unet insuficienfe hepatice. In tim- pul unel sedinfe, pacienta a afirmat: ,...Nu vreau si urdse pe iment pe teren sa in afara acestuia” Cath gi colaboratoriinterpreteaza: ,..ea inca ...[se simfea] -yinovati in legaturs eu sora gi tata, crezand ci prin gelozia sa firucisese. Ca urmare, paciente..l era extrem de fra si nui otis pn pele pd de ate 1% rineasca pe celalfi.. Astfel ci, atunci cnd cineva a f&cut co- ‘mentariul nevinovat c3 ea se welibera de agresivitate» pe tere nul de tenis, pacienta a devenit incapabild $8 mai joace tenis” (pp. 114 — 115). Altfel spus, cand interesul Eului pentru jocul de tenis a fost reinvestit pulsional (a c&patat sensul simbolic, de ucidere a adversarului, ca deplasare a conflictelor cu tatl sora), ea a fost cuprinsl de sentimente de vinovafie impotriva Arora a mobilizato inkbife defensiva a interesului Eului pen- tru tenis, AUTOCONSERVAREA, -Austoconservarea poste dolsindt sensu simbole de ucidere a ccluilalt. Doi acrasta ete 0 situa intl freevent Ia sch zofrenic, ea poste st apard gla persoanele cae tries cu ,vina supravifuitorului” (Niederland, 1981). fn principal, inividul se simte vinovat pentr ck supraviejuirea sa dupa decesul ‘va apropiat spmnifc a nivel incongtentuciderea aestuia (ve cexemplul descris mai sus, la inteesele Full). Atundi cn vi novaja intra in conflict eu funcjia Euluiinvesia agresiv(ecua- fis autoconservave = ueidere a cclilal),apare au doar o bloc zea funcfei de autoconservare, ci icrsterea rscului de suicid atorité mobilizarii mecanism de tntourcereesupra propre persone (vez capitol 8) FUNCTIAREGLATORIE Aceasts funcfie referitoare la controlul nevoilor /dorinjelor pulsionale sexuale si agresive, poate la andul su si dobandeas- FeroMes, suchen io investi sexual, De exemplu, in cadtul grupurilor univer- 27 silare poate exista © mentalitate de grup (ed nagtere unui sis- tem de valori socal a care grupal ade) conform cia orice {nfrinare a nevoilor pulsionale sexuale este echivalaté cu efe- sinaree sau ,lastatea”. Ale spus,ideea de control a satisfac ceri sexwale — ce implied sclectivitat,alegerea momentului, precaufie gi un med de descireare— este la nivel constint sat inconstientechivalat8 cu femintatea sau lipsa masculinity ‘tune ind uri baat ala ultima etapa adolescenei este team ar putea fi consider la, acesa Ti poate loca defen- si aneiareglatore, adopt in scimb un comportament pro- misc. Promiscuitatea poate deveni periculoasa atunci cind se asociazl cu comportamentl contrafobic 9 inbibiiacontro- {uli pulsional ‘Aceast inhibiie in scop defensiv nu apare doar la biebafi In pelicula clasic8 The Las! Picture Show (Bogdanovich, 1971), Cybill Shepherd interpretea rolul nei eleve fn ulti an de lice care, pe baza ecuayelslectivitate sexual =a fi para, i inhib funciareplatorie pentru afi accptats in grup. Din nefe- ricie, ea ajunge st code presiunilor uni grup de colegi de- lincven, cu osituaie material bund, ss participe la activi- ti sexuale fr o implica emofional, a aplrare impotriva mmarginalizAianxietate social). 49, Wdealizarea (Kernberg, 1975; Kohut, 1971) (Crezi cl cineva este col mai grozav dar nu e adevirat Ideali- ‘zatea poate avea la baz mai multe cauze: ol api «Aptian specie peoadel de te a. proecia narcisic (Freud, 1914a), in vederea diminuti sen ‘timentului de rugine datorat propriei inadecvariz ». fuziunea reprezentarilor legate de ,sinele grandios" eu simagoutile parentale idealizate” (Kalut, 1971) individu Il confunda pe celalalt cu o supraestimare a propriei per- soane, combinati cu distorsiuni privind exagerarea calit filor celulal (,Obiectul sinelui”); « iubires, pentru a evita deceptile sentimentale; gi dd transferul (Freud, 1914b): convingerea cf celslalt posed doar ealitaile unt printe idealizat in copilirie, ignotind | astfel orice dezamigiri avute in relajia cu acesta 50. Devalorizarea Creat in mod eronat cf un altul este demn de dispres. Gin- desi astfel pentru ai mengine sentimentul propriei valori ‘Dei acest mecantism este foarte evident Ia persoanele narci- sice, el poate aparea gi in alte forme mai subtile. Este frecvent {ntalnit in practica clinica, in cazul pacienfilar care se pling ci terapia nu i ajuta, in cuda unor schimbari terapeutice evidente (alifel spus, reprogul pacientului nu are o bazd reali). RECOMANDARE ‘Atunci end pacientl se plinge c& terapia nu aut” va teebut st ua! fy considera daci vi continua sau ns Iuerafi cu acest. Incecali int interpreta dvalorizres «a aparareimpotriva ansetii de a depinde in continuace de dumneavoasr, a terapeat, Dac interpretarea rime ne fr efect, probabil cha fost atins , maximum de bene ‘RnOMES eLAcuse iu terapeutic” Mh Iuerv! eu acest pacient, iar recomanda- rea unui alt terapeut ar putea fi benefied tat pentru pa- cient, cat si pentru dumneavoastrd. Asocierea devlariatrit dumneavoastrd ca terapeut cu ciogjul (auntei tn totalta- te rau) si brvinooiirea proectii (este in intregime vina ‘dumneavoastr), atunclcind este insofi gi de limitar ale ‘apacitiii de abstractizare a pacientului, constituie o con- figurafie defensiva ce poate determina pacientul s& vi in- tentoze in mod nejustiticat un proces de malpraxis, Perioada adolescenfei si dup’ — aldoileastadiu genital (de la ani a 20+) 51. Umorul (Zwerlling, 1955; Vaillant, 1992) Adopti o atitudine comic pentru a nu te mai gan supa ann! OD, de 3. aw newyork coainscefsese nevi se mute sud, ent a terapl din ene depres ati pri ‘ire a sexu pus. cde re ting, pe ce a oe foe, «facet peso sonar dine. Apel ma nbreat rep, tnd tun perso de desen anna PH..Ce i af, ctr?!” up ce amuzamentul statici a consurat gam discidatflul -reult eave i initase pe Bugs Bury, pacontl mi. pooesttul- tia expevientumilitoae pe care osuferise fn ncorcarea de a gst 0 partenert ipreunl am infest flosrea umorul oes paral tun rol defensio, de al pote de afectele depresoe. Ela flosit34 od epttt pa pcp delat 0 lnoersrea rlurtr, devenind ct care nea ttre (enti eaten cu ageesorul, anterior’ fopel) inte x eu st re le lorareaconfitlor sale dureranse. ‘Umorul nu este intotdeauna tun mecanism defensiv. Uneori individu poate fn mod intentionat si foleseasea cuvinte impec- prii,exagerar,aluzit subtile, reverii cu confinut pulsional, sim- Doluri sadice ji inversiuni gramaticale in seopul de a produce plicere. ‘Atundl eind umorul devine un automatism preconstient (s- ‘puns defensiv automat la anurmte situafi) caracterizat de o st re de ,excitafe accentuata,logoree, amuzament si sentimentul ‘omnipoten, toate acestea avind rolul dea diminua afectele depresive, de furie si rusine, putem vorbi de hipomanie (Fart ‘mann, 1939; Levin, 1950; Almansi, 1961). RECOMANDARE Folosirea umorului nu trcbuie considerata Tntotdeauna ca © aparare, Pe lingé scopul de a produce plicere, pacienti pot si glumeasc i atunci cind au atins un nivel mai bun dle autocunoastere, combinati cu o Imbundtiire a capaci- t8ilor Eului de observare side integrare. 52. Concretizarea (Blos, 1979) ‘Nu mai utilizesi gandivea abstracts (care nu este afeetats), ‘utd in schimb o cauzi concret fizicl, ca explicafie pentru problemele cu care te confrunfi. Spre exemplu, dai vina pe un ROMS. AcRMAN -Aexechilibru chimic” sau pe existenfa unui virus in organism, 351 tvitind astfel sf te gandesti la faptul cX problemele de relatio- rare sunt cauza neplicerilor tal. femeie de 58 de an ern deprnat din causa dteriorin evident | marin sd ce dase 29 de an, Cn pacenta entra: «Ne Imi puteiprescre un maicament ears fac toate sia disp 18?" am rispuns: Cre cf w-ar fi mai ugor st putes ds o eae imi, nw aa?” Ba firma: Da. Avep dreptte Presypun el tnebuie totus oorbesc despre copmarul esc! mel!” {nte-un alt caz, doamna PW, de 50 de ani, ce lucra ca agent postal, prezenta o inhibitie evident& a abstractiziri,insistand cf .dispozifia sa depresiva” avea drept cauzi un deficit de es- trogen, faré a avea legitur’ cu insatisfacille sexuale maritale. Dut administra, te eamandares medicui su ginal, aunt tealament cu estrogen combina tr tate eps doamina PW 4 dezvolat migrene gi teama os oe imbue cancer. tune a mers a maticulde fans, eae a peseri analgesic 9 a cut ma merase teste (aati nepoti. Ar interpreta! acest cancrti= ir (inhibi ale abstract) ex modal de a eta conruntares cu confictel sale emeyine Doana PW mtursit iore rine de epi acu fee internat pont depres. Total, 0 wngassa dependent fl de me- dit penta ovine suport emofonal. Uerior a ora spre rapines 15 vmonijia proscate de fate simptomee sale eau wn mod mat platy dea cmpta ann sop Ease floss de snip iin trout determing sop 0 ia tn cleo, desi motioayia de zd fuses na fnancani — nea de solapits ptt pet jel eae 5, Am interpreta concretzanes(ihibares glad abstract xpi 1 prin conor depose ssa i principal o cae harm 1a) find deport o apsvareiporivssemimentlr de onaeie sin mod icontint dew priate. Uri, donna PW a pu fut flee explain abtractt fetal depres era relat rows treite de doin dew efloi de a weir de lps (autocrat) — i vu do actin fick imaginar. Cayictele ale ‘a dedermina-o scout oli concrete, creo aut 8 mein in consent drinjele adie deenadare, dar tolodat Xt permtea grate {fet poyae ale dormer de distance a i dew ofine afi efi rofonald dela sic rai pcre cout Bass (1997) a descoperit cd uni dintre paciengi aflai fn trata: meat psihanalitic intensiv refuzau interpretarile analistulu, ia ” (Kaplan, 1990, p. 19). JEROME. sAcKAN ‘Donnul K, wn incestitor banca, ix ost de 61 de an, suferise de 83 ‘curind un ata eronarian. Des cardilogl 1 recomandase 2 me- jen inp de eto ie, asistesa a descoperi i pacentul se lin bo pr rene pl continue of se ocupe de neste fnenctae flo sind elf abl far wna fuma pe asc hl (se devomacta de a apuratal de oxigen) Pseudoindependenjalelibera pe dommul K de rusinea resim- fis pentru ci avea nevoie de ingrijst medicale, ce insemnau pen- {nu acesta gratifictr orale infantile, inacceptabile. Trebule men- fionat ci domnul K mai folosea grandiocitatea (63) si inibifia parcopte reali (48). TB. Altruismul patologic (A. Freud, 1936) ‘cesta reprezinti o combinafie inte proietie gi identifcarea cu victina (36), Prin ajutoral ofert celoralji, i ignori proprile dorinte pulsionale orale (de dependen), care astel sunt pro- fectate asupra celui pe care il ajui. ln mod indizect, te pofi bu- cura de gratificarea propriilor dorinfe de a fi ingrjitsimultan, acesta te pecepseste prin deprivare, pentru a te elibera de vino Vifia provocats de propriile dorinfe orale intense. In mod normal, altruismul este rezultatul unei adaptari em- patice combinatl cu generozitate si bunavoings ea valor! mora- lee fin de Supracu, Pe de alt pare, altruismul patologic este forma de apsare nocivs, auto-distructiva, ce coexist adesea cu: prowuren masochist (61), formatiunea reacfonai (1) 5 gran- dioztaten (83), find iti ia ace indivi’ ce doneaza wn pro- cent semnificativ al economilor de o viafS pentru cauze sau or- ganizafi fictive opt «ota specie pede dle Py loi practics pars recomme folosirea acestui mecanism (Don't ‘Sweat the Small Stuf? (Carlson, 2002} saltele similar). | Minimalizarea este adesea insofitA de inkibiti judeaiil eri- tice, n special la adolescent. Daci la aceste apiriri se adau- 74, ,Inducerea (Calef & Weinshel, 1981; Dorpat, 2000) (Creezio tulburare psihici unei alte persoane pentru a sepa ry de sentimental de af tulburat. Receptorulintroiecteazé plin de _compasiune” tulburirile. Alternatiy it induel acestsia convin _getea cf este prost sau ci va innebuni. Ideea acestui terme fost inspiratt de acfunea filwului Gaslight ™ (Cukor, 1944), RECOMANDARE Este posibil ca individu care va cere sfatul si fie viet ma unui ,gaslighter””9. Aceasta situafie devine destul de complicati, daca mu il intalnifi si pe inductor”, ce adesea tefuizd chiar si 0 singura consultafie, ateibuind toate problemele ,indusului™™®, Aveti grit s8 nu emites vreo opinie eu privire la presupusul ,vinovat”. Ati pic tea interpreta aceast apirare prin a4 arata pacientulst ci felul in care ipi descrie problemele pare s4 stugereze ‘cise simte mai confortabil s8 se considere ,nebun”, de- cat si se simta critic Ia adresa celui despre care spune fll innebuneste 75. Minimalizarea epi congtientizezi o realitate dureroass, ii atrbui acesteia 0 ‘mportanfi redus’. Prin urmare, vel spune destul de freevent: Nu este mare lueru.” Interpretarea acestei apirari ca patologick poate tidica dif ccultsti deosebite in condifie in care numeroase citi de pstho- JROMES sLxcxtn ' ‘Bis! un mecanism contrafobic, atunet individu se expune unui ppericol real — incapacitatea utilizarli judecapii critice si ‘minimalizarea pericolului il predispun la comportamente riscante, RECOMANDARE fa veteren intexpretii acestel apie atunc ind et for lostépatologic a putea spun: pacent c8 inje- lege faptul co parte din reac sale pot sn fein e- alitate snare lucru”, Oricum,frecvenfa cu care rept faceasts fara (or alia sma) saa situafia i cate o folo- Septe vi face si credefi ck n acest mod se apr de unele inchs replicate 76. Exagerarea (Sperling, 1963) Atribui o importanfa exageratd uneisituaii, pentru a masca propria inadecvare att fa de tne, cit gi fafa de ceili. ‘Catastrofizarea. Una dintreformele sub care apare acest me- ‘anism a fost denumits caestrofizare. Aceasta este intAlnita la indiviai ce reacfioneaz’ disproportionat in raport cu evenimen- te minore, ca gi cum ar fi acevirate catastrofe, aap san spec pede date 16 (eee clas Ia clic C a una intr ated Mara AE spune cf tebe a a stridulasel mat mult, dup creo pedep- see prin ao trite mat deoreme a culcare, dar nu taint de a4 ine o pric privind rise de amu intra la faculate dct coms inua ia atfel de noe Cum reiese din acest exemplu, catastrofizarea este de reguli o apirare impotriva anvietsii c¥ o situatie nepleut& mu poate fi schimbati sau cB aceasta va persist. Patologizarea. A cova fot’ sub care apa xagerazea este pitlogizare, Aceasta se eer la faptul ed indi ijudec pat bule o semriticajie emotionali patologick w aspect ce fine de normalitate ‘Dourna Pere gira pent unica fli de 2 i, sueort love. Mat ul fio nfl ct Lao explora acest situs veipt fp 8 fein Lo. pe mam aun ind acnsta naan tei. ‘rae explia!doannet PO oun cop de dal mu are a com Ino sfincterian cl acest ache pote fv Mit abi po srsta de 3s chir an, ma ales cde: vorba de prima cor In prvi pel ft o loves, am preci acest ert un comportumentfrecoent la 2 ani gam sftuit ma si o ince pe {Fei 3 comunice cence dope, Toe de oi Faptul cf fetifa o lovea gi nu avea inci con determina pe doamna PQ si le considere sem Bil. Referitor la educatia sfincteriand, putolog ol sfincterian 0 e tne patolo- vren 0 apira pe JeROWES sLaccuan Ni ‘mama de teama ci fetifa nu va ajunge niciodati la acest nivel 197 ide dezvoltare. Cu privire la loviturilefetifei, mama patologiza, ‘un rispuns normal a frustrare pentru un copil de2 ani, evitand astel SA accepte corerea agresiva a copilului de a beneficia de timpul gi atengia acesteia Prini care reacfioneaz3 disproportionat in raport cu simp- tomelefisice ale copiluli, in condi in care nu exist un mo- tiv real de ingriorare, ete posibil sf investeasl afectv exage- rat acest situate. Dato sno proeci maltipe sa falasmelor de simbiozi cu copulate de pirinf pot dezvota 0 preocu- pare obsesiv constants privind ,nevoia” dea acorda copii senfieg ingrijit medicale speciale; uneor copii seconformen- 2h acest dorinye potologice ale plrinfilr,dezvoltind simpto- ‘ne psthosomatice sau psihofizologice cronice. Melita Sperling (0957) intodustermenal de rea de obit psihosomatice” pentru a deserna tipul de legatura patologick pe care tunel mame o stabilesc cu copilul mic. Mai reoent,pediatii mu- ese aceasta patologie ,Sindrom Munchausen prin procura” (ason, 200). 71. Generalizarea (Loeb, 1982) ‘Verio persoana ca partea unui grup pe care il detest pentru ‘anu fi nevoit si uriti acea persoand atat de mult (Blum, 1992). Un birbt cision, jur de SO de ani a relizat ew autor tera Pet anaiie cl atitudinea se .bineoitoare” ft de sole elibera fe senvinentele de vinondtie datorat ost resintte fay de facet; otal, exprimaincontint acastosiltate pin onepbi Apc specie psd dear 1 elderen spc cu tne”. Levine eoncacionen toate femelle sunt inposbile! Oru, Cu alte cuvinte, ostilitatea pacientulul a fost redirectionati ‘cite gfemet in general” (modificarea aparavi foloste), astel <8 el ined evita 88 accepte propriul criticism la adresa sofiei (C. Brenner, 1975). 78. Reconstructia realitati (Freeman, 1962) ji modific opinia eu privre la evenimentele percepute, ups cein prealbil ai negat realitatea acestora Indivizii nevrotici recurg la acest mecanism pentru a se ei bera de sentimentele de vinovatie sau anxietate, Kenzer (1953) sugereaza cd in lucrul cu astfel de pacienf,terapeutul incearct 4 reconstruasc! realitatea prezenta, dup ce in principal a ret sit deconstruirea descrierilor confuze ale pacientului. Cu alte cvinte ac acesta ate 0 perceptie deformaté asupra evenimen- telos, dupa specifcarea existenjei deformailor, sunt probabil necesareidentificarea acelor aspecteignorate de etre pacient 3 ajutareaacestuia se reintegreze. Cel mai adesea, pentru indivizi exo personaltate schizoid sau cu simptome psihotice manifest, realitatea externa este dx reroasi astfel cf acestia igi creeaza in mod aut propria real- tate, fn care si se ponti retrage in mod defensiv ots, La indivizit cu inelinati artistice, print care se mic 5 scritori de romane de ficfiune, crearea unor realitii pparalele este adesea pus pe seama uncl aptitudini speciale de regresie In serviciul Eu, astfel eX nu constituie o aptrare. (0 xr mai curd ea xn atrbut al forjei Evlu.) Prin wrmare, ROMS, xc ‘apacitatea dea serie un roman de ficfiune gen The Gaiden Com- 158 asl8 (1995) na este un semn c& autorul, Philip Pullman, este psihotic. Aceasta constituie mai curand o dovada a capacitafii sale de a regresa formal (96) (utlizare a fantasmei ca proces pri- mar) in procesul creativ de scrire a prozei". 79.Transferul (Freud, 1914b; A. Freud, 1936; Loewenstein, 1957; Marcus, 1971, 1980; Blum, 1982) fnu-o prima etapa, deplasezi amintizle unor situa gi rela- jtrecute (doringe intense, sentimente de vinovije gi agteptai ‘omportamentale), asupra imaginlwnei persoane din prezent, terior, in relayia cu aceasta mobilize acelasi tip de apart folsite in trecut pentru gestionarea tmor situa identice saw dose simile ‘Aceastapaare in doi tipi te aut i sii experienfele tre- ‘ute Freud 1914). Totodats,incerc si controler amintiilene- plicute prin repetaea acestora in prezentint- forma deplasa- "i pi/eau print-o madilicace simbolick a finalultacetora. Dr G, mm chinurg in wrt de 40 de a, ne consultat pent cl nu ajungen niiodta Ua timp. cast problenet cause neplcer major la spitlal unde iene, ma ales fn legdtur cu programares ‘operation. De asemena, el fuses aun moment dat suspendat din ‘enrpul maa! pentru cl nti srisese la tn fle de ebsercai. {La momentul stair priv telfon a consi init, raga ses adc un ce pentru apt gedina, are fusese de acord. (tre sfirstulprimei singe ind iam fumdnatfactura pentru norarn, el moti! uitase 68 sducd carmel de cecuri a rebut dad eva tn regula” sm pase la sedinja urmatoare. opts pte petro stent 80. Disocierea v 0 Dut um moment de ezitore, am des 5 spum Nu". Sten ended upctar, jo fad. G wit ta mbes (niet one iit: oN cnet de ncredere™ Am i ros om re wor despre asta Not stabiliser oOnelegere au fl eo mo respecte dor ce ace acest Ir. Pro uae relecatl pena oul cae era a general tbr se sup ts cd cell Hardt mF mul gag A seat citerainportot ct ptoase onvnariu! mod bait, dpa core sf analintm de ce acest Inert nfuria, Dr Ga rss Am atu bancoma le parterl ocle,Vrei sma due ‘Scolar 3 0 auc onoroial ier ac” Au fst de acer, ‘pun ral pute ts Boi ie ecretar, cre tec po sums cop fact sale Dr Ga mers st sont bani ya petit consulta. Br decursu te mtorr se ani de anal, an els cl ac prin going repetse trata cu ovine dt dindre mumeraasele probleme 0 fen relpia eu pop att Mo t,t mu respects ne lagers incarcaron de ul fce Stier acu een ade co tall i, representa nl cre pacentu fp manifesta ot fate I adres men deen rid el na proms i pdepsse pentru acenstt tears a fnjelegei ee ce se Ohman rae ic aa [Nu se refer doar la faptul ci uifi un conginut ideatic (fle cgi la absenja congientzart noe aspect ce fn de propria ‘ersonahiate, ca de exemplu elemeate privind identitate, do- pulsionale, eispunsuei comportamentamentale motivate vinowiie, amin si spr ‘Oserie de terapeu i psianaligt (Brenner, 1996, 2001) a, ‘eatat despre existenga alter ego-urilor”(personalitiilor alte ante) a alt ce au fost abusati sexual in copilirie, emiind {poieza ch disocierea est un proces prin care aspacteimportan- teale personalitiii sunt clivat si devin incongtiente, ca apira- 1 impotiva intensitii afectelor determinate de evenimentul din copliie. ‘Armstrong (1994) precizea cd diagnostculdifezenial talk bosri de personalitate mulipl8 (prescurtat mpd) inchide gi schizofrenia: ,Multe dintre simptomele intalnite in mpd... par simile fenomenclor pihotice ca de exemple austen tnor voc interioare st experienfa unor sentimente sau afin ximpuser (Kutt, 1985) (p. 359). Pe de alta parte, Target (1998), fic o trecere in revista li- teraturit de specialitat, a descoperit cA in numeroase studi, samintirile recuperate” sunt produse de confabulaile paces thls, induse de cite terapent. In acest sens, 0 serie de autor (Grosch, 1985; Gordes, 1994) considera e8 atunel cin indivi- dial crede cd alteineva it impune din interior gandutil, sem mentee sau acjunile cu earacter confitual, este vorba de: rfu- dare, zolare (afc, compartimentarea gti, clo eprimare, ‘omportanent eva, ransfer, inka Eului ca obseoatr, la care seadauga animisnul si gandirea concrett, Aceasta constelatie Repetarea transferenfald a acestorsituafi l proteja de reme- rmoratea furiei resimfite la adresa tata. Pana in momenta! In ‘care am analizat semnificaja acestor comportamente, pacientul ‘gi ideslizase tatil. Analizarea motivafilor transferenfale care au sta la baza incercatl sale de a nu se conforma infelegeri a fost ‘esenfial pentru ca pacientul si infeleaga si ulterior 88 renunje la aceastd procrastinate sever @ dap» pi pct pardon 12 de defcte la nivelul Bul g apr este spectica pentr majo: Btatea cazuilor de scizofrenie, ceca cea delerminat pe milli autor s& consdere in ese, tulburarea de personalitate mul Lipid reprezinta o serie de dlirui (in parte, defensive) ce apar Ja schizfrenci intligenji (Rosenbaum, 1980) ‘Adoptand 0 pozifie teoreies total diert8, Whitmer (2001) propusne o defini alternativs a concept de disocire: fe disociere,subiectl ig structuresza experienja in jurul ie ch un altul i impune acestuia percephile..”(p. 812) Desi autorul nu deserie disociezea in termeni de actvitate efensiv8, consider ei, din monvent ce suibiceta recarge Is un ltul pent formarea imagine sine, este ora, cel pun par fal, deo operatiedefensivs.Afectele de care se apird subietal pot fi variabile, ins probabil ox anietatea de dezintegeae 3 Bincli (vanibiloce”) se unl cate ee In clinica, definiia data de Whitmer rsmane valabik penta tun numar mare de pacient ce par s gi consteuiased imagines supra proprie persoane exclusi pe baza pSreriloe noe perok ne importante, ce exemplu terapeutul, sofia, un mentor, el 81. Fotofobia (Abraham, 1913) Eviti lumina pentru a te protea, printre altele, de vinovitia, Intensi produsi cle dorinfa de a privi (scoptofiie) cu precddere situafitinterzise, cu un caracter sexual ‘Aceasta apiare le este caracteristicdindivizilor agorafobic Alii manifesto ,sensibiitate”cxescut fa de lumina, motiv pere tru care va pot cove sf reduce iluminatul din camera de consul tafie(onea ce esto un Iucru surprinztor, avd in vedere cinco binetele de terapie lamina nu este in general atit de puter). ROME. suc RECOMANDARE Atunei cind pacientul vi adreseaza o astel de cezere, fi pitti atata ci este vorba de o deplasare a dorinei incon- stiente de a ,nut vedea” prea mult in gedinl. Ceea ce pa Gentul nu doveste si vad ar putea astfel deveni constient, Impreuni cu afectele de care acesta se apa. 82. Apatia (Grenson, 1949) ‘Nu ai interesul necesar desfigurdriéorictirel activi Indivizi apatici nu sunt in mod necesar lenesi sau negatvigti ‘Aceast aparent lipsS de entuziasm ii protejeard impotsiva deza- _migilorsi/sau ansietii legate de divulgsres prea multorinfor- aii personal. Totodati, ei evthastéel att congtientizarea dorin- fei de a fi Inge, specifict stadiului oral infantil, precum si sxceptarea dorngeisadice cle a controlahumea (fea i contro), 83. Intimidarea celorlalti — comportamentul agresiv tiranic (Knight, 1942; Blackman, 2003) Cel mai adesea, acest compartament are rolul de al elibera pe agresor de vinovajia sau anxietatea legate de pierdereaiubit Knight a ajuns la concluzia eX ,.atitudinea agresiv’ provoacd spunsur ostile ce au ca efectcresterea anxieti i, consect- ly, intensficarea nevoti unei agresivitiji mai mari, Prin urma- 1, apare un cere vicios..."(p. 443) Intimidarea este rar intalnit la paciengii aflayi la inceputul ‘notamentului; multi dintre acestia prezint§ dificultayi emofio- ek apit «Ae peopel i 14s ale severe atunci cénd vin la prima consultatie s, prin nu dorese si ofenseze pe terapeut. Cu toate acestea, exist pacienfi care vor incepe constltaja prin a ne ,intervieva"; cl adzesind numeroase intrebiri referitoare la cat de capal suntem pentru a+ trata, Acestia il determing adesea, in mod st til pe terapeut si se sim vinovat in legituré cu fantasmele de HAzbunare incongtiente (gi uneosi constiente) pe care incepe Te aiba, ca rispuns la atacul pacientului, RECOMANDARE Paciental care vine la consultafie are intotdeauna dreptul de a primi informatiiprivind pregitirea dumneavoast profesionala si ideile generale referitoare la diagnostic: pronostic, ir majoritatea terapeutilor rispuind in bipnuit la astfel de intrebari. Cu toate acestea, a ‘urui numér prea mare de intrebéri poate fi o metoda care pacientul si controleze interactiunea cu terapeut ‘ea apirare impotriva une anxietSti intense. In general, putefiatrage atenfia asupra tendinjei de a controla, ‘ce face ca intimidarea ca aparar: s4 poata fi discutata analiza, 84, Compensarea deficientelor Ackerman & Jahoda, I Dezvolfi o ura distructiva la adresa celorlati, care nu au deficienfe la fel de mari ca tine (mai ales cu privire la aspectele legate de identitate). Ulterior,iei parte la marginalizarea gi ex- cluderea acestora, ROMeS vcRAN Un bib eolibtar tv wtst de 31 dean se fla rc staid dea 165 dine iptoma universitar Incerese o serie de profes", print tare barman pent o perioad,apot timp, dupa eae Ig conti- ase stuaie universitare fn sociloge. A mrtrisit o admin pe Hitlers nazismul pentru ck urmaveny um Seo precis — per: siumen — pi siaw pe eine urise —poporal coen. Lam expleat of prin dring de as identifin cu mang el pera el ow afl ce an nel indioiualzeeit ye lex ndvituaitat; x acest mod se lib rade sentimenteledepresve legate de fatal rw reuse thes escopere pe sine”. Pacentl a ost de acord, dup care a marturi- Sit os simjea vinovat penira aces interes cu price la nazis, espre care stn cl este bizar", cot i vedere cf mena de cord

    S-ar putea să vă placă și