Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Grila Chimie Admitere PDF
Teste Grila Chimie Admitere PDF
Teste Grila Chimie Admitere PDF
CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2009
SPECIALIZAREA FARMACIE
16; 19; 24; 53; 76; 79; 83; 85; 92; 107; 112; 113; 124; 147; 148; 173; 176; 188; 198;
211; 216; 218; 220; 237; 240; 242; 256; 279; 281; 289; 295; 310; 316; 339; 354; 373;
384; 386; 411; 430; 450; 472; 479.
1
5. Cele mai importante surse de substanţe organice sunt:
A. petrolul şi gazele naturale
B. cărbunii
C. plantele
D. mineralele
E. pesticidele
CH3 CH3
există:
A. patru atomi de carbon primari
B. cinci atomi de carbon primari
C. doi atomi de carbon secundari
2
D. un atom de carbon secundar
E. un atom de carbon cuaternar
3
C. moleculele organice care conţin legături covalente polare şi au structură simetrică
sunt molecule nepolare
D. moleculele organice care conţin legături covalente polare şi nu au structură
simetrică sunt molecule nepolare
E. moleculele organice care conţin legături ionice sunt polare
t0C
B. R CONH2
0
tC
C. NH4NCO
0
150 C
D. CO2 + 2NH3
E. R CONH2 + H2O
4
A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen
B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine
formula brută
C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π
D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice
E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite
38.Compusul cu structura:
CH3 CH3
CH3 C C CH3
CH3 CH3
conţine:
A. 4 atomi de carbon primari
B. 6 atomi de carbon primari
C. 6 atomi de carbon nulari
7
D. 2 atomi de carbon secundari
E. 2 atomi de carbon cuaternari
CAP. 3. ALCANI
12
67. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile:
A. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară
B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii
C. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici
D. izoalcanii sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenţi organici
E. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf
88.Compusul cu structura:
CH3
H3C C CH3
CH3
se numeşte:
A. izobutan
B. izopentan
C. neopentan
D. 2,2-dimetilbutan
E. 2,2-dimetilpropan
16
Pt
B. CH4 + NH3 + 3/2O2 0
HCN + 3H2O
1000 C
15000C
C. 2CH4 C2H2 + 3H2O
Ni
D. CH4 + H2O CO + 3H2
0
650-1000 C
101. Tetraterţbutilmetanul:
A. se poate dehidrogena
B. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus
C. are un singur atom de carbon cuaternar
D. are cinci atomi de carbon cuaternari
E. are doisprezece atomi de carbon primari
18
103. Formează un singur compus monoclorurat:
A. propanul
B. etanul
C. metanul
D. 2,2-dimetilpropanul
E. izobutanul
120. Între moleculele nepolare ale alcanilor se exercită forţe slabe de tip van der
Waals; de aceea alcanii cu mase moleculare mici, la temperatură normală, sunt:
A. gaze
B. lichide
C. solide
D. vâscoase
E. amorfe
21
121. Dintre reacţiile de substituţie la alcani, prezintă importanţă reacţiile de:
A. oxidare
B. hidrogenare
C. sulfonare
D. halogenare
E. nitrare
122. Alcanii sunt insolubili în apă, dar uşor solubili în solvenţi organici ca:
A. etanol
B. benzen
C. acetonă
D. glicol
E. tetraclorură de carbon
CAP. 4. ALCHENE
125. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin:
A. legături σ
B. legături σ + π
C. legături π
D. legături σ + 2π
E. legături 2σ + π
164. Care dintre următoarele alchene poate forma doi izomeri monohalogenaţi
prin substituţie alilică?
A. 1-butena
B. izobutena
C. 2,3-dimetil-2-butena
D. 2-metil-2-pentena
E. 2-hexena
H3C CH2Cl
B. C C
H Cl
Cl H
C. C C
H CH2Cl
Br Cl
D. C C
H CH3
Cl CH2CH3
E. C C
H CH3
29
H CH3
A. C C
H3C H
H3C Cl
B. C C
H F
H3C F
C. C C
H Cl
Br CH3
D. C C
H Cl
H CH2CH3
E. C C
Cl CH3
CAP. 5. ALCHINE
221. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. Din acest
motiv, acetilena:
A. are caracter slab acid
B. este insolubilă în apă
C. formează acetiluri
D. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline
E. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase
CAP. 6. ARENE
40
234. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile:
A. o-, m-, p-xilenul sunt izomeri de poziţie
B. n-propilbenzenul şi izopropilbenzenul sunt izomeri de catenă
C. au caracter nesaturat datorită celor trei duble legături din nucleul benzenic
D. fenantrenul este o arenă cu trei nuclee condensate angular
E. oxidarea catenei laterale a arenelor decurge cu distrugerea sextetului aromatic
A. C6H5 CH C6H5
Cl
B. Cl CH2
C. Cl CH2 Cl
Cl
D. C
Cl
42
244. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic:
A. –O-
B. C6H5–
C. –COOR
D. –CH2X
E. –F
46
268. Se poate obţine izopropilbenzen prin:
A. alchilarea benzenului cu propenă, în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari
B. acilarea benzenului cu clorură de acetil
C. reacţia benzenului cu izopropanol, urmată de deshidratare
D. metoda cumenului
E. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan, în prezenţa AlCl3 umede
CAP. 7. ALCOOLI
CH2 CH CH2
OH OH OH
se numeşte:
A. glicerol
B. glicerină
C. 1,2,3-propantriol
D. 1,2,3-trihidroxipropan
E. propilidentriol
304. Care dintre următorii alcooli se pot oxida cu dicromat de potasiu în mediu de
acid sulfuric?
A. alcoolul n-propilic
B. alcoolul n-butilic
C. alcoolul sec-butilic
D. alcoolul izobutilic
E. alcoolul terţbutilic
315. Eliminarea apei din alcooli, în prezenţă de acid sulfuric, depinde de condiţiile
de lucru, astfel:
A. la cald, alcoolii elimină apa intramolecular, formând alchene
B. la rece, alcoolii elimină apa intermolecular, formând alchine
C. în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular,
formându-se esteri
D. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular,
formându-se eteri
E. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari
OH
OH
55
se numeşte:
A. 1,4-benzendiol
B. 1,4-dihidroxibenzen
C. hidrochinonă
D. pirogalol
E. pirocatecol
OH
HO OH
se numeşte:
A. 1,3,5-benzentriol
B. pirocatechină
C. floroglucinol
D. floroglucină
E. rezorcinol
CH3
se numeşte:
A. 2-metilfenol
B. floroglucină
C. o-crezol
D. pirogalol
E. 2-metil-1-benzenol
se numeşte:
A. eter benzilic
B. metoxibenzen
C. fenilmetileter
56
D. cumen
E. anisol
57
329. În urma reacţiei dintre fenol şi anhidrida acetică se poate obţine:
A. acetat de fenil
B. acetat de etil
C. acid formic
D. acid acetic
E. formiat de fenil
CAP. 9. AMINE
59
D. solubilitatea în apă a aminelor inferioare se datorează legăturilor van der Waals
dintre molecule
E. solubilitatea aminelor inferioare în apă se datorează legăturilor de hidrogen care
se formează cu moleculele de apă
+ HBr + NH3 +a +a
C3H6 X Y Z W (C5H13N)
- HBr - HCl - HCl
354. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării coloranţilor sintetici de tip azoic:
A. galben de anilină
B. roşu de Congo
C. metiloranj
D. vitamina H
E. indigo
356. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu:
A. alcooli
B. fenoli
C. amine aromatice
D. amine alifatice
E. amide aromatice
CH3 C COOH
CH3
se numeşte:
A. acid izovalerianic
B. acid 2,2-dimetilpropanoic
C. acid trimetilacetic
D. acid pivalic
E. acid lactic
63
B. sunt acizi mai slabi decât acizii anorganici
C. acizii 1,4-dicarboxilici şi 1,5-dicarboxilici formează prin deshidratare
intramoleculară anhidride
D. prin reacţia de etoxilare se formează esteri
E. sunt acizi mai slabi decât fenolii
H2N COOH
se numeşte:
A. p-toluidină
64
B. vitamina H
C. N-acetilanilină
D. acid sulfanilic
E. acid p-aminobenzoic
372. Aspirina:
A. este o sulfamidă
B. este acid acetilsalicilic
C. este un antibiotic
D. este izomer de structură cu paracetamolul
E. are acţiune antipiretică, analgezică, antiinflamatoare
374. Care dintre compuşii de mai jos formează prin hidroliză acid acetic?
A. (CH3CO)2O
B. C2H5CN
C. CH3COCl
D. CH3CCl3
E. CH3CHCl2
65
376. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool, sunt adevărate
afirmaţiile:
A. este ireversibilă
B. are loc în mediu bazic
C. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl, H2SO4)
D. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului, se foloseşte
unul din reactanţi în exces
E. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului, se îndepărtează
din vasul de reacţie produsul cel mai volatil
73
424. Afirmaţiile corecte cu privire la oze sunt:
A. prin adiţia apei la acroleină se obţine o aldotrioză
B. α-glucoză are acelaşi punct de topire ca şi β-glucoza
C. celobioza rezultă prin condensarea a două molecule de β-glucopiranoză
D. prin oxidarea fructozei cu apă de brom rezultă un acid aldonic
E. din amidon se fabrică, prin fermentaţie, alcool etilic
426. Separarea celulozei din lemn, stuf sau paie se face cu ajutorul unor reactivi
care dizolvă componenţii necelulozici. Cei mai utilizaţi reactivi sunt:
A. hidroxidul de sodiu
B. bisulfitul de calciu
C. hidroxidul tetraaminocupric
D. amestecul de sulfat de sodiu şi hidroxid de sodiu
E. sulfatul de cupru
76
442. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează:
A. β-glucoză şi β-galactoză
B. α -glucoză şi β-fructoză
C. β -galactoză şi β-fructoză
D. zahăr invertit
E. α-glucopiranoză şi β-fructofuranoză
78
D. keratina este proteina care reprezintă componenta principală a cartilajelor, pielii,
oaselor şi tendoanelor
E. reacţia xantoproteică este reacţia proteinelor cu acidul sulfuric concentrat
464. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa
carboxil în:
A. aminoacizi primari
B. aminoacizi secundari
C. α-Aminoacizi
D. β-Aminoacizi
E. γ-Aminoacizi
471. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la aminoacizi, sunt adevărate?
A. sunt substanţe solide, cristalizate
B. sunt solubili în solvenţi organici
C. au puncte de topire ridicate (peste 250°C)
D. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte
E. au caracter amfoter
86