Tehnici de inteligenţă artificială – TIA

2C+1L

Titular curs: Prof. dr. ing. Constantin BULAC EI 112

Aplicaţii : Ş.l. dr. ing. Bogdan OTOMEGA EI 113
As. drd. ing Ioana PISICĂ EI 118

11.04.2011 1
 Introducere
Ce este inteligenta artificiala ?
„ Dezvoltarea spectaculoasă a calculatoarelor în ultimele patru decenii a
permis cercetărilor în domeniu să încerce utilizarea acestora pentru
rezolvarea unor probleme din ce în ce mai dificile, din ce în ce mai
apropiate de complexitatea problemelor soluţionate de om.

„ Pe măsură ce problemele legate de viteza de procesare şi capacitatea de

memorare au fost rezolvate la nivelul tehnologiei construcţiei
calculatoarelor, limitarea utilizării tehnicii de calcul în locul expertului
uman se datorează, în principal, incapacităţii de a instrui şi programa
adecvat calculatoarele.

Încercarea extinderii utilizării calculatoarelor la tot ceea ce

poate fi soluţionat de om a dus la apariţia unui nou domeniu al
ştiinţei calculatoarelor: inteligenta artificiala.
11.04.2011 2
 Introducere

„ Inteligenţa artificială începe acolo unde se opreşte

informatica clasică.
„ Este o combinaţie între:
„ ştiinţa calculatoarelor;
„ filozofie;
„ matematică;
„ alte ştiinţe.
„ Încearcă să înţeleagă caracteristicile entităţilor vii
inteligente şi să creeze entităţi artificiale comparabile cu
acestea

11.04.2011 3
 Introducere

„ Cea mai mare provocare o reprezintă construirea unui

sistem artificial capabil să modeleze creierul uman care
este cea mai complexă structură cunoscută până în
prezent.
„ În medie, creierul uman este constituit din:
„ 100 de miliarde de neuroni (1011)
„ un milion de miliarde (1015) de interconexiuni sinaptice.

S-a născut astfel ideea creării unei maşini/sistem care să poată

gândi ca un om, apărând noua ştiinţă – Inteligenţa Artificială .

11.04.2011 4
 Introducere

Tehnicile IA vizează crearea de sisteme/maşini

inteligente de calcul, adică de sisteme având la bază
caracteristicile inteligenţei umane şi anume
raţionamentul, capacitatea de învăţare, rezolvare şi
comunicare. În general, aceste sisteme sunt destinate
rezolvării problemelor pentru care nu există algoritme
de calcul clasice.

11.04.2011 5
 Introducere

„ Pentru a defini inteligenţa artificială este necesar mai întâi să

definim inteligenţa naturală.

„ Termenul este foarte complex şi a intrat în obişnuinţă, iar o încercare de

definiţie precisă este foarte dificilă, chiar imposibilă.

„ Totuşi se pot menţiona următoarele atribute ale inteligenţei necesare

pentru precizarea unor elemente de IA:
„ capacitatea de rezolvare a unor probleme complexe;
„ puterea de generalizare şi descoperire a diverselor corelaţii;
„ capacitatea de a învăţa;
„ înţelegerea limbajului şi a capacităţilor senzoriale umane.

11.04.2011 6
 Introducere

„ Dintr-o perspectivă care să permită definirea IA, o

definiţie a inteligenţei naturale este:

Un sistem se poate considera inteligent dacă se poate

adapta la noi situaţii, are capacitatea de a raţiona, adică
de a înţelege legăturile între fapte, de a descoperi
înţelesuri şi de a recunoaşte adevărul. Un asemenea
sistem poate să înveţe, adică poate să-şi îmbunătăţească
performanţele pe baza experienţei.

11.04.2011 7
 Introducere

„ Diferitele definiţii ale IA pun accentul în mod diferenţiat:

„ pe procesele cognitive:gândirea şi raţionamentul;
„ pe comportamentul uman.
„ Din această perspectivă definiţiile se subordonează celor
patru mari direcţii sau scopuri ale IA şi anume realizarea
de sisteme care:
(i) Gândesc asemenea oamenilor.
În acest context IA este definită ca fiind activitatea legată de
automatizarea activităţilor asociate gândirii umane, cum ar
fi: rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, învăţarea.
11.04.2011 8
 Introducere

(ii) Gândesc raţional.

Din această perspectivă IA este definită ca fiind studiul
facultăţilor mentale cu ajutorul modelelor computaţionale
sau studiul proceselor de calcul care fac posibile percepţia,
raţionamentul şi acţiunea.

(iii) Acţionează asemenea oamenilor.

Din această perspectivă IA este definită ca fiind arta de a
crea maşini capabile să realizeze activităţi umane ce implică
inteligenţa, respectiv studiul modalităţilor prin care
computerele să realizeze activităţi care momentan sunt mai
bine făcute de către om .
11.04.2011 9
 Introducere

(vi) Acţionează raţional.

Din această perspectivă IA este definită ca fiind domeniul
informaticii preocupat de automatizarea comportamentului
inteligent, respectiv domeniul de studiu care caută să
explice şi să imite comportamentul inteligent în termeni de
procese computaţionale.

„ Cea mai bună încercare de a defini o maşină inteligentă o

constituie testul formulat de cercetătorul britanic Alain TURING:
“un om pune întrebări la care primeşte răspunsuri de la un alt om,
respectiv de la o maşină. Dacă cel care pune întrebările nu
reuşeşte să decidă care dintre interlocutorii săi este uman şi care
artificial, atunci maşina se consideră inteligentă ”.
11.04.2011 10
 Introducere

„ Pentru a trece testul TURING un computer trebuie să

posede următoarele caracteristici:
„ Capacitatea de procesare a limbajului natural pentru a fi
capabil să comunice într-o anumită limbă;
„ Capacitatea de reprezentare a cunoştinţelor pentru a putea stoca
informaţia acumulată înainte, cât şi în timpul interogării;
„ Capacitatea de raţionament automat necesară utilizării
informaţiei memorate pentru a răspunde la întrebări şi a trage
concluzii;
„ Capacitatea de învăţarea automată pentru a putea să se adapteze
la noi situaţii şi pentru a putea face faţă extrapolării.

11.04.2011 11
 Introducere

„ Momente importante din istoria IA

„ Începuturile inteligenţei artificiale se regăsesc în Grecia Antică, Egiptul
Antic şi la vechii sumerieni, dar adevăratele progrese s-au înregistrat abia
după anul 1943, an în care au apărut primele calculatoare electronice.
„ Anul 0 al istoriei inteligenţei artificiale este considerat anul 1956. În acest
an, John McCarthy, cel care este considerat părintele inteligenţei
artificiale, a organizat conferinţa "Summer Research Project on Artificial
Intelligence“ în cadrul căreia a fost utilizat pentru prima dată termenul
de inteligenţă artificială şi au fost conturate viitoarele direcţii de
cercetare.

11.04.2011 12
 Introducere
Secolul V I.C. Aristotel a inventat logica silogistă, primul sistem de raţionament
deductiv formal.
Secolul XIII Ramon Llull, un teolog spaniol a inventat maşina capabilă să
descopere adevăruri matematice pe baza teoriei combinatorii.
Secolul XV Invenţia tiparului. Tipărirea primei cărţi – Biblia Gutenberg 1456.
Secolele XV-XVI Apariţia ceasurilor, primele maşini moderne de măsurare.
Secolul XVI Ceasornicarii şi-au extins activitatea şi au început să creeze animale
mecanice şi alte noutăţi.
1642 Pascal a creat prima maşină de calcul mecanică.
1673 Leibniz a modificat maşina lui Pascal făcând-o capabilă să realizeze
înmulţiri şi împărţiri. Totodată el a introdus un model de calcul pe
baza căruia valorile de adevăr ale propoziţiilor se pot determina
mecanic.
1821 Charles Babbage şi Ada Bayron (Lady Lovelace) au relaizat primele
maşini mecanice de calcul programabile.
1910 Bertrand Russell şi Alfred North Whitehead au publicat ”Principia
Matematica”, carte ce a revoluţionat logica formală.
1923 Piesa lui Karel Kapek – ”Roboţii universali ai lui Rossum” s-a jucat la
Londra. Pentru prima dată se utilizează termenul de robot, care în
limba cehă înseamnă muncitor.
1943 Arturo Rosenblueth, Norbert Weiner şi Julian Bigelow au introdus
termenul de Cibernetică.
1950 Alain Turing a publicat ”Maşini de calcul şi inteligenţă”, formulând
celebrul test ce-i poartă numele.
11.04.2011 13
 Introducere

1956 John McCarthy a introdus termenul de ”inteligenţă artificială” la

conferinţa de la Darmouth, prima conferinţă cu această temă.

1958 John McCarthy (MIT) a inventat programul LISP.

1965 J.Allen Robinson a inventat o procedură de demonstrare mecanică –

metoda rezoluţiei, care permite programelor să lucreze eficient cu logica
formală ca limbaj de reprezentare a cunoştinţelor.

1972 Alain Colmerauer a dezvoltat programul PROLOG.

1974 MYCIN – primul sistem expert

1997 Deep Blue l-a învins pe campionul mondial la şah Garry Kasparov.

2001 Cynthia Brezeal a publicat teza de doctorat despre maşinile sociale,

creând un robot KISMET care exprimă diverse emoţii.

11.04.2011 14
 Introducere

„ Domeniile inteligenţei artificiale

În concordanţă cu dezvoltarea actuală a inteligenţei artificiale pot
fi definite două domenii importante ale acestei ştiinţe:

1. Fundamentele teoretice care abordează următoarele aspecte:

1.1. Modelele de reprezentare a cunoaşterii
„ modelul logicii simbolice;
„ modelul sistemelor bazate pe reguli (SBR);
„ modelul cunoştinţelor structurale (frameuri)

1.2. Metodele de căutare şi rezolvare a problemelor

„ căutarea în spaţiul stărilor ;
„ descompunerea problemelor în subprobleme.
11.04.2011 15
 Introducere
1.3. Sisteme şi limbaje de programare
„ au fost create diverse limbaje dedicate dezvoltării sistemelor de IA
(Lisp, Prolog, CLIPS);
„ au fost dezvoltate motoare de inferenţă specializate în aplicaţii
specifice unui anumit domeniu.

2. Dezvoltarea de sisteme şi aplicaţii având ca obiectiv principal

realizarea şi implementarea de sisteme inteligente în diverse
sectoare de activitate. Principalele domenii ale IA sunt:

„ Inteligenţa artificială logică.

În cadrul acestei teorii, datele de intrare şi de ieşire ale programului sunt
exprimate cu ajutorul logicii matematice sub formă de propoziţii şi
predicate. Programul decide ce va face prin inferarea unor acţiuni certe
care vor conduce din aproape în aproape la soluţia problemei.

11.04.2011 16
 Introducere
„ Recunoaşterea formelor .
Când un program face observaţii de un anumit fel, el compară ceea ce vede
cu o formă deja cunoscută. Spre exemplu, un program de realitate virtuală
încearcă să potrivească o formă "de nas" cu una "de ochii" pentru a
reconstitui faţa unui individ.
Forme mai complexe, cum ar fi scrierea de mână, poziţiile pe o tablă de şah
sau istoria desfăşurării diverselor evenimente sunt domenii foarte mult
studiate şi care au aplicabilitate practică. Aceste recunoaşteri complexe,
implică folosirea unor metode mult diferite de cele utilizate în cazul studierii
structurilor simple.
„ Ontologia .
Este ştiinţa care studiază diferitele tipuri de gândire umană. În cadrul
inteligenţei artificiale, programele lucrează cu diverse tipuri de "obiecte",
fiind necesară cunoaşterea proprietăţilor acestora. Cu toate că aplicaţiile în
acest domeniu s-au dezvoltat foarte mult în ultimul deceniu, ele sunt totuşi
într-o fază de pionierat.

11.04.2011 17
 Introducere
„ Euristicile.
O euristică reprezintă modul de descoperire a unei idei şi codificarea
acesteia într-un program, termenul fiind utilizat sub diverse forme în cadrul
inteligenţei artificiale. Astfel, o funcţie euristică este utilizată pentru a
"spune", la un moment dat al procesului de căutare, cât de puţin mai are
sistemul până la găsirea soluţiei. Un predicat euristic este utilizat pentru a
compara două stări generate în cadrul procesului de căutare şi pentru a
decide care din aceste stări este mai bună. Euristicile sunt utilizate pentru a
micşora spaţiul de căutare a soluţiei, reducându-se astfel timpul de calcul şi
memoria utilizată în procesul de găsire a soluţiei optime.
„ Programarea genetică.
Programarea genetică este o tehnică relativ nouă, dezvoltată pe baza teoriei
evoluţioniste. Cunoştinţele sunt reprezentate sub forma unor populaţii de
indivizi, acestea evoluând până la o populaţie finală ce reprezintă
codificarea rezultatului. Această tehnică este în special utilizată în cadrul
proceselor de optimizare.

11.04.2011 18
 Introducere
„ Teoria jocurilor .
Încă de la apariţia IA, cercetările s-au îndreptat spre crearea unor maşini
performante, capabile să rezolve teoreme şi să realizeze diverse jocuri. În
momentul de faţă pentru câteva zeci de dolari se pot cumpăra programe sau
jocuri electronice de şah, acestea fiind unul din rezultatele practice ale
aplicării tehnicilor de inteligenţă artificială. Deep Blue, calculatorul care
l-a învins pe Kasparov, era capabil să analizeze 200 de milioane de mutări
pe secundă.

„ Sistemele expert.
Un "inginer de sistem" intervievează specialiştii dintr-un anumit domeniu
practic şi încearcă să înmagazineze cunoştinţele acestora. Rezultatul
codificării cunoştinţelor specialiştilor în domeniu poartă denumirea de
sistem expert.
Unul din primele sisteme expert a fost MYCIN, ce a apărut în anul 1974 şi
care era destinat diagnosticului infecţiilor bacteriene ale sângelui, fiind
capabil să identifice afecţiunea şi să prescrie tratamente
11.04.2011 19
 Introducere
„ Clasificările euristice.
Constituie constituie unul dintre domeniile în care tehnicile de inteligenţă
artificială au dat rezultate foarte bune. Pe baza unui algoritm, sistemele de
inteligenţă artificială sunt capabile să prezică anumite caracteristici ale
obiectelor.
„ Învăţarea automată .
Este domeniul cel mai provocator al inteligenţei artificiale, şi în acelaşi
timp, cel mai rezistent faţă de încercările de automatizare completă.
Obiectele pentru care se construieşte o regulă de clasificare sunt dezvoltate
doar pe baza valorilor unei mulţimi de proprietăţi sau atribute, iar arborii
de decizie, cea mai răspândită metodă de învăţare automată, vor fi construiţi
şi exprimaţi pe baza acestor atribute. Obiectele de acest tip dau un rezultat
statistic real atâta timp cât ele nu sunt organizate într-un fel în care să fie
redundante sau să fie omise cazuri importante. Pe de altă parte, obiectele
trebuie alese cu grijă din mulţimea de exemple preparată de către un expert
în domeniu, fiecare dintre aceste atribute fiind relevante pentru construirea
unei reguli de clasificare completă şi corectă.
11.04.2011 20
 Introducere

„ În contextul celor prezentate, din perspectiva aplicaţiilor

în ingineria energetică, principalele tehnici ale inteligenţei
artificiale sunt:
„ Sistemele expert - SE concepute şi proiectate pentru simularea
procesării cunoştinţelor de către sistemele biologice;
„ Arborii de decizie – AD care sunt clasificatori capabili să extragă şi
să sintetizeze informaţii conţinute în bazele de date;
„ Reţelele neuronale artificiale – RNA care încearcă să simuleze
mecanismele de procesare a informaţiei de către sistemele biologice;
„ Logica fuzzy – LF care permite reprezentarea incertitudinii şi a
cunoştinţelor imprecise folosite de către experţi în limbajul natural;.
„ Programarea evolutivă – PE destinată, în special, unor aplicaţii de
optimizare complexă

11.04.2011 21