roAN $ERDEA|{

AAETODNCA
PREDARTN
mA4Bnn
ROA/IADNE
[A CTASTM
FNV
trIanual pentm lieee pedagog;iee,
clascle a XI"a qi a XII-a
- s p e e i a l i tatea i nvi { i tori -

@
DDITURA DIDACTICA$r PEDAGOGTCA
_ BUCURE$TI
9.d,r?& "e^rrrft
 spncrFrcul srurlrur,ur LrMRrrnoMANEim crcrur, pRIrrAR.
oBrpcrul rlEToDICrrpnnn[nrr LTMBIInouAun

Lirab-a romAn5 constituie un obieg!*_{_g

Jt-Uliu ^impg-I-t.?nt
nostru obligatoriukie 10 ani. SLudiulIimbii romane in inv5ldmintur
-are o insemndtate*eii-toftl
deose-bi+d:-in-tdrmtiEa:multilateralia iineretrrlu-ig.,o1a..-n!.r
zStoarga]i-mbii-iomd-ne nu poate fi-congepute evoiulia insuqireaiorespun-
gcolaril,qrfpf6,gEtiii:ii tor coreipu'zitoarB__.fq."q9rg1g.l1" intElectuals*viitoarea
.partidului -ii-.rra{e i1v-1!ami;t b"
aceda documentele 9i statului nostiu .itii"o*"ilrr"
frunte in rindul disiiprinelor incluse in pranur romand la loc de
t"";tilirrt gcolii. ,,consider
-d;
necesar - arita tovar5gul Nicolae Ceaugescuta congresni "r
Eau.u1i"i p"riti"Jii
al culturii Socialiste-.- sr atrag asupra necesitdlii de a se acorda o mai
_atenlia
mare grijr istoriei, literaturii, limbii rom6ne,'crealieipffirului
nostru f
un factor importanr pentru educarear";l;i;;i; a tinereturui";;r1;
;:H::11:"0 p"iri"i

. .ln gicl-u]-p1iryar-importanfa limbii romdne ca disciplini gcolarr capat5 dimen-

siuni noi;'ddferminatede faptill cr prin aceastase urmdtelte
atit.eultiVarea lim-
bajtilui oral gi scris al gl".Yil"l .-un,iniilr.u qi folosirea
cit sfinTEtarea-un-or tehnici de baza'ale;;it;t;ttt'jii.iJ"tuur", a limbii materne,
""r*ta cum sint cititul
scristrfq'i'dxliiimaiea corectE.Tc6;ta'i'"j-"-i"i sau instil;6;;ejat"
mu.rtii
asrgurr ctezvoltareagi perfeclio'fdia.iimbajurui,',pie.:"^"iisuccesul intetectuaij
evolulie viitoare a qcoiarilor in intreaga
Formulind func!iile qi obiectivele-principaleale Iimbii
qcolar5in 'dclul primar, se cuvine sd fie amintiti, romane, ca disciplini
in trir";i rind, tocmai ftmclia
sa instrumentald.care se realizeazdin toate
scris;reffiFte,llffiiutoltarea .compartimentetetimlii;t}fiffi;
yo.Luili, colnprnr,'e, grr^rgi.-^Ci aciasta
mairfii;it-cfrte a-Ti?nfiiT'ffi;";T,.d;;:;;;51;:,I-iEpt $;te Lunctia'.Fea
rj-i.ul"irr,.opur rearizdriiei
alrr''ape rumatare drn num[ruf
aproapelT@5TdTF*dYi numdrur iotal
totar cle
de ore
ore r]in
din pra.rr,r
este aTei Lat invJEliis1t1ii lnlenrrt
ratrul rln
de in'x*x-ri-+--lr.*li^:::t-i
oc^ invitdh
rnval
-"i qnl l rl aI cl asei I
sc"ierji I i dez.yd6ii-y!&irii.
dezydlra-rij_ibrht. ii. ln
i cla'Grei.mat*."
i##
cicruhr-Trima..fi t"irffi 0"6;r'o'Jliffi "
;;;#i,:'ffi ;,iir;*!a"#.9nJj:
ti;
mai nilEiGIG menline'la api;;il;i"";"ireime din totatut orernrn,nrinqa in nro-,,r
*;,m,ljltyitffi
l;;Hiki:',lJ"::?il:,$"J""',:'"*;':1"J
Frnciia il;iffi;;Gfe a-!ip!ii romane se realiz-eaei
bindirii ae iEttii6ie'ili-.afrfttecfr-nogtinlecare sint implicate cu snccespe fondul clo-
in
intelectu.ale'ciclul primar nuTre doai rolul ae,,atiatreiiiirJ; insegitehnicilemuncii
proces al alfabetizdrii are Ia bazd'unetrecunogtinle n copiilor. chiar acest
care-asgu.a congtientizareain-
vdfirii cititului ;i a scrisului. pe lingi acestecunogtinte,
elevii pdtrund in mod
sistematic, incd din clasa I, Ia toate activitdlile
de limba r.omand,in unele din
tainele cunoaqteriirealitdlii inconjurrtoare. De aceea,
o alti funclie ,!imb!i ro_
a |
- "" I*:Il I I pri mar o_cqns,tituie_Iy!:lig. i\IgnelJesstd_
r Nicolae
cle a u se scu , Exp u n e r e cu'pri ai re l a acti ai tatea pol i ti co-i deal .ogi cd
de formare a omului nou, cottstruclor $i cul l ural -educal .i od
con;tienl.si.deuotat aI societdlii socialr.sfemultilaleral
, < i a l ' rcn tu n ism u lu i ln Ro m d n ia , g u .u ..j ti , dezt;oltatc
E i i tura pol i ti cn, i rt6, ;.';r.
 lncl din per-ioad4 p.reabecedare,?,.".c,Jg-g."J-J-priu-toate activitdlile pregdtitoare
in r - ede rd Ai n v l l a -ri i c i ti ri i ;i s c ri c l i i , precrrm;i pri n' temati ca acti V i tdl i l or de dez-
v olt ar e a v o rb i ri i . a p o i i n p e ri o a d a abecedarl -qi cea postabecedarl , pri n con!' i nri tul
coioanelor de cuvinte gi ai textelol din abecedar se asigurl'elemente ale funcJiei
inf ormative a acestei'clisiiiiiiffi' tiiolire.
"*- D'fipe"'6. e-le-vjisi-au iniugit, fie 9i la un piye,l-i4aqg,q!,tehnici ale muncii inte-
lectuqtg, in speeial dupl invllareq citirii, aria de cunogtinle dobindite prin mij-
Ibici'iea lecturii cregte in mod consider.abil. Concomite-nl--c-u-p,crfcclionareatehnicilor
nrrrilrii-du carlea, eletii iau cunoqtin!5 cle intregirl confinut informa"flonlTTl.teTt'elor
pe cgleJe^sits9'", care infafigeazl aipecte dint'rc cele'mai diferite'ir[ieariteJiffi-
conj urdtoare.
Cunogtinlel_or dqb,indite pri!-_ illerrlrediul citirii li se adaugl cele Qc limbd,
pe care'g-colaiiite inva![ la gramaticl;i care constitu.ie'1ja2a- teoreticl a exprimSrii
lol corecte.
Atit functia instrumentalS. cit si cea informationali se rcalizeazii cu iezultate
'bdlieffffrfg-€xerslri
f une.-Lrim-a.i.lii Cffi-4.{iil-e:-I}r-bisuslinute a capaciilifilor'inte-
Iectuale ale elevilor. D" r."*n, o [itE fuic!ie a l;mUii romiue cstc funcfia*piifr?fia-
eclucatiud. Toate activit-IliTE Ggqfe" d6Tnvd-fa-rea-ei'{iriiJ-fT-eficrii., cele' cri pr'iviiE ta
d;7mffiea vorbirii angajeazl prodes-ele--i11,-cg49,e!Fre.Giamatica soliciti, prin
excelenld, un evident efort intelectual, o puternicd angajare a proccselor de cunoa;-
tere ale elevilor.
Prin intregul sIu conlinut, in special prin continutul tcxtelor de lectnrI.
prin tematica activitllilor de dezvoltare a vorbirii 9i cle cornpunerc, limba rotnanl
ai-e o contribulie din cele mai de seamd la cultivarea lrilor alesc calitili moral-
cetirlenegti in rindul qcolarilor.
Obiectivele formativ--educative ale lirnbii roqrine ca discipl.inl ;colaiS ir ciclul
pi'iurar se realizeazl'c-oncomit"i.i-c" obicctivele iegate de finclia instrur:rentalS
gi inf or m a Xi o n a l e .L -a -ri n d u l l o r, accs[ea di n rrrml i rot Ii i ndepl i ni te i 4- cnndi { i i
optime numai pe fondul unui invildmint formativ, care solicita capacitSfile in-
telectuale ale elevilor.
Com fi l c x i to b e a fu n c ti i l o r l i m b i i romi ne i n ci cl ul pl i nrar a drtei ' tni nat cottl tt-
rar-ea unoi lqturi distinite ale aceitei-fiiilpline gcolilc, co.c lin searna at.it de
funcliile titGie, cTt-$i alteTepde^?ealiz.erii lor, potrivit particularitililor rle virstd
ale elevilor. Astfel, ..in clasa L, citit-scrisul se conslituie in{r-o disciplini spccifici,
plr t nul d e i n v l l d mi ;T a c 6 frfi A rrn..mai e ni i i ndL db ore pentl u ?i ci are di n aceste
ac t , iv it ll i . C i ti rc a rl m i n e 9 i i n c l a sel e urmi toare o di sci pl i nl cl e bazl cl rei a i ,i este
af ec t al trn n u m i r c o n s i d c l a b i l d e o rc. D czuol t_ari u uor:l ti ri, i avi nd prog.' gntdpl opri e
in clasele I-III, se comple.Leazd.ctt orele speciale de conrpunerc. Cutrost[ilcle dc
/iaiZ,d i,n clasele I gi a II-i sint inse+ar-abillcgate- tle-invIplga 1ii'onunlici corccte,
cte exeiciliile de analizl ;i sintezd fonetici neCesareindtfficrtir'ii';i-sclierii. ln
clasele a II!-a gi a IV-a, ele sint constituite in studiul sistematic al gramaticii.
Privite astfel, disciplinele limbii _romine se constitrrie' lntr--un sistem unitar.
Aceste discipline se influenleazl recipi,o-c.si-Sint Cooidonate in veclirea-indepltnirii
unor'-frrr0lii-Toffi,rile. Functiitr;i obliiliaele limbii romdne Ia ciclul primar se reali-
zea:d prin corelarea.,in mod. armonios, a tuturor acliunilor ce se intreprind la fiecare
ilin disciplinele ei specifice.
Studiul limbii romAne in ciclul primar privegte toate componentele din care
este constituith accastd disciplinl gcolarl, atit in ceea ce privegte notele lor cotnune,
cit 9i in ceea ce are specific fiecare dintre ele. Notele specifice ale fiecirei discipline
dau gi orientarea metodic[ adecvat[ fieclreia dintre ele.
Oricit de evidente sint notele comune, datoriti obiectivelor lor aparte, fiecirei
discipline ii sint proprii gi metode specifice. De aceea metodele de invdldmint

+
 tunoseute din pedagogier,igiglsesc un mod deosebit de folosire, uruile dintre ele fiind
toare constituite in metode specifice pentru fiecare disciplinl a limbii romane. Astfel,
*dez-
in studiul citit-scrisului, metodele de invildmint cunoscute sint completate cu o
iu t ul metodi specifici, ce are in vedere particularit5lile fonetice ale limbii romAne gi
rd!;ei partieularitilile psihopeda$ogice ale copiilor de virstl ;colarl mic5, iar la citire
se folose;te, de asemenea,o metodd speciald,care apropie elevii de analiza literard,
iqte- olientindu-i in tehnica muncii cu cartea. Compunerea gi gramatica presupun qi
Eij- ele folosirea rnetodelor de inv[fdmint potrivit cu specificul acestor discipline.
k iler Meto"d,i.sa-preddriilimbii romine se gcupd de metodele specifice fiecdreia din
* r el,r
f discipli-ne-le__lldibiirgr4Ane. Folosirea apdrte, la condiliilo concrete, a metodelor
=':-
u ln- generale de invifdmint, precum gi folosirea unor metgde speciale contureaze,
in cele din urmi, obiectul metodicii studierii limbii romine in ciclul primar. Atit
E hi, unele cit Ei celelalte sint fundamentate pe datele psihologiei pedagogiie in general
mirii
;i- ale psiholcgiei invlldrii in special.
Manualul de metodic[ a studiutui limbii romAne este elabolat pe baza plo-
Itate grarnei respective de metodici aprobati de M.E.l., cib;i potrivit prevederilor pro-
iete- gramelor gcolare de limba romAni pentru ciclul primar. Conlinutul manualului este
lOIf :a
determinat de prevederile programelor respective, precum gi de numlrul orelor
FF ia prevlzute iu planul de inv[limint Ia aceastl disciplin[ gcolarl specifici liceelor
Fiin pedagogice.
t9as- Din aceste motive, precum gi din ccle amintite mai inainte, metodica de fa!5
nu reia in capitole speciale unele probleme de didactici sau de psihologie peda-
gogicl, ele liind explicate ori de cite ori nevoile inlelegerii problemelor-de metodici
na n i impun acest lucru. Inlelegerea corectl a acestor probleme teoretice se asigurl ccl
$ral- mai bine in insugi procesul aplicdrii lor la fiecare din disciplinele limbii romAne.
De aceea se cere o continud reactualizare a problemelor de didacticI, precum
:i. l :l l qi a celor de psihologie pedagogicd, limba romAni constituind un foarte propice
rl a i i domeniu de aplicare creatoare a acestor probleme. Astfel, de exemplu, conversalia
;in!ii caplt6 r'alenle deosebite la lecliile de analizl gi sintezl fonetic5, la clasa I, sau,
: tn - la clasele celelalte, in analiza textelor de citire. Povestirca are Lin rol cu totul aparte
la lecliileCe citire, mai ales la cele cu conlinut istoric.-Explicafia i;i g[sqte un cimir
, Di' Li- pfopice de folosire la lecliile de grauaticd. Exerciliul este indispensabil la lecliile
it de de c i ti re ;i s c ri e re i n c l a s a I gi , a;a curn se va vedea, fol osi rea acestei metode i m-
fo:sie pune luarea in considerare a specificului deprinCertlor rcspeqlive de citire qi scriere.
ffiti. Acelaqi lucru este cerut gi de particularitnlile invitlrii tehficilor muncii cu cartea,
reste care se realizeazd.prin exersarea unor activitlli corespunzltoare.
e s te
$i celeialte metode se fclosesc, in mS.surd rnai mare sau mai mic5, in funclie
ryrie cio particularit[lile specifice ale fiecireia din disciplinele limbii romAne,
'.e de Astfel metoclica preddrii limbii romine aparc ca o necesitate de generalizirre
gcte.
a expelienlei inaintate acumulate prin folosirea datelor oferite de didacticd 1a
Lln
specificul acestei discipline ;colare. n{etodica rcprezint[ in brrni m5.surI rezultatul
tticii-
studierii qi generalizlrii experienlei pozitive dobindite de-a lungul anilor de nume-
iit ar. ro;i invSlltori Ia care se adaugi noile euceriri din domenirrl psihopedagogiei.
inirii
Obiectul metodicii poate fi mai bine conturat dacl se are in vedere cI aceastl
'ccJi-
dipcfp.f-iqq respuireb-fa*fntrebfitilffil.-int ; cete e c?n?iryfiif"Aj:4p_llnei gcotare res-
atdif
prictive,-deci ie urmeazi sd invele elevii, in ceTffi#-livaJi sau^ia re-{fitTatsW
pi obiecliaeledisciplinei lespeclive 9i cunr sg-desfSloarI pi-ocesultlc pf€CaftTnvIlalt'.
c.&re hffi6dftAffi"spund" mai aies acesiei ulfiiile Tntlr6Eti-jneercJnrl sI dea o orientarc
,ure, corespunzltoare activitllii de inarmare a elevilor cu--intrr:gul conlinut ai progra-
)line rnelor gcolare de, limlia rom6nl.
in funclie de importanfa fiecS.rciacliu accste intreblri este contul'atI, in linii
rirei rnari, structura rnetcdicii. Cea nlai mare extinderie o iLu, fIrI indoialS, plr!.ile cale
u i nt
 'i:::g4u1tl:,ff"T:1"::ilp,
nr"t"ai."
depre- dlscrptftrEl
:::11:;1"':"re
"rJ;i#Hi'*ffi":Hilii-1i#iffi
.*it".tnririffi " ";';";:^
#1,J"-T-,ffii,Ht#..i1;,o
impaea
frl'i'1{ili:*i,fr*ii$###r1 i1n-oate cusabronismur,
cusche
ii,Ti:,fitT,ilff ntr#lk;ff i'i";,,?";n;:1"-*
tiT#:,fr?-iii.fffi o*,'umirur
,ot,i1ilo"
ci
f-",':Tli.g,l;i{9; aernasuffi#":flXl:ffi**ffi1r
j:.*HEf,T::"|;'il::i;ff;'iiitrf
taliledevirstd m:'lg*'
l,'::":",+'T;;t:";ilHfr
respective,
dL-pr.ii.r[ri-
ln acestr"r."lu "r"iii".l;;;;;'.i'#T,? ff.ffffele
0,"*:l*.le^leclii
Latein anexS'valoarea lor constdmai alesin aceeasi proiecLete
ll-"*i"^_r1t"riig didacticeprezeo_
practica;corari, cd si't inia.iu*"zdsitua!iirealedin
cu o bogabr "e
cxperie.nra "r"r-"-."t-'pl'ol.r."
"*p.riJnili'.oii."r" a unor invdidtori
r'-".ti"ili*'11'1i1t1ffr;';i;ir"ii'r,*"r.
modereabsorure, i,i;;;;; r;;."jurare., .i aoa. puii.r" Erenu prezintl
"ot"bit. a. reperde Ia caro
,.."..ffiXT,1;.ilJ:,;,11il;::l:ll;tint**ii*":i{:,l,XX!
eidesiaeurare
aunor
lst'ReeARr

1. Care slnt principalelo

r. functii alo limbii
.re ({)IDarle
rom6ne ca
t primar ? 'u'rrr ce nhio.r
obiect i^
do f_-_:.!_
Invifimlnt ln ciclul
I
t roqdnern cicrurprimarsi cumexprica;r
'I :,"1il1l:r:#ffi,'fij,*"JlT:l corcrarla
I S curn tnfelegefi legdtura
ilintre diilactica generaldgl
metodieastuitierii limbir rominr?

CITIRETISr SCRIEREA, .'

INSTntDrEryrnnr naZA
ar,n acrrvrrATrr rNTELDcruAtE

cicrurprimar. ca parbe
'dezvorra.eu
bulie speciFic-i-ra integran[5a invdfd.minturui
rr,lr'ri;i;e!i1i^;_;;;;-.;,ft obrigatoriu,
a acesruicicluesreu.;.;-'--d6+'ffiliil1r"
are o contri_
prinsirEra_
il,J,".. saiciril
sau-ln3liuileiGare;cfi\,,ir'!iiffi*@r.. p" -eert#ie mai eficjenre Gtiirici
prineip-ata-fi@ i""-ulal se poateifr_une
";;", cr
ln ripdur inirquu lnc 1i a-Tiwrury4t a-Id.
cititut;i"*i-*n:?-lnvdla es!"yftil ;igig.*3"i;;ff
-:iLletoi_, *.1i, 1ppqrurts, sint
p" *4iilioiafi sX
9it$1ali sdscrie,in perspec[iva evo_
IHT;*::t"rffic#;a-ifnv-afa-,m.i..iouefefoiosindu-sede
':T;'.#{:il'elilffiffi,t'iirus
ldrii unor nbi bfi;;;in9", roi*e; l; mulrilaterale.
Farniliariza."" glg"jl.g." cr.u*citit-ul,
rnnn"tf?"*inVEfaie ji*de uool din principarele instrumente
fo.ma*" "n. are
ut"rritor, const-i!_uie,
prin urmare, un obiectiv
"
6
 dc prim ordin al ciclului primar. Se poqtqqUl4a, nu fhrr temei,cd i_ntreagaevolutie
a eleviior, atiU T-rrgcudiifft, gi, apTi,Tn via!5, _depindede mls.ura-in]crire:Ci-Fi=au
insuqitcititul,'pin5 la nivelul la care acestasd constituieun mijloc de autoinifruife.
De felul in care elevii;i-au ingg;_!t,*i9,9_1c-lulp.d"matsi
chiar in primele claseale acestui
ciclu, capa*ciiAGe-AEA cifi dApitd randamenbul;colar ;1.p'-iweniic6*rrminerr'i"in
tr.rrndla-iqy.5.fa!um"De-a'ltfel, es[ennffi-de necontesial cd. cel pu[in in pflffile
clas-eale gcolii, cititorii buni sint, in cele mai multe cazuri, buni Si la celelalte obiecte
de i@ careil-u_ffiui
care iluffiui ta uilTvffiF-
Ia uiTEFtE
. fe5ptlnzit-o-rl-inf4lredispu''-i-l-n's.]rc.c-qqelqrg'!lacelelaltediscipline9colare.
9:.=lW
Cititul Fi scrisfrl;;; instrumente ale oricdrei activit5gi intelectuale, igi justi-
ficri ;i mai inult .valoalea in condiliile revoluliei gtiinlifice gi tehnice actuale. Cu
toatl amploarea pe care au luat-o, mijloacele audio.vizuale in difuzarea cultufii,
c a. r t c aa r l m a s 9 i v a ri m i n e u n u l d i n cel e mai i mportanLe mi i l oace de autoi nstrui re,
delo|nf r r e a o -tIe c i i -o ri c d i e d i n t,e trn i c i | eaudi o-
r o$t in! edi fe ri te ,l e c tu ra c i r!i i o fe ri .c i ti t orul ui ,
pe lingl satisfacliile ce le aduce orice noutate, prilejuri unice de refleclie; de meil!
talie; ea angajeazi valori,fsrmativ,=edugalive, care se risfring in intregul compor:
tament al cititoruhli. Ia![ deci un argume.nt in plus pentru a susline cI ciiitul
reprezintd unul.-dinbqe cele mai de pre! instrumente lie activitilii intetecift]il:
E , l" s e af l6 , n e i n d o i e l n i c , p ri n tre c e l e mai rdspi ndi l " e;i i nbenseacti vi l l !i al e omul ui
conlemporan. Aceasla cu atiL mai mult, cu, cit, in epoca noastri, uumdrul exem-
plarelor de cdrti, reviste, ziare tiplrite etc., cregte in progresie geometricd.
Procesul familiarizlrii elevilor cu-cititul, ca inslrument al muncii de invdlare,
se realizeazl intr-o perioadd de.timp relativ lungi. Cind afii.mlm acest lucru avem
in vedere faptul c[ a citi nu inseamnd a te rezuma la simpla descifrare a unui text.
, , A S ii s [ -g rtq $ i { ...) i n s e a mn l a fi d o bi ndi ! q l ghl 4I ce nu prezi nt[ val oare;i i n-
tcreildEtTE-ila9a-cel-ce inteteqg (:..) faprul ci erii
:tisJ4glepsc-a
si uirrneri-flu inseamnl "_ggaj9_-tr$e;
cI gtii matemaLicI"r.
Aceastl comparalie a cititului cu matematica atrage atentia cd simpla cu-
noa;tere a literelor 9i posibilitatea de a realiza citjtul sub aspectul siu dit"e*fioT.lw-
sin!-!uficiente pgntiu Ca adest-act SI-boiidtfiuie cri*dd6vilat u" miiloc pentru pro-
pria inltrriife. IGugirea'eifitului nu cbiistituie un scop in sine, li un milto" a"
prelungire a efortului educativ individual, cu resurse proprii. Realizarea ictului
cititului inseamnd cunoagtereaunor tehnici de lucru corespunzitoare, care sh per-
miti celui ce citegte sd se orienteze in text, sI inleleagd mesajul'acestui text, cu
multiplele lui valenle. Insugirea tehnicii cititului este iubordonatl sarcinii de a-i r I a
invlla pe elevi cum sd foloseascl manualul ;i, in general, cartea. Cu alte cuvinte, / f 'I
iry1to,p.*-"teyj jg.rly,"t" cu ajurorutclrfii. r'
ig1e31ge_a-Jjn:lt19u* { '
"-i T.i!9asg
Avindin vedere importanfa deosebit.I a ciLitului, aceastl activitate se bucurl,
in ciciul primar, de o atenlie specialS. Citirea figureaz[ ca disciplind gcolard la
toate clasele, acordindu-i-se cel mai mare num1r de ore in planul de invdl5mint.
Prevederile programeior gcolare formuieaz5, in acest sens, conlinutul orelor de
citire, obiectivele gi sarcinile adecvate fiecirei clase. Aga cum se poate desprinde
din programa Ecolar5, in fiecare clasi obiectivele citirii se realizeazl oarecum in
mocluri diferite. Astfel, intr-un fel se rezolv[ obiectivele acestei discipline in clasa I,
unde se realizeazd., de fapt, alfabetizarea propriu-zis[ a elevilor, gi altfel in clasa
a II-a, 9i mai ales in claselea III-a gi a IV-a, unde accentul se pune pe familiarizarea

r R o be rt f ) ot t r ens , A educ agi ainst r u i , B u c u r e g t i ,E d i t u r a D i d a c t i c d g i P e d a g o g i c d , 1 9 7 0 ,

n. 102.
 ?1,1il1?i;.lepoate spune rnshcdrdrrceeaceseren-
li:'#'jJ"iilii'ii*#T,:l
nu pot fi inclipuit* ui.i
u"ilri;**;i;'i:ea .clevilorcu act cotnplex al cititultri
a"rr"l"r"icultl" celclalte
1i"iL"1irr"iui"ii ,r,., insr;i acrivitar^lnv-rf3r" trcpte ale
I"''r;;;;'l.lti:.r? ;r:Xtff'::il;l
:.._.rii:ru"-"ll'o""onti,ur auroperfectij3^_ro"iuta,-.ni*l;;i
-rl-oa,i"...o'l'l':ii,:J"t"ffilt;:%:Li::
..13.r
Itlll .|#il'""x'."#,'3l:lih,fi:li ecoraruiuT
noi'p'",'-
':i";illl,.;::',,,1',,',."1id.
ucIa razacirtdiriisi comunicerii
ri,r"iiJ;i:l,i :::ff:H";: j:;:
,."nr"^.
1i;i;r1u4
Activjlaf-ea
,'o^ de scriere.-esteindisol
-, re-ape:rrc1ve,1r
^ ::1t,. co'co.mi-t-ei;;
li#jt'51eu_9"*iT :irr*. s.TlJ seftirrr_
l*,"
cunoigTEffi
'f$ipffiffi*;tgffi,ffii:-
j,i,"I :iTffi# "
o'nunt.ur"e-6iffifiu.$
de
Jr",
-' * " -l v * d rrr rrl rpetuoa-se
c _ u ms -a ' ; a,mi j l oace-i i G
l1l :' al'atat,au un mar-erol comuni care
" ;o
umane,'scrisJ.]"-ru"nl r; t.rir..rrrilreavatorilori n ' rrs.i
culturii
3',:.."i*'-e..rente,,uttula,. n lo , t , . , * e n t e |e l' u n d a t t t e n - -in.i,..li-
mineazi lli" *.*..n"u.,o;i,i'",t'ilil;,"1i,*:::::^rnasneroron;r,
l,TllX,::i:.,1
poziria::,.l'.'"'.1,^,,'f-i s-arpa*"
il"llfi:
;ii::;'i":,;H,tI!i11,",*;X_":ffi
;,ifu#JihJ|,J?i:,""1
i:Hji| T:,q:;?":
Valoarea insi
""re "u-.,11
j.,i#,r*r
RrisSa
Srin ii-,..ieretrebuie
il;i;;r,ilil'i11.".3?il.0,::'::1" "iti." privirif;
";"lM
ff ::r'rcr.g...; j;::*!::,1'
::,1;,1:11.
:#"ffi.{ n:::
,l
4tlil:"lJ-,-J'j,ll;j1l,::ld:+T:;;
tului st'crios,i'generar in
activitnt.na" invrlare,;;
t It

I rn sine' Ea trbbuie.sr #:H"ril|!t:-_i:rr::::;t

duc' ru u..,,,unea aborda.u
1
;";:li"H:i:ffi 'ff':,;l,.:ru"ff;;l "**,J;;;;il" i.,l,r,u'
"frorr"melor meto.olcr.ice
a" r*n,'
i".;,-n.*
,
T
Pri' rr'-Lte, se-po?!e.{irma
I c5 teme.ria"_intregii
I
jiltt;lT"i"**I;Xl:'bune misura munci.cre.in^rrdsare-.'qe
prne
,
i",*di;;;# ;i iiliFTT:L:
:*:.t::;*;1*fI ffi :l:
deci{.reere'i
"t'in..io"t"p1i,0.,'-i.,.,u,.ea

;
j

{,i.j,T:il!;
cesulin efortul pe care
elevii il f", p.rt.u formarea
;i a"r'}r".ea rormurtiiaterara.
I
:F-L
INrnEgARr gr TEI{E
' trN "

runcltea elcrurui.
priruar? ra ce eonsliea
l i. flll,-liJi #to"nl'."
ce cltitul qi ?
scrisul reprezinli
---'- ,*o."nn_*"
r,.'tuueflte
telectuale. u_-i
oe ale aetivi{hlii in-
I peutru
documenrsla
'azd
:
&h,,r!*_--.
,.,,"" ;T;iT;:%ffi;,eonsu'a!,
tura Diaacti.;":,.^:::r:mtntut
acticd ti Pedagogici, _modern Si instruirea
---"-* "'anslud,
inte BucureEti,Edi*
j_to b e" lgzl,p. gg-g?
I
J e.a*g,giJa,Dr;;l;: ii;-trii"" s'' a irrslrui,Bucureeti,
EdituraDidactici
si
i
:
 CARACTDRUL $TTINTTFIC AL IIETODEI FOLOSITI'
lx neunranlzAnrA BLEvTLoRCU CITITUL $I SCNISIL

In activitatea de ;i scriere se opereazS.cu fapte de limb5. De aceea este

necesar ca atunci cind-citire ne ocuplm de familiarizarea elevilor cu cititul qi scrisul
a vc r n in v c dere a c c s te c o mp o n e n te a l e l i mbi i . s6
sjytemut
':-*'-::::-!q-t" DrDUvrud9-.,99mu-nicare-intre oameni,,,presupune
uulrltllltu;rre rnlre oamenl' un ansamblu
IJPSI ,,presupune un ansamblu de
llfl;u,l,j"lul?:":lll.-fd;:.lgl:: frrchrizdie".:g.*.uli4,ii;
inisliqqstr$;;tird; 'j .
e-s_!9
sula gre;elilo1"l.Iny$31gq.c_orectd a cititului ;i u i",iffi;i;f; I'l*rl

ires--uiioradin-Te$ pentr-uelevi stnt sufici- j

I
enle, a;a of
m-9.nf i."eleUrenJar e, car e ! nvaiI pe
I
ator ?-.1,s
cale iutuitivd, pentru invllitdr .e.9UJ
ffiT".'.,.ici,;i;i'd,!""; "-9-,e-. I
','jl,'ft"1""#i',1,'T?q:d:t-:i:**."*:llll'-n.ii
,T';..lf
impune fundamentarealui-ne da
procesul
1
p9,d3!gle
familiarizirii
lingvisticii.
' .'
t
T

rtrarticulaiitnfiie
!'lrLurarrL4r'uc bpcuurce
speCifiCe'lii6,"-iinei
alc uner ii-fri ctetermini.,
llmDr determine, in bund mIsu1r, chiar
in
alegerea celor mai adelvate metode de invdl5mint folosite procesul familiari-
in Drocesul
in familigri-
zlrii elevilor cu cititul ;i scrisul.
. . $stiel' este suficientsi amintim cd unele limbi-au l4-ba2i,o.ortografieetimo-
logiei, iar albeleo.ortografie foneticd. Cele cu 6""ri"g=."ri"
cuvintele nu aga cum sint pronunfate astizi, ci cum .iil"r"ijde-r"i""re
p.oounlatJ iltr_o faza
mai veche a limbii, eventual intr-o limbi din care au fbsf "i", imprumutate,
cazul, bunioari, al limbii franceze.,,Prin scrierefonetici ^inleleg^e c*m este i
se *in ,.ri.r* I
care red[, mai mult sau mai pulin exact,.pr_qauntarea actuari?,e. ""*
acest ,"rr.i.'
li,T.!-3J,q{o"a+6*este,Jimh.[-toneticarfN 3 ' ---:] i+"*#l
:9"..:gq-91
Pornind doai d'e la acestedouh categoriilcre
se poate deducecd
metodelecare se vor forosiIa invrlarea.ciliqp;ui ,,orto.grafii',,
gisgyrgi"i tlebuig.sr !in[ searna
ceeec3 ig*AfTpA;ti". estf;i;'a;ttG specificutlimllii'liianc eze (care are la bazl
feortografie
o etimologici) este de preferat metoda globald,caracterizatl prin citirea
in intregime a cuvintelor, fdrd_clnoagterea prealibitd a
sunetelor gi a literelor-,Ia
tp".iip$.Hynbii romiue -..c1de altfef al altor limbi,
9i cumLste bunroari rusa, *
este indicatd metod-ap4*gf!C.g* anqljlicorpi$gs;g,.1" urmeazi vom explica
acbsrlfrcnr.*4rhrncf'frnd v'o-ffeqte,"dm,ir;ift;G;;";;;p;; ""fu ""
cle erementei; ;"fi;_
nente ale limbii. Din aceast5eaaz1,mai arespentiu
nu cunoscgramatica
sau o cunoscfoarte superficial,adeseorise coniiderl un ";i;;;.
cuvint ceeace la c analizl,
fie gi sumarx, se dovedegtea fi un grup a*.""ioi.. I;-;;^;"
privegteanarizacri_
vintul,ui g,idespdrlirealui in sunete,"aceasta nu se poate face clecit dupl o perioad1
speciall de invllare.,,Un om-ca.renu;tie carte nu este con,s[ient
care se compuue fiecare cuvint.,a. + de sunetetre clin
, Daci avem in vedere_ aceste.particularitdliale limbii in general, ale limbii
romane in special,vom inlelegecr pentru-a invlga.or."i-"itit,ir
gi scrisul, p"ntr*
a realiza un inceput bun fn aiest proces de invriar;
;;Jri. luate in consi"derare,
in mocl elQmen-telecom-ponenteale limbii. Nu se pqgte invi.ta cititul
si scrisut-obligatoriu,
rdrd ca erevii sr dispun{*d'e_sapacitaiea-;t.1d;Ii;iiid;hi.r;'};
bire gi, in caz*r rimbii roman'e,f{ffi"fi;';;;;ifl ;;;_
Tii-*#it-pentru ca apoi sd fie
r66lizatd unirea sune-teJglin culintg.qi n
i" ii"i".Ur. Ac€dsta I";;"*a
ci """itori
pd"eaiA;"fi;i;iim in'iamitiarizarea'eieitroi
.metoda .iiitut 9i itrfiffiI.f;66uG
sd finr seama'pe.deo parte, de f-aptul ci scrierea, ",,,
l".r*i"-"ln detipar, concordi-
aproape exact, cri pronunlarea, deci metoda trebuie
si fie lronelicd.,iar,pede alrft
1 vale ria
Gu tu R9T1lo, . c or e- c lit uit ine
gi gr y s t a l d , B u c u r e g tEi ,d i t u r a g t i i n t i f i c 5 , t g 7 2 , p . t 0 -
; +
A : q r a u r, ilfic tratat de ortografie,rio.uiqti, Editura gtii'lifici,
l. 1974, p. 18.
' Gra trr, o p. c il. , p. 5.
l*-
parte' cd trebuie-s{--se porneascd de l3 clgsp-rindeye3 prop--ezilii-diq
si se realize;6'a.e-r!*i-tqqba .qpgi
cuvintrr"i r1={ilil;;;'"p"i'Igq"." _vorbire,
dupr care*Br=se-riimeze-$rirqr-qr silabi in sunete,
i"i"rr, a"
ceeace denori ci metoda{ieruie sa ii" la suneteia sirnbr,cuvint gi piopozifie,
9i iiiiitii"_iiiiriir".
A analizains,e.gmSa a implrli un intreg,i";r;,ir;riru
"duvinteie,in pirlile ror componlnte,pinr"i" oir-.rur,"u"o"t"to., oro'orilia,resDecLiv
'3pe1*i1 inversd,cle irnbinare,reunirea acestorpdrli in ial. sintezaeste
intregullor.
f- Prin urmhre-,*'stabilifeametodei
\qltitul qi scrisulnu se face in mod .folositein scoiut familiarizdrii elevilor su
clesprinse, in primurrind, din p".ti""raritegr.
".tt-r.f3r.lii;;";'il-;odei are la bazr raliuni
cularitdtile..psiholo.gice ri,ili ,;;;"", precum$i di' parti-
arecopiiior'a;-6-t ;;i,'1il;;;;i"din particuhiiffiT'-eijs;-
hologiceale inceOdto.il_dl in'eean*d"-privegte
in considerarein lec!iile ;r;;i;;;." cititu-l gi scrisul, pe carele vomiua
Expelig4la ' d-idacticdag".gg.u,rtt generai, clerimitareacur-intelor
-
vorbire ,:.u, din
nu creeazdprea mari dificultdli p.ntri-i.oiulii
'n
gi, 'in consecihld-,"'mai dificilr ;;; ;;i*rio."n ":ri.i.
ce'a mai cornptichli
,u,r"i*ior,^^r"rp".ti' studierea aces_
tot'a, domeniu de se , :'-' -'
.care ocupi fonetica.
Folosirea metbcleifonetice, analitiQe.sintetice,
vilor cu cititul gi scrisul permiie ioting*r*n in vederea familiarizdrii ele-
gr,ejeli, altfel foarte frecvente, acestorclificultd!i qi prevenireaunor
rorrit"u fie in r..i.run-regati a unor
ca urmare a nediferen!ieriiacestora, "".* cuvinte,
fie i" o*iriu"l,"lii"r.ir,ni, subslit'iri rsau
adrugir-ide litere, ca urmare a nediferen-fterii;_'iotvolfr..,
Aceastapresupuneo activitate rpe"raie . sunetelorrespective.
a. ;i;;il;" a componenterorres-
pective ale linrbii. ""urire
separareacuvintelor din vorbire reprezintd
un elementinclispensabil al citirii
scrierii.
-gi
Dacd un mare numdr de cuvinte, in
special cere care denumescpbiecte, nu
ffi"'i"fi#t';ttln:i li'^"#3ii;,;;l"u numeroase
situaliicare
*eeazrgreutifi
un exemplu sint cuvintele compuse.. cind avem de-a face cu un singur cuvint
;i cind cu mafmulte-r e"oinr I * i]ri"""i .,o.t.
cu acestecazuri,studiiie de specialitate.fac.urmdt";;;;;;,rare J"rJ'p", aprrea in regdrurd
"oniorii
fiecare.cur-intin parte ;i_a pdstra.tinqcresur : ,,... atunci cind
si;;;;;;#r'.r,"_ separar, iar dacd
gt'upul in ansdmblua cdp[tat un i"1*t"s
nou, iar ulcdtuitiia*re au pieidut
contactul nolional cu int'LlesurileIor pri-ltiu", "uvintei"
..ti.* iot.,r i]rt.-un singur cuvint.,r.
Aceastr precizareatrage atenlia cr,'inainte
a"
analizd a gindi|ii explimate. ca urmare, se vor a ii"u-iar;"r"n, trebuie frcutr
pir'lit ;i cele in care Je scrie regat. Este vorba slabiii cazurilein care se scrie des- '
fac5, firegLe,tnvitdLonrl. ;;;^;p;;li* p, va trebui s_o
""r"
tfteve-cazuri, mai frecvente, semnalate
de artfel in Indreptarur ortografic,
ortoepic;i de punctualievor f.i bineuenite. Relinem a"ii'ti"rruntt nu bine uenit,
rnotiveleamintite. Din acereagicauzese scrie din
a:irriari,"'"rt\ei,"'atryet(o artfel de pur_
tare)' dar alt fel de mincare. Reveninaia formaliile
intrr intr-o serie cle.compuse cu bi'ne, adverbui acesta(bine)
acljectivaresi ;;";;l;"iJ
in verbe ca a bineuoi,;i ie scri'intr-urr-riog.,. binetnleres,
pi-apierdutindependenfa. ;;;ht, "^"Z,inrrunoscut,
;;";;;"" adverbul respectiv
Exisrrinsr cazuiiin care,ia"..n"i6i;#r;;'ffifi;
lui originard 9i deci treiuie r";il ;6;r;; :
este
,r::I t;:r1,:::;Ieasdretc. ln acestecaiuri se poatcun rucru b,iie cunoscur, regula n_a
spune si irirru cunoscutbine,n_a

1 A l. G r aur, o p . cit., p . 7 4 .

L0
 Cazuri aparte sint ;i : numai; nu.mai. Numei*,gXpi,in+*q*1.des-J"ai{#';i poate
fi inlocuit doar sau cu ercllrsitt"'ffud-eaceplieetc' Dar se scrie: pe riu nu'mai e
el nu "i mai ctntd. eLc.
fum,
ln cazurile odatd.Ei o datd avem de-a face, in primul, cu un adverb ce p_Oate
fi.inllsuiJ.-s:u.,odinioard,ctndua, iar al doilea cu nlrmeralul o;i substantivul d.atdt
miit$rnr-mi thcd o d.atd(mai spune-mi.de dou5, ori --dirufi-dEqf Cazuri asem-5-
niteare sint nieictn|, qq ie.rr de niciodatd, 9i nici cind (nici cind a spus touard;a
t nuuldt oar e. . . ).
ln formaliile cu particula negativd ne se face recomandarea de a o uni cu ele-
mentul urmdtor : neinlelegere,negre;it, nepdsdtor (de altfel, pdsdtor nici nu apare
izola[). nesocltit, nedumerit, nemaiud:ut e|c.
Cazuri foarte frecvente, care provoacd adesea confuzii, sint cele in care apar
prepoziliile, in primul rind prepozi\ia d.e.Astfel: d.ellc, clefel,deursu&"g9Flliu ]m-
preunat, neplstrindu-se inlelesul primitiv al elementelor lor componente. Ilar
ie scrie de ureme in : totu:Ldgpinde d-eureme, unde .ultimul cgvint inseamnd ,,starea
tirnpului", iar d,e igi p[streaid viloh.rea de prepozilie. Cazul lui de m4ll.-qi-.!3mult
s e r i" z olv i c u a i u to ru l i n b re b d ri i l a c a re rdspunde adevdrul : de ci nd e;ti ai c[Tde
mull, iar in iaz contrar se scrie intr-un cuvfnt : ctnd s-au petrecut acestea? d.emult.
. Prepoziliile compuse sint,. de asemenea; destul de frecvente 9i pun prolrleme
de scrieie. Decil este-un element gramatical care introduce acuzativul ca al tloilea
termen al unei comparalii gi se va scrie intr-un cuvint. Dar in formularea : de
cit timp doarme ? prepozilia de se separl de cif, din moment ce se poate spune
dt timp e de cind iloarme 2 ln acelagi mod se rezoivi ;i cazul lui numaidectt, care e
advdrb gi are inleles de ,,imediat". In ce priveqte cazurile de la, pe Ia, d.epe', de cdtre,
lndreptarul stabilegte scrierea lor separatl. Tot aga sint simplificate lucrurile pen-
tru-: despre, dinspre, inspre, c-are se scriu intr-un cuvint.
Tendinla ;colarilor din clasa I de a considera-un singur cuvjnt c9_91c9.de.fapt
r epr ez int l un g ru p d e c u v i n L e s a u d e a ,,rupe" i n doul un cuvi nb nu se l i mi beazd
doar la ceva ilai dificile pe care le-am analizaL, ci cup-ri1{g9 arie mulb
mai larg[""ro.iil
de cuvi_nte. Este n.ecesai aeci ca exerciliile de despdi,tirti a:lir-opoziliilor
in cqviite Sh_Albd,9 poqdgre-spoiitl incepind "cu perioada preabecedarl, apoi pe
"ctasele
tot par-i:firsiii clasei I si chiar in urmltoare. De asemenea, unele cazuri mai
Aifiiite vor-fi"inff-odrfie in mai micd mlsuri in exerciliile de analizd, in special in
prima parte a clasei I, cind elevii igi insu;esc teh:rica acestor exercilii, urmind
ia fiu in atenlie pe tot parcursul ciclului primar. Penlrq ,a-i familiaiza pe micii
gcolari cu aceste iazuri mai dific.ile nu se va recurge la de_fini!-iigramaticale,- ci la
rnoddlibili de lucru cu va!o_4-re.ig!ui!ivd,in special la comparalii 9i analogii. Flevii
finva!6, pe cale intuitiv5, ci iirisui redd cuvintele izolate prin pauz[ ;i in forma
*
[or absoluti.
Fali de acliunea de desplrliLe a cuvintelor, aceea de delirnitare a sunetelor
este, fiiqte, mai anevoioasi pentru gcolari. Activitatea de familiarizare a elevilor
eu cititul gi scrisul trebuie s[ aibi un suport lingvistic.
Din punct de vedere metodologic este necesar sI se lini seama de diferenfie-
rile ce apir in sonoritatea unor foneme (,,fonemul este chiar sunetul emis" - A l-
Ros et t i) i n d i fe ri te c u v i n b e . As tfe l ,,,un rom6n va nota pri n e pe e accentuat
din d.eget,indiferent de calitatea deschisl sau inchisl a lui e, deoarece deschiderea
mai mire sau mai micl a lui e nu serve;te pentru a diferenlia doui cuvinte sau
forme gramaticale"l. Sonoritatea diferi![ in diverse cuvinte 9i chiar in acela;i
cuvint a unor sunete, cum se vede din exemplul dat, poate deruta pe gcolari in

.1 Al. Rosetti, Introilucere tn foneticd,Bucureqti, Editura $tiinfificd, 1972' p' 5.

11
 F*

ideutificarea exactd a
sunetelor. De a

;r,U:;nn J:i ;x,;muncimigd }oasrc{ e

Isunet
it *fui;{L,"" ".*
" - printf-A'[ib,.ell,r fi-|, ;;-attlr& :
c8l'€{t:i," :ff
scrierea noLeazi, in gcncral,
acer
a{-sunetcs
t" reiqrpJj; fieccle
ri;;,r il,i,.Ti
ii ri'ii: iil!ft*}tuxr :r.[ffH
ffi T,ffi"p#it*#*g:,;i,.*,i
-:::f,HSd;;++':",,1f jri*u
surrdtelecs (erplozie),,':i;,,,i,-ii,i:iui''liTin
fi$#"Jf;',:-;u,';g',J;,i*'.1r1"
fri:::, }_t'l')_t^':': !r:, sintd)..
Llrel'a c redd u11+,}i,i.
vocalE(romdn,'ntni),."ir.";;;;;'*{"i"r
p" a.""lii'i;"'i;"|' 1rcamen)'iar'litereled 9i.i redau-n.**rBr
redau acera;i ,,ii"i.i,r,:,a:
l;;;;;;;;
vrzut.
;;:{:t+!':!:!;!id;,iiT,,'--:.
fi,.,},!ii,,!ryJf"i:3",,".,H,J,
fie.firin
riterere
u rtiiiiii.'.rocmai l*:11
acesre
sirr:a1;$
carcnusepor,r,irj:lltXtil:,';:l'ffi::"t;a""iili"ei""i*'n.""rnr
sorutiiap*ie.
Famitiaiiza*'"
i."ir". .u'.#n'..|*il:I:tH;"
vedcainrr'-orecrieurmrr.oar";-;i;;i;;-" cu literete,inrplicr,asacum 1.u(ee
j.,:;i;{:ri!'tl'?*".i1ii de pronu,trie
T..T^:L'i,lil;-mli;*fi"'"' T'a .a anariza,'cras'ica
:iii:.1:tt, si descrie trris
de vedereal inieregerjilor tare, sint mai.dificiie,;il';";;;&
de alt.fel in tuci'arii" a. dc cit.e *I.::l"iji
ducind la gre;cli Irecventc,
,p.i"lit"i"."'tt'" sem'aliii.e
,^l]urrl.l.c ca lilere, opere, galere,
^^ iepure;ginere:, Drt
ca se termina cu e, ceei .^t'rT^u] tttgularele de,cleclinaleaa IIJ-a
-te,etedeiintiiercre,
operere;.
i9;:,;;i;;*,:i"$-;,,.!;li,,i,i1l"X?,i:.ld;lfft*:
, Existi un a-sa-zis
' consonnere
oe 'conflict"' a"'"lair regionali"tr'"-r'ii ri cind sint urn*tc
guieritoare
s ;ir'. frtJn1'".";i p;.;r;".i,
I
{ i"."ra""r,.,".J;;;;;:# - u;d,
;Tftl?*_,i;;:l;u":*:3:;.*:1; ,n asemeneacazr;r.6
srija- j,ijd.
vocarr vocaliceconstituitedin
no"",?"Jro-1r*,jl;ifi"j"*."_tsirrni
;i liocard) pronunlate r'' doui sunetprriro.i+^;^^.-.:
".,ii:T*::::.#:Xl";:.T:",S:Tl,:.(fffTl;
"._"ryi
i
! ;ean'ordfearT'
sea-rd'
iil#ill;ffiir;",,du;;r:;;;,
il:|r,{*_*,?:;:i'{ijtr{1,.,:?f
cruieanetc.r^"t.r-ro, nu
a se scriu;;.i;fi".;#':i:y,,rr;,:;:rr1:
a leapd'leapldn,,roia.-iiJ;i;;,'se.scrie ",,
care'cind exis{-rrorme.arter;il;;,; ri * p."n"nfi ia,
vocale,cind termin"liir" ,,t,iio, tiioi":"i;;;';, bdiatnu
"-ioiti"^lt*rneard-.cu
r.a.dupr ro_
_ ttdieri.Dul;i
; --rra, _irli','rrrr,se scriegi
,I nuntr ia nu ea: croiqscd. se rrr.o_
- rroi'rri,-irrit,iiiri"-r ,iar"iitrrr,
,' Atenliespeciald.impune htemeiazd _-intenio,irz_
gi a;t*ngur i, ea:e,uneor;,";;;"
cu e. Asrfel,potrivir ,;.;;j;;";rog_rafiei inloc'it in mod gr.egib
'ocala
$r se pionunfSie nri e,.ra ;.;;;: .; unereexcepfiise scrie
.inc"p;';; sau ra rr"Jp"irl unei
f:?::^,,lifi,: i .t'stii'-tipu"'i',ii,'; r,ar,,-,'tiii,'oiloii,' silabecare ur_
".,"rr1
:,",;X]? ,,*,te,proitct,
srutt:i,
;:i;:;lx;,
i:i*',;iir:'ix"ir
';i;::ioifitj""{!'f,i|""!'ir:'f"",i',""T1"";;"
uneredificurtSti sc'iereapar
.in
lre scriereqi pronunt-ie. ;i neconcordanre.i,pe aroc'ri, rri'-
1,: "orr? p"..",*r'iu,
lir-r"pr'""r-"r,,i
a /r*l'prereni, F"li;;
persoaner" ,,,ea, precumsi a$
'e.brrtui a ri-a ri ,,'l_i7rii,'Trtz);i
i i*"'-i'r,iar,i1ste., ra imperfect,care..
:;:; :-"HT."J"ilir'',pfT-"-tr
,, rn pronunlar€, pot i.rd*'.t..'ilum insrin acesre
ca-
fi mai ugo. gi confuziileiu scris..
ITI Mai semnale.n
o _ ott.; rorct,,rrorf^"Yrrle
ureau(ntt triau, r.riJrl
)1'uo
difto'gului "uit"t."
ua, cind nu exist5 forme
t a clouq'G lrcua,precum gl aic cu alternantar
triitongului eau: beail.-

t2
de
.-In scriere-aconsoarglo_r apar mq$-_pai p3!!ge Sihratii --c-alear putea crea difi-
c.ultir!i. O atenlie deosebiid-trebuie acoiil?td'unor cazuri speciale. cin4t consoanele
*prr,"'in gr.,p.tii.
" -aparte
Un ciz cle consoane in grup sint aga-numite.leconsoaue duble. I-/nele
<lin1re ele, cum sint, de exemplu, cc cu pronunliri diferite nu prezintl clificultdti:
,acrrs. accirlent, succes.Problema plin-qipalI, in cazul consoanelor duble, este cea
a crivintelor formate cu prcfixul in- : daci tema incepe cJl !- in mod nolmal vom
ar . c a doi n i a .ri n d . D e c i : ,,n v a fi - scri s tl ubl u acol o unde formal i a e anal i zahi l l ,
dei:i in cazul lui innegri (in- * negru), tnnoda (in- * nod), innopla (in- f noapte),
innttra (in- * nor) etc."r.
Proilemele lingvisbice de a ciror rezolvare corectl depinde in mare misuri
snrr;esul in invi{area cititului gi a scrisului sint mult mai numeroase,cele semna-
iate iltervenincl insl mai frecvent prinbre cauzeie care genereazd gregeli in scriere.
Cun,.ragtercagi rezolvarea lor corecti reprezint[ o condilie esenliall in prevenirea
gr.et*lilor cle scriere. trfccLua-r'eaexcrciliilor de alalizl gi sinte_zI IoneLicI este ne-
c-esarsI se fac5. in prezen!i- Inilliptarului ortografic, orloepicpi de punctualie. I'{umai
sFrijin-iirdu-ne pe datele lingvist-icii ;i luinC in considerare particularitilile psiho-
lugi.e ale copiiior d,e 6-7 ani vnm asigula un caracter gtiinfific metodelor folosite
{n familiarizarea elevilor cu cibitul ;i scrisul.

l x rn e e A n r S I T EIIE

1. I)e cc metorla fonolici, analitico-sintclici ero un caracter gtiinfilie?

2. Ce consecinle ile orilin metoilic deeur.rl ilin parlicularitlllile ils voeabular qi foaetiec
ale timbil romfrno ?
Consqlfali pontru dotumentlrre :
Indreptar oilogrufic, orloepic gi de punctualie, Bucureqti, Editura Academiei R.S.R"
n lt -
.; t; cd . a iV- a , 1 9 8 3 .
A l. G r a u r, ,\Iic tratat de ortagrafie, Bucuregti, Editura $tiinlificii' 19?4.
:rle
t i{'-
?lti r
1-' , -

.:
cot[r]ITII CAnE ASIGUni, SUCCnSur,N inn'.f,TAnnl'
CITITULUI 9I SCRISULUIIN CLAS.{I
_-:L

tr ie
Frocesul formli'ii depriuderilor de citire 1i-;criere are un caractel.gom,plex,
ac€ste dept'inder! fiirfcl'efe hsele complexe. Devinc astfel necesarl formularea 9i
nbr:
respectai6d iinor cerinle metodologice generale, care s5 lin6 seam[, pe de o parte,
de iralticularitilile fizice gi psihice ale copiilor de virstd gcolari mic5, iar pe de
.: l - . -

alt..:rparte, de particularit5lile specifice ale limbii romane.

din-
Analiza particularitililor fonetice ale limbii romane permite fo4rrfuiaqga uqol
;i ai
cerinle cle ordiu metodologic cu privire la invdlarea citirii gi scrierii de citre qco-
lar ii inic i .
cris-, 1) Existi, a$a cum s-a v5znt, o relaJie-slrinsd inlre pronunlia corecld;i orlo'
:-
ln condiliile in care - cu un616 cxceplii in oitdgrr{ia limbii romane
rn!;r -qrafie.
dlri..sfI o concordanli intre sunete (foneme);i iitere (grafeme),A,9gullia,9or99ttt
:1 I -. :

r A i. G f r r, o p . cit., p . 1 8 7
-n

13
 I
I
,

lWy:!4 poZiti.u(r
asuprat.
:;l'+#itrffi?ff.::+,rffia$?l:i"i;il'iiiil#i;
.Effilrlfi !$!e. I.n acest sens, c+r-+it-

ff,;.:.1."',,;:h#+:i:-;;;;";;;!fiul,,l,li,.?1.:.i:$",;:i'
eidepindeintr-
omd-
xli:x:!":
"::.f {*,ff4q4iff."ffi:*,#: #-;"ri
;? ii*1*F,HH';*i,f iff#:f
*-+***srffi r#inr*1
,tlrl
poate instala tot

lliii:rg##d 1r
eri*1t,
ffi: :i:1".:'::.ll:r' :s-r fi;:
pre)fntI, o Tonditj

iqii:ffi
u' * ti'i-*ii:r'm;;r#$;"iiiiii*,ffi;it
ilrd. 0,;; ;;i?*'rj
ir,ii:,f6ti ffi i'1t
il'::TJ,'':',#.fi n:ut
.:,i{;:i"nrll*;s6'l,i:}.::*?"Tn,r
liit#,tglt ur';j"ll*,:iii,";
f"'€tti#u;l nt*'t' i'un'
i*';ti"
jtJ:liJ1l:Ti.i:
,#iiiq*i'fi,*.i"**i:'"r'i'"',?
"ffi;
i*:;&Trffi:T,,'iitffi
jij,,ll.;"o,.,lilifi*f';iiifi
cunoa$terea
duce,i""".,"ii.it
a.nu'i#tr"Llt::'*l:i cdtre
::i Sili' .c.le ;; r'","ti?"1:";,t""
i}*ix'ilit;;"triiHrrlii
"opii,
::-:"_:
{*i -pi Ui;,1i.:';f:.*ft!l"i"JT#iii*
{
t{tffi;ilit+T:'.l':'",,'',i;Htr trt
t
t
-g;'"#g;:iT:i?,.*Tijf#i:x*$T;,{,1,.i:,i!'ilt,'J
jv},UvqI4,UaI.eSasoltciteBe.t.opiis5deierre-#1;,;9'i!:;.;i;;u,';""ji:1':ffi
$*rl$:.ase pentrut,i"r-"Igr"i;;:',
rncepururui. .:r#Hffi#
i
I iiTiil"'3''i?'il1',''l'ir:'#ii'{iJ,"{f
tu.,' ;6 :lii":ln:i1".'*:: ,.,,,J.,-
f
p;il#;'u,"";, i,rinrirarea ;il".
.,iiii,r,,i
a
tI ii]'.T*:iTif;,''fi*'l,'l;*
are^consecinl"- ",Jpi "",il#
cea a alfabetirerii'f-p.;;-;;;;
I'
l,.il"u"
# ;:lnX re
"t$6"U
ea fiind foarte nl-*.ti:|d5'
si
atd n"."'i
;,;i ; ;,i_,
I
JiT "*",",Lq lTlX.,llJ|:,iiHinkI i;l;i
;.;;i";1ffh;;"#-ei;e5*lee-iil;Tltj:1:"::.:^:jl-'llt
t
I
" "u"i"i"ro.,propozililor
sau
oe psihologiainvS!5rii,.ceie
ur>-iri" i#;"',';i <lealaacticnmoderndatrag are'-
I
* e.".iig i;iJ'iil'ffi*etu-d-*i*;*u.e-e;re deter-minat
de
lr'{
**:1llt:y
A n g a j a re a e fo rtu l u i i n te l e ctual
#ff#-
- propri u i n snr' r i n' X + X ...
r.";i*i-1";;;*"#";X;'*l;iliii'ii.ii,",illl,,ff'#
il?,?i1*:',.i.t3X,r*il
#t#'*'{;iiiii4'#l];dffU',ff;"" 3'ecopii'ora""l"te;'il;;';'6r:Fi;;
erevinparre.,",. il",;:*
sJlT lT: tlli:i:i"li:,l,i?,i"it
#::;*,
#if ',T.lH
"
:n*r- i Lr-€it tatea de muncd ind..epend.entd-a-
sn-m6'dcofe6']'" fiec-d4uielev,,pentru cd este vorba ca toli si
t d e arrt+ i iri pt6ffi;'i;1iunir" exerseze
lce si'ri-qul in acestedeprincleri."J.; ," J#Jt_,tui",in cereclinurmd,
c,r'n'".ulria""l.rr-qr"- ""." in
at:--r-' md- invilrtorului treb'ie 99 l-age mod independent,controlux
l-ui' se podte face i" "q*p1"i"i-i''oulocontrz"i ri."x*i' erev;,Ac6sta,Ia rindul
ei;"-;'"rrtnir"rni in conailiite i;;;r"
:c 5i J;ro - mite jnsl.rzmente de -u*
uutocont,oi.-Ar!*.n., jnstrumente erevii dispun de anu-
i". lucru pot fi insugite,
1 r 'i! r; i i ci , in lecliireurmitoare, fa;i;J ;;; .iin. ra metodafoneiicd,
l, : iiii- 'f ea :lX,:rl# n#,."u10."
l :. : : , 1 : : , se '' 4) cele mai mtrlte cazuride rhminere in urmr
ajung pini la situafia la invrtrturi,
, dintre care unele
iS ; L !ln- jl. *p;i.;;.,^opn. la clasa
S-ar putea crede cr aceastdsiiualie I.
'::::l r re- larizarea copiilor la virsta d" 6-o;i.-o .rte r"g;t! ie dificultrlile create
de gco-
asemeneaexplicatie este neintemeiati,
I eli'{-i ii a le
e irtinde :;J"'i"ll*,"i;i'"1:Ti'lfTf;*i' i;'""'i""ii.i;;J';n,,i.itiiffi',.i""r",a cle-

: e s i e c e- Dupr opiniire speciarigtil;;;.-

.iuru prin"ipald
S'-'-: : : , t ea a copiiloideIa o ro'*i'a" r.ti,,itai" ia trebuie crutatd in greutr!'e
a i - ; ; i l or lirifilJ:" ;r;;, ;;rp""tiv clera joc la in-
ri i i . : t re. ' '*'De aceea este- necesarsr se asigure
specifici ceror dour etape in g,tgg,ltinuitatq.fireascr
intre a;;;;;atea
1;a . : : l - ' tii d;;;il"b.*r. ;";;;i;;."iirur",o"n"u
[e-:l ' i r i in rapidradapiare-a coprinuirar,easi_
fr".,T;"1"t ;p;i;;;l"";ffi;'i i, f,"'#,.u,"ritr!lemunciide
. -.riietea
:l:r. fiild $coala' isi incepe actiunea cle instruire
iii. I ,:rte liz a te d e c o p i i l a tj 1 g .1 q ;i educare pe fondul acumulirilor rezr-
p 1 q ." r " te.^n" al eea e necesai e
> i <i ipl retecLuare a=acumurri"ir;.';;;;rL;de"lopii cunoagterea,,zestrei ..i n_
velul*i lor de dezvortarei"1;il;;r;. inuinfu-j"-iir#"n ror in
i - , : r , l fi i i..rt. scoard,a ni_
astfel ca ada'tarea achizilii ;;;;i" prernare,,dinmers..,
-I : : r, llf e
.; s i t ina de data aceista, in"uuojjil"i-ilqi!;;; n11".1y1"."rr"rd;fi;,care eteviile vor face,
forme.speci?ice'n.Urritetii qcolare.
l{'{s.r'ire menite se
2: micii gcolaritii!i sint -ut.i"'Ii"tre
,as;gire-"o"ti"*uitut"; r;ir"'p.rioada pre;colari qi cea a
--: ,- 1 -.
J-- .
au ln ,m.ultilie- ele sint h" igienico-sanitard
si
;: - - r:i ZA imbundtrlirea sistemului a" ""irra
tuturor 'edere
copiilor de 6 ani, r;";;;;;'in."p.."u "*".ir"r"",,'"iicarr 9i psihologicaa
formnlati"in stud.iur priiiii-iiiirir"o'ntrrtuttli gcolarizdrii.(J asemeneamrsuri,
le i r. r i- cle prygdtiii a ereulor richidarea
repetenlieitn cicrul pr^imar, ;i
:tt i : : ri. [ ] p"n"..n a" uco.nr"u---virsteide
{ : : ; . : l i li "ii"iii'
,.llglosicd,,,,;virsfe;;;;;";;; Ecoiarizarecu
,..11*i.
r-ine lJ po, confuncta.prjn ar
i'scrie*ara.ur.uriteciasei;;;;;.
'i-i'..-- ise,
de dez'oltare fizicr copiide6 r"i;;.;;";T: #,]::lx i:.ii,1;
e. :':-::rri- ;i int"t."iuul;;;;;;*." pentru solicitrrjre muncii interect'are.
tr '' :: n intre s'reai"il-e ii-i.""le se asigura
,ruiu'";:n::;;;atea in special-pr.in ntdsuri rte
i ir:::..'-r
.O
primi mis
,.',rr:u.
.5 _ plt- -qrr.qr, in specia,H#ilJiilJi";Tr*'crea temeinicd
a.fi!{kr )ajg@'eai,,
ri; : t ile eTimente
prcgdt'ifoar.p;;i;';.j;i,#""ilitj,i pregcomid'
cale constituie
Jl"jl:,1ia
?!=-,- in
i :i . - l'i -

rr ;- :, 'ieri
l:*f,*,*"*tl
rraraiii:.nno. decoordona,;,
.uurr?*i,t$i.$i#".| ,,[.e$iiiiit;fii,fffitti]]?t"
ia :' aC-
.*,t'$,;i,utl''i",::':i;'Ji",!9.! menire.ss
conrribuie
ra nsig'rarea
:. i- -: ilO
.'iil!:',x:sf
;:tl'i;i:,1',.t:':;gjli;ff":i:i1*i:#'--::r,1}::l!:d;
3i:::i,p:^d:9,:9-'i':
J.}#:ffi J-','f[ii't
.l:'g;iTff
:-: .:!Ig iir::'i;Tl:r1'"",,:,,;.'r.,$";i"';i;;;;;;;;;1."{{ffi
gi dc i n r Ifa to ri . .fllu.{i;
t- conti[uitatea in..activitatea instructiv-eclucativi,
nu poate fi conceputr frri o intre grrdinili ;i clasa I
'r,i
; ,.;ri- ."u"oniille temeinicr ;o;^.;
pregcolariin vedeiea pregdtirii ce rearizeazeicopiii
rot f."t u invilarea" citirii gi scrierii.
cunoasteiea
oricit cle sumari a programei cle dezvoltare a volbirii, in special qcn!13 glupa
'deivltuie
rnare din gridinill, numeroaseacliuni -ca1e 31]igipeaz[ ^familiarizarea
ele'ilor cu u'elc de bazi ale depriuderii cilitului' Astfel, principala
constituie,'perce-
a activitdlilor de {ezvoitare a vorbirii in grupa mare o
""*p;;;t"
""r.i"e
perea, articulSrea qi pt""""!".{"" "." clarilatc, exa"titat", expresivitate ,si siguranld
ji-gr"p.ititor cle sunete, prec.um qi a cuvintelor in propozilii".
a t*l*ror sunetelor
referl, dc asemcnea,la
In aceeagiprogru-d-riai'si"t formulate saicini care se
capacitirlii de diferenliere perceptiv-
dezvoltarea auzului-tortematl., la sporirea exprirnirrii
,oitit5, pr"".t* 9i la congtidntizarea
fonetici a cuvintelor-in-voruii"a
ploprii sub raPort fonelic. formcle
programa stabii;;;^ ;ijloacele_ de realizare a sarcinilor respectiv.e,-
de fapt, forma corespunzltoare de activitate din
de activitate care
o ,'oli"itur" inteiectuali mai suslinuti din partea elevilor'..De
""fi"ip."la,
clasa I gi care asigurt
I, in vederea familia-
aceea,folosirea,rtt"intt.,*ite tehnologii didactice in clasa
nu p'oate neglija ceea ce.s-a efectuat in gridiniin'
rizdrii elevilor cu cititui gi scrisul,
cit qi cele de r'neto-
Se cer a fi preluat",'pri"-"t*are, atit elemenieiede conlinrit,
dologie.
-O didactice' o
t treia categoriede m-dsuripedagogice'ain tf:11,I:hnologiei in acfil.
^ f;i,qgf.g{ ryeIolelor;i procetleelor diiacticc
ri:nrezinti a pro-
"ontio'4dqe-la^5
tiil;d;';"##*i;i6ffA;;+;+i'{hr".it.ntric"fii'ff,ffii
'in
ro.''raa"?ffiSriizare
lecfii. ln acest sens trebuie c*noscute
cesului de invdpmitit, i" primul rinrt
in clasa I, la introducerca
m[surile luate cu pii.rit. la durata gi structura lecliilor-

+il#'ffih";i*it#"4+':'"'A:i**'Lo;'ii"Pi""'
ca mod d_ei-nriPrg
face in lecliile urma-
r. O analiz{ mai im[nunlit5 a mdsurilor amintite o 'om fireascl intre
continuitate
toare. Trebuie re-tin"ii- neclsitatea de a se asigura.-o cit' mai rapitl5 a
iere a" care nu poate fi condeputl adaptarea
erldinili gi gcoald,
'clasa
E"oiifoil clin I la specificul muncii de invdlare'

"
ixrRssAnr gI TEIIE
eslc un miltoc de elrtoeonlro{?
1. Cum ln{elegeti laptul ei pronunfia corcelli
d e mai ulor sir se folmeze deprin'
2. Cum explicali, alin punct ilo teilcro psihologic,
eelc formnte grcgit ?
ileri eorecte ilocit sir se lnilrepto
3 .Ccr e e ta lip r o g r a m l.tlr upei rnari i l c|agri ri l l nl l i |i stat}i l i l i acti r.Itl i 'i l ccarcprc-
ln clasa I. care dintto ele so
gatusc copiii pentru invilarea citilului gl a serisului
cer a ii Prelnato ql ln clasa I ?

lNv.[T.[nn CITITULUI lN CLAsj\ t;

ASIGUnAREA CARACTERULUI C0N$TIENT AL
DE AUTOCONTNOL
FAilTILIARIZAREA ELEVILOR CU INSTRUIIENTE

constituic lcg5ttrra
o par[icularilate a metodei foneticc, analitico-sinlet]cg9 acLii'iti{i
.,,i#-i;;;;;;;i;di; ;;:r;;ed'; fi a1c4eu1.qi. accst'c
fntrc
t " 'irituioi
o*.ro"tl-i.1nm'. spiilini"O"-se rc.c,iProc' De
existl numerriaSenoto- coiliun", .
Din rnotive
;;;, ei scrisi,i-sJl"""ii.i*urta1, ilii <iu1llbinoisolubili'
"ilii,rr
16
 ce are specific fie-
de ordin didactic, pentru a putea evidenlia mai pregnant ceea
in procesul de predare-invdlare
care din aceste instrumente ale muncii inielectuale
separat, subliniind insi ceea ce este comun in acest
le vom trata, in continuare,
!lf 0ces.
*
**
r*" -"'.l
t"*;'*s'glepgi?:T,*1.1'?:i+,?P*-:":*"*H-$l'"",1T',.1ii"l
indelungab'care parcurge' rn trnr
ci..Ljlt$iiesbeun proces-.931-p1""'
Insu;ireal.

l',xli
,silbI;'HAfu#" rffi iT# mun c"-.c,g1te qii 'isl;""l"ix-'ouil4!'ig1*
T*tilevi a. i n clasa i
'inVE",ffrie6-1i
#i""ffintp;,#
i, am "p-mt* t
;,: I "Yd: j::: u
o'::i:I "iaautoinstruiie.
"1i
uhreurP:nff,I*uT
i;riiff.*.-fi"'" p";ii.u ia-cititul s[ devinl
liurrmijloc de ::l: 1: Ceea
; l^1'::
ce
elevilor cu
,*uli"*"r6-in cldsa I est-q,,alfabetizarea" propriu-zis[, familiarizarea
"" oO;a;p"11ieLout", citirea iilatielor, a cuvintelor, propoz-iliiltu
;;J;;lit"r"iO ".sT
;';;;;"d;t"-iiitn"e;1",'a" ai*oosiuni reduse. Aceasta nu inseamnd insd ci, in
flri o participare
..,i*ru f, cititul se rJzume doar la aspectele lui ext'6iioare, -inte-
lectuali, flrl a r",r.-ari semnificaiia mesajelor citite,-oricit de simple ar fi^ele'
cif.$i
Prin urmare, invilaiea cititului in clasa I ire atib valenle instrumentalg'
informative
';:r si forfretif,-bducatlV-e-r--'
Ciiri"intele deprirlilerii cit:ilffiii{ CiLiLul este constiLuit din citeva compo-
mijloc de a asigura caracterul congtient
i""atafri acestei deprinderi. Oricg de?rild-:-I9 "tt": la originea 1"r.^ulli"l'^*
""*gffin"'etmoiqt6i-e-d;on$tfiriie"'un
il,j,'ii;;#:' pffiii. ;';;il;'
"i treb.ie pornithe.la com-
resfective """^iTienn*1aa*ri'ecesarr
care, prin exercilii sistematice,se vor automatiza'
-'---prl;t" voi transforma in deprinderi'
""lrt"i;ff'a"pri-"a"rii
o,lica
actul cititului se reatizeazitranspunereaunor structuri grafice in.struc-
:
turi sonore gi mintale, transpunere care esie legati, totdeauna, de o semnificalie
cuvintul, piopozilia sint purtitoare.$e informafii'
O primd componentdo consbituidfecunoasterea literilor. Realizind actul citi-
tului,copilultrebuiei;";";";;fi-*"iffimaqiorie-nt.area-lor'
pi""o* ji tocut fieclreia in cuvint, fiind qtiut c[ orice schimbare a locului acestora
sau orice omitera r"hi-ne insu;i cuvintul. ReculgS*e,I-e3-!i!9fei--esie-osociald'9"q
iltnetu:Litera,luat[ separat,nu are nici o semnifid-alie' iar cuvintul care are o sem-
trii;*1i||" p""i" pentru copiii incepitori-in ale cititului unitatea optici
,oo """stitui
vizual de citire,'adic[ ei nu p-ot cuprinde in acest
"f-p"t dac5. nu are "iiP.1l,"l:^il:]];
o semnificalie, ugureazi
treg. De aceea se recurge la silabl care,4hiar
Literelor tn silabe si realizarea cim-
i,."E"."" pragului ,pr" Jitir"u cuvintelor..qtinirea
---,.-: f,^
pului de citirede)^
^2t2-; o
^ ,.it^A.i
silabd reprezintE ;.qr+tffifffi8ffiiefii"tttitrilui.-Iii
--^-ooinri "?91,!gmPonenca:,l"!ltl:"^:li."itli"'-Tj"
[;'i;;ff loi
{fr.i'WeqUgg1|y!-"!Lk':!HLJL:.q'.i*
"'eii-""t,"J""ii
: #';J ;ffit."i ; '"uti"u
p ""' Ia: pl ; ii ht$titrcrla €tsffi
ffi T'eiitriff
p( -'tr€-^

"'
Aceasti componenti -;
1i "
upropi" pe elevi de cibirea cuvintelor, citire care oricit de
urmd ii!"1"g:t:i
lentd este la inceput, prin reveniri succesiv'e, asigurd in cele din
d:
conlinutului semantic'ai cuvintelor. Actul cititului presupune 9i capacital"S
qi - in cele din urmE - texte inchegate' Pentru micii cititori'
a ciii propozilii
acestora
i.
'l'
ii stabiliria tbcului fiecdtu-i|u-A.tnttn ptopozilie sau frazd ;i inlelegereasensu/ui
9. "t 1
care constituie - in acelaqi timp -
r=;;ffi;";"*i*ii"t"'""mplexi';i-'dificild,
cornponenteale actului cititului.
intrucit
cunoagtereaacestor componentede catre invaldtor,este necesarl,
fiecare din ele ,r.*.ura .e fie insugitl de c[tre eleYi in vederea inlelegerii lghnic;i
I cititului'
T ciLitului. Cunoa$tereagi exersarei lor asigurS.congtientizareaactului
D
inbelecLuale, posibiliilli sigLrrede interiorizare, precum ;i
""i1|1,;;" "p..'"liir"r
un cimp larg de transfer.
e
t - Mo to d i ca pr cciar i) llr nbii r om Anc ct. I- IV L'

.(t'.,:";
 l n c o n s e c i n fI, p ro b l c mel e
metodologice la care ne vom
a u i^n v e d e re i n s u ;i re a d e cdtre referi in continuare
elevi a acestor componente ate
A c e s t l u c ru n u tre b u i e p ri vi t ca aepr:irrAe.ii
un scop-in sine, ci ca un mijloc "ititr,lui.
terul congtient al inve.tdrii, af u uri.q,rrn carac-
de a puire la indemina micilor"gcolari
Iucru, de autocontrol. ln.t.-u*"rrt" A"

d, tn ramiriarizqrea
,,r':+flnff6i:";::::i"!:^'::::::::::'.,.,,::!,l:n:,id
ue q.urocontrol. eteuiror
cute,tuici
cresLere,
i:;ii:,'::':i:;',il#w*
invdlarea ciLiLuhfiy?#
partilipdr.ti" li'1i""1r+ m3,s.ur3.
d1
iLJ'ii';;
#"it" "li'","i''i"i'iii"ii',llt(li1'
r3frt{;l# r;li["..m.aIS
participare inlplicd e
cconstituite
o ;nj""lj
nstiruiLeinindeprinderea
a :.:?,,::r::,i L s.J:illrl?t?r{,Tjd#}i,,r}tiX$|ill
pendenlr ".,,. cititulu,
din paitea.fiecrrui
ce presupun" ,"
"*q TJ",j;::
"r"1."X""tJ:,?H:
exercifii corectede citire implicr,
"r"*-'p"jrili";;;";;;'"f:;'i;" in mod indepenrrert
ra-.ioauf ei,.-"*"*rie'iup""rtnt"
Se poate afirma cr succesiiltin i""a1"..a d.eautocotttrrr.
determiiiii de niverul i; ;;;"^l";;;;'liJ, corectda tehnicii iititut.ri in clasa
I este
control, de capacitatead" airpun" ;.";;;;ite instrumente de a.ro_
grbgelilor,pentru formarea i-;i. "q;r.gra';i;.r"r;; in scopul prei-enirii
d" r" i;;;;"t "iiiirh], corecte.
a unor deprinderi
o asemeneacerinfi se rearizeazdprin,familiarizarea
nentele deprinderii cititurui, erevilor cu insegicompo_
."g"}['teh.nice].g;;;";"-;""tur citit'lui. in prac_
ticr, familiarizareaerevilor'.;-";;il;';guli
""
printre care un loc. importa* ii se.f.aceprintr_un complex de misur.i
Aceste exercifii sint ju;tific;te a"""upe exerciliile al analiza gi sintezi fonetici.
gi de necesitateade-a pune la .iii"t"rur fonetic ui-r..i"rii in limba.ror*ii:na
indemina elevilor i;;;;;;;;
permiti autocontrotut, in de lucrn, care sr le
gregelilor.
urmirind $c-o,lariimici iy""d";;;--;;;venirii
sau in timp ce scriu, se constatd _ti-mgce citesc,_nu cu'inte cu litere mobire
l &..tri;;"lr;:i-rr;;iJ#riiu."
"o*pun constaude obicei
I din omisiuni' inversiuni, substituiri-sar,^aaaugiri
intregi. cauza nrinciparr ;;;;^;r;;;;"" .de liteie, uneori chiar cle silabe
resimt elevii in a-si reprezenta giegericonstr in greutatea pe
" corect structuia rorreiira a cuvinteror. ca'e c,
care diSfiunede caoa.citatead" u' erev
: pos-ibilitatea "-l;;;"exercifii de.analizl gi sintezl foneFffi.fre
sa-iaentitic"." ri"li"jf'rtru"toia

I
rbneticea luvinteror pe cnre ur_
ilii,X,il ':.,.tliX,,:u ii"lo-ii;;; il-;;;ii ftii,araretur
mobii).
rie,
;:";1,,u:.,",i",
Realizind analizafon-eticdpind la nivelul
este necesarca acest-asi fie sludial sunetului ce urmeazi sr fie inr"ritat.
in mod t"r"i.ri.,*iiai""lrrarr-r" felul
I lui,comparativa cum ," f.oti
c"-arte
;r}:'i.tt;oJ:""lx1li:: 'u"L["rr"Jei.ato"r"sauin combinafii
I

J. O datd cu studierea sunetelor trebuie

depistate Si eventualele gre;eli
I nun{ie ale elevilor, stabilindu-r* cle pro_
cauze de naturd -bbngenifald, ror. la originea unor gre;eri stan
artere"o"r"r" !a_gd
poi'proveni din insri;i mediul
al elevilor. l,t g".rerui, a"p.i"a".il" social de viatrr
iiticutatorii formate'i" p.r*"
cum gi pronunlareacuvintllot
i" t""ilui.."-r1"rt'ri'""irtr"t au o puternicr copldrie, p'e-
enld asuprapronunlieicorecte impiiot, i'ilu-
;i, asupradeteimindriiexactea structurii
fouetice a cuvintelor.
ln asemeneasitualii sint justificate,
pe lingd procedeeleintuitive, reguli
toepice,care si fie apricatein pronunlie. or._
Educarea pronunliei este posibild gi
cesardin cazurile de rostire semicurtd *r-._
sau neiugrijite. un terme' nou devine
zilie autenticd numai in misura in achi_
care este invrlat impreund cu pronunlia
scrierea lni corect{. Forme ca: ;i c'
subect,conjuctie,fta)uersa, conrupt,
escursieetc. pot gi treb*ie sd fie petagaq,
corectateprin educalia auzurui
,si a pronuntiei.
18.
rtinilare
it i i u lui . cu prilejul exerciliilor de analiz6gi
ambele operalii' Exisfr te-ndintra sintezdfoneticr esterecesarsi se
realizeze
I Ci: l'A C- ae'a se realiza analiza
e n t e de
dar seneglijeazr sau-chiar'r" afiit" ,i"teza,inmJ^"ui"t"r.n1ne 1" nivelul sunetului,
s'au omiterea sintezei.areconsecinte ,r";.,riiri""i.rri*l-our_"
nrgatiye g[it ain"punctul de vedeie
' t*iittici intetectuare-aie-"iJ"i1o.-bl*!t" il aer_
#illi;,.tt?citnlilor ;i irnsueirii
coiectezf_t-e'nicii
c i :i in
: e! ev ii
I
I
I xnitat""'do'#i;*!"f.li'.i?iitlt3";l.ffi
qc-reahz*eazd ;13";i*r*'nt*l**H:;
si qiafgZs,se poatLasiguracongtientiz.area
rt.a-sti pragrit-ui*de tehnicii cititulili, tidt-elea
riTirun" tu'ruti'nJii#oT r" prop;-r'itii,r;i:iol.t"g..*d
re sint Rostireasuneteror, sensunriacesrora.
r i n de-
a sraneior;; f;;;
unitatea de bazi a rft"i.:J.r;";rfi; a inleregeactulcititurui.
,1 itr.lellt )'?ibi.ii;;;uiJo."-oificalie Jri" ;rylglqt*iar pe'tru inlere_
t:rirul. fir'!1 :i*iflcuvintelor:-si "ip'"p"riliib';;;;';""i;t;#i"r"rirea atlt a anarizei,
I est e '"
Erprimarea artic.ulatd,mijloc de autocontrol.
' a ut o- "& Datoritr ritmului foarte Ient in
i-r n irii,
tt-re et.vii mici asociareiu"Jtuiriterei^
gi realizeazdtrecereade la silale ."rp""iir"*r#:-i,' bare-ei- pefcep s'aba
ta Juvint,;tt". ;"r.t s-nu efectuat
cere;"i";;;;,,t" "i.rd .o,,,tu., exercilii
l i I: , o- *"";:,Ti,,tJl:1ilff?,i:,"::il;".*ille in omisiuni,
F: a c-
Asemenea gre;eii pot fi prevenite
ri sLrri ") punere a cuvintelor cu prin insolirea activitdlii de
aju-torul lit-er.elorr.nqbile citire, de com-
ie tic i. sau u a"ii"itelii d;;";i;;;-;4i"rip>i..
rrlinI
d le
:,wi#,*$;..xff"Hi#i#';fi
i,;::**fu
i?H;fl j:.
iil1:,,'J"H1iH,lT.
exersare simurtand a anarizatorurui
vizual-'Jil;i";;;fi-roto., devenind astfel
un gfi-ciqnt.
-i.nstrumentde autocorilrol. \ .
.b i .-ei Existr o pronunlarea
lor a'ditivd, pe"".:t:tl"il:lnsd.intre corectd a cuvinterorgi perceperea
iil;be de o parte, 9i imaginea- viiuard
eremenregrafice), de arri- lirnooruri gi semne(liter.e,
lre o .pe partei nrig".*"r ;";i';;J;"ntii
";;;;
corelalieperfecti intre cereaoi e urp".t"'ur" *rrJi"r"Jii"""interor:corecrecrucera o
I lrle
Activitatea de.cultivare a limbajutu]
.l
cuvitvtele din vorbire prin a-aluta erevii si desprincld
i":.,p"
9i sn diferenliele ,.,rret.t..
i; - voltare a'limbaiurui oiar qi ;-;;i;; De ac""a', in activitatea de dez_
elevilor cu tehnicile ae ciiit cet,ri s.r;s,-p"r*1"#pi pentru familiarizarea
;i-r;,, upnr" necesard. exersareaauzurui fonematic,
dezvoltareafuncliilor upn.nt.,iui"ionitir,
il'r1' r.espectarea corectaa pauzerorin vorbrre,
F l '-
r -f;i """u"" ir v",i"i";;;i;"-t saseexprime,
;#:1J"ff'3"3;.","JuJ.;JJinteror, sdci-
cultivarea atentr
9i sub toate aspectele a timbii este cu atit mai irn-
portantd, cu cit ea iniluen!"nra
Fr'r-
:t < i i l

r, -. i r
,d&tri'*:j#l:TiffiffiG
li}j::l:'s,:':,i,t,l:T_'i,.:,:lJ';d"#i*'fi
'orbite
,,.diltocit rimba'r..iial'cg$I4"a
rimbiivorb

ii:,J-
f i; :-
;:...:i'1.i1..'":'x..".jolosiaceastd.nllt,t.."ffiT|",..to.ont.olainacfitrnea
l rI : i Exprimarea articuratd a cuvinteror
lor constitrie deci o concrilienotdiiioare in vederea citirii gi, mai ales, a scrierii
pre-v,-qpirea i' rororur"n,;;;
greqelilor.:Di" i"esl-pr".ia" corecte, iri
t't'- veclere,se foate {eprinderi
aprecia cr erevulca.e
d$pune de capacitateade a explima.ai"-{iglla!,
na- in mot{ cordct cuvintele, in*-veclere.i-
. t -- " lor, dispune-deLrn impof;nj*li;to.
kiHriis-r-.ps-Ilgrii
pronunld core"iJ'iln cuvint*;i, de autocontror.un elev car,e
pril ;;a;;;*ii
c'.1
distingind s'netele respectivegi ft;;;o; .A;A;,,p;r.*,"
ordineaexacti a ror i' cuvinle posedr ",,.,r,r]q,
f): : ,

de a preintimpina gregerifrecvente capacitatea

iei. in activitatea de citire gi, in special,
scriere: omisiuni, inversiuni,substituiri in cea cle
,",, ;il;; ;;rffi;ie t;tere.

19
 In legdturd,lu-acest fenomen,stu-di'ede
ce se confu"uu fjgg-v-isJicr--gubliniazd
ideeaci ,,...tot
il.'.g-l.u."Fr" poate fi-omif,lrldiirij;_scris.,1. De diiiia exerci_
!iile de pronttntire.-core'cbf up"i-"" o modalibate a"-n"re menitd
sr-i facd pe micii
!.i:|ll1ff: ::fl1:1*:.::i"":i 't'i,.t,,,uroneticr
"
i,Jiit"r"r, in scopur
prevenirii
Asemeneaexercilii sint cu atit mai necesare,
dispun de capacitateade n r" cu cit gcolarii din clasa I, degi
fosb orientati in mod special ""l.ir"a, uneori suficient de cursiv gi corect, nu au
componenleisonore a cuvintelor pe
l.", perrect.
-;;t;; o"'"o'i .ii,,"t" .r,iq grupuri
care Ie
;J:lil ii.|,"r""il"- ':J:l:9 'r., de sunete
:;,"#;;ro"o?l!il:,iJ,ill'3;{#;1.{fi
sensuluiacestora-De aceea lltr,.,?ffi J"
j*;
ffi *"1",,H ;[i
fireasci aparilia unor gregeli
"rpu"i"ru 1,,fo:md,: ceeace are ca urmare
trecvent in cazul unoivocate,
de felul celor amintite.".iii;"r",
A-sJmeneagrqeli apar foarte
.in spjcial ,l ,;;l;;i;i;;
bire, nu vor apdrea nici in scrie.e.'De nesesizarein vor_
asemenea,elevii mici "u.",
intimpin[ dificultdli
in rostirea, resPectivscrierea.diftongito..
nu diferentiazi corect.sunetele r'o".t" ir*"un# .i"t cazurile in
care ei
o. sonoritate apropiatd, cum sint
d-t, p-b etc. De asemenea,utii i"""r"'"u
proiunlie ;_7, s_2,
nele finale are unor cuvinte, mai'aies ;ilr-rJf;"i" r" ," o-tt
omit deseori
deseoricorrr
corrsoa_
"it hotrrit
articor'l /.r
La toate aces-teamai trebuie adiugat .faptul
cind se rostesc izorat, se aud inir*" ci. numeroasesunete, atunci
tet, iar ciot." pronunli in compo_
unor cuvinte se aud oarecum arttel.
"r"-itMal.m,irilrtir.,-"
'en!adintre
cial serie.desunete, in spe_
vocale, au o sonoritatediferitn crriar
oard' vocala e in cuvintu.lmgrs: se pronunp ln cuvint. Bund-
""Jr,i""""ruiagi
;i ." *J" io moduri diferite, iar in
scris se folosegteaceea;iliterd.b"
este necesare,porir.a ponderii exercitiilor
de anatiz5Ei sintezdfonetici, in speciai
""i"" a ceror;;;;;;;tenta
Exerciliile de pro,unlare corecti i" a suneteror.
nele ;colare, in spebialla dezvoltarea :1":." r au loc, ae rapt, la toate discipli_
vorbirii, pr.*"i"if, iir"gte, la orele de ciiire
;i scriere.Defectelede pronunt;ry; sunetelor'a"
dezvoltrri'inintelectualea'eleviloi-D" nJ""", nefavorabileasupra
in """r""i"1e
se impune depistarea cauzelor deficiengelo. clasa r,-r".e ii" primele zile de gcoali
copiilor, prin antrenarearor in .*".r"r"" a" ooservarea zilnici a
actului"orili.;;;;"
exercilii sistenatice de corectar" u pro"o"fi.il. ;"*iirfii '"^"''r'^ e' prin organizareaunor
_
Articularea clarr 9i precisd a cuvintelor,
rostirea corectd a sunetelor sint asi-
gurate in mare mdsuri dg felul in
care este-efectuatdrespiraliaintimpul
clemodul in care se fac migcdrilearticulatorii, vorbirri,
precum gi ie catitateaauzului fone-
matic' De aceeaexerciliile de vorbire
trebuie s[ urmrreascr deopotrivi realizarea
acestor sarcini.
Numerogi copii de 6 ani schimbd ritmul
respiraliei, care devine neuniformi
in timpul vorbirii' Neregularitilile ritmului
respirato, ," tueaz6.in timpul
t'orbirii, de obicei accererindu-se,de aceea unii copii forleazd ".r.o
favorizind contraclii ale mugchilorgitului, actul respiraliei
ceeace impiedicdemisiavocali
gi favorizeazdaparilia prematuri 'ormali
a oboselii.La alli copii, migcirile
sint superficiale,cu o frecvenld acceleratd, respiratorii
ei inspirind dupd fiecare cuvint
din cuprinsulunei propoziffi, uneori chiar "pffi"
la miirocul .orrirrtutui. Existi copii care,
grlbili cind vorbesc,incearcd. sd emitd sunete,chiar sI articulezecuvinte
inspiraliei, nu al expiraliei, cum e normal. in cursutr

I
'\ l' G r a u r' ,4fir trctlat de orto1.,afie. Bucurcgti, Editura $tiinfific', 1974, p. 744,

20
Jot Aceste neregularit[li in respiralia ele'r'ilor mici, departe de a constitui defecte
rci- fiziologice, duc la aparilia tulbi,rrlrilor de exprimare. Prevenirea unor asemenea
ricii tulbur[ri se agigurl prin exercilii care:i"Iamiliarizeaz[ pe copii cu.un ritm normal
ririi de respiralie, cu folosirea corecti a pauzelor in timpul vorbirii. Asemenea tixer-
c$ii de respiralie pot fi de tipul celor de gimnastic5, copiii fiind pu;i sI efectueze
ileqi inspiralii tr$inci, urmate de expiralii puternice gi prelungite, avind ca scop gi forti-
au flareg mugchilor abdominalj, ai toracelui 9i ai gitului.
lle Jocuqi-le.d.e,.'14igcare siit, de asemenea, un bun mijloc de exersare corecti a
rete actului respirator. Umflatul baloanelor, suflatul pe suprafala unei og-linzipinl se
rte- a'burepte,unrflarea puLernicl a obr?jilor;i dezumflarea lor treptatS, jocunle de emi-
fea \ tere a rrnof onijrnaftiteainsotite de"mi;ciri (care imitl foqnetul frunzelor, zumzetul
rare aibinelor, ;ueratul vintului g.a.) sint ocazii prielnice de a obignui copiii cu o respi-
lrte ralie corectl care, in cele din urmi., f.avorizeazd o pronunlie corect5.
,(tr- Exercilii speciale de migcdri ritmice, cu rolul unei gimnastici pentru organele
reti vocale, sint necesare;i pentru acei copii care vorbesc cu capul aplecat in fa!5, cu
:e i gura insuficient deschisl, cu buzele imobile sau cu vllul palatin prea coborit 9i
t-z, lirnba plasati intr-o pozilie mai anterioari decit este necesar. O deosebiti eficien{d
oa- ' o au exerciliile de gimnasticl faciall, cum sint : inchiderea gi deschiderea alterna-
tivl a gurii, umflarea gi sugerea simultani a ambilor obraji, imitarea surisului,
nci cu scopul de a ohSine deschidereatransversal[ a gurii, vibrarea puternici a buzelor
po- imitfnd sforlitul cailor, precum qi exercilii de gimnasticd a limbii, in scopul insu-
pe- qirii corecte a migcdrilor de articulalie neverbali, care, treptat, se pot asocia cu
l5- exercilii de emiterb a unor sunbte mai dificile. Bundoari, consoanele s-z se obtin
in pr in p ro n u n fa re a ri tmi c [ a u n o r seri i de si l abe di recte gi i ndi recLe(sa, se, si ,.so,srr,'
lor a.r, is, .t, ot-"t..).
Prin diverse exerclfii, chiar sub formd de jocuri, copiii pot fi pugi in situalia
ilL de a pronunla numele unor diferite obiecte, fiinle sau acliuni ale clror denumiri
ire se deosebescprintr-un singur sunet (pe.r'e-mere-bere; barzd-aarzd; ramd-Iamd-mamd; .
!ra lac-mac etc.). La acestea se pot adduga ;i cunoscutele ,.frimintiri de limb5". /" '
di Destul de.frecvent unii copii comit gre.;eli in vorbire gi datoJiti gra!e,!-{q.3 tor-
ra mulg.1-5sp-qnsurile la intreblrile puse. Uneori aceasti grabl poate constitui cauza unei .
l(lr fals6'6ii61iCii, thiar la copiii f5i[ defecte de vorbire. Solicitali sd rlspundd repecle,
neglsindu-gi cuvintele, copiii le pronun!5 incorect, se bilbiie. ,
6F Asemenea tendinle pot fi anihilate prin punerea lor in situalia de a vorbi
rii, intr-un ritm normal, care s[ le permitd sd pronunle completgi clar cuvintele, spre
t€- a fi intele;i.
ea P ro n u n { a re a c o re c tI a s u n e tel or se poate obl .i ne aLunci ci nd copi i l or l i se ofel i
m od e l e i " p i o g u n i t" d e " ' p ro n u n l are. i nsol i te de" expl i cafi i verbal e modul ui
id Care se ioToSesc-'oi$-fr6fe vorbirii, a felului in care se emile fiecare " srp.a
sunet. Prin
ni migclri de articulare lente gi precis conturate, copiii vor reugi, pe baza imitaliei
lul 9i a explicaliilor verbale, sd-gi insugeasci o pronunlie corectl.
ei, Forrytageactmpului .de,si.Iire.ln articularea cuvintelor este raTE 1tifr
Ie seama{e motfffffiaetohare. Un cuvint esLealcdtuit din silabe, ".".r*
care sint grupuri
rii de sunete pronunlate cu o singuri'.deichidere a gurii, cu un singur btort respi.aior.
nt Rostirea articulat[ trebuie sI se facd deci luindu-se in seaml silabele. nrelunsin-
du-se%ci're;iliidt;ln'speeial vocalele. Apq;!-Ig-cfu este-cu aJit, ineii important" in
€,
ti4pul scrisului, deq.31eqe,obignuind copiii sI insoleas6h adtivitatea de scriere cu
ul pioiiirntrruf cuvintelor pe silabe.qinu pe sunete, ei vor realiza actul cititului- avihd
c a u n i ta L e d e b a z d to t s i l a b a , c eea ce va permi te trecere-amai ugoarl a pragul ui
de la silab[ la cuvinte, ca $i despertirea corebt[ a cuVintelor in silabe, la sfirgitul
rindriliii.

2T
 I

reprezintr
arftunscop
citeiunmiiroc
"i,;-;;JTJ
:::$i.,#r",:T#ili,ffiii:-.1il'",,,:.ll
incra
l'fi "j: . sa
l,i;.lli' *So,i
citirede cerputin
l",";ilff";J".,n
in a;a r.r i".ii,e ;;;ffi;:::i i:obiectiv' o,t"'io,"#
:::iI ",In
"t acest "r"
scop,
arrabetur "':,litilj'*1'.*p,"i,,a'Ht:.;:.:JJilllTr,1rormarea
mobiiv;?'"!e.pi
tt u rnal e i rnedi at "irp,r"i'a"
c u m c u c o m p u s . ,r

l:l :,,,,mori[;:;;:,:*i"::J;:;::";,
:j **l*;; l:'i !*,#:fi:f:i;'-'?H:i 11
lfi:i l.Tq'","*irirr.ea.arr"icuraru citi asirei",,"r'1,1"J',H.-1i,t"",:i
u ,,1t^'")-:i r.e.aliza,"u
;::jlj*'i:, :,lf;,}".uunor ;".,,1i#T;.;[,r:::iT""1nre
"ri"r,"in."iJ ,iot.)"i
respective,din literea. cuvinte, se i*p,i#
ImPttne toate silabele
rr
in ;*rl.-.:f!in
primul rind lorm-a.."-.liir"i
urti.ilu"-^
conrpunerea
"uu;n5^",J-'o-tnt"'
unitatea
a"r,,i il';;,
, transrormare
de .1".r,;i,"".;,iiii,,:','"."T*;*h:
a unorcuvinte, :_::l' joc,rire
5J'l?,;.9:liol_'e,".il
:ff:r:";Tr",J,",lloj1_r", ""t*"rti'.fff;f
tr""rrorml.ii'ii,,,orur, 11*u." ii toi Jinr"
i, ma_mcr,,r
',r "u
seinrocuiesre 'a-rrlQ
,-...1i,;;Gffi#'#i,T:':J,fi"1::*'
intr-o-mdsurdconsioeraritd
de inarma."j ,lltil,l,ri ;i a scrisului,reu;ita clepinde
"
:il.",".1 *f ; ;' ;:;liff:,i?1":
#T'J;T,"#, l:: ::,l,'# ;h:liHt
",iT:X'i,'ft
lxrnpeARr gr TEIIE
t
i
1. Care sint efapele
tnvdlirii cititului .si scrisului
I 2. Care sint ?
B.Expricari.,lL:'*:"r';r,f
T"n""l;t;,"t:deprinderiiciriruru
curaripordevenr
insrrume'te r;::;"'#:::" H;
4. I)e ce este necesar
de',X**Xff:i'l'",il1i::#
sd se formuze ciu4lrrl
de citire de o silabi
.- ?

t
I
I
I EXBnCIT'IUL:ROLUL,
,rj:!ll Sr spDcrFrclrl,
CITITULUI
I\'I*TUTARBA
{ IN cLAsA I "or

\.I
I
I iffffiiJ:t.'#f',iilqlqi.pisi
I
J .,/ri
'a4ir ," ji clcprindere
serearizeaz
t ",{$.1^
r,ote.iro,."'ii",j."'*X',X'" d prinerer-
I "i'"TlH.ifi:';;;;";;':iitli",,.u,.p;;;;; .:;_
rR Exersarea citituluide
"ifirt
;i:',l#lt:*Trcomnt*xe,;;il;fiilJ
"it." li::rr,a",
interegerea
in general-de
crtre incepdtori,
";;;;;'" sensuruipecareir
J
i I desrieoarr
":il:l,ff u"ras1 o,actjvitate
murt mai
:*fi*l*1f::l' "",','#'i;
:ffi :1?;ffi xl;"';,'j,*lil,fl
?HIl'i;"H?"*:H;"ffi jl!'
cititorului cu experieng
fdrda mairosti'eventualiito""
-iTii*11TJ:J,
estesuficientsd recurgi
doar Ir
"u ,*r",.""u ." citegle,u,"#"1x11*::il:il:
22
 cale auditivi coulinutul sonor al cuvintelor sau propoziliilor citite. Din aceasti
carrz[ el are posibilitatea si realizeze cititul intr-un ritm mai rapid decit vorbirea
c ur ent a.
Exersarea actului ciLitului de citre incepitori, -mai ales cind aceqtia sint copii
cle 6-7 ani, nu se poate realiza recurgindii-se doar la simpla percepere vizuald
a textului tiplrit sau scris. Copilul de 6 dni nu are format cimp.ul {9.citfe de un
ctrvint, nici m[car de o silab6. Abest cimp se reduce l.3.o singure l|tqr[,iar iso]cierea
literci cu sunetul respectiv se realida7d-I6qt, ffird siguranp, uneori chiaf prin- tato-
n[r'i,t'bda ce creeiX''dificufflli in inlelegerea sensului cuvintului citit. Din aceasti
calzl ;colarul din clasa I simte nevoia sI revini de citeva ori asupra cuvint-u]ui
p. .at*, dupd serioase eforturi, a reugit s[-l ,,descifreze", eventual plin a-] silabisi.
-
Pe ae atta parte, exersarea cititului de cdtre incep[tori implicd 9i rostirea celor
cit.ite, penbru a le percepe qi pe cale auditivd. Aceasta constituie o particularitate
psihologic[ esenliali a incepitorilor, care impune, in consecinld, mdsuri corespun-
zltoare de ordin didactic.
u,p e1e191!!p;gp--9t-.5i implics, prin u1m3r9:.toli-
-c-om-plgJ;1[.actului..g,lli-tului acesluiact: ylA$tsL"
ciLnreaoltig;-tdii;;-celoitrei analiZitori angajili in efectuarea
ydb-q3gqto"rsi--affiUy. Cum este gi firesc,-la*analizatorul vizual-4U.s,9.v.g-1;1tea
tffifi'ga'n"itio,irG]Etiamine s[ fie angajat ti-dupd dobindirea deprinderiiiespec-
tive. Pe mei]fr ce se acumuleazdinsd Jxierienli prin exersareacorecti gi completi
a crtiiTlffEfeiffiiva putea renunla, brepbat,la ceilalti doi_-analizatori. Mai intii,
;r;;;;;;; t"nt"1n ra'cer auditiv.'Asrfel, daci ta*in"ceFrii:iifr't.tTffiff"s[,,se?ud'5"
cin6 citigte, cu timpul se va limita la cititul in ;oaptI, apoi numai la ceilalli doi
anrlizaLori;i, in mod treptat, la unirl singu.r.
Scolariimici au deseoritendinla de a exersaa.ctulcititului incomplet. ll mod
tr.ecvlfrf?i ienuntb-foarlerepedctocmai la analizatorulfundamental,la cel 'Vizual,
qfl;afa.r*ai[" acti]l cititului pe ba;d""de"'inernorii!,-iimitindu-se doar la rostirea cu-
gi,
vintetor o clat[ cu aceasta,la perceperea lor auditiv[. Explicalia acesteitendinle
trebuie .lut"tl in faptul cd din moment ce textul respectiv din'abecedara fost
parcurs o dat[ sau de doul ori, iar ei au reugit s[-l refind, le-a fost satisfdcutl cu-
ijozitatea.Cind acesblucru s-a realizatin condiliile!g car"eelevii..auparcurs,prin
cfort plopriu,"o datd sau de 4oq4*o-fl textuI reSflectinpe care l-au 9i.,descifrat",
-dar,insuficient ca pondere_.Se intimpll
€i*eri-T'e'dTiiat totffi-irf eierCiliu"*oresf,
insdToaite frecvent ca nici prinia citire si nurfi fost efectuat[ prin efortdl personal
nT i1e{jil6r;'ihr ei sd ajung['la memo.aiea, ung@g!4la textului respectiv pe
alte c:ii, prin citirea invilitorului sau a altorET6TilTilT66frT;iz, {Etul cititului a fost
lipsit tocmai de percepereavizuald, fIrI de care nu poate fi conceput un €Xer1
g4iu real de citire. in istfel de cazuri, chiar dacd elevii au participat, in aparenlI,
efectiv la leclie, reu;ind, bunioar5, s[ ,,comenteze"un text, sI explice-nigte ter-
meni noi gi s[ alcituiasci propozilii cu acegtia,din punctul de vedere al angajdrii
lor la exersareacorecti a actului cititului randamentul este nesatisflc[tor.
Numeroasecazuri de ia-i"e.e i" urine in invllarea tehnicii cititului in clasa I
I. se datbresctocmal faptului ci exercifiile de citire nu sint efectuatecorect. Dim-
il potriv[, exersareacomplet[ a componentelor-citirii, bu o pondereadecvatl ca duratd
ia fiecarejeclie, constituie o modalitate de lucru care asigurd accelerarea ritmului
i de insugire a tehnicii cititului de citre elevi.
:i Asigurarea succesuluiin inv[larea corectd a mecanismului cititului in clasa I
a mai estJ asig-uratdde gradul d.e ind.ependenlA V elevilor ln efectuarea exercifiilor.
Orice crinogiing aeviire.iluralild atunci sind eite rodul propriului efort intelectual.
l, Acest lucru este pb deplin valabil gi in cazul invdlIrii tehnicii cititului. Expresia
e cea rnai elocventda unei asemeneaorientiri o constituiepunereaelevilor in situalia

23
 de a realiza ei ingigi prima citire a coloanelor cle cuvinte
de a ,,clescifra" prin efort propriu semnificalia ;i a textului din abecedar,
gi a propoziliilor res-
pective. """i"i"io,
Citirea independentl, la ,,prima vedere" a unui text
.. clin abecedar este co'di-
lionatr de mlsura, in care elevii dispun de unele itrstrument" .i-pr" a"^uiJ"""rrt."r,
precum gi de nivelul in care s-a reilizat pregrtirea
lor prealabiii pentru aceasta
primr citire. o ase.meneapregrtire consti ii primul
-Ele ritid ai" ,r,r!inut*
de analizr ;i sintez[ fonetiid. se fac, pelti"u a-i inarma pe elevi """."i1ii
cu capacitatea
de a se autocontrola gi devin instrumentb cle lucru
;ii";i cind elevii gi-au insu;it
tehnica efectuirii Exerciliile de analizd. gi sintezr foneticd, pr"-".gt;n.*
^.lor.
primei citiri sint eficiente atunci cind in cadmi Io. s"-ope.eazd chiar cu cuvinte
sau scurte propozilii pe care elevii le vor descoperi in
;i text. Vor ti anaiizai", ,r.,ai
ales, unele cuvinte. noi pentru iopii, cuvinte de dimensiuni
mai mari, alcituite cli.
mai multe silabe ; se va face aniliza gi sinteza lor, se
to. alte cuvi'te
sau scurte propozilii pornind de la ele. "o-pune
citirea independentb, la prima vedere, a unei pagini noi
din abecedar presu_
pu^neo pregdtire prealabilr complexi, care - in
eseng - ii familiaiir.rra-pi"i...;
atit cu sunetul nou-invilat, cit gi cu structura fonetica?unor
cuvinte. Toate acestea
se vor face.pe fondul unei suslinLfe activitlli de dezvoliare
a vorbirii, un rol irn-
portant avindu-l ilustrafiile din abeceda., pi".um
9i alte materiale intuitive, ca.e
vor constitui o sursd de ,,inspiralie" .pentru exerciliile
respective.
D u p d o a s e m e n e ap re g l ti re el evi i pot fi .sol i ci tai i sI
efectuezei n mod i ndepe* -
dent prima citire, atit a coloanelor cle cuvinte, cit gi
a textului respectiv, rezer-
vindu-li-se in acest.scop timpul necesar.Exe-rsarea
i"ir.p"ni"nti a cititului seface.
a$a cum o cer'particularitllile psihologice..aleincepdtoiilo.,
prin transpunerea cla-
telor vizuale in date auditive, p" bara dacd nu ro." tare, mdcar in qoapta.
Numai explorarea vizuald a cuvintului"itr.ii, citii ",'t
po"t"*n;ig;r" inlelegerea sensnl'i
acestuia gi de aceea copiii simt nevoia sd citeascd "" astfel ca
s-i se poatE.;i auzi.
tJn asemenea mod. de fucru permite
fiecare Si indiaitlualizurea activitdlii de citile ;
elev-citegtein ritmul sru propriu.t" u..r"giiilt; in funclie ir. p"r6iiite-
lile reale ale fiecdrui elev se poate asigura ajutorul coircret care trebuie acordat
elevilor cu un ritm mai lent de citire sau celoi care manifestd.
greutrti iii
activitate. ".""rte
DupI citirea independentl se face controlul prin citituliu
voce tare. Aceast:1
' operalie trebuie ficuti in aga fel^ incit s5 se asigur"
corectd a actul,i
cititului de cltre toti elevii clasei. in cadrul claselo"r.u.*"*"rrur"a
nu o oarecare omogenitate
exjsta posibilitatea.de a,determina pe toli elevii s5.
o"rr.r" cibitul simultan crr
cel care este controlat prin cititul cu voce tare.
CiDd ribmurile de citire sint insd diversei
,,urmrrirea" obligatorie, pe text,
a elevului care citegte cu voce tare poabe.deveni"fictivd,
simulatligi ea ru'urrg;.e
o exersare corectl, dac[ nu se iau mlsuri in acest sens.
Sarcina principall in ace?sti
etapd este aceea de a determina fiecare elev sI exerseze
iK co.ecl gi cbmplet citil.'l.
fJe ir1 acelaqi ritm, fie in ritmuri diferite. Este de p..i"*il"aividualizarea
activi-
titii decit incadrarea ei in tipare prestabilite, obligatorii pentru
tofi elevii clasei.
esenlial[ este ca toli elevii sd depund un efort propriu in proces.]
^ ata_t"i.uttia
lnv rrr.
Cititut-qr, .rrq-Sg't-il-g.
lepl-e?iqld o activitate necesar[ in insu;irea acestei de-
prinaeiffffi';i;" rr*ii un mijioc,o g-B!3 inspreinvrlareacitirii in gind, ca'.
estelectura cu cel mai marerandarnentltio frec.ventfolosil-r"at'ttJi;'nb,.i..,,-
-ni
t at ea g c o l a rd , c i t;i d u p i te rm i narea gcol i i . {l i ti tul i n gi ncl consti fri i e o necesi ta.Le

,4
rdar. de fiecare moment : de aceea exersarea lui, pe misurd ce elevii a.u realizat in prea_
res- lhbil".ocMse.apare ---r^"*
ci o necesitatd'dti
prim ;il.
mdi-
trol,
;ii#;H**trJffi se lnv offiiE*6-o'ira
i p"*6'"afaT Tie'chirlTtrti";i
ci prirffiie i+gercei:".44'6cifr6i?unrii*#difr"Tn"".a'* *ti" bt"t;iir;.;j;;";;
de cdtre elevi, nu trebuie neglija_tI-'citugi de putin citirea_model q*inv5lItorului,
a st A care va oferi elevlTor un rnodei'de lecturi. Acest tucfif se va facdTfi;a'.a-"if"ii
nute r:alizat primrJ..!onTr.L cutexlirr respectiv
atea i?tiii l". 9i dupr *nt.oi,ii a"=r;e"cr"
al lel u l u i i n c a re a u c i l .i t e l e vi i .
rugit
Procesul insu;irii tehnicii cititului nu se incheie o datl cu invitarea alfabetului
oare "r
sau cu parcurgepea intfe$ului abecedar. De aceea, este'firesc ca gi in clasa
inte a II-a,
uneori, in cazuri mai dificile, chiar ;i in clasa a III-a, sI fie utilizate
m ai unele instru-
mente metodice specifice invi!5rii cititului in clasa.I, ponderea acestora fiind'ins[
d in I
mult mai mic5. Dar din moment ce elefii gi-au insugit in tinii mari tehnic"
in t e a.ccentul se va deplasa, cum vom vedea in lectiile urmitoare, spre invltarea "i*.-itui,
in- "'"
strumentelor muncii cu cartea, a modului de a se orienta intr-un text
esll- citit, de a
recepta mesajul acestuia.
'ler-i
*e a
im- INrReeAnr gr rEME
:aIe
1. Prin ec se caracterlzeazi exersarea eititului rle citre lneepdtori ?
len- 2. ce consccinfe de ordin metoilie au particutarititile eititrlui la lncepitori ?
zer- 3. cum pot fi angajali etevii ln exersarea corecta a eititului tn timput:li)€liilor
de
l ce . e ilir e la cla sa I ?
da-
l ti .
rlui

re: pARTrcur.nnrr.[1r ar,r iurrilinrr

iln- sc*rsulur lN c,LAsAr
rlat
sti
Inv5larea scr!g,3lui-se.realizeazd,
in-strinsl leglturd cq iuvhfarea cititului.
-
sti Iltd -d-qctit,scrisulesteo activilatemni *agie;*i-mai=;til;1ffi+iil"il#ti i#-
ilui IdrI'TdoeiECe incfiiae, iqniiga-rittivifatea int*eG6fiiata:-spg'ciricdtititului,
si un efort
ate 4&*
- s r nt 1",leg-ro9;gql9 3-9i,mnEtb. giiiiqe atetimbiivorbite.o;rit'il^;;"*fii+H
ctr an a l i z a ;1 :l n te z a fo n e ti c S , p recum ;i expri marqa-arti cgl atl a cuvi ntel or
s.a.
in activitatea de realizaTi:-a cititului, cit si in a"te? i sciiiuili.
*n!"pqTune' .atit
scrisul po"atg fi invilat concomitent cu cititul
xt. Y." ;i, in general, in acelaqi
ritm.".ggu:
Sint necesare ins5. unele mlsuri de ordin metodic, nu numai o datd
rrd. cu inva-
i ta larea sistematici a. scrierii in clasa I, ci, in .opiiio, frecventeazd grddi-
ni!a, chiar in institu,fiile pregcolare. In acest "arrt
sens irebuie"u."
rul- asiguratl continiitatea
intre ceea ce se realizeazi la grldinilI apoi in cfasa i.
ri- 9i
in grldinilI au loc forme de activitate specifice, cu rolul de a preglti
ei- .
pentru scriere. Astfel,-copiii pregcolari folosesc instrumente
elevii
;ul de scris ince"6in g.upu
micI, cu care traseazi numeioase contururi. Unele din aceste
contururi sint asema-
ndtoare sau chiar identice cu elementele grafice ale lipeJor.
Astfel, realizarea lor
le- reprezint5 o bunl pregltire a copiilor pentru scrisul
$ropriu-zis, pe care-l vor in-
IE r'5!a in clasa I.
;i- Intrind in clasa I, micii gcolari sint angajali la forme de
activitili specifice
tt' in vederea pregltirii lor pentru scriere.

25
 conlinutul activit5lilor perioada. preabecedard
.in
lele crrora trebuie se re tace esle determinat de cerirr-
iJtJ'"["ii'iouini"-a"^}n""p.r."
propriu-zis.De aceea,in.ace.astr invr!irii scrisului
tueazd copiii urmdresc destincl"."ub".ionae pr.gitrt".r",^"JJ."rgirre pe care le
efec-
arbiculafieimiinii gi a degetei".- *iirui".a]-r"pr"il"'i.r"1"ro.,
'orienLarea a pumnului, a
peurru percepereacu precizie, "-.t"itii pentru rn spatiur grafic si
pentru
care.;i, in ceredin urm5, a" r"ri".a-u i,11,1ri.g". r.p;;;;;;;;ilor de form' si mii_
'#X.*l*"::;ll,:.1,,
etementelorgrafice are literelor
1",,ilFfffiF'#.4uowo;:,,Tr;il';g,r:,f.T'_.;l"f
atttomaLizat5'serealizeaz6,."pri'n "rf
deprinderiiscrisuruieste asigura* ""a.rirri. inferegereapr.occsuruide invita.e *
l;;;;"ugberea iompoirntrror cte
tnzd arecrenrin_
:,'";;t:::J::,i#irt:*ri,xtrur;tii**,ir:'i-t&#ryw,
t':;:;ff ,;,*:H}Hltll
g::{,,";p{1,:1!;!;,rffi'*,-dd.,i.liiiifflf"?"T*:ij,#."0:j::
-;;;::-"'::":r
3sociaticusunetelere.sp-ective,o.""d;Itffi,ffi9""lll.f#*q:::g-
asociatd cu sunetele rgspective,
i^;^ cr *
resn'".tirro precum
$r a.i
lllq;x,,f'#";",Ii;]ir;u:*::;
ca: lnclinarea u""""
constanfti a literelor, uiii-"'
respectarea
^4.14 rrrrPurrc Ieslrecrarea
,**:::.,11^'Tr,.l. unorcerinte
unor cerin!e
ta, : .. ". --' -).'-tbrnit(ttea lor ca uolim,-aittr".iiii*tti,
" "iiffi'{.i
Pariicularitdtile psihologice
ale tnudldri,i-scrisuluila
dere, scrisulse invatE pri""t*-rriitti.'i?'J.".rurea
corectd.tncepdtori.ca orice deprin-
u
li:'l'":ff#tff'u;;;"l'i r" *"'ia;."#'p"urti"ur"rit"rl" "o_pon"nteror
depr_in_
areincepiror'o.
i.iioilgi""
I Pentru persoanelecare au formatS,
t
la realizareascrisului ,u a"ruf.uri'lito_"t,aceastddeprincleretoate acliunile
I care rirrc
semne exterioareale acestui fapt. .rrii,rii"t"u gi viteza in scris fiind
silabe srtnl";"";iiril iot."gi sint scrise fir.
I ' a ridica instrumentutj."::..i. aJp" rriiti".'corr""ot."."u
conlinuturui de idei nu este, p.otru n't"r.1r"i,a gindirii asupra
t
in calearealizdriiunui.scris;;ril,";;";, ""t ,"." "r; ;;;;";;;ea s'isurui, o piedicd
scrisului, de elementelecomponert"-"i. cniar a""i "iir'"ri* p."o"up"t creaspectul
rearizeazj"Deprindereape-care a,cestei de ortrinea i' cire Ie
o stdpine^gte.ii -deprinderi,
oferi porirririr"t.a si aplice requ,re

I
lehnice;igrafiierare scrisurui,ia.a-"
i"'grrai r"-"i"]i"r"#i'r_;, lrxa sarcini
cu privire Ia resDectarea lor'it t""ilr*"". rieca.ui-J"-.rt-g.rric, slreciare
sau elementde regrturi riit.."r""-irhu"t". a fiecrrei lit"r"
are un'caracter constant; forma c;'.;;;il;;l automatizdrii,scris*l
literelor.si ;;;;;;fior in diverse cuvinre
t ;;;i;;r;;:;;""esc
if"fri'l:f lSiil?i"lhii'T1""*,1il'J,""Xiu'ita1ii" drepr
temei
pe'tru
Pentru inceprtori,.rearizareascrisului.nropriu-zis
I intelectual 9i fizic. presupuneun mare efort
I .gcorarii ;i;;-rtrt;evoipi
asupra asocieriifiecdrui s':l-!i arenlia mai intii
sunetcu litera cirespunzdtoire, "orr#oir"r"
a
foneticd u cuuin'teror,sd realizer. ri.""* ra Jurl"urcr exact structLt,q.
f miinii in timp ce scriu, p""t."-u-iu-J lemyt
graflg.,sd-9i coordonezemigcrr'e

lR p'rli ale miinii -

pil;;i;i,
rorma corectd litereror"
observind scolarii mici in timpul scrisului,
se constatd.cd migcirile diferitelor
_ ;;;rr;
schimbddes pozitia{egete,
trupului, ".,t.t*"j bine coordonate.Ei
; braJelor, iar mugchiistnt excesivde in_
eordali,mai rnult decit este " "upuioii'a
a" 1"""" ofor"r, f";;;;.de. La toate acesLea
I se adau'grfaptul cr, in timput"L""*i
Astfel' ei se ,,aiutd'ocu caful, """^a*i'copiii execuia ,..i; clemigcdri ereprisos.
I iu plus, inutire, mdresc consumul
timr", ch]ar "
"" de energie 9r1picioarele.r-oateacestemiscrri
$i i";-;;i"'.e pr"_"t'r oboseala.
t
cate se. [ine seama ln activitatea
ir
"";ct"-""
corpului' a miinii'
'e a caiet'jlui, r, de scriere, cele cu privirc Ia pozitia-corcctd
cu privire Ia modul de realizare l-"'" 1in* ,t,r"J'J"] ,""''ir.iri"u" reguri tehnice,iar cele
, -ooui
ff."airi.f"rrrent glsflg, tr."e*i,iil" re, reguli grafice.
"
26
 Ca o consecinld a tuturor acestor particularit[li, ritmul de scriere este extrem de
lent, iar scrisul nu are un caracter constant. Chiar in condiliile unui asemenea efort
qi al preocupdrii evidente de a respecta regulile de scris, elevii le incalcS. foarte
frecvent; aceeagiliterd ;i chiar acelagi element grafic sint executate deseori diferit.
- Trecerea de la procesul acesta lent gi nesigur, care angajeaz[ un mare efort
din partea qcolarilor, la formarea deprinderii scrisului reprezintl o sarcind de seami
nu numai a clas_eiI, ci a intregului ciclu primar. Avem in vedere faptul cd pini sd
ajungd la a realiza scrisul la nivel de deprindere, pini la automaiizare, eievii au
de parcurs un drum care incepe in clasa I, etapele celelalte intinzindu-se s,i in clasele

"*}l-ff..i;,- huitldrii scrisului.o priml etapi, numit[

# ,U***;ste tipicl
peri6-iidei-'atiebedaiului,
deci c'lasei-I.Aga cum aratd 9i affiffia1i,*in aceastl
etapd, atenlia elevului este indreptati in special asupra realizlrii corecte a eler[en-
te,lor gaafice ale_lilg.pelg:$i a resp_ectdriirggulilor tehnice in tifipff icrisillui. Cu toate
cd, ;i in acE-astd"etapi.cleV"rir{il-izeazd."atif litbre iffi-c'dmbfirhtii db lftere in dife-
rite cuvinte, prioritard. rdmine preocuparea lor pentru scrierea corecti. a elemen-
telor grafice.
DupI pe baza exerciliilor, ;colarii qi-au format un gest grafic care si le
9e,
asigrtre realizarea cu relativd ugurinll a contururiior elementelor grafice, accentul
tt..:9 p9 executarea corecti a literelor. De aici gi denumirea celei de-a doua etape,
&'4ffi;"1:l*il ji,o"itl':,"slTH:i::*"l$:',#s:'T;:;;l:*:::-';
1!

de aplicare a rqgulilor,-elevii manifestind o o&,rec_are-siluianp, in iCri6,'carele per-

rnite^s[-;i deplasezeefortul spre reali?erea integral.a a literelor.
In etapa urmdtoare, atenlia esTe-indrelitdtd asupra imbinlrii literelor in cu-
vinte, precum qi asuprqlelementelorgrEfice& teS-tuiE a lit'ereld. ffi i"6?ea,ffiapa
acedtstaeste denumitd gsgris_ulg.Igg,g!, Acum, pe baza unei oarecareaqtqmatiziri
asciieriiliterelor,eler'iislffindir'ec!iaagezdriicqLeTfc.tfit6ieToiinrina,
a re$€6firii u-nor dimen"sifini, iii'ali;:iri gi distanF iiriiTffinil: S;rir"i rur
"ot""i,
aspeetul sdu-grafic,-tsterealizaf,concomitent,cu preocuparea"pentrucorectitudinea
l"i ;i din punct de vedere ortografic, precum ;i pentru inlelegerea sensului cuvin-
telor. Problemdlt legate de structura fonetici a cuvintelor, pe baza pronunliei
cotecte, precum qi cele privind sensullor sint rezolvate, de obicei, inainte de ince-
perea scrisului, astfel cd aproape intregul eforb al elevilor este indreptat spre rea-
tizaleascrisuluipropriu-zis.Totugi, celefro.uiaSpecte ale scrisului(dqfdxfffioi=lgie:
fic $i cel-bfrogx€[i4]-tfii"-potfi privite gi realizate in mod izo\ai; realizarea-lor
-
se face intr-o strinsl unitate gi printr-o influenlare recipro
Ultimul stadiu in invilarea scrisului il constituie eta 'scrisului Este
actir*ifffiife -,-i si pga"${eJJ,s.:3,.rlg+Uf
r ;i, in general,E[g1tul
r . i--i;* -:1.;- * p-;ry.
de gindire asli,plq_jgllsului c-uvinteloq '- , al
af proB
propozrl i l tor $i al texLel or respecti ve.
I nac eas t d p a i i a a @ tu r6 * te h n [c d ' c e l e careS ereferdl aapl i carea
regrrlilor.fehnice gi graTice-aldscrisuliii sTnt
Szollate fdrd efort*prea:nare,.lf1tgti1e
autorn-qtizdli acliunilor respective. Pb prih piln se*sitriEazf pro'blenreldlfgafe
de exprimaiea torFcH'ts unor idei, de respectareacerinlelor logice 9i stilisticE in
formularea acestor idei, de inlelegerea semnificaliei fiecrrui cuvint.'
Un asemeneanivel in efectuarea scrisului.presupune, in prealabil, o muncl
intensd de cunoagteregi aplicare corecti gi sistematicl a regulilor grafice gi tehnice
de scriere,ceeace constituie un proceg.i449]q!gal,desfdguratce! prr$i.e-pe-.parcursul
primelor trei clase.Forlarea deplasdrii at"ei-!iei,a efortului int6fectuaf spre aspec-
telFt,t+-eenfia,uf"l6 scrisului, inainte ca elevii sd clispundde un oarecarl nivei de
automatizarein aplicarearegulilor de scriereduceinevitabil la deformareascrisului.

27
 *,^ iiXtau scrisului,agacum au {gsJ_p1"q--aqn!atq mai sus,pot corespuncle,
^_!,optlg
rlecare, unei qlase.Etap1,g.],gmentelor gi cea a iiieireiiji'"i"i claselorI
ji-LJi"a; sc*risutuiieglf ep"i1in"'.r.i.il'il]-a,:;";;;;; "aracteristice
scrisurui rapid
'fn-ilasa a"fipa ifr[elie
IV-a.'bunrnuina.gi"in cr.assr.e ciqr'uTuT Fi;;il;;J;-6"'"li
su5 e*e-e6frf,6frtionalr. in.tiecare s,;;J"r.
anliiipal-q erep..gpte- are etapei care
li-b
"iupe_s-int- friliiTn"iil.or.
ce,.pea":rrra;pn;t.i=r;:';ii specifice*€tape
-1rmqzr,.1n
preceM'Caracterul convenlionalal acesteiidentiirli clecurge din diferenlie-
rile ce apar in evorutiaelevilor; unii evorueardi;t-;;;;t* ;i
t"i rapid, allii in ritrn
mai lent' Oricum ins5, procesul_complex al invi{drii r.rir"rui implicl parcurger.ea
ace.stor.etape, chiar dacl ritmul in iare se ajunge in cele din uiml r"
r"ari7ar.*
rapid sste diferit de l3*6lbv:lrrterr. tteasia iir"r""1i"t" a .it-orui
:c1"ist1lF1
l'otugi atit de mare inci 5d' tru poatr-fi luate mdsuri n;;r;"
.or.Jp""ratoare, la nivehrl
fiecdreiclase;'fnfunclie de efapa in ca." se aflS elevii
in invdlarea scrisului,pentr-u
asigurareasuccesuluituturor elevilor.

ixrnpeARr sr rEME

1, Care sint principalele cornponetrte ale deprinderii

serisului ?
2' care sint particularilirlile psiholo.rlice ale lnvifirii scrisuluilde eAtre incepilori ]
Ce conseeinle praetiee ilecurg ilin aeeste partieularilifi
?
3. Care sint elapele lnvilirii scrisutrui ?

,I
PREIENINEA GRE$ELII,OR I}E SCIIIERB LA ELEITII
; DIN CLASA I
I

i
....,ifv5larea corectd.ascrisu]uieste asiguratain mare mXsur'dde calitatea exer-
t

I
T
ciliilor efectuate de fiecare elev in parte.
Etersareacorecld, mod..independenla componentglor
deprinderii scrisrrlui
esteo c6hdilieesenllald -tn
a-r-eu;iteiin aceasrdactiviiiTe. Suicesuli,i;;;;;;;;""."*"ia
I a strisuluidepinde,ca giTn invrlarea cititurui, d;;;ta.e["i[de*n,,nca.jlq;p;;_
dentd a elevilor,iar aceastase_desfd;oarI bu bune r"r'rltni. atunci cind se asigur.h
{ coh;tieintiza.rea
intregului comprex de migcrri, piirr-"xerci1ii, duc la formareir
deprinderii scrisului.
I ,Ac,est
""r",
luiru.poate fi.asigurat'pii"
t1ti1 a9 a.se autocoltrola,*dea-si-aaloreglaulti"itit." a"
io.-"r]"'r" .L"r
""""i'".r-
I r".i"r", in scopul preue-
nirii greselilor.cu alt6 cuvinte, copiii tiebuie in".-"Ji
,l *""."r" ,,instrumehte,, cle
t lucru care sd le permiti sd se autocontrole2ein timpitr
eiersarii actului scrisului-
J
Stabitireasi anliearealigqSq3rsa nqguiito,tennice-ii-;;i;l.r';'.";;';'"ilii::'::
,f*
rJ"r"^Jt;kffi-#l"n!.graf " iecrreiliteie;iaerement"t"",::d:,"#*ffi
ic,a-f #*it;";*:
roia in cuVinteri:prezinrip.iniipggi-i;rol a*;;F_ii;;;;;a invdldrii scrisulu;.
CunoaQtereaacestor reg*gli.4nainte de exelsare_a
scrisuLui. ba-za formf,r,ii
Ia el[v[." g"n.fnatii de a ie airi;;;;;i*i;,";"#;, StLJa.
ei dssv-oftflrii
1 de scriere.ln ultimr instinle, acestor-eg;ninva.tat":"oreJstilt ortorrolaricrivitarea
le folosescelevii in
instr.r-ente pe care
I
I prevenirii"gre;eriloide scriere.
'ederea
F'amiliarizareanre-a!.qbilI
i a elertilor cu acliunea pe care nrmeazr s-o efectneze
se face pii" p1"1"i1-q.eauno.1-modeli ertert-q'qielii.e,"oiior
.i"-"nt" grafice sau titer-e-
Acesteasint infitisate_$i inlegrar,;i descompuse), fie pe tauejtie pe o pi",#
ilustratd, rug"i"azd'copiilor noui r.rrret;i litera corespunzatoare,
"nr" sau prin pre-
28
 zentarea unor modele simple, decupate din material plastic sau executate din sirmd
E.a. Uneori sint prezentate toate aceste modele, cdrora li se adaugl ;i cele reali-
zate de invildtor in caietele elevilor gi de noul tip de caiet care conline modelul
tipirit. Aceste modele, degi valoroase, nll pot constitui decit in micd mlsur5 in-
strumente de autocontrol. E destul s[ ne gindim la faptul cI ele aclioneazd numai
atunci cind se afli nemijlocit in fala elevilor. Pe de altl parte, modelul exterior
nu ofer[ prin el insugi toate elementele teoretice de care au nevoie-elevii pentru a-l
leproduce corect. El nu sugereaz[, bunloar[, sensul migcdrii, al direcliei in care
se realizeazl fiecare contur, precum gi ordinea in care se fac diferitele elemente
grafice. De asemenea, numai acest model indeamnd la o simpll reproducere, care
poate deveni mecanicl, f[rd a angaja ;i o activitate intelectuald. O asemenea
reproducere nu poate asigura o invllare trainicd. Drept consecinli, .cind elevul ,
ilu va mai avea modelul in fa![, va intimpina mari greut6li in realizarea lui.
Ca orice deprindere, scrisul reprezinti un anumit mod de aplicare in practici
a unor cuno;tinle, mai exact spus a unor reguli tehnice ;i grafice. Sursele de cunog-
tinle care urmeazd s[ fie aplicate in practica scrisului sint oferite de modelele sem-
uin : ''
nelor grafice. .r,e.gpg-c-t-ivg_ insolite aL er4li,.9g!!jle.i.nu(Jdtorului.,
--' Pentru a inlelege cit mai-ilar modelul, elevul trebuie sd urmireasc[ demon-
stra{ia" invdldtorului, insotitl de explicaliile coreqpunzftoare, care cons[ituie,
;ie riipf;""piinbip6ffsurs5 de cuno;tinle'cu pii.rir" ta Siti"are" mod"lnlr,i respectiv.
Astfel, in cele din'urmi, invllarea scrierii unei libere noi se realizeazl. prin transpu-
nerea in acliune a cunogtinlelor primite, a regulilor respective de scriere. Aceste
cunogtinfe, sugerate de modelul exterior al literei, devin in cele din urmd un mijloc
de autocontrol. Pe baza lor, modelul exterior duce la formarea unui model mintal
ca r ee5t em ult m a i * " ttn ra b i l 9 i ttri d ffi i l i ? e a j re g i i ti Ior;i nl i psa
nrodelutui exterior-'eleviivor apela la acest modelinlerior.
r /'r- | r*- -:;:*

Crearea rnodelului mintal se poate face prin stabilirea riguroail a regulilor,

grafice de scriere, prin comunicarea;i reproducerealor uerbald, in ultimd instanfi
prin sludiereatemeinici d noii litere.
'
uo_iilitere implic[ precizareapu-naluJu.i^de
Studierea-gr--o,del_ql_q-i. u4_dese*iucepe,
a sensoiiii-irihailileau.b"contiiiili"i'eil-ilerurhr-rn
tur" ," r"iiir"#ffi6it,""tbt"
celdffiffitffi!ruljir3rqq[ryiq-tdg_!e !"rmiilX'ifrieiiia fiterei.Aceastr*ist$irs=Lls;
bnie sI f.ie uerbalffaW.iilififfiiindu-se ;d;iinnilate-a in scrierea literei. Unele litere
se ffiHffif,ilbinguri migcare, flrd ridicarea tocului, altele din mai multe
migcdri, in acest din urmi caz fiind necesari stabilirea, in prealabil, a lcului unde
se intrerupe mi$carea continui pentru a se realiza semnele diacritice.
Stufiueo. -no1ilite_re este, prin urmare. o condifie esenlial5. in pgeeltirea prea-
ilgpil5-f,EeviGr.lientrusqris.in nici un caz riu ir-iiatefi lXiatE-iu
"oE"ifitimpta;ii,
pe seamaelevilor, stabilirea regulilor.grafice care sint extrem de variate de la literi
la liter5. r
Elevii trebuie si-;i dea seama c5. exersareascrisului nu este o simpli repro- ff
ducere a modelului pe care-l au in fa!d, ci o activitate de aplicare a un.or-reguli f
<le scriere. Aceasta inseamnd ci eventualelegregeli se datoresc nerespect[rii regu-
lilor respective, iar indreptarea gregelilor se face prin reactualizarea regulilor in
nrintea copiilor.
Dar acest lucru presupune cunoagtereagi verbalizarea in prealabil a regulilor
grafice de citre elevi. lnvdlitory_l-trgb.yiep{.qe--c--o.$viegi
cleleviiau_itlgles.regulile
s[ le solicite sd lli repiid.ucd,a*erDal,:inainteca ei .i 19.3[attb."fip+-"1+*"-9t-"
-ca,re-de."scribre.EleviiVdi-reaiiz.a'pii-orexemplarcunoffi
-gratiffL
4 + *4- "' _,.'
-

iuvitftorul s-a convins cd ei ;tiu si verbalizeze regulile grafice de scriere.

 Practica Urotnl:..9":g11treaz1.
vederea realiz5rii u1l'..:ltyr ci,.pentru coordonarearni;cdrilor
grafic, rirt uiil"";;";;tti"'cle miinii in
contur mai intii cu de-qetulin ier, realizare a acestui
cu ocrrii ae;";i;;^;'il;higi, pe banc6,
apoi cu
3i:f':i;;;i;'ffi:-tJ,'"T.'0" "'i' p" r,i.ti"netiniatd,
Jaal-"nriunidirerite,
mairnari
Prima incercarea rearizrrii moderurui
pentru toli elevii. o-"^u:-:"u e nu.jnseamnr neap{r.at
bine ." ffia ,eaurarea-a-aou!]i.", o reugitr deplini
literi sr se efectueze. un prim exemplarecu noua
"ont.oi,'p"ntru a se t"a* in ce mdsurd elevii au
reugit sd aplice corect.reguril"g."ri""''de
mare de elevi au comis ibate.ia" s.rier" a noiiiit"r;. Daci un numrr
i" ui""t" norme, ri.,i-o.".rure rnai
t"t i.,soiit" explicalii s*pli_
ili;l?i:.fliJlll;iJ"fflt'"?i?. a" a.-t"'i."iiii"coresp
unzdto
areire
Dupi aceastd primi_ verificare,
elevii vor fi solicitali sr mai
dour-trei ori noua literi, ;i;;;r;;;:;; execute incr de
u' nou controi. Numai dupi
ce exist'
|iHlliiT: ;i ffif::l';".1;1" J;;;" continua
.".,,n..o executdrii
riterei.
Fiecare incercarenoui cle a realiza
fondul unei activitdti intereci"rr., "'"i? un model ar riterei este bine sd.se faci pe
pe baza celui interior, care constituie pe baza *oa.rurui exterior, cit
principalul l"rt."-"J mai ares
vdrat durabil, 9i nu prin de autocontrolcu ade_
miinii pentru scriereaunei.simpl;;;;";;;" a unor migciri. coordonareamiscrrilor
litere ." in""^prio intermediurmoderurui
-i;;;p;i!i;;"::':;::,F;:,:'*iL,*
Posibilitatea de interior.
Tr'"rl;;i
se realizeazd ffi;ii,,,"Ti,,lilffi':,t':,*,,
mai reDede,cu atit,;p;;;$;; posibilitatea ,tm
gelilor.Elevii
mici observi J"ioi..tu.e timpurie a gre_
a"rtuii"lreutate propriile ror gregeli.
nu le sesizeazd ",,i""
sau,chiar dacd uneori nici
r"o"ro,nu potitaui in ce constau
eventuat,cu a.iutorurintrebrriror"""rJ
pur" J. rri"eiei"r.-fi"ptui, p" ere,decit,
acumulate'copiii reusesc^ sa aescoper"liogu.i'-d;;",il",";unginabaza experientei
si. facd acesl
:.=.ot j *j**l *r 3i: :Ji:':'rc6
;?:ij?:":::irii',i,",nffi:*;'
muhti desesizqre
a ore;elilorconstituigo plgmisn_ .srdbi,ea,i,-,
i-port"rti-;:Tt:":|,?#r",j"r,l,,,olt;
a indrept6rii lor' D"e aceea,
in orice activita.te de- scriere este
necesar sa se urmd-
f:.,T"Tg-ri--{gzvortarea la copii--a
l:,"ttu ciiiir}italtt=ir.-n"r, ouro*ntrola, de a
cu ugurinld ;i cit mai repeclegregelile. sesiza
ln reatiraie, ;fit;;, corecr trebuie
lini seama qi de concordanyaiLnire ritmul scrisului s[ se
;i poriiitiiotea d.esesizarea gre-
;elilor de crtre fiecareelev. Frrd a sacrificaprecizia
formei gi regularitateascrisului
in favoareavitezei,nu se poaterenunla
nici la ideeacd ritmul de invdlare
poate gi trebuie sr fie mai accelerat. a scrisului
Tocmai de aceeaformarea dezvortarea
;i l;t
de a_eiuuro..gi;-;ropriaror activitare
d
::"::",1":":::T:,tji=0"
e scrierereprezint i o ci,.:.,i,l".ontrora,
ondi!i e import antr ir t i i" *l :;;.;'
"" ;ij ;;, ;"J "r:ll"JJ,T
"
INTREBARI $I TET,IE

1' C*rn explicali neeesitatea eunoa;tcrii

te e5tre elevi a requliror grafice rle scriere
lnainte de exersarea serisului ?
2' T)e cr'ese spune ed' modelur interior
reprezinli un mijloc de autoeontrol ?
3' Explicali legdtura.intre moilerur exterior;i morlerur interior rn rnr.ilarea
a scrisului. j corecti
4' De ce este neeesard o concortlan!' rntre rilrnul serisului ;i posibilitifile rle scsizare
a gregelilor ?

30
 frnc.lruna cirmn gr scRrEnE;
DTNTRE
FELURTLn EXERCITTT0R DE SCnTERE

. -. O*trisIluri specific6 a metodei fonetice, analitico-sintetice, o constrtuie core-

lalia dintre ;iTi?e*si-ff"rig$f.taptut cr in invilur"u
fluenlare recip?iitf.'"tii perioada in care se parcurge"."rior-a.pirria";i'tffi#"r.dr"
abecedarul,elevii desfdgoarl
numeroa.seactivitdli care reflecti gi consolideazl.aceast5 legltur[ gi inftuenlare
reciprocl.Astfel, atit,citirea,eit;i scrierg4-cgrect6rsint influeilate infoarte.mare
mdsurr de etrercifiile de analizr 9i sinte*zdfoneticd, de e;primai""
vinieIor, teo;futi#;-*##ffid''l'iii'.orr,r,te de autoccjfi
""," " ffi lh?#t,ff*;n
".-Lir-uruLu'1*--
|n.'9**riiit1.-.d.e eleviifac in dcera$i.ti"Tp"J_.BT9g4t_r"rg_pj*U$e"riara:'o;i;"
-citire,
text tipdrit sau sciir&srainr;-eete -transcililsau
'nirn'eaz"d--se-"Iit!
copiat, mai intii
se.citegte.P"_*-"alt-5pe-{t.g.rlexlgle scrisede mind sint gi ele citite, consti-
,i bun prilej de exersarea ciLirului itr rgu{fii specifice. Exista, """. "u ;;;;;_
llj:
t^"11.^"11.::,l"llt:.l -ae^';iii*ie
aetivir6lilb "i"a",,l""ipr"..
fr sc.l6ie,carese influenleaz[
Aceastd relalie apare qi in procesul de.formare a cimpului de citire al
eleiilorl.
exeyi,{i de scriere a ritereror m_ind,.a c*"y-+}[,e]9r",ai..a
propoziliilor
_ f,liry,"tg
se realizeazd' pe baza citirii preallbile, dupl$eexercitii foffii?,-iaecvate ae anatize
9r srnteza' precum $l P! nazh"Tilt,elegeriisensu!.uicuvintelor, al propoziliilor sau al
in*fQrql,*gi.I-q-?-"tul scrisurui esre scufii de'aten1i" tr"r"L
1.^Tl"llr,l.ltectiv.
oa:t
.t-ItlqlegenrsenEqlui.celor scriSe,'acestlficiu fiind cunosduttiiiainte."" Efo't'l
aI elevilor este indreptat astfel spre .realizareagraficd gi ortografice
a
SJfr:ti"t
Prim ele._jnc_ercdride .{-ac de ob i cqfd . Aceastl
activitat-e e ilen"umitl in '-s-crte1e.Se
mod_fiufeIr;; scrierea dunl
upa
mg$l"-e"
modele gq.gngl
de ti cunosc-ffi8-Filb*Tenumirf,**&f?Fa'ffiriii.
_activitate m-taX;f'*&-
scnertr'elevii au-dere.zolvatulgfe lal.9-rnt..in
pJu$-{g!effis*ry;"rnodele minx. de
Ei.vor trebui sE.realizezemrfiii ioi;apo;de;iiintre literele de tipar cele
;l min6", sr-$i cdncentrezeatenlia"asupla elementelorgrafice -"r" si ..de
-iia"ir"i'ritJ,i,
fi
asupra elementeldr de legdturl a acestora in cuvinte. loate aceste
mentare apar in condiliile in care elevii nu mai au in fald moaelJe-;;;il;;;;
sarcini supli-
la

,,de min6",
Recunoagterea 9i reproducereapropriu-zisaa fieclrui elementlrafic qi reali-
zarea legiturii acestorain cuvinte priq iopigre (dupi un text de min?)
t r"",i.ir""ra
in mod evident scrisul, deoareceeieiii au mod'elejerespective in fa!d, p"
i1 i'
EEiprI o oa.re-c31e
influenld negatil,I "rr"
scrisului,
{ i^lj^l:":1t preocupali
]: lp.r."duc. !i
prea mult'de modelul 'din fafr, asupra-cdruia "ropr"
igi vor fixa
1l,l_1lll"lloarte lrecvent,
pnvlrea
3 elevii vor intrerupe ,,firul" continuu al scrisului, ba chial
vor.fi tentali sd schimbegi sensulfiresc a[migcdrii, al direcliei de
scris,i"r;"ii;t
t oPff *g-gggni c,,,, des.el1igd-'--litggle.
-uoprerea ca exerciliu.-descriere poate.avea influenle negative iq.formarea
cimpului de citir-e-.al-elevilor.Consideiind cI procesul r.i.Ltii unui
text de-'miril
implicd in prealabli $i-'aCtutcitirii, citirea cuvintelor r" va tu"e-lit"rtrt";.-i";;:
cesul scrierii, in cazul de fa!d, unitatea opticl de citire este litera,
elevul citind
fiecareliterl pe care o scrie qi pe cafe o are drept model, in textul
dupl care copiaz/a,
' DacI urmirim elevii in timp ce copiazd propozilii scrise cu litere de
min6,
dupl ce acesteaau fost citite gi analizate in prealabil, se poate constata
cd, in timpul
scrierii,media folosirii textului pentru copiere (numdrul mediu al fixdrilor
vizuale
pe text) este mai mare chiar decit nurndrul literelor care compun
textul respectir,:.

31
 Aceasta se explicd prin faptul ci elevii, avind moclele gata realizate dupd
care scriu, sint tentali s6-gi fixeze privirea asupra fiecdrei litere in parte sau chiar
asupra unor elemente grafice ale literelor. Pentru ei e mai simplu sI recurgd
-numai
la modelul exterior decit sd facd apel la cel mintal.
DupI cum se vede, copierea (dupI modele de mind) are o influentd negativi
atll,Pll formirii.cimpului vizual de citire, deci asupra cititului. in general. Aceasth
activitate favorizeazl insi, cu unele rezerve, sgriiul coqecJ-,Avind modelele dupl
care. scriu in fa!a'"IOr; elevii le vor putea reproduce cu mai multd u;urin!6, decit
in situalia in care scriu dupl text de tipar.
Analizind activitatea deitransffiere (cle scriere dupi modele de tipar), vom
constata c5. ea fivorizeazd' prbcesul form[rii.cimpului de citire. Considerind cI fie-
care cuvint care urmeA-ZdsI fie scris este iir prealabil citit
;i analizaf Jir p"""t
de vedere fonebic, elevul va insoli activitatef de scriere cu rostirea articulatl a
cuvintului, concentrindu-;i atenlia,asupra reprezentlrii clare a literelor respective,
Pfeclm gi asupra elementelor grafice de legStur[ a acestora. De data aceasLa,
elevul ny m.ai este tentat si-gi fixeze privilei pe fiecare literd a tipdril,
pe care-l transcrie in caietul siu (cu modeJe de mina). Numlrul ",,.rintr,loi mediu al fixlrilor
pe text in acest caz este mult mai mic, uneori chiar mai mic decit numlrul silabelor.
Fixirile pe textul dupd care se transcrie se fac pe silabe sau chiar pe cuvinte.
Prin urmare, se^poate spune c5. t-ranscrierea favorizeazd formarea cimnului
d e c i b i re d e o s i l a b d . In ceea ce pri ve;tmi sul . cal i t?ri caacestui a nu mai ' es Le,
totTriauna, la nivelul.celui realizit dupr modele de mind, p.i;;"pl;;;. ap"r" i"t"ir
"ijl:T"it qgfjti".!i i+ -ss.eacp-p-1iy..gete
scrisul,;i anumeryq,Si*Sg i;;-N";;l;h
mo'"tl6lelein fa!d, elevii nu-gi vor mai consuma timpul rnrreruperr penrru
urmdrirea modelelor, iar scrierea se va desfd.gurain ritm"obffit* -
ceva mai accelerat.
Analiza. cor-elaliei dintre citire gi scriere, fdcutl in perspectiva form[iii cirn-
_
pului de citire de o silabd, contureaz5.unele concluzii piactice pentru activitatea
la clas5'
Astfel, pentru formarea cimpului de citire al elevilor in perioada in care se
parq,grg-eabecedarul este necesarl acordarea unei atentii deojebite activitdtii de
scriere a elevilor. Dupi cum s-a vdzut, scrisul influcnleazi pozitiv sau negabiv for
marea cimpului de citire, in funclie cle felul cum estiorientat. aceei
tatea de Sdiiere r'a trelui sI fie pregititl gi indrumatd in a;a fel ^D" "ctiy!-f
incit ea s[ con'Gi-l
b u i e g i l a fo rma re a c i m p u l ui ae i i ti pe al cl evi l or. P e de?l td' farte, trebui e ur;6ri t; :
;i fo rma re a u n u i s c ri s c o rect di n puncb de vedere grati c. i n acest scop este r" " o* " n -
dabil ca, in funclie de obiectivele ce stau in fa!a, in diferite perioade, elevii sI fie;
indrumali cu mult discerndmint s[ efectucze exercifii de sciiere dupl cele dou[i
categorii de texte, de minl ;i de tipar, adici si realizeze copieri sau transcrieri;
De asemenea, sint necesare ,lllgi multe exerciti$fte citire clupi. texte scrise de
min{. Pentru aceaBth,-in afara text6lor sdri3e-tu litbre de mini-"&in abecedar, care
sint puline gi de dimensiuni reduse, se poal.e cere elevilor sd citeascl texte scrise
de ei. Pentru a li se oferi modele corecte cle citire dupd texte scrise de minl este
necesar ca acestea sd fie corectat.e in prealabil. Deprinderea de a citi texte scrisc
dc mini influenlea-zd pozitiv gi citifea textului cle_tip"..
Ut-t,p de,exerciliu cu u-a-nivel {g Hificultate mai ridicat este scrierea dupd
.,.'.:.
#.qtg:"e'ln cazul acestor exercifii, elevii nu mai au in fat[ nici un fel de model care
'-sd Ii: iufluen\eze intr-un fel scrisul. Condilia principall a. reusitei in efectuarea
s c ri s u l u i d u p d d i c L a re e s l e , i n pri mul ri nd, reprezeni area cl tre el evi a
" o."
c [rv i n te l o r, p ro p o z i fi i l o r g i i n speci al a structuri i foneti ce a .t4"rui
fi ccl d" cuvi nt. A cest
lucru se tealizeazi, prin exercilii speciale cle analizd ;i sintezi fd-dute inaintea ince-
perii scrisului. Exerciliile amintite asiguri congtientizarea activitllii pc caie o vor

JZ
 t
-I
f

efecl.ira elevii, cr.rnsii{-rlincl gi un rnijloc de autoct.rnt,rol"E1e pei'mit ca, impreunl I

articulatI ;1 cuvintelor, .:arc se face conccmitent cu scrisul, acbivitatea

t
I
resnectiyd s"i cleyini E aulotlidurc. Eievii ili vcr ,,dicta" singtiri cuvinlele
"iii.nrtlo.n
le .sc1iu, lrroirun!.irxh:.le' ri'strl1.:ilt, pe _silabe, plclungind fiecare snnet'
pe ca1't

Irrimeir: excicifii rle clicl.ai'epol. incepc cu sclierea iitereior inv5late, apoi ii

unor cuvinte izoiiLte, ur-.rilct ca, pe ni,irsnli ce eievii ci;tigi experien!i, s[ s.eefet-
t Lr ez e1i
- -..*
dic i i l i
i
p l o p o z i ti i , d e .s c rrrtc trcxl .e,stabi l i nC totocl :ttI ;i regul i l e < 1e
11e
agezal'c il! f) :tg l 1 1 .' .
O ait['cJndi{ie a asigrrr-lrii srrccc,suiuiin scrierea dup:lt dictare o constitltic
r eac LLlat r i z a rr:l u glL ri i l o r.fl e s c ri c re . i n s peci al a cekrr tehni ce. Il e asemenea,e necesar
,A fi",.."*intiitl-cgrriile gralice clc scr-idrea uiiol'liiele-Jair a uncL elemente cle hgri-
t ur l c ar e p re z i n ti ttri fi c u l ti l i ma i m a r i '
Transflnerea graficii a nnor crivinl.e sa,i propozilii presupuue mai intii n
p.r-
r epr t z ent ai .e c o re c ti a a c e s to ra p e p l an mi ntal , pc i :aza pronunl i ei corecte ;i a
c epelii auu i i i i e .
asi guri efi ci enta exerci l i i l or de scri cre'
, : ' - ' - C) c er i l !5 i m p c rta n tS , a c i re i re s pectare
propol'!ii bine tleterrninate' Fiecare
'lo eorrstitriie' drt:ireyl^ a.dicI folosireu lor in
a; nt iir uiit c" rl i .c s ti c i q i i c x p u s c i ;i a l c val oarea sa. E l e vor fi uti l i zate deci i n motl
urro*ri.', !ilinrl ,gg.ama de contribulia lor specificS la formarea deprinderilor de
s c lier e c orc c l i .
Drrzarea exercifiiior cle scriere esl"estrins legati de e;alonareclor, adicl tle re-
partizarea ia a6lmite intervale de timp in a9a fel incib prin iltregul sisLem de exer-
qi o frec-
iigii *l se realizeze sarcilulc prolluse. E;a1r.rrl:rlcatrebr-rlesi aibi in vedele
venli ritmicit in excrcilii a litelelor" invii!atc. Pentru a fi consoiidatetemeinic'
fi
literele ipvdlate se introiluc peric,tlic in exercilii de t.ipuri iliferite, inainte de a
:rcele litere cu o frecvcn!5 rnai sclzutl in scriere), pentru a se
*itate (ip s;iecial
preverii uitarea lor. \ '

ls'lnes'\tri SI Titt{E

1 . { n d ir :r !i citcva e le m sn te { ' a r e 55 ilustrrze lertiilrtra diulrc activilatea tle lnvi{are

a r citir ii g i a scr ie r ii'
2. (are sitat cele rrai irnporlilnto {ipttt'i tl e rrerti {i i fol osi l e !a scri cre i n cl asa I ?
li. !u *lle a lti c:e r iltle lc p r in e ip a lc de earu lrchuie sir se {itui seamn ponlru reulita orerel'
liikr r d e 6 r r !tr e .

AC'f I.IITT'ITIL*: iN T1{}![I'I-H'TAII[i LIL Lil{:!'I!LN

T}U CTTTRT,ST S{;NI[NI'

v ir s t a d e 6 a n i a n e c e s i t a l , r e d u c e r e a d L r r a t e i . l i {n u t u i
$ co lar iz ar ea c opiiior c t r ela
afectat lieclrei iecgii, cte la 5() la 40 de rninute, in vedcrea prevqnirii aparilie-i obo-
."iii. i" scop, la lec{iilc din clasa I sint in'r"r'oduse activit[li in comp!91"t^"'
"."lali activitilile in
care au ur1 calacter cle rela,rarc, de tlestindero. Ccle rnai multe din
jocuri
;;pil; lrot tua forua truor
De; i a u a s p e c t d e i o c , acesl e forme cl e acti vi taLe_pot.cortsl i Lui .r-rn
miiloc .eficient d9 inr-6iare,
" ru i fe
al'ind ' d i n
uu de6sebit rol formativ ;i educativ' procestle
i"ll-f--iii"f; declin;zrte he ioc, in special cele aie gindirii, au darul de a-i conduce

3 - Metodica preclarii limbii ronrane cl. I-IV 33

\
 pe elevi la ,,/aflarea"sau ,,descoperirea"unor adevlruri noi pentru ei, ctt o oarecare
ugurin!i, angajindu-i in eforturi de gindire qi oferindu-le eviclente satisfaclii.
.locul didactic poate fi utilizat ca o tehnicl atractir'd de explorare a realiiifii, pe
o cale mult mai accesibill.
ta clasa I, jocul did.actic pqate da un randamenb sporit fali ele alte rnodali-
tnli de lucru folosite in activitatea de invitare, deoarece el face palte din preocu-
pdrile. zilnice preferate ale copiilor. Prin prezenla iuturor baracLeristicilor situaliei'
de joc-(trebuihfa de pt!iliiiman![, risc, incertitudine), jocul didaetic soliciti o anga-
jare deplind a capacit[lilor intelectuaie ale elevilor. Aceasta mai a]es dach se are
in vedere ci intre joc qi situalia reald - cea urmirritii de invirlare - existS intot-
deauna o asemdnare formall, o analogie.
Valoarea principald a jocului rezidd in fapttrl cI face elevii participanti ne-
mijlocit, direct interesali la propria lor formare. Jocul reprezintf, o modalitate de
asigurare a continuitdlii intre grldinild qi ;coald, de u;urare a procesului adaplSrii
cofiilor la specificul muncii gc,olare,de inv5lare. Degi au caracter relaxant, de
destindere, activit5lile in completare nu pot fi organizate gi desf5;urate la voia
intimpl5rii. Reugita lor depinde de buna rezolvare a problemelor legate de confi-
nutul gi metodologia lor.
In ceea ce privegte conlinutul activitllilor in completare, precum ;i formele
lor de organizar'6,trebuie spus ci, fdcind parte integranti din lecfie, esLe necesar
si li se asigure un conlinut gi forme care s[ permit[ integrarea lor organiei in acti-
vitatea dominanti a fiecirei leclii. Scopul activit5lilor in completare este de a
t ' r ga m o me n te d e d e s ti n d e rc , d e re l axare, de odi hnI i nsl pe Iondu] acti vi l .[[i i care
dom ini l a fi e c a re l e c l i e , i n fu n c J i e rl e subi ectul ei . N umai astl el se va asi gttra ca-
racterul unitar gi continuitatea in fiecare leclie, evittnd ca activitilile in comple-
lare s5-i supraincarce pe micii qcolari cu lucriri f5.rd valoare didactico-eclucativ6
sau sb duch la irosirea timpului, crt urtnlri la fel de negative.
trxisti numeroase posibilitili pentru satisfacerea acestei cerinle. A5a curn
s-a subliniat. corectiludinea cititului ;i a scrisului depinde in bund mlsur[ de ni-
velul Ia care se tealizeazd p1o]1!.Lntiaiiar aceasta depinde de calitatea alrzului fone-
rnatic. Tocmii in scoqrul <tezvoltf ii auzului fonemaLic, in lecliile respecbivepjt i!.=
ir r Lr odu s e ,p ri n tre c e l c l a l te fo rme de acti ri l aLe. ;i j ocrrri t.l i dacti ceru i rn ccnf;nut
: r dec v a t, Ie g a t d e s a rc i n a d o m i n a n td a unor aserneneal ecfi i . A stfel ,' j ocuri cum si nt,:
..Spu-nemai departe", ,,Jocul silabelor", ,,Cory.Plglelzi cuvintul'i" ,,U4tl9 se geseqte
suq_etul"l etc. ccntribuie la dezvoltafda auzul-ui fonematic, la exersarca pronun!5rii
coiecte a unor sunete, atit in mod izolat, cit $i in cuvirte. llot sub form5 de joc
1.rotfi olganizate gi exercilii de roslire prelungiti a unor sttnete (u, e,,u, s, z, r)' BunS-
lare, pentru u este bine cunoscut jocul ,,Dg-q trenul". AIte aserneneajocuni pct fi
j ,,'Ubinele", ,,Cine face agt^?", ,,Scara" q.a.3. Acestea clin urmi oler5 posibilitd!i
cle exersare a pronunlieinnbr consoanelabiodentale (f, u), velare (c, g), a siflantelcr
t (.s,z), a guielitoarelor (f,.7), a-vibranlei (r7. a drltongilor (ai, uLI, eLI, ect,ic). -Ase-
I
{ rnenea activitili or"ganizate sub lorrnl de joc au conlinut care poate fi intep;rat
organic in unitatea lecliilor respective, ficind corp comun cu acestea..
,i
"s: Unele jocuri le ol.eri elevilor prilejul de a opera cu elemente de vocabular in
situalii gramaticale, eu mult ilainie de a studia gramatica. BunSoar.I, prin jocuri
didactice, elevii i;i pot consolida deprinderea de a folosi corect subslantivele in
cazurile nominativ (articulate), genitiv, dativ 9i acuzativ (,,Baba-Oar:ba",,,Un t[-
cirine qi-un cirbune", ,,Ce-mi dai ?" ;.a.), de a face acordul adjectivului cu substan-

I \rezi M . Taiban s : 1. , Jocurt diitttttice penlru grdditite de copii, Bueure"cli, E.L).P., 19?6t
p . 2 5, 1 11- 115.
l; e Vezi B uda Aur elia
Bscurepti, E.n.P., 7972, p. 28. 46.
qa., Jocuri ,lidaclice Si exercilii d.istractiue. Culegere pentru cl. I"

34

t
I
 tivul (,,Fata mogului gi a babei'l, ,,Cutiufa cu surprize"), de a folosi corect unele
timpuri ale verbului (,,Roata vremii", ,,Cind faci - ai fdcut, vei faee - a;a ?")
sau pronumele personal ;i cel demcnstrativ (,,Ceqtii despre mine ?'0,,,Ceeste acesta ?"
l a ce as t aJ g. a. ) 1.
0 altl problemd cale trebuie rezolvatl corespunzltor este.-plasarea*AqiiYi!fl:-
tilor iu completare in structura fiecirei lectii. Se considerd foarte fre-Cvent cI_ lg-gp-l
--'-'"'"
foft"l'tn"iiitiini*" p";1" a lecfiei-sau-in ultimele T0 minute ale'acesteia.
' 'Exist6
situalii iind aceste activitif.i i;i pot avea locul in cadrul orei de curs
mai ales cind ele au rol de a consolida, de a fixa gi sistematiza unele lucruri invd-
gate in timpul lecliei sau dupl un pir de leclii. Se inlelege cd qi in asemeneasitualii
este reeomandabil ca activitllile respective s[ se integreze in continutul unitar
al lectiei.
Sint insl ;i imprejurlri cind elevii dau semne de oboseali inainte de a se
epuiza cele 30-35 de minute programate pentru activitatea propriu-zisi de inv5-
!are. Este foarte posibil ca unele sarcini didactice stabilite in cadrul unei leclii
i[-gi ger"uscS cea inai bunl rezolvare focmai prin j6duii didactice. NIai mult chiar,
poJ"C"g$:"A^j$#,a!ii iD care i+troducerea elevilor in conlinutul noii teme ce corrsti-
Lrji-esubiectul leciiei sd se facd in modul cel mai elicient printr-un "coriipTeTf;i'€r
ioc didactic.
'iocul
ln asemenea imprejurdsi, cel rnai pot-i'ivit al ,,activil?lilor in
il constituie chiar prima par-te a lecliei.
Un aspect aparte al conlinutului gi formelor activit5lilor in completare il
constituie posibilitatea introducerii lor in leclii, de la caz la caz, nu. iq!1o singurd
etap[, ci in 2--3 r€pnzq, Asemenea situalii pot apdrea fie in funclie--d6lsTHT66"
in care se afl5 elevii, fie in funclie de mdsura in care prin joc se pot rezolva sarcini
didactice cu mai'multl eficienfi, in diferite momente ale lecliei.
Recomandlrile prograrnerlor;colare, precum ;i cele ale altor documente care
orienteazl activitatea didacticd in ciclul piimar, dupi care 10-l5.minute din orele
de curs .vor fi afectate activitifilor in completare, trebuie interpretate in mod
creator, atit in ceea ce privegte conlinutul qi formele de organizare, cit qi locul
lor in momentele cele mai potrivite ale orelor de curs.

lNrRnenlRI gI TEIIE

1 Caro slnt prineipalele fnnefii ale aetivilililor ln completarc ?

, Dali exernple ile Joeuri didaetiee earc pot fi utilizate la lecliile dqtcitire 9i scriere.
3. Care strnt prineipalele problerne metoilice cu privire Ia activititile ln eompletare ?

CITIREA _ ACTIVITATE FUNDAIII'NTALI

. IN cArlRUL pRocEsuLUI DIDACTTClu crcr,ur, PnrMAn

Familiarizarea elevilor cu cititul presupune in primul rincl insu;irea tehnicii

cititului, iar apoi invilarea instrumentelor muncii cu catLea, a tehnicilor de folo-
sire a cIrlii, ca mijloc de autoinstruire. Prima etapi in invllarea citirii, aceea a
alfabetizlrii propriu-zise, se parcurge in linii mari in clasa I. Misura in care elevii

l V ezi Biidici Tat iar a p e n t r u d e z a o l l a r euao r b i r i i , B u c u r e g l i , , E . D . P . ,

g. a. J ac ur i r lit laelic e
il974, p. 39.

35
 .Smulcitiriipoatetihotiritoareirrpal:cr;'Igeieacuranclament
si-au iRsugit rnecanu de fapt, spre realTzarea scopuluifinal
.r*" dil;;;;;, .;;" t'tectnat
snorit a cerei n'p""t*tt lui exierioare' act*l cititut'i
""yguce,
La
citirii. f affn'-."'r*cl*ce
ir;td;il;i,::',-*?fu
ai i*r,dlirii
.xlTJ'J'll"1i'l':
iitfi#3t^' *:1::::fi
elevilor, care se l'PIcf a
irLIL !'t.']'.'.'^:":.:
tt ;t o
^""^'t-i^,1 citite'
sernnifltnli"i *"tuietror "
efortul de inlelegere-a la sf irgit'l ciasei r'
n'r se i,r"n"t" i*teg,ral .piux
Tehnica citittrlui proprirr-zis continur ;i in clasa
procesulc1econsolid';.:';f;;;r;T;;.J:^;';;n't.g*$ tuiiritui a eievilor
rie alfabetiza'e llrotl'iu-zis[
du"a pro""i.,i
'up"i"-rn-r" t"rr"l;i'.i"*i*"r., .t *oifice'acii'itrlii 1a clasa I'
a If_a. In acest ,""p,-"irii,
este incheiat, .* *if ?"""ti.tu cetrcrie pronuntie'
de exprimar*
Astfel, ererciliile d;'*i;i;"gi-rint.ra inclispensabilc'in
iustr.,"te;;;';;'-;t"tontlot 'r'e-
articulatl r[mi* i,r-"nl'lin.rnrie f". te*t*tot in care apar cttvinte
derea prevenirii gre;l;i'#,^;:t; iil: ""^r"'-iil.li
j::*J:f ,".:I-ru:*ll;,'it?ii*u1itu1li1""
rnaip*!in"o,"."ot"i.9l*:'*::,-'"T
.i'i;'::'fiil'iffTrsfi i:Iill'ii*,;{il.l'li:'
*.;lT",l
r:i"tm 1
"'li.;T:;: cartea ;i carc orienteaza
etevito, cu tet nicite rnuncii-ctt
carevizeazhto*iliurii*r"a

"t:."ttt"'"llii,lJllrcin*ecitirii,caob,^.lloo.""fli.t.13.;'J'#Hii':
ii:#1"15'"
ia) insueirearlgcrtre etre'i
a Inesa-
mar, ar putea fi gJ;;;'i;;;;-e.!"?t"i;J"Lle fcrrnati*e*ucatitre'
, iril'i unui text, * multiple cu capaciLatea tre a
"i"*"""i-itti'"'icognltlve'
tultural_arristice,
":"j"rii",
,r|1lii"- 'ry"r, t""Jri".ir"r.u-1-9.xitp.
"i".1^!ini .i'1ii#JitU*it;'l; tuuiiiji cti iartea'
AcesLe
se orienta iq .1"1rJ'"i;i, altfel i";;p;;;ilik' Tieaiizareatt*uia in cletrimentul
doud obiecTi.'"*uiA'it'ili Jii'ii 'i*t asupra
ar o.r"a'au"J""-i',t-tulaat*ltoare
elevitror'
sau. prin celuilalt
neglijarea'
in mlsuta uecesara'
fChiaratuncicindeleviileugescsl-giirxugea-:c-i^mecanismulci.l.itrrlui,acesba lu-
n*foinrti,rir" Juiti;i;; sb6pines.c rn
:nu devine .,r, posibititatea de a realiza ;r
-i;fi"'i"
istrumentel" ,.,,o#-"i-*ri*n, O*oaoi-i].p"""4- elreltual
tlxt citii, ilt;;"'d- *"*ti""tttl esenliai'
,; rnod irl..ependep,
l"-iir"'"r-i"prir.cipat", liliagint* *nitar[ * textirl*i res-
formutarea i'd;"-.;;f
i prin "r",ii"f
Pectiv.
epr' i nreprauxiliat'e:
C o rrti n u tu l e s e n l i a l a l trn ui te> i tpoatefi asi mi l atcl eci treel evi fimiiioice
t-'."-311"";;;;;;"^t^":*:t-
ducerea lui de cetre invep'o'.,
benzi
Jiscuri, cre^*,e";t"r;", l$:.r*
*:lllitiiT;;trJ#jl1,;;ifT:"i-'i.,t"1,1
pentru inlelegereamisaJt'::l'x"i-;:::j::'
.ii.i!"t" prin excrsarea
,,,,".-'':-^rizeazh
;#i;';"i;;i in',,tiJ*iiedac+.aicas^ti-:*:f--'$"'lXt,1i",'il'11-ft;-;'f,,'*iiia'iz
tu"*.t"
elevi a unor c,ompo"":l: re*'esc s[
al-.ett* "rt: situalil, chiar daci elevii
'ru;gt':'J",S:l*:lJlll!:;J1ffi
HH:H..';1:lJ;il-?;i".
caoic. ca urrnare, ei se despri"{
"1"*
*i qr_9"t"tJ aL t"r** textulni $i ur'rsiut stimulali
pers':nale cu ptivire la
s[ analizeze. s[ interp reteze'
'a ""p'iitJ;p;i'ilpresii
* particularia erevnor" De
lt"*:ltJ::i:: se ri-sfring,.ii':?-t:'i:l:*:::ralacunese rnanifestipriu acgea
$r *-""lfesharea acestor
fapt, forma ""u *uT'!ru"i a" Ail;;t sl.asculteo crealieliterara'
cL unii elevi fac Olig|,,u'rl"I*ri--pur,rc.i"ta' plrin!i' fie inter-
rif a" t;^t;;i-19at5r saud"
sriinfificl sau de 'a ebc'
'rin
"iH';;i;;, radioutui'
rnediuldiscului,"i';t;;;l*';ngn"ti"t' "i i:.::,t:tt'"tului
cI miiloacelede ":'lt:'ll;-:i il
Este un adevlr incontestabil ffi1;"=:"lH-fiz;
a elevilot'mai alesatuncr-t"i,.iti,oU;:;
serioslebtutui"a*!""d""t[ tdi;*

fr
t
suranecesaritehnicilerntlnciicucartea,atuncicirerl.ritmulcititului,alirrlelegertt
sensului
""tor
citite este prAg lent'

36
 I

Ca tirmare. eler-ii prefei'ir, cle tntrlte oi'i, rrn iirtet'medi:rr' irentm receptaree
mesajelor tipf ite eiie c'rrlturii i:i nu rccttl'g la carte sau ia alte surse cle inforntalii
pe c.are si le titilizeze in tnocl inilepelltlent, prin iectur5. Cauza lrnei asemenea si-
ttialii sti, piinlre alteie. si in ialttul ci interesul elevilor pentru a 1ti, petitru a se
infor*ra, nu este slimuiat. in ntisura ttecesard, prin forrne eficieirte ele activitate
i i r tim pui ] - , c liiio r;i a l a c ti v i ti i l i i c r e s tra ;col are. Tocmai de aceea ei preferl ca
sursl de inionnare, cle sstisface:-ea curiozilalii mijloaceie audio-\-izriale, in ge-
n e ra l c lile ilir lir e c te , c c o l i n tl ri l e s a i u l ti p l ri t.
Actrvitate conipiexl, c:itirea cler:ine un instnrment eficient ctreactir-itate in-
tci ec t t r r . ll at . r ineic i n c l e a i n tn u i c y fe ri re l e c o ndi l i i de } l azi . O pri ml ce.l i trte a ci ti ri i
este corc."c_/;!y1g!1pto. A cit.i corect inseamnii a citi esact, ciar, fira onriiiuiii,"in-r:er-
sitriri sau substituil'i cle ]itel'e. ele silsibe sau cntrinte.
inteiegcrrea celerr i:ilite cieprinrleii cle lilrnul in care se efectueazd citirea. Cetr
ma i pot lili! r iinl e l r.c l ti l e l -re rl tn i c e i c a re i nval i aceasti cl epri ncl ereeste Ii trnul
ltropriii de vorbil'e a1 ficcirr.ri eler,. Griririrea sau incetinirea acestui litm creeazl
greutS!i in ii;telegerc. Fe r,ceeil este necesarir o concordantl deplin5. intre ritmril
ci 'll lr ; lt r i 1, r ' , ^pr : r ' -z irir l i l ' n rrl i l r i ;r{ e l " c e l e a cei ol ci Li te. -{i easta i l tseanrnSc5, . r.i t-
mul cle citire trehuie gr;ihit. nrinrai itr mlsura in care poate fi glibit gi ritmul de
in!elegere.
Prccecleelt c.icreclemelltarc a rltir:ului citirii slnt variate. IatI citeva: citirea
p e l olnr i. I t ' r s ' iir i l c ui ' i r;r i n { r' c h i i ' i.-' i n . i l l l o ru l ui cl rrpL ci [.i re, r]ternarea C e ci l ro
acelagi elet a ciii.l.ulllj,c,'.ri..+r'csIitn] ceior citite g.a. f-oate aceste procecleeduc spre
punerea cle accrcl a iit.tnului cititlrlui cu litmul inlelegerii.
'. Crfi,rca totttlienl.{i,a altir calit.ate de bazi a acestei deprinderi. este conclifio-
n a tl iir pliniui lri l i c l d e c o rc c ti tt-rc l i re p , re c u m;i de l i tmul nori nal i n care se face
cititul.
S es iz ar eas ev rs l i l u ic e l o r c i ti te e s tri n s l egatS de ni r-ei ul l a cal ' e s-a i nsu;i t teh-
nic:i citirii. Cu cit. iehnica citirii e inai hine insirgit5, cu atit se realizeazl mai ugor
i rr[glgquls c t . s t i] t ; ic el c r e ' i l i te , i a i ru c i h e s e si zatmai usor 5i mai " ri l tecl e sensul ui i i r!
cuviiit'sa'.r tesb, cu atit'i'itirea propl'iu-zisd se clesilgcarii in coriclilii rnai briire.
Pentru ,gcolarii clin clasa tr, sirnpla ,.citiiei' a unni cuvint nu inseamni tot-
cleaur:a ;i sesizarea simuitanil a sersului iui.
infelegerea sensuhii uncr cuvinte, propozilii sau ter:te poate ar-ea loc fie pe
b a za per c eper ii in tre q i i s ti ' ri l tu ri { rl rfi c e (i n ul ma anal i zei ;i si ntezei ) a cuti ntul l l i ,
fie pe baza trrerceperiiiinn:ai a llnel plrli a structurii grafice a duvintului. Cincl cu-
vintul care se cite"s{gt'ste {carte cnncscut, airticipalea sensujui Iui se face uneori
ch i ar de la c it ir e a p ri m e i s i l a b e . fn s i tu a fi a ci ni se ci tesc propozi fi i , anti ci parea
sensului e ajutatit ryi cie ieghtura clupi ln't,elesa cur.intelor in itropozitie.
!ntetreg;r.r:ea selisilllri celor citit.e const,ituie o cerintd principall a unei citiri
bune. IJe ia;,-rt,insu;i c,biecfivul eie i:azi al citirii il constituie inleiegerea mesajului
unui text. De aceea, trcljtiie sil ne conr'-ingcm in pcrrnanen!{ ci eJevii au inle}es
rreGajul illrrii te:it.. l{nlr:ai rrsifel se p,oete asig-urao citire con;tlisi"rf!, iucru cieosebit
de irnportant ;i pdntru asi-qurarcacrlorlaite catitili ale citirii.
Etpresiuilaiea este un ccirolar al tuturor celorlalte calitl{.i ale citirii. A citi
exprie.sivinseamnH.'a errpnima in moci rugestiv, plastic, ft'umos ;i convirigitoffiilI"
sajtil te,rltulur, gindrrrile, sentimentele cul:rinse in acesta. Eflresivitatei este asi-
gtirat.it ele fiecare clin celelerltecaUtiti amintiLe mai sus. Ea se realizeazl prin iualea
in searni a unol regtr]i. O prirnri reguli o constituie respectarea peuzelor,care pot
fi de rnai rnulte felriri : gramaticalt, inclic:rte ctc semr'lde"de punctuafie, logice pen-
tru il marcil unele cul',inte sau expresii cr; o valoare specialii, psihalogice,care ser-
vesc la marcerea unei anunlite-st.6ri suitret,e-sti, a t.recerii de la o stare la alta.

q-r
 Alte reguli care asigurl expresiviLatea se referd \a aQcen!.Acccnt.uarea unor
cuvilte se fice ,"opnf de a siblinia importanla, rolul deosebit al acestora. Este
"o Iogii, Ca gi-ln cazul pauzelor, existd 9i accente psihologice, pentru
vorba de accentul
a sublilia starea sufleteascd ce se desprinde din rnesaiul textulrri' Alteori, accen-
tele psihologice marcheazl sensul figuiat al unor cuvinte 9i erpresii ;i rolul lor e
u- qi.intonalia
""X"'":|Jl?":::'1;Hiiiliii,' uie.ritmur,
maiconrrib r,recum
cea rnai polriviti confinutului. O"no,,
citire cle calitate se realizeazi nu prin acliuni
izolate. liumai respect'area tuturor regulilor, prin angajarea .efortului tuturor ele-
vilor la exersarea iorespunzdtoare a actorttti Cititului, asigurd invllarea temeinicl
a acestei deprinderi, atif"l ea s[ devind un rnijloc de autoinstruire.
"u

Ix rR ri e A n r $ I T E IIE

1. care slnt obiectivele principale ale citir.ii ca obiect dlc lnvd{imtnt ln ciclul primar ?
inter'
2. Care slnt principalele calitili alc cititului gi curn pot fi ele realizate ? Bxplicali
relalia tlintre acesto calitlfi.

LBCTURA EXPLICATT1".( - MU:TON[. SPECfFICTI

IU r,q.ilrIrENIZAREA ELEVILON CU TDENITCTALE 1{LJIi{{I CU CAR:IEA

Obiectivele citirii ca obiect de invildmint pot fi realizate prin folosirgS gnei

metoae.-a-detiaf., fn funelie de'particularitllile de virsti ale elevilor. Stabiiirea
tr-6noiu sd ia in cbrisiderarc insu;i felut in care se face receptarea
""trTtiin.tod"
mesajului unui tpxt. Analizind actul cititului, aga curn e realizat de cititorii cu
in efectua-
expeiienl[, se vor putea glsi componentele de bazi ale metodei folosite
ilgi p.op.,n" sI se autoinstruiasci caltea realizqazl
rea acestui act. Cef iolosind.
mai intii o privire cle "*r" aniambl,, ut,,ptu textului, printr-o prilnl integralS,
.lecturi
pentru ca apoi sd stabilehsc[ structura, componentele, fragmentele lui. ln contl-
ir,.ar" are loc etapa principali a receptirii conlinutului esenlial .al .cunoa;terii,
unori noi adevdruri, dau imaginea deplind a fieclrei unitili in
al- ,,j-r""p"ririi"
p".i". Cititorul parcurge cu mare- atenfie, in ordine, componentele textului, .ciu-
gtiinli-
ii"a .e desprindi mai"intii faptele cu semnificalia lor, datele Ei noliunile
fice, conlinut'ul de idei, mijloacele artisLicg'
de
Foarte frecvent, aceastl etapl a actului lecturii individuale e insolit[
deplinl a^..ttqt.termeni, nofiuni' ex-
folosirea diclionarelor, pentru ,inlelegerea
presii etc. 'Ioate n""rt"'acliuni, care duc la analiza fiecirui capitol sau fra.qment
oerlii sau a textului citit declanqeaz5,firegte, triiri afective, stdri emolionale'
ir "t p* fondul satisfacliei furnizate cle actr-rl clnoagterii, al ,,descoperirii" unor
noi-adeviruri, dau imaginea deplin[ a clipelor de profundd vibralie sufleteascl
""r*,
l\

p" o".u le oferd lectura."in uc"oitd etap[, iititorul Cauti si desprindi conlinutul
la caz, s5-l
esenlial al fragmenbului respectiv, si-l ieproduca g.e scurt, 9i de la caz
in iaei principaie, care pot lui forma fie a unor simple pr.opozilii.sau
"ooriit,ri"
fraze, fie a unui Toate aieste insemniri dau, in cele din urm6, planul -
'-
sumar sau conspect al intregii lecturi. De obicei, in timpul cititrrlui se urmS-
"orrrp*"l.

r1 re$te I'aportarea permanenti a iieclrui fragrnent qi a ideilor desprinse la

t e x t u l rri .
i
unitatea

38
 ln continuare, lectura independenti include o reproducere sintetic[, intr-o
exprimare originaid a inbregului conlinut al textului, pe baza planului, a insem-
nirilor flcute cu prilejul analizei fieclrui capitol sau fragment. De obicei, lectura
se incheie, cu o revedere a intregului texl citit. Firegte, parcurgerea etapelor cle
mai qus se face, dup5 caz, integral sau parlial : unele momente pot avea o pondr:re
mai inare, altele mai micd in economia lecturii in funclie de o serie de factori, cuin
ar fi : specificul textului (determinat gi el de genul gi specia clmia ii aparfire),
apoi particularit5lile temperamentale ale cititorului, scopul in care se face ciii-
rea etc,
Aceastl sumari analizl a modului in care se realizeaz[ actul cititului atrage
atenlia asupra faptului cI, pentru a-i familiariza pe eier-i cu instrumente ale munt:ii
cu cartea, trebuie apelat la o metod.l ce urmeazd calea parcursS. de cititorui crLr
experienfi atunci cind citegte.
Aceasli metodd .ggte /qq{rgg*g&,pil{gJipri..A9a cum arat[ chiar denumirea ci,
$
j lectura exnlicativ[ cs[e o fmbi'riarea lecturii (a citiLirlui]ctt explicatiilenecesnrc
{l
'il card iniffiii'fi4*A'ffi; irilele-ili-ir-irr-rire;*Ia*ffie[Saereamesajufui t'cxtu[ui. Se po 'i,'
F
spune cE lectura explicativd e mai mulb decit o metodi ; ea e mai degrabl uli.,!9Jl-
:* plg- x de m eb o d e . A;a c u m s u g e re a z dc h i ar deuumi rca ei . IccLu-raexpl i cati vl l rrtc
apeiJ;ta't'ffi;rt"ii", Ia e_xpiicqlig, chiar la il6-mbnslrafie.-"
la,ggv3p"tire,
t Fiind un instrurnent de lucru folosil'in vederea recepti.rii unei opere scrise,
lectura,explicativi este, de fapt, un fel deosebil de analizS.literarl a bextelor pe
carb le citesc elevii din ciclul primar, adaptatl la nivelul capacibllilor lor inte-
lectuale. Ca gi in cadrul analizei lil.erare, cifiiiii"-e.{p1rc*litiVl-'este un act de cunoa;-
tere realizat prin intermediul instrumentelor tnuncii cu cartea.
Corypongpjp]e.,i_egturii expl-ic4tive, ca metocli specificl folositi in receptai'ea
unui t"ext-6i1it, sirq5,gg.e*qAlechiar 4_g_33_q1g"!ele"p_e care le p.?rcurge un cititcr ce
urmdregte sd se r*nstruiasci prin intermediul cdrfii, aga cum am vezut mai sus.
"' Orice lectie de citire a unui text nou incepe printr-o actiuita!9*d.eprggfijre a
eleuilor in vederea led.turii, care are menirea "fle 'a introduce 6ievff in atmosfera gt-
ntiate a-t-extutui, iu protrlema[ica lui. Aceasf[ pr6gitire"u"r-rir5te;t-b.;i.-trezireain-
t er es ului ele v i l o r p c n tru L e x b , c re a re a unui -fond afect,i v adecvab, pe care sd stl
'diS,f5qriare lectia ab i:iiire.'Prtri8tirea pentrri ci6iie'.se realizeazl printrco conp.e-rsa{ie,
' el evi i
adc c v at l, f ie p l i n p o u e s ti rroT n rl l 5 to ru i ui (atunci ci frcl nrr cunoS [-?" pi .t"
ne-Cesareintele:rcrii lextulrri), tie pe h?zt ob_seruatiilor si impresiilor elevilor (reali-
:zate prin contactul lor nemi.ilocit cu redlitatba clespre care vor afla prin citirea 't
.textului),
fie chiar pe baza unor cJpuneri libere ale eleuilor (atrinci cind observaliile
i
: Ei impresiile lor sint mai puternice). In multe silullii, activiLatea pgegqljlq3rg. se 1
-Fi"*riri.oi*it*t."9i1, prin'piii"i'tiG; ttiil
foa.te" face pri.l intuirea unor tabioiiri,
diaf it m r " , , a i u to ru l a l to r m i i l o a c e audi ol vi zual e.
I E t apelo "' ,,
s trr c o mp o n e n l .e l el e c tu ri i expl i cabi ve pl i n carc se ,f ace recep!:rre:t - J ! t t l r ,
lr
m e. : iii, iiii { . c x tu l u i * 3 i n t. u rm Sto frd te g ;i i ti re,r i nteqrai ' (ia tcxbul ui ; ci l i rea pi 1,a!l -
mente,$i analiza aceslcra, activitatea*irfle'Alt4rta- cu-"plahuL textuhl€tonfii-fq.nftir :i ;! t i "* ti
1
frnffaiizatoare cu pfii;iie la conlinutul texb;lu{r. reprncl'ucerca tedului\fe b?}i 1',i: {r .:
g$hq, priittr-o exprimare pc cib posibil originalq lilicy de incheteVlJ ' -'-."',. ,St'",;,,1

Aceste componente, care vor fi analizate iwlecliile urmltoare, constituie in

foarte mnlte cazril'i etapele, momentele pe care le parcrtr:ge leclia respectivi dl-t
citire. Este necesarSins[ o precizare. Textele de citire sint foarte diverse din punc-
tul de vedere al conlinutului gi al formei, dupl cum extrem de divers[ e gi reali-
tatea pe care cle o ogiindesc. Dc aceea gi cornponentele lecturii explicative trebuic
folosite in mod diferit, in func{ie de specificul fieclrui text. Folosirea lecturii expli-
cative, a cornponentalor acestei metbde in funcfie de parbicularitllile textului

39
 respectiv alrage dupd sine marea diversitate a leq_tiiJor"de.eitire. Cliar ciacl mEtoda
gste*_ac9qa;i, Iocul ;i ponderea fiecirei q.olnpgne-ntea_ei sint difurite de la leclie Ja
" ' I g c trC . D e ' a c e e d i n o rg a n i z ai ea ;i dcstl sural ea Iec!i i l or dc ci t,i re, ca cl e al tf6T' -si -a
Iecliilor la celelalte discipliue, nu se pot stabili structuri gcneral val,abile, obliga-
torii in toate cazurile.
Problerna principalS in folosirca lecbuiii explicative esle tocmai de a asigura
f i e c i ru i tc x l - u n e c h i l i b ru corespunzi Ior i rrl re componentei e-i ecl .uri i expl i ca-ii r.e
peniru a putea Ii valorificate irr mocl depiin vaienlele multiple'al" text*i.ti citit.
Aceste probleme vor fi relnate mai pe larg in lecli{le urmltoare.
Privitl in acesL sens, lectura expiicaLir,[ reprezint[ un instmrnent cle lucru
folosit de inv5!5tori, spre a dezr.Siui elevilor conlinutul unui text citit
;i valorile
I u i mu l L i n l e
A;a c u n r s -a a l Ita .t. l c c Ii i l e ri e ci ti re eu ;i ro]rrl dc a Iarni l i ari za cl evi i cu tel rni ci
al e mu h c i i . c tr c a rte a . c a re .sa l e pernri La se ori entcze ;i i i rdepentl enL i n te::tul
citit. AceastS. important[ saleinl poate fi-sIrealizati tot prin lnlirrneO;ui lecrturii
explicative, ale c[rei c,otnp.onenLe, asa cum s*& vezllt, sint. identice cu tehnicile
F-*':
iny.1Cii..,,Spcartea.
Sarcina invll5torului csl'e deci ;i farniliarizarea elevilor cu valorile inforrna-
t.ive, formativ-educaL,ive,arlistice aic unui text, precum gi cu instrumentele rnuncii
ctr cartea. Calea este aceea;i : lectura explicntiva.
kleea aceasta se insclie> cunr se crinslat5, in orientlrile mnderne Eile i'nrrdt5-
rainluliri eontemp-olan, in sensul cle a se asigura caracterul instrumental al acii-
vitllii didactice. ln lumina acestor aprccieri trebnie inlelese gi obiectiveie prin-
cipale ale citirii, ca discipiinr ;colar5, care au mai lost amintite, plecum gi nece-
siLatea realiziirii lor unitare.

T NT itEBAn I Sr T E\IL

l. Care sint principalele trrornente ale reccptlrii rnesajului unul text ?

2. Curu motivali componentele de bazi ale lecturii explieative ? Caneslnt aeestea?
. 3. De ee Ieetura explieativir trebuie lolositi ln moil ililetil tn lunelie de fiecare text ?

LECTUTAA, E-XPLICATIVi,
$I TItI{NrCrLn }IUNCII CU CARTI]A

Qric_e,"agt cle inv[lare se desfd;oarI cu rezultate bune prin angajarea efortului

frcr,:clal-lil ieiui ce invali. lqi15!a1.e,Ainstrumeritelor muncii cu cirtea s-9 reali-
$l prin p"gcti"-eiGymil:GF-A?
tI. - zcazl.,cte
asemenea,
'f;at;conipoiieritoic
a-in.-m-oailuleF.lc;n'
cg'cl6mente ale.-Leglqf-ir-gpfXaqi't:". nic lectrrriicxpli-
cl'e-bazI
.Aiild''fl'dflp lm"iorme-dJmrinc6 indepencien-rx
sau semiindtpeiider;ffTffiEfiile
cc. citile, in general, in todle irnprejurdrile in care elevii sint pugi in situalia sd
foloseasei manuale sau alte cIrfi. Numai operind cu aceste insLrumente ale rruncii
cu cartea, el-evii ;i le vor putea'insugi, ca bunuli persoanie pc care s[ le utilizeze
!n'rnunca ior indepeiidente r numai astfel vor inr'5ta cum ie tnve{e, prin mijlo-
l1 c irc a c [rti i .

40
 l
I
Iir continuare se vor anariza citeva forme de ,
uijl.izateIa Iecfiile cle ciiire. munci indepenctrentr
ce pot fi tT
I .t
i

,!"@*1u:;:?i:"ix;;-jij:,.,jtr"5:*:'j,.:-,'.:;:li,*Tl_1;,
1

iroscteh*icaci*tultri, ei citesc,J" oiri.*i,,",i.-fti.aaii"

j;_
curge la.leclia clc cil"i|e,a;a incit c'iiozitatea pe i"*t.,r pe eare-rvor par_
care o ofera prima lect*rr este
dcja satis[icut"d.
t cinrl aceasti nlirnr lecturi se face pe.bazaunor cerin!"
in prerileliT"cte gi J-rpticatiiform*iate
cairei"iret{toi,.r;ri""il .1i;st.|u"'*.,It'rir"J-u. frpi#":,i#.Tli_
labile se pot r:'efei'ite^1,,:.^ttro,u_ofu;g{-qmg.*.i
i*, ;rriiili,u rn rexr,
.felul in caretre'buie."'realizatr lectuia'in iffi1i" ag ,paciit"iiii"xr-uhri. Ile asem..nea, ;i la
e'nqviipot Ii orie'lali sE refrqclezq.3supfa 'recum
iqeqla9-rra;t;;;- cresprincre cri, text,
eo'ent'at eo,ipfi structurii text*rrii,' a'tiinaginiloi
iritistice"ct.c.
Frima lccturii integralr a unui texb.poatefi
rearizati cs temr pentr:uacasr,
fie in clas5. N' orice te-xt poate fi insl
i11 lentru
t.r".e,'.i i*tlrpendent. Dacd
aparfinincl*,{9,ttinr*i nu' ""li-.;iit
' itli-r- alri.:,,iii1,,
i.extqte.
genu}ffi-tirirsj-nT'-d;lt -"p1.- cere c:i.e ap:ir.tin
mai crifi-qjJg,iar in!elcge19_a*i9r se i,iirtir*nrn priri1r-, mi*ii_
tjonsl ftrrricr tTF'in'afizd.*jii-i"ir.r"",rq:_{1iij1;-t",*Si;irci..i,nr.;,,,ir.r.r
utiliz,iGlffi*rsfri;ca, ar.tisrir.e
nu se i.*;;;;, sa rrc dare J;e'rr.rr.irj.e ir:rrr,;r;irj:rifi
inaintea analizei lor, textele. cu '(,,accentnatir,-vakiare
existd nrimeroasetexte, fie din manuarele';roto..,'li*-'diJl,it* .e.ducir-i-irr.oiir:um i*si'
citite integral i' mod inclependenb, crr:i.i,caie 1,,rtii
in veciereaiornii;oi:irx,il eler,;lorcu aceast;i
cEpponenti a lrt.irn.iicxpiicative.

:f
ffis.ry,1'llll1:.^1a;1fr'asmenLelg1..-qaleerlco;rc[l-
vrrareIr€sriride crifilili numaipentruerevi,ci ji peni.ii.itr-;;ij-_"*rp_rr.rrit:
Fentru a ugiii'd"Hci:astd 'u
b,perafi"rl'poite aperala,dei;nrit.orea
criteri*i Iosic. fiecare rragment co'itit*ind^o rragmenterar crupl
unitate i;g;;; ,,l strucr-ura intregii
le'ctl]ii.-Aiesr
c'ir'eriueste"lnsiinaccesibii
;."l;ii;; ;iriii"tr.rr*;e recursra artIr,
arbiir"'a,'
*"|i"liiiilil 'h(-#:ilr4:#!--r.'ns*."tarea o,pe"*c-*-r.e:i1-f,qrru,*r",-"u".,
qi de q v . v r ! u r t 'u ( r r textului,
LcrLLrrut' u eie e g genut
enll
sarr sp ecia cire ia ii apar line. As t t et , 1*:,t-tt"?I..,
t ex t e
i- a: " : '- .spe-cificul
c er lce im
Uneledi4tre
u*nele clint."
"i. .r"i.-.;nsrirrr_ite
"t i.
. ^h- + i+ . . : + ^ - , , . * r : , . ) lQ ll l l c e " P r gL'-
;t"1i-J"rii'j;;J'T;ll r l:..::
|td
Ls r r (ar Ii Ii
trni l atc, i ar i nccrcarea
ml ut't
a r i ul
d il lfci utLaIl
c u i t i .t i
"i-nejrrill;;;i;,'d;i;;ii;,; ncl rnllt.
f ragmen{i esre' rniir. r'aloarea
de i l t
r.arnnr, lor afectivl- nii"f*, ,*o,
i}l-1,_*t:rt'11:-jtl* rousttuire
g'1..ll"u,ooui;;;;;i"i".* Tlf;;";'Ji:'j,#H
delimicareseracein r,, J."p""rii
iiiiii.,i' it' ;Xo;;L il';Tli;'i*rntffri a i rnagi
nea integral/a
.a pnez*i.
".1i" rnagr-
cele'ffiai rnulte texte (chiar cele din rnan_ualele
pe fragmente clupl criterii determinate de eitire) pot fi insi 6elirnitate
fie de ,tr""tu*"1o"1 interird, fie 6e ins6si
tiesfrgurarea
-acfiunri."\stfel, unele texte. sint concep"i" gupe strucrura clasici :r
,1[-j"t1*LY-J;t];._Llr."Sg."g!ipiiTs.:1"J1_eil-+#l!;Tf;i";"*lii:ffih;Ti;;-
roase,fllma -ide6 in
*JL_r a- ,@

.i.* rqvuL4 ru runc,Ile oe deplasarea

" a acliunii, deci ,-. i"- " " :.
- n^^. de trecerea ei .dintr-un loc in attul, d.esucceiiiinea'6i*fri'
- , - - - - - - - - - . "^:
:lt'-^':j'al1
tin:p,.'r:eipcctiv,momentul tleplasrrii in timp
a acliunii putloa consfituirliinitacl*
rrni[atedidacticr' Aparilia sau c]isparilia
ir po'estire a rrnor personajemai irnpor.-
lante, j)rccum ;i relafia dintre cauzi gi
cfcct pot constiLirr.,';rA;;#;;;; ;;;i;,
de ir.gp1$ife p9 fragmenre.
o condilie Cire poate asigura succesulin delimitarea
in mocl inclepenclent r
fragmentelor o constituie tocmai familiarizarea
elevilor cu citeva criterii o*r. ,i

41
 stea la baza unei asemenea activit5li, in vederea congticntiz[ril *i. n" asemenea.

pfealaDrla_au-norcerrnle care sa Ilecunoscute 9I.urmante de elevr. Astlel, parcurgerea

indcpEtiilenL5-e-m'Ui-Ifagmenb fii:se Iimiteazd la simpla cibire a accsbuia. p.leyii
trebrrie s! ;tie cd"a analiZa o parte a unui te"xt ciiit insearnnl si efgc,tuezeffir:H*
o datl siu .4ernai multe ori, sb rcflectezeasupga. coatrinutuiui,asupri scrfiniti'Cat'iei
asup-ralimbajului .utilUat,-S[ rapoiiaie mlreu fin@-eniul
uitoE.'!,+pte-despfinsc,
la intregul
la inbrequl text. De
text. De asemenea,
asemeneaJEffiii-vorfi indrumati
ndrumali sd renroduciin gind
sd reproduci conti-
sind conli-
nutul textului citit, folosind o exprimare liberl 9i sh rgflectezeasupra ideii ptinci-
pale. cjg$j-Udcea mai bund formulars a ci. O asemdilbaactivitAfd-sffii6iiri'mare
etor-t-iiteffiflal rlin p'arLeaEGVil6ili numai o pregltire prealabili, adccvati le
.asigrifil reuq,it4 deplinl.
hidilmarea atenbd a elevilor in timnul cib ei lucreazi indcncndent este. de-
sigu!'.t$fuffTicffid"HCuEET;lnod mi"r"oqat, cliiar ihdividnatiza-s.
Trcb-uie
avuli in vettr€T elevii care intimpini greutlli, cei care au un ritm rnai
,teff ce !:iUre.
Ciuirea '9 anulza indepenclentl a un-ui.flagment sint hrmate.de- ygrificarea
rnlsurii in_care elevii au in@tes continutul esen[ial al fragmenhrlui, de conibnLarea
acestuia, Tn vederea VaTofiiiderii' aapii;e a O-rilinutniri"tui.
{g.,'p form6 eticientd de muncl independenLl, intr-un fel subordonati celei pre-
*ffinfe, cu o sferi mai icstrinsl ac-attiune, o constituie citirea tn sind, in scopul
seleclirii cuvinlelor qi exprcsiiior noi.'Efectuare'a*ifi*ffiod"-indrififfiffif
^-ffit"i
operalii ri-n 56}ed.,r"",tfiregfe, la simpla stabilire a inlelesului unor cuvinte, recurgin-
du-se doar la sinonirne. A lucra pe text in mod independent cu elernentele de voca-
bular inseamnl a cduta sensul unor cuvinte sau expresii mai intii in contextul
intilnit in manual, iar apoi-a..le intro{uce in contexte noi. D6 aceea, o asemenea
activitate trebuie ie in situalia de a opera
in .mod independent ".*ffJ".cAT;ffii-A;s,*Ftrrfdr6all6rufift;
cu noile achizilii, prin introducerea lor in alLe constructii
de lirnb6.
Tema clati pentru a se efectua in mod independent poate solicita alciLuirea
ulror T'rrrfs-doTnpuneri, in care si fie analizate cuvintele ;i,expresiile n.oi, sau se
poate cere alcltuirea unor propozilii dezvoltate cu folosirea acestot achizilii.
Citirea in glnd, in s;;]uTreprodircerii orale a unui text, integral sau par{ial,
.constituie o form[ de muncl independenti eu o mare valoate instrumentald. Spre
deosebire de prima citire, care - ala cum s-a aritat - gi ea poate fi efectuatd

42
 independent, qiliqgs.'in

, - - :- ' _ " *l
ciLirea in gind, forrna cea mai productivd a citirii,
:i:,"-t1 ";:.::"r^i.,i1flge1aent llt

f';il;il"ir'i"iii
f ::.lt:,= T!:,1"icompjex al c*irii ..t- [.pri".-i" ;i;:,';i;";'f;iT;#:
{n r oolio. - ^o n^1,,1--l

intr-o '""rii ;;;

;::St^**t."j.1"^:T"_-",'"ri,
bun
;"p3;;iq
propriu,cuceritprinefortp"..o"'"r,;i il "i'G;;"i;, ll,l
""r,#rUiir,,iJ'TJ;r
;;;;#,"i";#"ii'iJilittll
Activitatea independent[ a-.elevitp-rin scopur insugirii;f
. nor instrumente
sau
llt:i lfrgsenLe. _pasaje,fi'e pe baza cerinfelor forrnulate pe

sciise- ia iirtrebYrire
-sa*,
t*".lll" r*ti ;iate:i4tffi;
oe irwd[itori.
cte rLll-alatort. Calitatea
calitatea intrebdrilor si ":i*:t'S:
9i a temii'oil'-lnaifeicni"ci
temeio;.tl;.i;t.'.;r ni sint
cinr r^.*,,i^,--;..
io.-;'i;G-a"
rnanttal sau de inv5!5tor,.este datl cle rndsura
in ca::e ele solicitd efol_b-
'diii partea elevilor. intrebirile al clror rispuns se afld Ag*gi[dUg__
gata foirnulat tn textui
'citit, iar elerrilor le rrmine simpla sarcini sr-l reprod,ici-mecarric
lirnitatd doar la aspectul informilional, frrr a au o valoa'e
l* ;;g;j;';*sorturile formativ-ectu-
cative' De aceea ele sint cu atit mai valoroase. cu cif
ur caracter mai generali-
zator 5i ii obligr pe elevi ca, pornind de la datele ",, clin
aflate textul studiat, s5-gi
Ir.geascE sfela de cuuoa;tere cu eremenle noi, ra
."r" ;t;r; ;;* pi"p.r"
de gindire, prin incadrare:r ;i restructuraiea noilor acliizitii "u in i'tregul"i"J
patrimoniu
'cultural de care dispun, oricit cle modest o. fi o"*rio.
Rispunsurile formulate de elevi la intrebrrile rte la sfir;itul
-. textelor sint con-
dilioiiate, fire'ste, de insugi specificul ;i gradul cle dificultate
al acestor tntreblri.
Astfel, unele intleb6li sau teme solicit5. in rispuns concis,-altele
'dez.vollaremai ampli a.rispunsului. in cel cle-bl r" p.*tunral"^,
doilea caz sint
t5tile de a se formula rispinsuri cu un mai inalt grad ""iai"t"-poriilli-
de originaritate.
De aceea, in furitlie de aceste caracteristici ale intrebirilor
gi temeloro rlspun-
surile'or fi formurate fie oral, fie in scris. se gtie rorm"rargljr,i-"i;ir";;fi;;_
stlrilor este o activitate mai clificil5 decit formularea "x lor or"l".
r., acest sens, dacd
a:dspu'surile concise pot fi date gi in scris, respunsulite
g" y9-l-Sg.-t-tal, linind
searna qi de rit.mul relativ lent de scriere af elevilor. "*if"' .-
intrucit activitatea tle scriere nu ocupl un loc special
in planul de invi$mi'1"
decit in clasa I, iar ulterior exercifiile de scriere se efectueaza,
mai ales, in cadrul
{ecliilor de limba rornind (citire, gramatic5, compunere),
r
J'r
'de scriere sI aibr o pondere corespunzitoare la orele de
este neces4i.ca exerciliile
citire. Condilia principall
a temelor scrise, la citire, o constituie necesitatea
ca efectuarea lor si angajeze
elevii in exersarea atit a act'rui scrisului, cit qi ar
cititurui.
o formi foarte frecventd de teml scrisi la citire
o constituie copierea unei
'anurnite pirli a textului. Aceastl forml de activitate
independ.entl este eficientd
rouinai in
-"lirialia in care este precedatl cle exersarea actului cititului. Altfel se
ajunge in sitLralia cI efectuarea temelor de muncl independentr
la citire se limi-
teazd doar la erercilii de scriere, flri a constitui
;i un mijloc de exersare a cititului.
Indifeqllt cie forma pe care o ia actir.itatea,irrdependenti.
la citire, ea trebuie
i expti.a-
t-911'"::l!lj:L i"'t*fr ri"r-
"a
43
 tiv5, ca de aXtfel ;i formeie mrincii intlependente Ia citir.e, nu sl'nt.scopuri in sine
;
ele-nu reprezinti doar sirnple mocialititi ele organizare gi ctresfIgrrn.* o lectirlor de
c-itire, ci calea cea mai eficientd de a-i inr,iita pe etevi cirm si invele piin iiiterne-
d i u l c l rfi i .

INrnneAnr gr rEN{E

1. care este specifieun iorrnelor de mrrncir inrlepentlenti lar Iecliiie ele ritire ?
2 . An a lie a fi e ito va l ornre de aeti vi tate i ni l cpeni l enti Ia ei ti re. sl :hi i l i i i rd r-al oare a
Io r in str u n r e n { a li.
3. Dali exemple de posibile teme pentru ae:asir Ia citil'e.

Ltr.CT1]E.AEXT,L} CATIl"4.
SI IIAfIIETATEA T},XTELOR DE CITIXSE

A9a cum s-a vXzut intr-o lec{ie anterioar5, functia. instrumentalii a cil-irii, ca
clisciplinr gcolard in cielu] primar', se refcri la iusugirei a. .xt
telor muncii cu cartea. Penti'u ca aceste instrunrente sE fie cu"'i-i;i-J';"i";;;;;;";-
adevirrat operante"
cel care le posecii va trebui sE le poati utiliza in conclitiilc foarte ciife.ritepe care
tre oferi expresia tipirit5. LTn cititor
Sjl.lgq: in niod inevitabil, iir iala unei rnari
diversitili de genuri gi specii hte;'aT€.-KdHlilatea pe care o inf[tisea2i o operx ti-
pfiritir ia o rnu]titudine de forme gi moclaiit5li cle expresie. Ea poate si apir.I prin
fapteie, ctnrintele intregul comportament al unor ilersonaje, clesfl;urilldu-se in
-si
timp ;i spaliu : in multe creafii literare realitatea eite ogiiirditi prin puterea cle
expresie a imaginilol artistice, a unol figuli cle stil cu profuude sernnificnlii. Unele
opere redau, cu o mare forli e\.ocatoale, imagini ;i faite ale unui trecut inciepl:.
tat; 'alfele cuprind realitlli ale zilelor noastre. in.numeroase opere. realitatea. in
special din naturl, este infSligat[ clirect, sub forma expliciirii unor- nolipni
;{iin*
lilice ; in altele, elernentele reale se imbinl cu ficliunea, chial cu airticipalia ,sti;n-
!ific5. Uneie cleafii sint ip prozl, aitele in versuri. .
' Ilustrlrile flcute mai fdrl a epuiza rnarea diversitate a erpresiei tiplrite,.
sint suficiente pentru a sublinia -s',is,-
icleea ci un cititor posedl cu aelevirat instrumen-
tele muncii cu cartea.l_u_m,ai atunci cind este-iapabil sI le foloseasci in rnod crea-
-in
tor, cu Olseeinemint, fu:rc{ie 4" ,p..ifi""l lieclrui text. Altfei, o Jrun[ parte c]i*-,
crealiile tipirite, de;i sint pe deplin accesibile, nu vor'Ti inlelese
;i, ca qrprare a
acestui fapt, vol fi abandonate..Se ajunge asffel ca pre.ferinlele cititoi.ului pentru
un anumit gen de carte, de text tiplrit, sI fie orientate nu zrtib dupl gustnl fiecS-
r u i a s a tl d e a n u mi te tn o ti v c i nteri oare, ci mai nrul b cl e capaci tatea < l i sponi kri l l r;ren -
tru a folosi instrumentele muncii cu cartea in fuuctie cle specificul operei respec-
tive. Tocrnai de aceea instrumentele muncii cu caltea trebuie sii aih:-run caracter.
polivalent, pentru a fi intr-adevir eficiente.
Procesul fainiliarizlrii elevilor cu tehnicile muncii cu car.teatrekruie si incl""lclh.
5i formarea capacitilii de a folosi aceste tehnici potrivit genuiui ;i speciei clreia
ii aparline fiecare operd cititd. Aceast[ posibilitate se capiti ecncomitent cu in-

44
srr s ir eains lr r t m ctru .' l o rrn u n c i i c u c a rt,e a ;i n Ll se i nLi rzi e pi nl i n momcntul i nvdl l ri i
noliunilor clc teoria litefaturii. Elevii capdtl aceste noiiuni in ciclul gimnazial gi'
in special iir liceu, in timp ce - inevitabil - ei intiinesc mult mai clevreme in
lectura lor crealii iiterare foarte diverse, inc5. in prirnele clase ale ciclului primar.
capacitatea-,eigvilortp .q.s.c-.o-r.r*_qlla j*_.4iygpitatea.textelor tiprrite nu este deter-
n l i nat i de c t t t t u a s L e re an o ti u :ri l o r d e te o .ria l i teratul i i , a;a cum se" i nva!d acestea
iir liceu;'PosiliilitaLea in-rir'riiarii-el"eviloi-cu -.;p;;;;;i;"-e; ; se orienta in textur
'citit, in funclie de specificul lui, este asiguratd de faptul cd, incd din primele ciase
ale ;colii generale, eievii opereazS.cu elementele lect.rrii explicative, cleci cu iirstru-
tnente ale muacii cu cartea, pe texie extrem de diferite. De fapt, ce_eg-ce""ya-d&J*:".
sebi modut de-,a-bordarea testelor rlc efiiigjn funclie cle specificul itji uu este me-
'tcda,.care
rx"i}ffiTaA4ffatffi:ilffiicatir,I, ci poncter,ea
;if*rti"_p9_.ffi'dt
avea dir.ersele compon_eltg"Sip.leciurii explicative. in func.lie iie pdiii'iiiiaritiilite
fiecdrui'telit:-i --''"'-
Familiarizarea eler.'ilol cu unele tehnici eficiente de activitate cu cartea tre-
?ruie rezoh'at5, prin Llrmare, porninclu-se de la cliversitatea textelor de citire care
cste extrein de mare gi oferl largi posibiiitali cle a-i pune pe elevi in situalia sd
operece cu instrumentele muncii cu caltea in condilii diferite, in funcfie cle spe-
cificul fiecd.rui text.
Fentru a ih\stra aceast,Lafirmatie vom face nn succint inventar al textelor
'cle ciLire, tle lectur.E in general, ala cunr cle altfel ele sint, sugerate cle insegi pro-
grame]e ;colal-e, firl a urmiri neaphrat criteriul cnnoscuteior genuri gi specii iite-
tr'are. De asemsnea, trebuie avut in vedere c5, cle fapt, nu exisii gep.!11-i pure ; cte-
seori in aceea;i.erea[ic apar elemente specifice fieciiui gen literariVJm tiia in con-
siderare, drcpl" criteriu principal, confinul.ul textelor qi forrna in care ele sint rea-
nizate. Lin asetnenea int eutar poate fi realizat chiar fS.cind abstraclie de actualul
confinut al inanualelor ;colare de citire.
itr mauualele 9i, in genclal, in iecturile gcolarilor rnici, o pourlere i4semnat6
d..t*j:jg1$". SgI. in cee:rce pr.ivegteconlinutui lor, aces13ffiSi:
"qeazd
fielgpp$-eJlil viala copiilor-snu a adullilor, fie momente
{in !{ecutui sau
prezentul pat.g!-ei-,-e-1c.
i iiasmete,pove;tile ;i por.estirilefac parte, cle'aserhenea,
din"Iectulile preferate ale;colarilor'. Il'ire;te, insLl;l acest conlinut obligi la o tratare
diferenliatir a tcxteior respective. in lectura preferati a elevilor existd numerbase
texte cu conlinut isiolir iniilisincl morlrente giorioase clin trecutil neamului qi
din prczentui lunlinos al patriei. Iile se incadr-eiizi in genul epic, dar au un specific
f,{nu!}ie,determinat de mai'ea ltu forli evocatoare. De asemenea, ele insele.se.dife-
'renfiazi, ceea ce oliligl la o tratarc coresllunzdtoare. Astfel, unele momente {in
i sb or ir rpat r iei gi a p o p o i ' u l u i n o s l l u s i n t i n [d fi ;ate sl rb forrna l eg.qn* cl e-l o-r;
al te texte
istorice, ieauiaiu,' cie maegiri ai scrisului ,orodnesi, a., o'mare valoare artistici,
presupunincl o abol'dare speclficS. h sfir;it, pot exista texte cu conlinut istoric
,,pur"" care ii apropie pc elevi de raanualul cle istorie. Elevii, deseori, citesc unele
texte cale e\roc{i r.iata, activitatea 9i opela urlor'pel'sonalitS!i marcante din istoria
culturii romAuegti sau unit'ersale. in mocl firesc gi aceste texte impun un anumit
fcl de t f aLar e.
Te-x,1,e.Js.-"c::.xgslgeaz6
clificultdtimai mari i-l*i**,9_g5l9_g*.Lgt*qi-q_-T:t9a-re-
apar-
1ia g."1ii.gli.i".-m*;;" ffid";ffi;f rrriA-lillninuatei* ;;ol;;'8"-citire".,-'aai
valoarea lorETe incontestabild 9i, in ciuda clificultllilor pe care le impun, creeazTt
satisfaclii deosebite. Pentru a dep[;i greutatea parctrreerii gi analizllii unui text

45
 liric trebuie sd se !in[ seama de faptul ci el expriml gindurile, sentimentcj]e,emo-
liile autorului in mod direct, prin intermediul irnaginilor artistice. Asemenea texts
nu conlin o naraliune care si poat[ fi povestit[, ci urmlresc, mai ales, dezl.oltarea
unor trdiri emolionale. De aceea structura lecliilor in -care se citesc texte lirice
diferl de cea a iecliilor in care se cite;te o naraliune. In acest caz, clegi e vorba
tot ele texte literare, lectura explicativd se folose;te, aga cum vom vedea intr-o
lcclie urmdtoare, intr-un mod specific. Inlelegerea mesajului uruli text liric cere
un efort suplimentar, care poate fi ino[ depd;it printr-o orientare corectd a lecliilcr
respe.ctive. A nu-i pune pe elevi in fala unor texte lirice, in general, a nu-i invdla
incl din ciclul primar sd citeasci ;i chiar s{ creeze ei ingigi asemenea terte, pe
motiv ci ar fi mai grele pentru ei, insearnni a-i priva de cunoagterea unuia dintre
cele mai bogate domenii ale literaturii.
ln lectura elevilor se intilnesc gi texte cu conlinut ;tiinlific, a ciror pondere
este insl mult diminuatl in manualele de citire, in condiliile in care existi ma-
nuale speciale de cunogtinle despre naturi. Unele din aceste texte, chiar dac[ din
puuctul de vedere al conlinutului informalional au un caracter ,,;tiin!ific", in pri-
'vinla formei slnt totugi literare.
Pe lingl categoriile de texte amintite, un loc aparte il ocupi fabulele, care
aparlin de fapt genului cpic (relativ pulin in manualele gcolare), ghicitorile, zicd-
torile g.a. Toate textele pe care le-am arnintit sint realizate in prozi sau in versuri,
ceea ce impune, de asemenea, o' anumit[ abordare metodologicd.
Educarea elevilor prin intermecliul lecturii porne;te de la premisa cd accesi-
bilitatea gi evitarea suprainc[rclrii elevilor nu exclude punerea lor in contact cu
o literaturi de valoare, adresat5 anume copiilor. $colarii mici sint capabili si infe-
leagl gi si guste o crealie de un nivel artistic elevat. De aceea, analizind o operd
literarl destinatl copiilor, nu trebuie se se recurgd la schematizdri, la simplificSri
care o sdr[cesc de tot ce e valoros, invocind caracterul ei inaccesibil. Accesibili-
tatea unui text pe care-I citesc ;eolarii mici nu este datl atit de nivelul lui artistic
rldicat, de numlrul figurilor de stil, ci de misura in care problematica acestei crealii
se inscrie in sfefa de interese ale copiilor, preium gi de felul in care elevii sint con-
duqi, prin intermediul lecturii explicative, s[-i in{eleagd sensurile. Astfel, accesibi-
litatea clevine nu atit o chestiune de conlinut, cit mairales, de metodS'
ln inventarul bogat al textelor de citire sau de lecturi pe care le parcurg elevii
din eiclul primar mai pot fi incluse, evident, ;i altele.
I
Faptul cI textele de citire sint atit de variate nu trebuie si ducl la concluzia
{ cI pentru fiecare din ele trebuie cdutati o metodd nou5, nici n[car cI fiecdnria
i
trebuie si-i corespund[ o anumite structuri metodicS. In fontl, metocla rSrnine
,/.i
aceeagi: lectura explicativ5. Ceea ce trebuie si apari ins[ diferit, cum s-a arhtat,
;t este ponderea deosebiti ce trebuie asigurati fiecirei componente a lecturii explica-
tive- Aceastl idee va fi subliniat6 mai pregnant in lecliile urmltoare.

INTREBARI Sr rElrE

1. Exptiea{i ile ee este necesard varictalea textelof, rle_-lecturi ilin nranualele de citire-
2. Faeeli o clasiticare posibili a t€xtelor ile leeturi ilin rnanualele rle eitire ;i din
alte cdrli pentru eopii.
3. Cum tnlelegeli folosirea ln moil ereagor a leeturii explieative Iu funclie tle spccifietl
textului ?

46
 FOLOSIRDT\ LITCTURII EXPEICATII.E
r,A .{l\ALtZA TEXTELOn cAnE c0nTrN
o t\AnATt[Jr\E

Formalea capacit[lii elevilnr de a se orienta

in textul citit, in funclie clespe-,
cificul lui' se poate asigura prin intermediul
lecturii Lxplicative. componenlele
lecturii expricative oferd. resu.r*
;; ;;i;;f;care aeptine-.a.conlinutului
unui teit citit;-indiferen!,de g"o"f-.,ttipr"'
;" speciadh-;;;;;e parte.
il{ajoritatea textelor clin manual.t" a"
citire (in rp*", pentru claselea III-a
qi a IV-a) sa' din cirlile de lecturl pentru
elevii din'ciclul primar se incadreaz6
intr-un gen qi specieliberar5,uo pot'"online pasaje,
replici din categorii ctiferite.
ln abordarea unui text este necesar5- cunoa;terearaportului dintre autor qi
t"A,P"l:: exprimaLa,a mocraliti{ilor specifice
a"*;"lrret,;, aceasr6reari[ate.
{I\-rexrere cere mai nume'oasesi mai accggbire_pgntru
apriigi" g.leviiclin ciclul primar

re^vreo.a"iini!ie,firI3|nq"apeIlano}iunideteorieIiterar5,
care sd fie comunicate elevilor, dupi o p.ni3.3
re*irr' icare poate fi repetatd pinS
Ia insugireasumarl a conlinuiufui),-si
tglg-rey.r 1o-i"iimpf o' a"1iurej. ;'
"r",
-:- Cine_ggvqqt€$e ? (autorul).
povestite
deautor? (acestea
sinr trier-
-"""t;":H#mtif33i"if;"lltimplirile
AsLfeIse poatestaljl!.d" Ia inceput,.cd e vorba cleun text jpcare se poveste;te
ceva, in care apar person.aje-ceparticipi
l1r apegeJ€xte,_a_q'
to'*l redi fnprerertr-irgi!. ae p.rsonaii povcstind;
:";:ilrii*piarrcr"
pa'fffiffifa 'JcTil*nil-<-:-]:
rv'\u"rru de ucl
ut cele mai murte ori, e] nu
'
copilul poate inlelege;i
$*sta cu m"airnultr plrcere textul dacd e con4uss6
intuiascr gracra{iai:ieriia'n n"".1iunii,^desfngurarda
rnaLici a acesteia.El urmdregle,.cu mlimurt sau mai pulin dra_
iurt"tut iu g,,rd.;'*l.riji.,rr dinlre bine gi
in basme, i'rcgencle, in povestiriilJ" riu
nr"ri";;; contradictorii sinr
mai bine conturaLe;i se bucurd sincer cle ""I".;nte
succesulbinelui, fiincl tot timpul alituri
de ero*r preferat' d1ci.o dl-tigjpareaciive, aeterminata,
l:tr:u
de tenelinlainnitscut[ f s-ar putea spune,,
clea dori triuniriiiibin"t,-ri.
a""oriei";*t"tu fireascra copiilor
poate fi utilizal'r ca punct cle plecare pentru
inlelegereamoclului in care a.torutri
unui basm' al unei povestirisau legendeigi
organizeaz*r graclatdesfrgurareaacliunii,
pfnr la punctul curminant, care in
mod firesc ii atrag"ecer mai JJ
'ii.l,';,]"nu ta creznoclimint,care eri satisfaclia ;, ,"iur'ur,
deprinr i triumfului binelui asupra

lllanualelecle citire Di in generalcdrlile

de lecturd ale.ele'ilor oferd asemenea
texte inchegate, in care insd;i arganizarea
lor interioqni poate deveni un instru-
ment de lucru utilizat in vederea inlelegerii
mesajului operei literare, a analizei
acesteia.
Analiza corecti a acestor crealii presupune
cunoa;terea ele citre invil6tor
a noliunilor teoretice regate cre organizarea
interioar5 a nnui text epic, firl ca
aceste noliuni si se transmiti gi
elevilor.
{f-Yt .l al r-"re m l@", tu*iuluiepicil
.cadrulnatur"r,t oferi
^r&*
ffi texte aceste.

47
eleme l l ,e :rp a r c l a r i n c i d c !a i uceput. l l al Le cazuri cste necesat rtn' coi nentari u
as u p l a ti m p u l u i i r c a te a re l cc acl i unea, pentrr-r..a se cl:ti:ifica in iJiirrtea copiilor
riromentui istolic lespr:ctit'.
Descoi'i Liin;rul nu pre:zini.[ inter:s, deoarecc falrtcle ;i caractr:r'r:ictniiilir;att
sint ge:rcral r.alabiie, fiind manifestirr:i ale unor al.it,udini lunrlarnent:lii: lrle oirttri'-ii
in i a l a v i e l i i { mu l c a , h i L ' n i c i n , l cnea. l l ud roge:ri a,mi nci una etc.), i ar crtnentai ' i i r.i .
as u p ra e x p o z i l i u n i i p o a te fi o r i ent,at i n acest 8ens. \
111-ir.!dl- rLii poaLc atraqe rt-en{ia elevilor, cL adeseori, inr:L rle l:'r inceputill ,/
s i rn tr n e i l o ia si r pl ezi nte l ocui ;i ti rnpul ac!i Li r:i i gi pt,i nci pal ti et
t ex i -r-ri u i s, c ri i b o r:L ri
- rcri r al fi oi l eaza' :
c u i i :Is l tu ri ]c l o r cl c caracber de{i ni tol i i , pr.rl .r' i vi lci
'.?.ffirtg*,
al doilea moment al subicct'lui. apar:eqq q.-rnolir:.:u**" rd
irrtriga csLeiqclusi chial irri{ffif '.,;1. D,' tcl,'
. i'r,h=lffiUf-funeori, ',rt,i
i'ffi;'rlrlgac.unrnoricrr|.scrtrl-a|srrhiel.lrrlrri,crL.1];!gg[$$;$r'-]
rr"aggg*4cliunii u ri e o n , cchiar
s i , urieori,
ar r a a c ti u n i i ;i, clczir,rdlmini,ul.
h i a r ci Acest
czi l odami ntul . A rlorne}i-sl:
cest 1rl omenl so ai ]:i , {rle
;,i1it, c,$ibti,
l e c,l l l ceI.
iffi;iaT-dir-il{ siabilirea locuhii si timpului subiecLulr-ri;i clcterrnirirli:a ii-ii ale int'-
nir e a c l e a o i ' i e n L a ,.i n c o n b i n uai e, atenti a el cvi l or asupra mrrsr.i l i Lil rc!i l l ri i . A sl fel ,
in te x t.u l V u l p ta b e a rc i t,i n c l cti p fragmentul a1 doi l ea cl evi i r-or:putra i nl ui i nl ei c-
ge1 ' e a l 5 c u L 6 i n tl e v tn 6 to r qi sl uj i toml si u, si tul de tni nci uni vi ni tol egti ,
hot Sri t s E p l e c e , g i v o r i n l e l ege de ce vi ni torul a cri unti t ccracl n vui l ti i , i n
mcmentele ulinilloare. ln texbul Jutlecaia uulpii, ele:'ii ai15, tol iii ;rl tloilea [rag-
m en t, d e c r v u l p e a a i n c h i s g arpel e i napoi i n vl gi una, cl ri pi r ce l use-sgtl i bel ' at ti e
om . A i c i s e d e z v S l u i c to c ma i i ntri ga povegti i . In fel ul accsta acl i l i i tea i ;r si ne cai rdl i
o rnotivare ;i r.: clesflgurare logicii.
S u h l i n i e re a a c c s { ,u im o m e nt al subi ecLul ni unei crcati i i i l " erarr:"sl 1i n1'l l entrtl
elevii din ciclul prirnar, are o irnportan!6 deosehitl'nu nitntiti i'ri:nliu iulelcgcri:,
t ex l u l u i , c i ;i p e n tru a c ti v i ta t ea cl e el aborare a conprl nel i l oi , cate:i dtr.,:a l l rl l t' .t
m oti v a l i a c o l e s pu n z d to a te .
ce (!cl dl -!
l n tc -v tc l e c i ti tc tl c s c o l ari i mi ci ,t desfdsi r* i " " ." i l et' l tti rti /st' r' t' rl Lr
la u uiG!-{rq,a
a sau doul id t'i p
dt. i p-algi-
ri l cci n
n ril ale : u
altiu os:{e*s-
teori ffi r'
i n/Tli i*frliih ui t t
ffi,;,' .-
mffier,te
l l l o l tlulitc (Dlrlciii
lDtn cntt rle;coa[Enl |ui lNicolue
ile SCOALU QI l tl t
\tc l Bdlcescu,Du.ruLlui lkt; .l'Iirrttt-. cl;rsa
a'.III-a ; Stejarul din Borze:Ii - clasa a IV-a ;.a.;.
sl rrc receptarra
",-*
&r -.-;-r.-g*Cil.,r:.9!nqca - ui este ori entaLl , i rr conti uu:i i < ,r,
An a tri z a .d e s fl g u rd ri is u b i e ctul
' Le e_*e*11
S1 i rrt,' iegcr cT@gr
iolciegere*fpffi lJl 9ryjgllllgl s penlru
I -qtaiL-e-?PU"raB!
. ' C
ice citit.or.
Angl*g-AggslgI:-Lujggpeel uuui*"reC; constil-r.riun lrun i:rilej,pcnLlu
4911e
a evi{entia trdsdluri dr: inaltii-{i+ttd morali ale unof personajc,tri.sdl-lrriverifi-
.4 + a -_

din acest mornent, de maiiffi*incordare.

"aG-I.rctnai punctului
Analiza culminant oferi rnari resurseeriucative,lnarciucl tnorncnielt
de maxime trdiri afecl"ive.
ln unele cazvri, punctul culmiuanl dezvi l ui c resLrrsecorni ce care provoaci
bun[ dispozi.lie, dar cal"e au gi valenle educati ve evi dentc. A s;t.fel ,zrcl i tl nea di n
povestireaVulpea beucd (clasaaTffA fficsTIFrrali l e i r t " ( t l l r l t i r I t l c t t l t t 'o t 'i r l i 'r -
m aL l c e . c i tre p u n c tu l c u l mi n a nt, marcat de bi necunoscuta repl i r:5 a vi ni rt,orul ui :
,,Ce ? Vrei si las vr,rlpea b e a rc l ? D ar mai bi ne mI l i psesc de ti ne deci t, si r5rni i e
vulnea mea flrir coacll".
i",loA;;aa^tiilfliln"i narafiuni nu trebuie privit doar ca , . s [ irs iLI r: a t [ iu n . i!;f--
_.
-ra*---€-..<r
de
el [ { r i n c h c i e a c ti Vi L a L e a analizd a l,extului. ci reprezinti un fiiTa-.j"iiiptus tle re-
flectii care ci:eeazd g!li, salisfa o!,-i..g-g L-Ui.qelui,al a rler'-4ggl.l_L_,D.
- $ru"-lrirunfu
-'ge

48
aceea, disculiile referitoare la deznodlmint trebuie astfel dirijate incit elevii si
vadi in rezolvarea conflictului expresia spiritului de drepLate ce caracterizeazd,

cuprinde sau..p-oatefi completat cu o,*i3l'4fi!$44r-a

poporului no$fiiffifi-i-o nceplia

La cele rnai mulLe texte care contin o naratiune, famiiiarizarea elevilor cu

subiectul se face cu prilejul analizei textrrlui respectiv pe fragmente, prin urmare
in etapa in care se parcurge una din componentele r1ebizi ale lecturii-explicative.
ln aceste texte, ideile pt'incipale se desprincl din acfiunea ;i comportarea per-
sonajelor. Confinutul (bematic, de idei etc.) poate fi. desprins dupl parcurg"rea
inLegr ali a t ex L u l u i .
- Care esLe ideea centrail (principald) a textului ?
- Ce alLe idei se mai desprind din acliune ?
ln continuare urrneazl analiza textului, pentru a se afla cum procedeazl
automl (povestitorul) ca s[ poat6 transmite cititomiui aceste iciei (prin infiliga-
rea unor momente, a unor intirnpl5ri legate de sirhiectul textului, de ideea sa de '
b az i) .
Subiectul textului care conline o naraliune este constituit astfel clin Lobali- r
tatea ac€stor momente dispuse intr-o anumitl orclirre. Elevii vor fi orientali spre
ordinea rnomentelor pentru a putea inlelcgc mai uEor mesajul operei qi pentrti a
realiza a"poi o exlrunere sisternaticS a conlinutrrlui textului iespectiv, cu sutrlinie-
rea a ceea ce are el mai semnificativ. Pc aceasti cale, elevii vor fi iuvifali sd fac6
o expunere clari, echilibratd ,si gradatl a conlinutului unui text care conline o
n ar a[ iune,
Delimitarea fragmentelor unui texb epic, f6rh a se identifica intru totul cu
organizarea interioari sau cu momentele acfiunii - departe de a fi un lucru minor
gi uqor -_ poate fi realizatl tolupi corect d,e la eaz la caz, fie clupi criteriile ar5tate
mai sus, fie dupi. altele. Astfel, succesiunea in iimp a iutimpl5rilor, evenimentelor,
petrece acfiunea (moment,ul dcpia3f,rii ei in spatiu), apari-
:i^Or_"]:*"]":ul.,1nd",r.:
lra sau drsparitia ylor paryonaje, relalia elintre cauzi gi efect g.a, pot marca, aga
cum s-a mai suirliniat, limile alb unor fragmente, criterii dupd care se face aceasti
operalie, in cazul textelor cai'c conlin o naraliune. Oricum, fragmentele - indi- i,
'r i
ferent de gcnul in care se incarlleazi tex[ul - nu rcprezintd, o parte luat[. la in-
$
tirnplare din acel text. El nu lincatele sau cu strofele gi nu se de-
lirniteaz6deci dup{ rridii__iSl.,1r&.De ac;ei,-i"riffifrffi fijarea atentl a
elevilor de tEfre Invel5tor reprezinti o conclilic a reu;itei acestei acliuni. !

Ceiclalte tnomente ale lecturii explicative se desfl;oar5 in continuare, cu aecent

sim ult an pe c o rrfi n u t ;i fo rrn e l c tl c e x p r i marc fol osi te r]c autor.
f
lr r ttc c ,tR t g I T EN IE

1. Prin ee sc eara€lorizeaz{ un toxt eare ronlino o nara{iune ? Co consecinfo ilo orr}in

rarotoilie ileeurg din aosstc caraetoristici ?
2. Cum poate li folositfi oi'gauizaroa intorioar{ a unui text epic pentru a facc analiza
Iui ? Exemplilieali €l un asdmenca text.
3. Indieali eltova critorii eare pot sta la lraza analizei unui text co eonline o nara,
,
lirno c ilelimit{rii fragmentolor lul" trtrustrati cu eremplo ile texts.

4 - l\{etodicapred6rii limbii romAne cl, i-ry

{9
 ar[ALrzA TEXTELOn CU CONTTNUT.
rsToRrc

A na l i z a te x te l o r e p i c e c l a j u Lorul l ecl ul i i expl i cal .i ve se face i n mod di feri t

;i in funclie de particularit[lile fiecdrui text. In u'nele cazuri, aceste particularitdfi
sint determiuate nu numai de specia respectivi, de forma artistici specific[ in
care e realizat un text, ci gi tle alli factori. Asbfel, IerteLecu crtnlinut isfcric au, prin
natura lor, un anumit specifie, determinat de marile lor resurse educative. in abor-
darea lor- se va face deci apel cu prioritate la acele componente ale lecturii explica-
tive care solicitl mai rnult resorturile afective ale elevilor. Fhrd a fi vorba cle ,tn
cttrs sistematic de istoria patriei, in clasele II-III, elevii iau cunoqtin!6, in special
p|in confinutul unor texte de citire, de unele dintle cele mai semnificative mo-
mente din istoria milenarl a poporului roman. Ei afl5 despre trecutul de luptd al
poporului nostru pentru libertate nationali, dreptate socialS gi progres. Prilt con-
linutul a humeroase texte de citire sau }ecturd, prin diverse activititi extraclidac-
ticc, ei afid despre mirelele fapbe de vitejie ale inaintagilor, cunosc {iguri cle eroi
ai
.poliomlui. ro4en, ai clasei muncitoare, care au, Iuptat perrtru flurirea r.rneivief-i
noi in patria noasltrd.Pr$'itireaa*humeroase texte clin minuale sau clin alte c5rli,
'asenienea.
elevii iau cunogtin!5, {.e de forla creatoare a poporului nost.ru, rub
c ondr r c e re a p a rti d u l u i a s c h i mb a t chi put petri ei . "at"
Con ta c tu l p e 6 a re e l e v i i c i c l u l u i pri mar i l fac cu unel e di ntrc cel e rnai r.epre-
z c llLat lve mo me n te c l rn l s t.o ru ap o p orul ui nost,ru, i nca di n pri rnr.l e l " rei cl ase, i n
t . iidr t t lle c e a c ti v j l .a te ,9 ,' * ,' ,i n te Ie g e1eacunsrr]ui
sislentaticde ist,oriapatriei, pe ci]reeler-iiil parcure pentrffifiii5'?lFi5]ilfrisa a IV-a.
Li tirea tGIfe-Id -e,f-16fi !i nur
tar'drriciodefini!ie,-cuIIfleledince]emaiffiiGai"nli'Lo-
lice, cum sint ccle cu privire la cronologie(epocd,-pififiar, milenlu, r"r'ol et..;,
referitoare t".v;l!3,9:o.rom-lgI (mulehi ilnelle de muribX),'cu Fqliiryrganizarea
s.cialdli \i3ls-pgli!i$ (clasesociale,forme de stat, rizboi-erifi-$ffitraa:
dt'ept)eta. Tii-Strin3trFgdtur5cu reprezentdrile
;i noliunile pe carele-amarnintit,
studiul istoriei in general, al istoriei patriei noastre in specia!, trebuie s[-i conelucl
pe elevi la inlgJegerea, in mlsura posibilitSfilor lor, a interdependenlei fenomene-
lor ce au loc in societate, a faplului cI diferitele evenimenLe sociale se datoresc
iuror cauze bine stabilite, care pot fi nu numai cunoscute, ci gi influenlate.
Pe de alti parte, cunogtintele dgl istqrl4 gi pe care ;i Ie insg;esc elevii
ciclului primar au o vali'a rem a rcabf-ld. D a-cE"liGlffi''8il
fff=te Sau n6Tiilni isto , sensuri l q-l or decl an-
"d6*p'btrie,
;eazd puternice trliri afective, sentimente profunde de dragoste fald
fa!6 de popor.
]inind seama de faptul ci in ciclul primar funclia educativir a cunogtinlelor
de istorie este prioritari gi ci insi;i formarea uror reprezentiri gi noliuni istorice
este determinati in male mlsurd tle existenla unui fond afectiv corespunzlLor,
este firesc ca abordarea textelor de citite cu conlinut istoric s5 se facl in a;a fel
iucit acesteasi-;i aduci o tn:4ggtgg,p.g!tj.
"g$I$gliglpoiitl l*l!.
Textelede citire qu-.continut in mare rnndurhcultivareauilir
sentime@fl,pstd"ti@G-Icest Iucru se reEllZffia-?ritffi n
conlinutul faptelor, evenimentiiloridTffitf,prin inlelegereasemnificafieiaces-
tora, cit ;i priu forma in care sint realizate, prin rhociul de exprimare. Este necesar
sI avern in vedere c5 sentimentele nu se.,invatA" asa,curn se insn;esc noliurile
gtiinlifice. Ele nu se repetd spre a fi memorate ;i reproduse, nu se potrivesc ca,
bun5oarr, faptele, evenimentele istorice. Sentimentele se trriesc, De aceea, se
impune ca faptele, evenimentele istsrice inscrise:in tertelede citire si fie nu numai

50
I
I iJr{etqqJ. ci mai ales trlite. A ti'[i sentimentele declangate cie forla evocatoare a

t fapteloi de er'bifrfr-ffi

tocmai
,,,,,,,,,,,,ni,
^in
precum 9i linabajtll speeific folosit
primul rind, a inlelege semnificatia acestor fapte,
in asemenea texie. Prin urmare, este vorba
insuqirea unor reprezent[ri gi noliuni corespunzltoare, de realizarea

II
-de
aspectnlui cognitiv al istoriei. Tccmai cle aceea-estebine ca aborclareaacestol
texte
s[ porneasc[ cle la dezr'Sluirea continutului, a mesajului lor, precum
;i a moclulni
specific. de exprimare. Pe aceast[ baz[ se formeazl trdiri]e afectirre ade"rate,
caru
determinl un cornllortanrent corespunzdtor.
Textele de cit-u'g cu ionlipxt-i
- destul de numeroase in clasele a ltr-a si
in speciiila III-aJu qi1 sp_9crq93ga.t"
r"1a ql!" g,; ;;;;. ;.';.;;
qi ntetodologia iecl.iilor in caie-sE-citescaeeste-dq
_,.--_ _,_ i.;:
""4"teeedi
textedrebrriJia fie oarecunr udiferitd
j r L r r .q ,
cnrar daca' in esentd,_metolb-qt_1.$ze!a_e5!e aceeagica;i Iq1celelaltetexte - lectura
elplicTfinE.*Specifieul textelor:cu continut istoric este determinat atit cle conti-
nutul lor, cir gi de limba-iirl}or specific.Chiar in rindul acestor;;;t; ;;i;i'a;r-*i,'_ i
-!
tieri evidenLe.u'ele ell!,r".e-eleiuiarrsslza . istolice prin intermediul l..s.no"i .{ I
.t-aptere
al t eI e sint i i,-ljt ei:i-re pe t ilmrop GlEiTfiffffi
-creaj
forml de frFnffi texteie"Eq
rl

intl nualul ffi-iS[6T€i-Pe de aii5jFTe, I

uirele tette iiff6?ibe r./
Privite tlin ac6adiilljeripectln'-e,-te6]ffinlinut istoric determind o tra-
tare cliferen{iati djn punct de vedere metodic.
Jinind seama cle faptul c[, indiferent de deosebirile sub care apar, textele

t
cu conlinut istoric inf5!iseazi clate, fapte, fenomene sociale ce,nu pot fi piezentate
pe. calea-intui{iei clirecte, cI iil cuprinsul lor se intilnesc o serie ae
termeni g A**-
miri noi petrtru eievi, care reclau culoa-rea epocii respective, ci insugi lirnbajnl
un o r te x t e ar e un *nl tn ri I s p e c i fi c , e s te l e s n e d e i nl el ei cI i nl el eeer.a i or
creeaza
i elevilor .qpqmite clificultili ioxnpalativ cu alte categorii de texte] " -; ;-;r-;-------*:;-;'"
I

I De aceea,fSrd a Ie transforma in lectji pure-de islorie, Ih1d.4

sareaactrtlui citirii,-le acesteieclii esrebine'ia lecLura &q$g}g-gXer_
I tn a$a fel iucit sI fie atinse ia'nivelul necelih-r--d6i-eEtFEl6-ilffifriffiurm5rite
"*pii.AiLfqfil"-t"ciifiearce
prin
invl!area istoriej.
i O iategorieaparte a-q,Tgrasernenea
.. texle evocatoarc,cu o mare forli eclir-
cativ6, o constituie lelSende[[istsrice.Explicincl geneza.rrrui lr.ro, a unei fiinge, a
unui fenonren,caratt*-fttiT-i]ffiET-unui erenj,"nentistorjc, evocind isprSvi neo-
b_1.:nuite ale'-unoreroi, atestili salr nu de docurnente,legcnclel";"p*
lfel€-'fi"iEreTaTtE3Tie".n*too;tn precunl ;i unui limbaj fpe-
".o*riot"""racteristici,
cifie, mai.SToi: Ieqentleiei$qlgg-prezinld unelc dificultati iu inlelegereaior'cie
cdlre elevi. Diiicuit i;-*;i
i","ggo ce privegte inlelegereasemnificatieiacestorfapte. Dacr ;-ur'pu...,ug*
11.:
ca lrr! tert oarecal'e,ar fi perictritatesau estompatetocmii valenlele afective aje
faptelol rreobilnuiiecleerosinr,ceeace ar eonstibuio pierdereirecuperabill.
IaptelJ
$e|egencI5'oricitclemtlltarin:presiona,sepotuitainceleclin,,,*i'l"ffi
t rrLereasa
rur, e''coreet,
# rt, llr p* u* insa,
ii r llulte iqsq a.mprgnta
aryp..ii?tffi J oorru*"nl?f5feffi
pe intregql ilcop.pOrtanrent=If'.. iIffi?.4-
"ffi
@.*a
de ld clasa a XI-.a,se c-eneult^ aselnenea mod de analizi care s[ asigrlre
ifitffi'
un nurnai
inlelegerea eveniment.elog,a faptetror cle legendi, ci rnai ales semniflcatia
acestoia,
in sco p ul v ainr if ic lr ii ]o r s rrb -rC p o l t e ti l i c a ti v .

...Experieu{a acumtllati in citirea legendeloristorice aratl cd solu{ia cea mai ,l

eficient-E,
care asigurErealizareadezideritului amintit, este-;lgeea
iE ilrj;e
L-
nutului ei,-iar pe clecltb parle, asigur5 crearea unui foncl aiectiv puternic, p"
se poate desfi;ura, in continuare, activitatea cle analizr a textufui. "ui"

51
 o povestire calcri, iluaular.d, exprcsir'fl, cu o inLonalie
acrecva6r, c' pauzere
qi accentele necesere,cu gesLurile ccle mai potril,ite
**t"Ji"**""d puter*ic ii;*-
fine ai.enfia etrevilor pe bot, parcursul er.
F uf s 5 [i l ' e x rc a l i z a L d i n a i rtl e a anal i zei prc,pri rr-zi se
a l cgi .rl dei i stor.i ce of,er.d
posibiiitatea si fie introduse, la locul potlivit. cur-inteie
pe care se vo!: conttrra apoi unele reprezentiri qi !; expresllte 1oi 6i* test.
ir-lei istorice'funclainentaL:. Ceea
ce conferr aceslui mod.de.tratare a iegenclelor lurorio*-ri"^1rt,,.
au eficacitate este
faptul cd toate noile-achizilii pe care le"vor face clevii.-or.
ii explicate in context.
f r r E ' - t ln tre ru p e fi ru l p o v e i ti ri i ;i aeci fd| i a.* ai ur;r.,o' t
ei ri t* afecti Y e. tucrul
acesfa ar fi grcu de lealizat dacl elevii ar lua cuuostinld
ie con,iluubul cle i6ei al
legendei prin citirea integrali, a;a cum se procecteazi
cu alte categol.ii 6e texte
epic e,
Practica folosirii povestirii in familiarizarea eie\.ilor
cu o legendii istc'icii **
exclucle, fire;te, activitabea de analizi a textuhli
care, asttel, se clesfi_
;oar5, pe un fond afectiv d.e mare efer.r,escentd. "o.pu*tir:
Comentate pe un asemeneafoncl afecti:i., legencleleistorice
cap[ti sernni{ira}ii
profLrnde, nu sint cloar sirlrple. povestiri.
Copiii i;i clau seama astiet ce din legende istolice pot
afla adeviruri clesp.e
lr ec u" t ul i n d e p d ri a b a l p o p o ru l u i .
ln m a n u a l e l e s c o l a l e ;i i n c i rf i l e de l ecturl fi gurei tzl
continut istoric. in'rindul acestora se incaclreaza teite 9i atrtecreal i i care a*
cnm sint : J,{ircerurct x{s.re
;i Baiazid, de lI. Eminescu, Din anii de .lcoa!i\si lui NicotaLe--Br1[cescLt, dupi t. Girica.
Lu.grey
Qi1;!lc!, dupl l[. Sadoveanu, In_a:zu.r l-.lOli Oufa Tanaria SL.a'cu, ItIdrd_
gesli, tlLrpd ilI. Sadoveanu, Darul lui x[os x{iron,
g-ira l. .r{jtrbio"oru,_r, visul tmplini!,
dupd laucian tslaga g.a.' ca sd ne refeiim cloar la'cit*u.a -tuxte
intilnibe in clasa a
IItr-a' Cele mai innlte din aceste texte se incadreazi l^
S"*irl'*pic, unele fiild crealii
de sean:ri ale unor reputafi scliitori gi, de aceea, o,, qi;-;.centuat6
valoa*e artis-
tici' Un text cu valoare liierar-artisticr se cere a fl caiit
iutegral, de mai mrtlte or-i,
inainte de araliza propriu-zisr. In aceste situafii, il;t;e;;;egdtitoarc
ier vederea
trecgrii la citire e necesar sd fie rezolvaLe prohlernete'tdgad;
ci'e incadrar*" *"""1-
mentetror iespective in tipP, a* rn1"i"g"iea acestor everii-rneirte
in ccrntextul gene-
ral al perioadci isborice reirrective.
Existd texte istori"" an o valoare strict ciocurnentarf,,clrrteleistoriei fiind
tratzrte la dimeirsiune.arealitS!ii. "oi" ln cazul aceslora, trlninJ seama de virsta elevi-
lor, datele - mai mult.sau mai pulin lucide
- sensibifzate, umanizate.
apropiate-de r"ia!6, pentru.ca eie sr poat6 deveni "o.'tJ*niri
$i dai;
-- ;i;
---- procesului
t de educatie
nroral-cetdfeneasci a eievilor.
[u ccea ce privegte texLele cu conlinub isboric in versuri,
, care de obicei se in-
cadre:rza in genul iir:ic, accentul va ci,jea pe analiza sensului
figurai or i*rgir.ii;..
ar bis t . ic efo l o s i te .
f n li n d u ri l e tl n o r a s e me n e a c rcati i sr i neacreazd poezi i
popul are ctrm si rnt:
c!.ntecullui r,xihai viteazur, ci.nteculI'ui Arrnm Iancu,
v. Alecsanrlri,lmn eroilor,de Iuliu Dorrnitlonb.o ,n*i= ir*oiin";l f1";; {/r;il;";.
?ortre**"o""Loare o au iloe-
-ffiiaurui.
ziile ca.re..iufitf
iSeaziistoria actuald, incilinate patriei, Asilpra mod*liii
de analizd a acestorcrcalii lte vom referi in lecglile,rirruoto*o*.

lxrnseAnr gr rErro
1 . Ca r c cste sp e ciiicu l te xtclo r ' cu eoni i mut i sl rri e
iD
2' Cnrn poate li fologiid lectura cxplicitivii rn analiza
legenilelnr i-storiee ? Dar hr analiza
te r to lo r lite r a r e cu e o n lin lr t i stori c ?
3 . l' kicr n ili sch ifa u n ' i p la n d o l cel i c t* care so ci t05t8 o rei l oni l .i i sto.i rr
{l .a ategrrer.

52
 -1
AIIAT,IZA TEXTEI,ORI}IIi LIRICA PATNIOTICA

lffanualele cle citire, precum ;i alte c6rli de lectuld cuprind un numdr insemnat
de texte cble, fie ir:tc'gral, fie irarlial, se incadleazi
-i-n-genul*Jiric, ;i cale elatofith
sp e ci l ic ului lot ' , ir np u n u n m o d a p a rte d e a n a l i z[. A sernenea1erLe si rrt l i psi te de
subicct-acliung, cle-persq4lje ctr'rcsb- iniiuiLipeze conci-plii. T""tli;anFe.:r inl
sau irn nFuirit conipoi:tailenE-Cctoindi-multe dintre ele'sint jn-.-velsuri..$_r"e-dau
sentirnentele ;i gin'durite au,toru-hli,'p1.;.ll_13-t-et*93j.qi artistice.
-i_33gyilor
A trata aEeste textil'i-ntocmai.o p. Aoail."Iiil.X rint literare"
inseamni nu nnmai a nu l'alorifica clepiin ""[* "piie, lor' eclucativ, ci a le face de-a
conlinutul
drept.ul iuaccesibile elevi!or.
in aceste texte, sentimentele, **s*19*q-q*'}gg_'*L j"i:{ills!s--ellil-t-"t
m et llul-
prrmu zYalurrea ; 0ffl inilffiiffi:Ae ffiffi "se-n-tnnameffi
de
la exnli nsului fiEur l$g},,.?julur:pjpsg[-deautor. In aceste crealii, A-qge$J
rut se r zal-ea unor trfriri emolion_aleputernice, prin inlelegerea seilni-
ficETIe reahTitftTTffite noi a figurilor cle st.il in-
tilnite.
nn cazul acestor texte, anaXizaprin irnpdrlirea pe fragmente este rnai diticil*
decii Ia teltele care eonlin o naratiune. Fragmentele nu se confundl in nici un
caz cu strofele. Deseori un fragrnent (sau un tablou, in cazul pasteiurilor) poate
fi alcdtuit din mai multe stlofe gi chiar din intreaga poezie.
Stabilirea apartenenlei unei poezii tra genul liric se face, ca gi in cazutrtexte-
lor epicg, in rnoci elirect, flri nici o noliune de teorie literard. Iat5, bunSoard, ourn
se poale face acest luclu in cazul uuei poezii lirice populare - Ctnteeul lui hXihai
\titeazul (clasa a III-a). Pentru a preciza conlinutul, dupi ce s-a citit poezia, se
stabile;te ch_aici qy s9 po.vestqte vleo intimplare, nu este vrrrba de o acliune.
Dup[ aceea se pot fornrula direct intre]rlrile :
- Cine vorbegte ? (iutorul, poetul, in situalia de fa!d, poporul)-
- Ce ex;rrimi, ce arat5, ce recll el ? (expriml aclmiralia sa pentru Mihai
Viteazul, pentm deosebitele lui calit5fi).
Astfel se ajunge Ja eleterrninareaspecificului textului : nu este t'orba cle - inf6-
li;area unor evenimente, intimplSri ; ?n aceastl poezie sint exprimate sentinrentele
de admiratie, eie stimE, de dragoste ale autor"ului (care e poporul) fa{5 cle eroismu}
domnitorului munteanS
in ceea ce privegte analiza poeziei (compozilia, imagini, proceetree), forma ei
impune sI fie plirzibl in ansalnhlu.
- Cr"ri se adreseazl trroetul? (citiLorului, ascultltorilor).
Se mai poat.e face constatarea cI formele iu care se adreseaz5 poetul anonina
variazl ; in primele strofe el intelogheazd,,apoi ia ca martor natura. Fire;te, lucrul
acesta se face clacf, permite nivelul cle iirlelegere al elet'iior. Astfel, se trece direct
Ia analiz5, rlmininel ca aceastl remarei sI se faci, eventual, la sfir;it, ulrmdrin-
du-se qi efectul pe care-l are asupr'€i cititorului.
Pentru a sublinia rnodul in care se poate face anaiiza imaginilor qi a proce-
deelor in raport cu cronlinutul, ile vom referi aici doar Ia prima strofS.

53
 '- ce reaiizeazd poetul
in prima strofi ? (localizarea eroului).
r-5- Care sint procedeele folosite
?
j repetilia,
irrsistincl asupra iocului de origine :

,,Auzit-ali de-un olte:rn,

D e -u n ol Iean, de-un crai ovean
Ce nn-i pash de sultan ?'.

interoga{ia care int"it5 la meclitalie : ,.auzit-afr ?'. ;

erpresia prtpularti,,ce nu-i pasi" exprin-ld atitLrdinea eretezdtoare
fatd de
teniutul sultan ;
uerls
ul. ..auzit-a!i?"' ne preg{tegte si lnlelege.tn reputa}ia personalit{tii
evocate.
Pentru strofele urmdt,oare se insistd asuXlra a ceea ce se reia gi, raaaidle,,
asu-
pra elernentelor noi introduse de poet.
finalul lecliei se vor formuia intreblri care sd reanainteascavirtlfile eroulni.
.fn
seiitiilaentul autorului gi mijloacele dc exprimare.
- De ce poezia este intitulatd ,,Ctntec',?
Daci e posibil, rlspunsul elevilor va subliriia taptut cd poezia expr.irui.
aclmi-
ralia poporului fa!5 de erou. Mihai Vitea.zul este cintit
'titlul d,e Ctntec qi datoritd muzicalitilii ;i snsiit. troezia ,rr^i po".ta
versurilor.
O poezie asetndnS.toarg din punctnl de veclere al continut.ului, cit qi al
.a_tit
forinei gi care are aceea$i ideea de bazl este Cintec lui Aursm .[crr.cu.De aceea
maniera de analizi a textului este aceeagi.Singurele elemente car.e au .p*.i-
fice sint imaginile artistice, precum ;i prezenla nnor versuri ce infitipenrri"ot*
1ro iio.u
gi oastea lui in acliune gi care, firegte, se cer a fi interpretate potrir.it
seniulni lor.
f-imba noaslrd de Al. Mateevici^exprirn5, in versuri ctremare vibralie, clragos-
faf.a d9 limba romAnd. ln mannal sint prezentate, selectir-, doar pit",,
l:-1
slrole l*u.t]rtui
clin cunoscutele ;i nepieritoarele versuri. Degi fraglnentatd, poezia rdpriue
ynlt-*t} prin-ideea pe care o expriml. Autorul folosegte irilagini altistice de o rnare
for!5 de sugestie, clezvdluind admiratia ;i dragostea' pentrti limlla rora1ni.
car-e e.
pe rind, ,.aiatnoatir",,,foc ce arde,,,,,nlrmei ctniec,,,,,aiini aorurilar noastilg,,
,,griirt
J t linii" .." _
A analiza o aselnellea poezie, in care in mod er.iclent nu e vorba clenici
un
f9l .Jt acfiuae, in care nu apar fapte, intimplrri, persoleaje inseaund a
conduce
elevii spre intelegerea sensului imaginitor artistice,'care sfnt purtitoare ale
unor
sentirnente indlfdtoare. Iatd, foarte sumar, cloar sensurile irnaginilor artistice
din
prirna strofi, cale pot fi dezr'dluite cu relatir'E ugurinfd el*viior.
,,cotnoere."... in,,,adi.ncuri tnfundatd" crr c:ine e cornparatd limba sugereaz5
bc'g5tia ei, amplificati mai ales de sensul pe care-l au acele
,.hclincuri" ,*uonrr'ifi"iod-
in poezie, dimensiunea in timp, vechimia lirnhii noastre.
$i pentru ca admiralia- fafd cle limba pe car"eo vorbirn si capete noi yalente.
ea_nrai e comparati cu: ,,^un ;irag de piatrd rard pe ma;ie t"epfrisoJri... Dacd ;iia-
I
gul rle piatrd rard se menline in doneniul nnui lucru cle rnare pre1,
.,mopis.',se11Mi-
fi",i dimensiunea spaliului pe care se vorhe.ste lirnba noastrd, intiegut pirnint
ro-
ffranesc.
ta fel, in celelalte strofe ale pocziei, primul vers conlireeo cornparalie prescrertatl
care subliniazi o caracterislicl esenliald a trimbii noastre.
,,{.imtso noq.strd.-ifac ce
s.!de"."" ,,Lintlta noaslrd-i nurnei ctnlec",.. ,,Lim.ha naasird-i qrsiul ptittii,,. Frin ur-

54
 mare, analiza acestei poozii irnpune, in prirnutr l'ind, inlelegerea sgnsului figurat
al primului vcrs din fiecarr: sLrof6, lnlelcs sugerat de comparalii.
Cornpara[ia este int,ilnitl in numeroase texte .din manualele qcolare qi din
alte lecturi, ia,r infcnesul ei poate fi desprins cu u;urin!5. de c6tre elevi. tratd citeva
ilu stl i ri :
,,Particlule, i!i cregti copiii
c a u n i rb ri n te i u b i L o r."
(T. Ut an, P arl i dul ud - cl asl a III-,r')

,,Bo1ta ;i-a cernit niframa

Ca r.r marnd intrisl"at5."
((). Goga' S ara - C l nsa a III-a)

,.I\'oine leg6msub cerul libertblii

:i :'ffj;n"'il ;l.iff:::'
:i:;lii'T
(\'. I ulhure, ysir;niercsc
Satrut - clasaa IV-a)

,"Aici" in j ur ni se d.esface,
Ca in pidLrrea fermecatS,
o fard cu nLiveli;f;"1";r'"
a<1, r,c^r,upace -crasa a ry.:r]

Exerriplcle cie texte in care apar comparafii ;i atrtr:figuri de stil sint multiplc.
Cunoscilld r"aloarea lor stilisl"ic6, se irnpune suhlinierea semnificalici lor in textul
analiza.t. lnlrlcgereg sg4sului figurat al imaginilol arListice solicitd un evident efolt
inl"eiectuai din partea elevilor la care ei voL putea Ii angajali sub conducerea invi-
ldtor-ului. Este cle plcsupus cd singuri, fdrl acest ajutor, unii copii si nu gdseasci
adevS.ratul inleles al versurilor. Cincl insd terrleni ca aceia folosili de Mateevici
in l.imba noastrtT(rJe exerqplLt: ,,comoeri{', ,,sirer1",,,mrt;ir.") sint bine cunosculi
de ciLre eievi, ceea ce se ceriia fi relevab csle doar sensrrllor figurat. Tocmai aceastl
inlelegere a sensului figurat al unor: currinl-c reprezintir ciementui cognitiv pe care
se bazeaz5 trlil'iie emr..rlionale,scutiurenl.ele iniil!5l.oare de <lragoste pentru limba
n o a strl .
ln acest,sens trebule v5zuL faptul cI la aualiza pocziei lirice se palcurge dru-
mul invers pe care I-a parcurs poetui in crea{ia sa : de la dezvlluirea sensului fi-
gurat al irnaginilor artistice spre sentirnentele care le-au general. Aceste imagini
sint purtitoare- citre citiLori, aic icritiin-cntelnr ce l-au cdlS.uzit pe poct in crea-
lia sa.
Oricit ar pSrea cle cornplica{-elucltrlile, ele ;,iot fi totugi mult nrai simple daci
se face apel la o metodologie aclecvat5. f)e fapt e rnulL mai greu si se cear5.elevilor,
cum gre;it se ohi;nuie;te uneori, sd forrnuleze idci principale ;i s[ povesteascl
cele citite intr-a poezie liric5.
Pentru inlelegerea deplinS a operelor incaclrate in lirica patlioticd trebuie
'gtiut ci simpla ernolie produsb de lec{,ura tcxtului creeazS.o stare afectivd insd
nu gi congtientizarea spre care se tincle. in analiza acestor crealii'trebuie sd se re-
curgd cleci ;i la tertele de tip narativ sturliatc anterior, la cuno;linlele de istorie
ale eler'ilor, incliferent de sursa acestora, llrecurn ;i la propria lor experienld, corn-

55

II
 muz.ce
pletata cu observaliilegi impresiileculese oi,t*iur rn?l "iiib" la expozilii.
'D;pelele, "r, cltcoraliile, inscripliile comentatc'
ii mon,,mente ale ;i;;. "t"il1'*,
f f"oa'lnz' de asocieiea lor cu textul
preeum qi datelelegate de ele vbr eonstitiri
liric studiat.

,'
TNTREBARI $I TEME

liriee?
il. Care este specificul erealiilor lirice pstriot!ee ?
cete a ii folositi leetura explieativi ln anali4a Poeeioi
i. Co- se lirlco Pntrioti6
leefie llentru anatiza uerei Pr-rezii
3. lntocmili sehila unui plan ile
(la alegere).

FOLOSIIIE.{ LECTUNII EXPI,ICATTVE

LA ANALIZA'IEXTEI,OR I}I]S itntc,c
PtrIsAclsrA

o c a te g o ri e d e te x te c a re fa c deascmeneaapel l aresortrrri l eafecti vealt3::ih;Xffi

eper-
sonalitrlii sintcere J;i;'r"";;'j;saf:*.:"l,itJ*i'*::::::H#;#
il,Tl'iHiiiT";:i:'l"T:1i11"'!,i::":ll;g,lt"l'^x"#
;ert
i;:i"'i,'Tliil;il
*+*::i:"fe?:1ffi3. i""*- au fost exprimatede poet'
@ c hia r cu p a l,Ilo lr sllr u l.Ja I,EDL Elu u 4 r lt
*iltri#"
gi analizate.t u"*"# "". intirn-pliri'
ul .9.a",a;c!g,y'''!.e"'Dovestesc
Aparte*+.e-u$a-+aezleag$llg!l4f:,lupf
cd nus-v-o*{ qegliisg*e':n":li1:::ll"::,:::,liT'i:llxffiffifi
.u"}"u;:;ffi"cjel."'".'az[anotimpul,cusen|imer'rtultristefiL
clealt[ parte' dir
"'e-
sugerat de vegetaliu oritita, in lupta'-cu",,ri"1;{frlta.n1ila"..-tre rbpurerea
iiu!" e-"3i:r. *:"l*JJ"*iT-#,S lil*s
u** ;I:'iil:i.:#';:""1Ia ve'rlirea'toam-
"'01;":iJ[::;"':l';;:':;'-;;;;'; p'roino grrdina ;; ;o't'
n"i,',]i"afii-ii"^a arginlie""' r ,-y ':^ ^-^-.*; rnr'e, ase
""'i;;:l# *t'ff ;"';;;l' s:! inverlll:1,,9: l::li:l.'
:i:i";"?:fi:1-t'J'lf
inc]icl rbflexele metalict
menea unui udl (metafori). Cu'intul ,,*iii,itit': t.pit"U
in c.vintesirnple' r
"t" $:lrTti,i;lJiTJilr* a" renexe
-se mctarice :: l,::.e^".e:i* pictur[ : 3
poat-ein"" o asociereintre pr:ezie9i
recte,,,firelede mmi';#i'ai"i
berearte redau
arieredau tablourl (uesc!t' ;;
tabrT;';A;;;i r;;i f' ql*
utrrL'''L/ :'4v' ";l;T;i:*i: d
bele e pi ctei zl[" pt:in euttinte. Co
i ar i n poezi^;:*"::""-t:^ir",,
t'r[ s e fo l o s e s c n " u u r""il'"';;j
i u ,' u l c i ul .e.tc., " se
t inuindu-se" ro"i*'*" ;", pictula' sJ-t-]l:l:i,'i-t:
:iltT$fiil i'
*::,"
l:" t"i*':i
I::i:i,;,1
* ;ll'**m+'"T
J#t l?,rllitt: ;ffi
ill
tr" referim,
I." ::, 1i
--ffi;;-6-"nt"
ra anatizaei completir'vom
__: r^ ai nonnnlei.lf. vom r
Frrh a ,,*-opri ^*^r;z-
"t'T-."l'n
ou$iP3,r"*ffi,i3""T-rii;i;;;ieror. cre p.oet. Astfei, dumbrava se
sublinia citeva,""r;;;';;"1-asiniror.folosite
tor ,-,i;i paattiLplumbul"'
sub povara norilor,;r;';";;r.-;;; -qreoaie
pu""u'titi) strgereazi in acelagitimp
Metafora ,,plumbul" (comp:ua!1" iat
r"nuqi"i sugirat de norii ,,suri"'
loirre si aprsare,
"oioir"n'io-ir.onie..'rt"
iugeratI de greutateanorilor'
r;;;;';ti;

56
 Il i g c ar ea 1- r or u rn b u l u is u g e re a z S , p ri n v e r bul ,,tremurd" , sr:felin!a plantelor
rl i n ca r r z a f r igului.
Efectele vintului fae si crcasci suferinla oamenilor 9i a vieluitoa-relor, snge*
ra te p r in c it e un d e ta l i u :

,,De pe virful ;urii noastre

Zmulge-n zbor cite-o qindrili"

,,Se -n d o i e s cn u c i i , b [tri ni i " "

Epitetul ,,bitlrtnii" recl5 dimensiunile arborilor qi forla vintului$eare-i indoaie"

Im aginea f inalS , a ti t d e p l a s ti c [ i n c i t s -ar puLea desena, aecentueaz[ ati t
atnrrisfera. cib ;i sentimentele desprinse incl de la inceputul lc:cl'uirii,cuvint,ul cel
n e a i e x pies iv liinc i , , p l i n g e " ;

i ,,Flinge-un pui de ciociriie

Sus pe cumpina fintinii".

Aceste irnagini ;i altele dau o evidentl noti ele muzicalitate : muzicH interi-
oar5, el:eterminati de glasul vintului, de diferitele zgomote ale plantelor b5tute de
vi n t, d e plir is ul puiu l rri d e c i o c i rl i e .
Chiilr dacir prin inti'oducerea in programele 9i manualele ;colare a celor citorva
pastehiri se are in vedere familiarizarea elevilor cu aspecte'ale naturii in tljicrite
anotirnpuri, etrepot fi folosite gi ca material pentru a-i orienta pe ace;tia in s;:eci-
ficul inlelegerii rrnei specii literare accesibile gi cu o mare valoare artisticS. Acest
lucru se.poale i'ealiza tIrI nici un fel de teoretizare, ci doar prin angajarea elevilor
l a o i n ler plel: ir e er o t' c c t1 s, p e c i fi c S,a a c e s te i ' speci i l i l erare. A tunei ci nd se anal i -
zeazYay:a,slehrriee iniir!i;eazE aspecte ale aceluia;i anotimp, se recurge la analogii,
ci u ti n clr i- s e at il not c l e c o m u n e , c i t;i c e e a c e a r e speci fi c i n creal i a sa { i ecare poet,"
Astfei, cie celc rnai mrille ori, cind prezinti aspectul toamnei, pastetrutre,rprirnd
senlirnente cle tlisl-e!c, cle.lostalgie, irnpletite cu un ritm ieglnat, elegiac. I;i felul
acesta Xtoatefi interpretafi bunloari, pastelul Toamna de O. Goga, la care ne-am'
r'cIe t'it.
Unele pas t eluli s u rl .rri n d ;i a s p e c te a l e v i e fi i, al e nrunci i oarneni l or i n arroti rnpul
l o a mn c i. ln ai: es t e c a z u ri , p a s te l u l d e g a j [ u n putcrni c senti menL de Lrucuri e, de
. n b rrr c a e l e v i i s i n u rd mi ni i cu convi ngerea ci toai l l l a este
r,r:i o ;i o . c le o1, - lir nis mPe
eloarr-anotirn pui l.r.'islelilor cople;itoare, al melancoliei, cind se artalizeazbaseme-
nea liast.eluri se poate face rsilectura unot'versuli in care, 1;e aeeeagiternr5,se cint6
'..iirt,a,actirrilatca cn l-ot.ce are ea mai frumos. Astfel, in pasteluL alegoric Tg$mn{r
lesiiloure, t,oftrnna, csre e personificatd, e ,,mtndrti, hurnicd" si ,,darrticti", imparfe
oatnenilrrr cotnoi'iie sale: ,,in penlru gtergare", ,,poramb pen[rtt ca;Qre"', ,,slrugurt
tl e u i e " . lnt oi: m ai ea o .fe m e i e Ia l a ri ,,p u n e furca. ttt brttt" , ,,toarce9i l ese!pi nzd
lulti-n ifu: tlese."s] lasl pe piirnint ,,mreji de raze argirttit".
Anotirnpul iernii este ;i el prezent in pasteluri de o neasemuitl frumusele,
Jie care le intilnesc elevii din ciclul primar. Prezentarea acesl.ui anotin:5.rpoate fi
completat[ ;i cu ]ectrira altcir pasteluri despre iarnI, care suger-eaz5cIiverselaturi
frtrrroase, iunrinr.rase,pline de voio;ie, datoritl prezenlei vielii, eurn sint,: trttrna,
X,Iiezul isrni! cle V. Alecsandri, Iarnu pe ulild de G. Co;buc, Ral,ia-tratna.inlrd.-n
sn l d e O t ilia Caz im i r.
fn pcezia P'rad"ul (clasa a III-a) de Bogdan-Petriceieu }.trascleu., iroaginea
lrraclului, vegnic vertle, slredelind stinca, infruntind liscolul s:rmc5lclura puternicd

57

I-
 a $oarel{4i,-sugereaze,tiria.poporului
roman, dragostea sa de vlalr.
tea fi condu;i si varli in ihiginea c.piii vor pLr
rraautui ;; -r;; 1iolopu" cu cctj'a r:r1*eu
vercle, ci .* simbor ar incredeiii
iniiag pop;;;,r,,J'rl-jn, fatb rle carerpo*tur
exllrimd o profundl aclmiralie" "
conducindu-i pe. elevi, prin tlezvdlui|ea
spr:e inleiegerea mesajului unui pastet, imaginilor ar{.isticc
^semnificaliei
acegtia t;i-;-;;;;il; fixa in mod inruiti'
acestei specii'riterare
si, sn urina.e,ei se o*",rin-.*o
;:i:-\:''n**X:?.:i."r" 'r,,r
De'9iin aparenli.,dificild pentru
,scolariimici, pcu:zialiricr, anatrizatiin mocl
corect, cu accent pe dezvlluir"a ,.osuiui iigurJ ;i ;;;;;"il, ;i expresiilor, crevine
1u yrm,ai pe deprin accesibilr, crar ;i prefJrati. A.;;;fi;;;ii
rn structura obi;nuitd a unei lectii in care nu por fi incadrate
se-ciie;f;tll-t'.n.rfir.i'cl o
sau un texr' c. continut literar, ruat la r"o.dyJg";;;"i:-L;;iira
literard specifici foiosit5 i" moa"i 'arafiune
cxpricaLir,d, anariza
*ri fircsc, in funcfie crecaracterul
Iirice, nu n*mai cd n' supraincarce ""f eievii, aur'n.""rii'ii)rnra creatiei
jului unui asemeneagen de text. i'{elegerea
it"tat", lo, schematicd,dupa strilcturi mesa-
considerate ca fiind general de lectii
I'#::}ti|3 varariie,-ie;:**i;;; i#i"i#" ,i,"ii?ii

iurnsni,nl $r TE$,IE

1 . ln cc- ce n sti sp e cilie u l li ri ci i pci sagi stc?

2. Curn lrobuie folositd iectura
expliea{ir.E ln anal i za Inxteftrr rl i l r
l i ri ra ,eci sal l i i l :i :J
3. inlo{,mili schila unui plan dc
lecfic penlrar anai i za unui
l rarsl al {l a ategrl ef.

aNatlza rtrxttl,on nu rrtoz.{, rrnrcX

c el e rn a i rn u l tc c rc a fi i u ri c c s i nt scri sc
t1t::,:- i n vcrsuri . E xi sl r i nsd si rrrr.:rti i n n" ^-,-
qr se!-trrnr_ntelr_sale.
Ascmenea-Iffiipaffi +gnlproa,i tiiffi. -
-s'.*L',1
iuprozs
a
,""j.;u";efiincIcaracteriza1,eprininf5!i5arca
';;;;r" _:ilJ;_ll:";1,:;i.;#l
##ffiH
ii!
ac€e&:asemenea inti.nprari, etc, !{rocrnair.te
texte trebuie abordate i. rnaniera't"*ieio,
"r"ii_*nt"Iiric-e.
ge-Yi+{setsri\iar,,iclg[g-p.i".it;1".'- p; $3g4q{gle
apdrea,eventuar,suj? rorma tirur'rF
"*#HH:H.,G;1 iE-;a;ta"bntffi-r ; ;;;n-;,;r
[:
'"1.":-lsglfa@t *:!tiart::geautor,
sului figurat al ufior
in spccial*"rni".ii;Ll;ffi;'*
"r ::;_
expresii nu se poate confuncrac* insu;irea
"u"i"i"'ql
noliuni gtiinlifice; de aceea, accesibilil.atea un.r
unor texl-e in care predomi'r 6escrie-
rea iiu este daG' decit in micd misurS,
de nurnrrul metaforelor
de s t il' Fe n tru mi c i i ;c o l a ri e s te mai ;i al celoilaite lig,r.i
u;or sd expl i ce o nofi une;ti i nfi fi cd,
inaccesibil5' rccurginci la metafore. De i ' parte
aceea ei trebr-ricse fie receptivi, mai
sensibili nu numai la lectura poeziei lirice, ;i iik:s,
ci;i la lcctura prozeilirice. si't nrme-
I roase texte din manualele gcolare ale
claselor mici, precurn
;i din cirrl.ile cic lcc_
5B
tur[ care, prin lirnbajul arbistic folosit, transmit mesaje cu o _marevaloare_,emo!ic-
nali ,ri care at*-ca temd3riqqjpgla'frulql$etite_naturii. Chiar'ilaC[ asemenea crealii
fii*troi- nu po ii claselor primare pot_fi fami-
liarizali cel pulin cu pdrli, cu fragmente din aseurenea crealii literare. De fapt,
in pu6licaliile pentru copii sint clestul de frecvente textele de prozd liricI, iar pen-
trya le putea par:curge in mod independent se cere ca elevii sd ajungi s[ se poatl
Iesne orienta in aceste categorii de texte.
Prin intermediul lor, citilqrll este nus in fata unor minunate tablopli din ,
naturl, i" f n contact cu oameni
qi Tti;te clin zilele noastre.
Drurnul OI,tuIui,de Geo Bogza, al clrui titlu sugereazi pregnant conlinutul
operel1fi6-Hrt6xf pe cleplin aiiesibil ;colarilor mici. Elevii i;i pot imagina, atiL
prin titluf scrierii, cit gi prin ilustralii adecvate, despre ce e vorba in text chiar
inainte de a-l citi.
Dupd o primi citire, realizati artistic. se scoiie iu eviden!6 faptul ci autorul
vorbeqte despre Olt ca dss-ple,0pglsoan[. Se aduc, in acest sens, citeva argumente :
touard;i de drum" etc. Elevii vor fi solicitali si
,,e trc,hr,ttdri,t",,,sqNzli'ilide;te",,,isi.itt
.ensnadl:i si alte asemenea iinagini pentlu a inlelege procedeul artistic folosit de
icriitor, acela de a atribui Oltului insugiri umane.
Eristenla unofmAii F aeniffiri g6-g,';k" nu poate fi socotit[ un prilej
cle'supraincilcate a elevilor, deoareceacestea nu sint un scop in sine, ci marcheazi
cad.rtri natural pe care autorul l-a zugrivit prin intermecliul imaginilor:EffiStice-
trn a.naliza unor aseiiieri'i:a texte nu se va pune accentul pe rn€moiarea acestor
denulniri, ci pe valenlele estetice ;i morale ale conlintrtului lor'. Trausformarea in
leclii cle geografie a orelor in care se citesc asemenea texte ar fi intr-adevdr o supra-
i n cIr'cale.
' i6 cazul textului la care ne-am referit, tablourile infi$i;ate de scriitor pot fi
rnarcate foalte tigor-dupi traseul palcurs de Olt'inainte. de tr4versarea Carpalilor,
printre munli, 9i cie la iegirea dinti-e munli qipd la r-il'sare. Sfrijinindu-se pe aceste
.elernengeajutdtoar-e, elevii vorff-stfmt1dfl- sd clelirniteze tablourile (fragmentele)
printr-o citire efectuati ig mod indepenclent. Astfel ei vor opqry -q11"l1n-i.m.porrtant
instmment al muncii cu cartea.
DupI o nsennetrei-h-Ciivitatepregil-itoare, analiza care urmeaz6. va evidenlia
semnificalia imaginilor altistice .,siprocedeele folosite cle autor. Dezvlluind sensul
acestor imagini, invSl5torul ii r.a conduce pe elevi la inlelegerea faptului ce illestea
exprimi sentirnentele.de udmiralie ;i dragoste ale autorului fali de patrie, fa!6 de
frumuselile naturii ei ;i de ceea ce au cleat miinile vrednice ale oamenilor muncii.
fn acela;i fel pot fi analizate'gi texte cum sinb Podoube ale Arge;ulai, care itr-
'filigeaz5, prin intermediul imaginilol artistice, aspecte clin frumuselea muncii
pline de eroism a celor care lucreazi in ,,cetl!ile" luminii. Firegte,-inlelegerea ima-
ginilor artistice poate fi considerati prin prezentarea unor imagini vizuale : dia-
filme, diapozitive, albume cu ilustra{ii etc.
Asemenea texte nu trebuie neaplrat povestite, reproduse, ci inlelese, pentru
ca pe baza acesl"ei inlelegeri elevii si simtd mindria cle a trii intr-o patrie in care
la fiecare pas se intilnesc asemenea frumuse{i.
, Un text curn e larna, care e un mic fragment din Su//rirrica de B. $t. Dela-
vra.ncea, de;i fciarte scurt, conline o bogilie de imagini artistice de o rari frumu-
se!e. Este un talllott mdre! 4l ielnii, care poate fi ,,prit'it" dintr-un loc anume ales
Ei admirat in toati splendoarea lui.

59
 * Ce se't'dd in depll'tare? (..lIuseele\eesre dorm sub zdp*r{it").
Aceastl rnra-
gine sugereazl ieleeac[ de;i e iarnd, e ger, mugcelelenn sint moarte, ci nunrlri amor-
tite ; ele clorm.
- Ce inflligare au p6durile ? (-.par eercelatecu flori de zsrztiri
5i corcorlusi',)
Aici cuvintul,,cercelcte" sngereazl icleea c5 pddr:rile par gilite, impodobite, iar
z lpada d e p e ra m u ri e c o m p a ra ti cu fl ori i e de zarz5r, ceea ce atrage atenl i a asu-
pra prezenlei viefii.
- Ce se mai veile in tablou ? (.,zdpaddnemilu.itd, cqre cade puzderie, ntdrunti,
si deusd, ca fiina la cernnt"). Abunclenta z&pezii poate fi comentatl cu copiii atii
c a un s e mn a l fru mu s e fi i p e c e re o dI tabl cul ui , ci t si ca un semn al bosdti ei . i n
analiza aceslui text pot fi suJ:iiniate ryi culorile intilnite : mai intii, culoalea celr-
lui (c^alegia), cea a tulpinilor copacilor (fumurie). Culoarea care clomina trlbloui
este insd cea alb5, ceea ce poate sugera sentimentul de incr-edere,cle optirnism.
Acest sentiment est,eaccentuat etreurlnele vielii : poteca ce duce la gcoald, luinjnile
de vnpait_l care joaci in ferestre, preeurn 9i de imaginile auditive care cornple.teazF
tabloul. dirrclu-i viatl ; vuietui surcl, cLcnc6nitul de corbi, virtejele care trec din-
tr-un colnic in'altul, vij iitul rninios al riului, sloiurile izbite de meterezele pgdllui-
IJn asemenea comentariu poate sugexa elevilor ;i subiecte pentru realizarea
unor desene infdligind peisaje de iar-nL
q**1ru
C7-€n text oarecum
oarecu-m*asernllt6t.or,
asernlr.rbt.or,c.are
care infSli;eazl fenomene ale naturji
naturii ce au arr
geaz-a
ins5.vara, cs[6TlFJfia,-etrrlrcaffi
loc o ima.qiaganalti,rii, mdretia l,'-r]t!-.-idiJ.i.
-ffi '--_ f--'- .- - _- - ' unui fenomen al naturii la o nraximE-cl&liffiie
a f or t el o r s a l e . C re a l i i e iq lralrU lablqqri u;or distinctive.
. fi9:ul9 tablou--Itqateprimi rrn titlrr, sugerat sl in maiiat5liilrut lrblorr
imagilrile-.fizualeTiilT-ildu'st.ta ele-rrentetie"bazl ale naturii: soare,cer-,pc,rrinr,
atenlia ci acest tairlou se cere a fi perceput temporar, vizual. au-
"-:9.u
ditiv.""^3_tiage ,,yt_cigtitgr
de &rzritoere",soareree-,,Ltn discatb ile lumino topitii,,,
Sdldura _e
,,8 tndbu;itor de calel".Fe.de parte e o trcere deplind: ,,pdmtntule ewflndai
-altE
i.ntr-o tdcereedtncd",',.greieru!".. amulise la untbra unui {ir cti iarbei",,,vtn'inlnu
clali.ndnici o frunz(r",,,nici a pasdrenu mai brdzilqadzduiul,,.
In acest fel vor putea fi interpretate, in cunc;tin!5 de cauzi, celelalte tablouri"
elevii fiind condugi s[ inle]eag6 complexitatea fenolnenului clescris prin pllterea
limbajului. Ei vor coustata cI fiecare tablou este realizat
1rr-in impletil-ea unor
imagini vizuale, auditive, motrice, ci in momentele cle clezl[n!uir-e a foi.lelor. na-
turii predomind imaginile auclitive ;i motrice. a
Dincolo de imaginile in sine, elevii trebuie condu;i sd clistingir insi seirtimenLul
- incintare
de -
al autorului, ele acltniratie ig faJum4;e!(i*naturii. I1i .,o. c+iistata cE
scriit6Tul nils-a-fimitaf cloi? Ia sirfrilffitofrafier:e iTf"italtou clin .natur5, ci a
realizat uLpeisqi in ca-{s-sc[gJ?gs{_]}'.gprii}e-salesgntimente. in felutr aeesta lectura
des c r ie ri l o r tru c o n s ti L u i e o s i m p l 5 nrnoa;1el e a rnedi ul ui i nconj rrrdtor.,ci pri i ej rrri
in iare elevii fac cunogtinfl cu posibilitdtile limbajului de a iui'5_ti;a,pr-in-imagini
artistice, un peisaj din naturl care, chiar dacl nu e totdeauna autentic, e irr c-on:
cordan!5 cu un compiex cle seutimente ce au generat un aseuleneatablou.
Armonizarea peisajului patriei, infiili,sat in chip mliestrit cle concleie nernuri-
toare' cu monumente vechi sau cu bijuterii industriaie modelne, declangeaz5.un
s ent im e n t d e p ro fu n d l m i n d ri e patri oti cS .
Asemenea texte sint ele insele foarte r-aliate ; tle la rlescrieli ,,pure., ale na-
turii pini la descriet'i cale umanizeazTa,prin i:rezenfa unor r,ieluitoar-e in ccnfi-
nutul lor. Textul Yeuerila, dupE *'Iihail Sacloveanu (clasa a IIl,a), incacheaz-i fies-
crierea pidurii ;i a'acest.ei ginga;e vietuitoaie lntr-o acliune scurtfi, la c;rre este.
m ar t or a u to ru l , e l i n s u ;i re a l i z i n e],,fi ovesti rea' 0.

60
 ln primul tablou, elevii vor const:rta cd descrielea flrrurii la sfirgibul iernii
:a fost llecesar5.pentru a crea tabloirl in'cadrul clrriia are loc ac{iunea ; aceasta
,culrn neazd, cle fapt, cu o clescriere dc mare 'i,"albar:b artisticd, realizatd chiar de
autor" Acest tabiou reprezintl insdgi c,hintescnla lntlegrrlui text, care pune in evi-
d e n l l s t r r t im ent ele d e p ro frrn d a i n c i n ta l e a o murl rri .i n Iafa g4reti gi naburi i 9i ,
rnai ales, f'aceliri Vneffite F{?rnitfirle frilotifba'ffficdffi, c{toaffi stttfoas{idusd pe
'spina-rt spre urecki, c-un cdppor minuscul, in care Lictireau achi;ttrii, ca doud boabe
rle plosie ori cle latrirni".
Un text in care pe fondul unei descrieri apare o I'ielr.ritoale la fel de gingagl
si dc iuiritd este C&.orioarade Emil Girleanu., Sacrificiul sujrrem al mamei pentru
sa l var ea puiului es te m u l l ' ma i b i n e a p re c i a t gi ei rrofi oneai d mai profund atunci
cind rloartea cdplioarei esLe pus[ alitnri de splenclot'ile naturii care cheami la
viati.
Descr:iecile; chiar in texte care an la trrazi o nara$iune, scot iu evideali. stdri.
suflete5ti, ce dau sensuri majore ac!iunii, pelsonajelor parbicipanl,e la acliune.
f n lecLurd lScociadomneascd,clescriereaEcolii prrne in lurnini deziluzia, clezamdgi-
rea creat5 in su{letul copilului dc infdfi5area ;colii. iuaginati ca ,,un palat mare,
,{nctwst frumos, ca ?n basme... cu ttsi tf-ecle.stur,cu zir{uri uopsite". Descrierea ficutl
clasei riuce la inlelegerea atinosferei de spairni ;i cie teroat'c prin citeva exemple
,semirifiq.ativein acest sehs, curn sint : nuiaua, c'rlliii cu urechile inrogite, copiii
in genutrchi ;i cu lacrimi in ochi"
ln mantiaiele gcolare, ca cle altfel in gen,:ral in literatui'a pentru copii, existl
nnmeroase texte epice (pove;ti, povest,iri, k'geo{ie $.a.) cale conlin fragmente,
pasaie 'intregi strlb:ilul,e de un puternic lirisru. Chiar clacl atenlia principald este
.orienlati spre subiectul-ac{iune, nu pot fi neelijate descrierile, care adeseori creeazd
nu airnaai cadrr.rlin care se petrec anumite. intirnpldri, ci gi prilejuri de dezvoltare
.a capacib5lilor de exprirnare ale elevilor' ;i de inletregeredeplini a mesajului texbului. .
:Uneori natut'a infdli;atI in aceste texte face pal'te integranti din povestire, este
un toyar5g de incredere al unor eroi iadrSgili. {n Manumentul de la Pufna, unde
esLe reatrizat un tablou rnlre!, dominat de figura trui $tefan cel il{are, subiectul
degendei este simplu, ugor de inleles de cltre eler-i. Ac$iunea se petrece pe un fond
natural, inflfigat prin imagini cle o rnare valoare ertisticd gi educativi, care-i vor
face pe elevi si poarte in minte 9i in suflet rnultb vreme acest tablou, de o nease-
'rnuiti frumusete. Scoasfl din acest cadru natural, figura lui $tefan ar pierd.e, in
rfata copiilor, dire mdrelia sa.

' **

lextele tlin manualele cle citire ale claselor prirnare deschitl drumul luminos
al cunoagterii, al fijnnlrii conptiinfei, prin interrnediul literaturii, al cdrfii. ln
acelagi timp, lectiile de citire au merxirea de a inifia gcolarii in tehnicile muncii cu
sariea,iar un TTffir
"polivalerit, celul de rnarea diversitate a expresiei tipdrite"

is'rnceARt $I TEIIE

1. Carc sint principaleto trrisdturiale textel{rr rliu proza lirici?

2. Care este specifieul analizei textelot' din prozn licici ?
3. intocmili sehila nnui ptan ilo trec{ie iu cilre s.D analizenzil o descriero.

61
 ELETTENTE SIIIIPLE DE A.\-AI,IZ.[ STII,ISTIC.d.
LA LPCTIILE I}E CITIRE

QIHS* - ca disciplind de studiu a limtrii romAne la_clasete _ e_19.,-q

sarcini fundamentargpe de o parte insugirea
de cdtre I: L\,
al'unor cri:atii' i"iiliare- sau u qresa,u,rqL,..*gtr,
texte,
-9tiiulitice, ;;tt*t;"t"r,i a'reacestora (cb,gririve,
fot'mativ-educative, " "'nrorirort
.cultural-artilti"q'"rt"t;"" etc.), ;i pe de *lt5 p?i-_tg*il;_ei;llare.
elevilor cu capacitatea de a se orienta-in textur'citit'sa*,-art{er spus, cll_.i::,:!ru--
mentele de bazr cartea. Aceste^doursarcini fundamentaleale citirii
trebuid'"ii,arilite 'l".Tll-"..t3,-cg
hti:tr^iiriiilite inr"purJiii."i"d;;;;:i
infdptui prin folosir.u uno'r-i*trnici t]e lucru,
*"lu;urui text citit
::-,p-ootu care 'nui ]r_r',co_
prrn erersareA
rectd qi sistematicdasigur'5,-.lnacelagitimp,
insuqireainsbr*merrtelor,:u'cii cu
cartea' De fapt, trebuiJsubliniat ci acest at
aoitea obiectii are o valoare instru-
mentalr cu totul deosebitI; el devine un instrument
omul are"nevoie toati viata a* m"nca inteleetualxclecare
Un element de-seam5, care se regS.se;tein fiecare
din cele cloud sarcini furida-
mentale ale citirii, ir constitui"
cititorului de a inleiege ;i apoi .<ft a
folosi corect gi creator achiziliitre"*poiitntea
dl votabular. Fe de o p,nrt", un text nu poate
intelesfdr[ pdtrundereasemnlticalieift.rd{,#"i; fi
gi a celorcareau un-sens"figurat, ii ff""i"t a cetornoi, pr_i:cum
iar pe arte f arle, ."p"i.;,^t-3 cr9:-a--desc-ifra..$
*ff ':ff;,:l'' ;j {l,':y"jfJ?:;.i" rb'1r pii ;;;;;'d-;; "
-ae
:i: iil ;i i: SH*Ti;,- ?
Aitivitated-i1i"v6#r"jui.ir, Ia lecliile de citire, se desfh;oard pe parcilrsrrr
intregii leclii, in *o1j*j::l1t*qu'prilejul
t"*iri"i pJair.rite unit[!i. Aceastr
activitate poate fi iritegratr in procelul"r"rir"i
de analiz[, '"i", a formei
unei creatii,
'a miiloaoelor artistice-prin care textur respectiv comunicr;;G;;i
"r"i
irr-"r"g:i-:'-,
moral, determinind in ion;tiinla cititorului
anurnite
v'ita!,ear putea constitui un inceput bun, trineinlelesuiiirJl"i. o asemeneaacti-
elevilor cn metodologiaanalizei }iierare, atit rle modest, cie farniliarizarea
,r*""r"r" ln-ctasele mari" rnai ales
in studiul liter4tprii, precum - in general
;i - i" l;;i;;a particutard.
Dulrr curn se slie, limbajul artistic cale
45 expresieunor sbdri de mare ten-
siunesjfieLeasci',ri"""p@;1l-";;;"i"io,,l"diferibeIeflgrrri

,1" l::::*.:
l-e--ocotcsc-.r: Brr+*luaiea*ani
:_,i
"'S* qienre_inta!e!s_u-],9+g-J;;;;d;;{;,;;iiffiLtrrma;
rec.rccazd
t ru o nresupusi inu.r*i * irii ;;
"' "
mtlffi HS ;*i ii ;H
Ie denurni, in analizele i;.dAf0}*a;*i;;ffi4-ffidIrt*ul
re derini;i a
are posibi}itatea sr eljden-
fieze valorile cognitive gi mai ales afective ale unor figuri de
stil, precum ,sisensul
cbi;rruite.
#;;;;;;;;;;;"
Elevii din-cich.ri
primar, in ecial di n cl asel e a III-a gi a IV -a, pot reccpl a
qi inlelege valorile artistice al
care - cum se;tie - s"ot ii*"iiffiffi
€-...4

u;G"tia"ofi lli a" aSI*c3 g:qlli"la lgntrtr-ideei

iffi d."''iffi "ffi u.^,#;tf;i11#llildu*?:'f
nuseconstituieintt"ti,p"iiiciiSociaIisteRom&niu,
:;
intilnit in primele pagini are rnanuarelorde citire,
oferi un bun prilej pentru a
dezvilui elevilol frumuselea acesteifiguri de stil, fErI
a o defini. Analizind ver.-
surile se poate subliniafaptul ci nnele cuvinte au un inleles
aparte, ele eviclenfiinc
insugiri cu totul deosebiteale steagului
fdrii, ale patriei, ale poporului nostru: brutt
62
 popor, ueclii renurne,
lel cutezdtor, gloriosal popor. Cuvinbeie subliniate clau cli-
mqns-iuniapal't.esubstantivelor pe care Ie insolesc
;i, prin incircitura lor afectivd
transmit fiorul contact'lui cu valorile artistice autentice.
Fentru a in$eiqge qqi bine valoafea .!i
. . -s-e;n-nificalia epiteteiclr - aceste cu-
vinte cale aratl insugiri -ate obibctului, infeligl;d imaginea acestuia a;a curn se
rcfleclI in sirnlirea ;i fantezia scriitoruluri _ ie poat-e fice legiti.,r.a gi.etr.noliuupu
tj$gr+*fur'5lath la gramatice; pe aceast5"iir,e,elevii ior i"1"IqE;;;i1i"e
lnsagr notrrlnea gramaticald respectivd, precum _sirolul ei in vorbire.

..-Fre z en! a epit e tu l ' ;i e s te fo a rte fre c v e n tl i n l ecturi l e care eon{ i n cl escri eri .
At-tlgl, spre exempfu'"-lddt;iA-',,C6prioatd"''..cle"'EmilGirleanu oferi posibiliiatea
sublinierii valorii afective, in speiial, a unor cuvinte gi expresii.
,,pe muschiul
g ry-3 aid c a t t blan d a -p d .mtn tu l u i ,c l p ri o a ra s tI j os l i ngi i edul ^ei . A cesta;i a
i ni ;n,
cfirl:Eilbotul rnic, ume{ pe spatele marnei'iui gi cu ochii inchiSi se }asd
444o,
ciezmierclat".-{nalizif,Ftextul,"i elel'ii vor putea fi conclugi rl obr"rl,,";; sa inlcieaga
unor cuvinte cum sint: calcl, catifelat, urr*i, a expreslrrl
)=*gg"-::-stmriilitatia
,-1:?3,P11*9_.j'"^o bl3l"g 3_plmintului.. Farcurgincl mai departe lecbtira apar atLe
cfrrtet e: t llr ) [ a t r uW & , o c h i i tn d u re rq l i , c e e a ce creeazd o atmosferi carj a.ten-
t uei zi sent i md-trffio ft n_grf*fi F6!i pr ovocat e rIle'- clesffi !i roe"*a.ffi ;{;it?
Fftrar-iEe'nTaln?i*r:"d:ffi-il1fifr4nt-@jectiv .
sau actverb) ,
"st"'.lpit"t:"r"te;i*pi;l
r!....) 9i p:irinlii ,qifralii ;i surorile imi erau sdndta;i" (f. Creang'I, ,Lmintiri din r:6y;i-
ldrie), detetminarea.este neutr5 din punct cle veiere.stilistic,ilri si implice par-
l.iciparea imaginaliei sau afeetivitllii scriitorului.
Sentimente cle adincl admiratie fati de bunicl sint declan;ate clin intelege-
rea senrnificaliei unor epitetg remarcabile, in poeiia Bunica cte si. o. nc;sif:
,.c6
ta ru l _ nLl_s : . : o, , ?: lt i i _ m i c i / $ i c a l z i c i e e l rj o g i e,/ A evea parc-o vi rt ai ci / Icgana
liruuei "liunici lDin frage{a-mi pruncie." Epitetele subliniate contribuie atit. la
co n L rr r al' e&
por br et u l rrib u n i c i i , c ft;i Ia d e z v i l u i r ea senti mcntel or care l e-au genel .al .
i n r c eeali m ar i i e rl , fd rd ' i c i u n fe l d e d i fi cul bate, el evi i not i sd inte-
^?
lbdea
lhst si sd foloseascu
;i [otoseascdjg_glip_l*grea
in exnrirnsrea lor Ior curent5
errrpnfi 1f6;;;ff;; ;.
pe' baz.aunor ]nsullrl comune, a unui terE€fr-hTi-b0nCfet-bi-mai
Ire'DitT''<l i d;?ffiTmai cunosrrr
cunoscut cu,.,' alttrl
oli,,r
mai abstract pulin, cunoscut. Ne-am referit la aceasi5 figur[ de stil i" ana-
1i m-1i
liza tqIlglo" dir lirica pafrietice ilustrate cu poezia ,,Limba noastrl" cleAl. I{a-
teevisi. In manr.lalelecle citire p-entm clasele a iII-a
;i a IV-a apar asemeneaterte"
atil in prozh, eit gi in versuri. IatI doar citer.a versuri : ,,Noi liberi arn crescrit
inv5fat,f cum liber suie fumul d,in furnale'. (N. iabig: partiddltti);
sau
'i-am : .Spre steagul rogu fruntea mi-o ridic, / E pu_rpuriuca ro;ia-mi cral-at[ c*
flutur5_pe pieptul incd mic, / Da-n care bate-o-ffiim6-cuf-te,*(v. 'n-u I b ; ;I ;,
SlattiiPartidului); sau: ,,ln ochii limpezi ca o-zare albastri /Ducincl strilucitonul
tlrii eer/Vi adresim de ziua dufi-n-eaffiasfi6-,/fierlffiTe,un salnt cle pionier',.
(\ii T' u I b rt
(\'lj't' rr r e : Salut
Sulut nionie.resr.\-
pianieresc).
p$,.f erytegis :Ll"*S*rll9Iggqtoefeje inti$*egs!^julexre-.in-prsz[.i n 4',r

Iecliile,,Buch-tul dE-n"mi * # s " . . + --r> + . . _ _ -. # F'

p a tri ei este asemui td cu ..un buche,;

de flori a;ezab intr-o vazh : Marea Neagri". Aceastd comparatie clubld esi.e;"rngl**,n
cenbrall a intlegului text. Sernnifica.tiiie ei trebuie cteicopeiite intii aic:i, apoi in
iradierea lor in intregnl-text, prin analogia intre forma hnrlii qi forma unui truchet,
intre diversitatea peisajului (,,gesuri...,lealuri..., mun!i..., ape...*. etc.) gi i.arie*
tatea cuiorilor (,,r'erzi..., glalbene..., bruni."., albastru....,). -
a r1:----:-;
A/ ,?+l*e Jrce'ent angl,r+ legtudle eleyilgr, {nqi ales la claselea III-a gi a Iv-a,
ql':WLaI cdror sens figurativ ofer5o.elevilor,.prin puterea lor de sugestiemari
" cffiIac!ii. Chiar titluri ale unor texte stnt constituite din metafore: ,,Bucure;ti -
in i ma t.ir ii" , , , A r ge9 - c a l e a l u m i n i i " ,,,I{ u n e d o a r a - cetate cl e foc,,. In nurneroase

63