Studiu de caz

Student: Năvîrgeac Adriana Ștefania

Petrescu Valentina Ștefania
Psihopedagogie Specială, Anul III

I. DATE PERSONALE:
Nume şi prenume: A M.
Data naşterii: 02.09.2005
Sex: Feminin
Locul naşterii: Alexandria
Domiciliul actual: oraşul Alexandria. Este instituţionalizat în Școala Ajutătoare de fete nr.
7, Alexandria
Şcoala urmată: Școala Ajutătoare de fete nr. 7, Alexandria, dar a urmat și un semestru la o
şcoală de masă din oraş în clasa I.
II. MEDIUL FAMILIAL:
Părinţii sunt divorţaţi din anul 2008, iar mama s-a recăsătorit. Din căsătoria cu tatăl vitreg al
A., a mai rezultat un copil, în vârstă de 5 ani acum. Aceștia locuiesc împreună.
Relaţiile dintre părinţii actuali ai A. sunt bazate pe încredere şi respect. Tatăl vitreg se poartă
frumos cu ambii copii.
Tatăl biologic s-a recăsătorit și el dar nu păstrează legătura A. și fosta soție.
III. STAREA DE SĂNĂTATE :
 Din punct de vedere medical – hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală (aproape
surditate). Recomandarea medicului a fost implantul cohlear, dar în lipsa banilor
recomandarea a fost să i se achiziționeze cele mai bune proteze auditive.
 Din puncte de vedere psihopedagogic – retard în evoluția limbajului cauzat de problema
medicală, dificultăți de concentrare a atenției, schema corporală partial însușită, cunoaște
forme simple, recunoaște culori, deprinderi de autoservire și a capacității de autonomie
socială și personală bună, nevoie de atenţie, afecţiune, de modele comportamentale și
sprijin permanent.
  Din punct de vedere al competențelor școlare – ușoare dificultăți de integrare în mediul
școlar.

IV. REZULTATE ŞCOLARE ŞI PREOCUPĂRI ALE ELEVULUI:

A. este elevă a Şcolii Ajutătoare de Fete, în clasa a V-a. Cele mai bune calificative le-a
obţinut la matematică, iar cele mai slabe la educaţie muzicală, acestea din urmă datorându-se
handicapului său medical. Într-o clasă cu 10 elevi, A. este cea mai bună la matematică, şi a doua
la limba și literatura română. Prezintă tulburări de vorbire, dar merge la cabinetul de logopedie
de 3 ori/săpt. A. îşi dorește foarte mult să depăşească aceste probleme. Rezultate deosebite la
competiţii şi cercuri în afara şcolii nu are, dar este cel mai bun copil în activităţile extraşcolare
desfăşurate cu diverse ocazii.
V. DATE ASUPRA STRUCTURII PSIHOLOGICE:
Majoritatea colegilor de clasă ai A. nu au familie deloc şi sunt de etnie romă. A. vede că
ceilalţi colegi sunt nevoiţi să stea într-o şcoală care le este şi casă şi familie. M. este un copil
afectuos , manifestă tandrețe faţă de profesori şi faţă de ceilalţi colegi . Atentă la ceea ce se
întâmplă în jurul său , ea este foarte receptivă şi deschisă. Este iubită de toată lumea. Când intră
un necunoscut în clasă, A. râde, iar dacă acesta se apropie, îl îmbrățișează. În recreaţie, A. este de
mână cu îngrijitoarea, cu secretara, cu instructoarea din cămin, cu administratorul, cu
bucătăreasa, cu toată lumea. Acest fapt îmi indică nevoia sa de afectivitate, cred că afecţiunea
este cheia spre lumea A., cheia spre a o cunoaşte şi înţelege. Capacitatea de memorare este bună,
prezintă tulburări de limbaj, are uşoare destructurări perceptive.
A. este un copil foarte sensibil care are mare nevoie de afectivitate . De asemenea, trebuie
stimulată, încurajată, lăudată, pentru că nu are suficientă încredere în ea deși locuiește cu familia
care o sprijină în tot ceea ce face.
VI . CARACTERIZARE SINTETICĂ:
Elevua A. răspunde pozitiv cerinţelor programei Şcolii Speciale. Având un Q.I.=80, ea se
situează aproape de limitele normalului . Îi place să deseneze, să scrie, să modeleze. Doreşte să
se facă doctor să îi ajute pe ceilalți ca ea.
VII. RECOMANDĂRI DE ORDIN PEDAGOGIC:
- Lucrul diferenţiat cu A., P.I.P.-urile (programele de intervenţie personalizate) vor
conduce cu siguranţă la rezultate foarte bune, deoarece, A. este un copil foarte receptiv
- Simularea capacității de recepționare poilisenzorială
- Îmbogățirea experienței senzoriale în procesul de descoperire a mediului fizic și social
- Stabilirea potențialului auditiv (auzul rezidual al copilului) cu ajutorul aparaturii specifice și
a probelor în scopul înregistrării pragului minim de percpere a fonemelor și de masurare a
gradului de înțelegere al mesajului verbal
- Perceperea mesajului verbal prin antrenarea tuturor analizatorilor
- Formarea și consolidarea abilităților de identificare corectă a formelor și structurilor verbale
prin antrenarea analizatorului tactil-vibratoriu, vizual, auditiv, gustativ și olfactiv
- Formarea și dezvoltarea controlului și autocontrolului tactil-vibratoriu, kinestezic, vizual, al
auzului (rezidual) pe care se bazează procesul de articulare verbală
- Utilizarea acțiunilor de compensare polisenzorială și tehnica pentru achiziția și înțelegerea
limbajului în scopul facilitării posibilităților de integrare în colectivitatea de adulți și copii
vorbitori.