Ceea ce i-a impresionat pe strainii care

au vizitat Principatele Romane a fost ospitalitatea gazdelor. Mesele erau

mereu pline cu de toate, iar bucatele - pe toate gusturile.
Calatorii straini, fie diplomati, clerici, istorici, profesori, scriitori, negustori
sau simpli peregrini, care au poposit pe meleagurile noastre ne-au lasat
insemnari pretioase despre diferitele aspecte ale vietii cotidiene din
Principatele Romane. Au fost impresionati, in primul rand, de ospitalitatea
cu care au fost primiti, indiferent ca se aflau in Moldova, Muntenia, Oltenia
sau Basarabia. Italianul Nicolo Barsi nota: ""Am aflat prin aceste locuri un
obicei, cel mai frumos din cate am intalnit prin toate partile lumii pe unde
am umblat. Oamenii obisnuiesc in acest oras (Husi), ca de altfel in tot restul
tarii, sa dea de mancare si loc de adapost tuturor strainilor fara nici o
plata"". Abatele A. Da€™Hauterive are si el opinii asemanatoare: ""... nici un
popor nu este mai primitor de oaspeti"".
PRIMITORI. Obiceiul boierilor de a fi buni amfitrioni, de a avea ""casa plina""
si de a pofti la masa pe orice drumet il aveau si oamenii simpli. Acestia
asezau vase umplute cu apa la poarta casei. Sunt doar cateva forme ale
ospitalitatii relevate in memoriile sau notele de calatorie ale acestor
peregrini.
Charles Marie, conte de Salaberry, om politic si literat francez, a facut o
calatorie in anul 1791 prin Oltenia. A fost impresionat de primirea Banilor
olteni. In memoriile sale de calatorie ""Essais sur la Valachie et Moldavie"",
aparute la Paris in anul 1824, mentioneaza: ""... indata ce ne-am asezat la
masa se aduceau de la cuhnie: cafea, dulceata, tuica si pui fripti"". La sosirea
la cula, oaspetele a avut parte de un obicei specific la olteni: cand a intins
mana sotiei boierului, care era imbracata dupa moda orientala, cu bufuri de
muselina, aceasta a dus-o la inima, in semn de mare pretuire. Salaberry
recunoaste ca felul boieroaicei de a saluta oaspetele era mai nobil si mai
afectuos decat al sau.
IMPRESII. Despre hanurile existente la Craiova si bogatia mancarurilor ne
relateaza FranIois Recordon, un tanar elvetian din cantonul Vaud. Acesta
facuse studii de literatura si filozofie. In perioada 1815-1821, Ioan Voda
Caragea, domnitor al Tarii Romanesti, l-a angajat ca secretar al sau. In
lucrarea sa ""Lettres sur la Valachie ou observations sur cette province et
ses habitants, ""crites de 1815 a€¡ 1821, avec la relation des derniers
""v""niments qui y ont lieu"", aparuta la Paris in anul 1821, noteaza: ""...
boierii nu consuma paine, ci azima; mesele cuprind de la cinsprezece pana
la douazeci de feluri de mancare, astfel cheltuiala pe an se urca la 2000-
3000 de galbeni; ... intre orase, Craiova este infloritoare, avand un balci care
tine patru saptamani, un han al Companiei orientale, proprietatea
egumenului de Hurez, manastirea lui Brancoveanu, apoi un han al
negustorilor, avand si un foisor; si, in sfarsit, un han de rand, unde poate sa
vie oricine"". Si fiindca ne aflam in timpul Postului de Craciun, cand avem
cele mai multe dezlegari la peste, va vom oferi o reteta speciala de pastravi
afumati, asa cum numai oltenii stiau s-o faca!
RETETA

Detalii: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-11-25/ospitalitatea-romaneasca.html#ixzz4Oa7RlnVj
Follow us: @9AM on Twitter | 9AM.ro on Facebook