INTRODUCERE IN NURSING

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
“Nursingul este o artă. Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică, talent, ca orice
pictor sau sculptor. Ce este mai mult? Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu marmura sau
să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţa umană – templul duhului luiDUMNEZEU?”
Florence Nightingale - 1860
Definiția Nursingului

 Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;

 Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația complexă profesional -
terapeutică şi empatică dintre nursă ( asistentă ) şi pacient.
 OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul ca o parte integrantă a
sistemului de îngrijire a sănătății care cuprinde :
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile bolilor, chiar şi în stadiul terminal.
 Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metodă sistematică,
organizată, ce permite acordarea de îngrijiri individualizate.
 In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji.
 Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficiență pentru bolnav, trebuie să cunoşti arta
de a îngriji.
 ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:
 “Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistență socială, cuprinde ocrotirea sănătății,
prevenirea bolilor şi îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi ( cu
dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele de asistență socială şi aşezări comunitare.
 Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale, familiale şi de grup în fața bolii şi
trebuie să răspundă problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau
comunității.
 Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de intervenții, de la restabilirea sănătății până
la o fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sănătății populației pe
termen mai lung”
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
S-a născut în Florenţa
- Italia, la 12 Mai 1820.
S-a întors în Anglia în 1821.
A fost educată acasă, de către tatăl ei , absolvent al Universităţii Cambridge
La vârsta de 16 ani era convinsă că Dumnezeu o cheamă spre a-i ajuta şi îngriji pe ceilalţi
aflaţi în nevoie.
 Vizita spitalele din Londra şi din împrejurimi.
Ii plăcea să citească mult. Ii făcea plăcere să-i îngrijească pe muncitorii bolnavi de pe moşia tatălui
său.
  Părinţii ei nu erau de acord ca ea să muncească în „acele” spitale insalubre, într-o vreme
când îngrijirea bolnavilor nu era considerată a fi o îndeletnicire onorabilă pentru o doamnă
de societate.
 In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate, iar personalul medical (asistentele)
nu erau suficient de bine pregătite, de multe ori neştiind ce trebuie făcut pentru confortul
unui pacient.
 A realizat îmbunătăţiri ale sistemului de acolo; schimbările realizate vizau o mai bună
organizare şi educaţie profesională pentru personalul medical, a implementat un sistem prin
care apa caldă era disponibilă la fiecare etaj, a inventat un „lift” prin care mâncarea era dusă
pacienţilor.
 Războiul din Crimeea (1854) a izbuncit când Florence avea 34 de ani.
 Ministrul de război a rugat-o pe Nightingale să supervizeze o echipă de nurse în spitalele de
război din Turcia.
 Printre primele schimbări introduse de Nightingale a fost spălarea/dezinfectarea hainelor
tuturor răniţilor; apoi cu banii proprii a cumpărat bandaje, mese de operat şi alte ustensile de
bază necesare funcţionării unui spital.
 Nursele ei au făcut curat în întreg spitalul astfel încât să se reducă la minim numărul
germenilor, fapt ce a dus la oprirea răspândirii bolilor în spital.
 Ea însăşi a tratat aproximativ 2000 de pacienţi. Inainte de venirea ei în Crimea, 42% dintre
soldaţii ajunşi în spital mureau din cauza infecţiilor, însă după munca depusă de ea acest
procent a scăzut la 2%.
 Condiţiile anterioare venirii ei erau extrem de precare;
 pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe tărgi, printre mormane de mizerie şi resturi medicale;
 pacienţii primeau doar câte o masă pe zi şi erau bruscaţi de doctorii armatei.
 Nu existau condiţii sanitare (toalete) şi nici provizii medicale.
 A impus curăţenia strictă şi reguli de dezinfecţie; pacienţilor li s-au asigurat câte 3 mese pe zi
şi diete realizate în funcţie de starea fiecăruia.
 Aprovizionarea cu apă curată a devenit un imperativ.
 Pentru recunoaşterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de
mulţumire „Ei şi doamnelor sale” şi i-a oferit distincţia – Crucea Roşie Regală.
 Totodată a primit şi broşa cu diamant ce avea gravat mesajul „Binecuvântaţi sunt cei
milostivi”.
 S-a întors în Anglia în 1856.
 In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale în cadrul Spitalului Sf. Thomas din Londra.
 Ea a fost prima asistentă şefă şi prima responsabilă de formarea profesională a colegelor ei,
într-un spital militar.
 In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe.
 Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi:
„Elementele care constituie un bun nursing ( o bună îngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac
înţelegerea şi menţinerea stării de sănătate, mai mult decât a bolii”.
 Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă munca cunoscută şi practicile aplicate, în ţări
precum Canada, Australia, India, Germania, Elveţia şi SUA.
 In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincţia – Ordinul de Merit pentru realizările
remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.
 Florence Nightingale a fost o nursă, un filosof, un statistician, un istoric, un politician şi chiar
mai mult de atât.
 Studiile, ideile şi reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de muncă
spitalicesc mai sigur şi mai eficient.
 A reformat nursingul, de la o îndeletnicire pentru femeile sărace şi needucate, la o profesie
demnă şi onorabilă pentru toate femeile.
 1860 - Cele 7 principii de bază ale lui Nightingale erau :
 Conţinutul educaţional al nursingului trebuie să fie stabilit de către nurse.
 Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea le vor
oferi.
 Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor nurse (asistenţi).
 Şcolile de nursing trebuie să aibă personalitate (juridică) proprie, separată de cea a doctorilor
şi a spitalelor.
 Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul unei educaţii înalte şi trebuie să-şi continuie
îmbunătăţirea educaţiei de-a lungul carierei lor.
 Nursingul implică atât îngrijirea omului bolnav cât şi a celui sănătos şi are în vedere mediul
cât şi pacientul.
 Nursingul trebuie să includă teoria (teoretizarea pregătirii profesionale).
 Florence Nightingale
 “ Cea mai importantă lecție care poate fi dată nurselor este:
 Să le înveți să observe bolnavul, cum să observe,
 Care sunt manifestările care indică însănătoşirea, care nu,
 Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenței, ce fel de
neglijență….
 Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai bine să renunțe de a mai fi
nurse, pentru că nursingul nu este chemarea lor, chiar dacă renunțarea le afectează sau nu.”
 După Războiul Crimeii, a scris peste 200 de cărţi, rapoarte şi monografii pentru dezvoltarea
învăţământului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rămân încă şi azi o excelentă
sursă de informaţii pentru istoria acestei profesii.
 Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice de
asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii şi a făcut ca ea
să fie respectată şi valorizată de comunitate, Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali,
creat la sfârşitul secolului al XIX – lea, în 1899 cu susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de
Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de naştere – 12 MAI să devină Ziua Internaţională
a asistenţilor medicali din întreaga lume.
 In timpul războiului, a dezvoltat o boală care a lăsat-o semiinvalidă pentru tot restul vieţii
sale.
 A rămas imobilizată la pat timp de 55 de ani.
 A murit în 1910, la vârsta de 90 de ani.
 Nu a fost căsătorită niciodată.
 A fost îngropată alături de părinţii ei în Hampshire.
 In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (I.C.N.), cu susţinerea şi
graţie muncii desfăşurate de Florence Nightingale, prima şi cea mai importantă organizaţie
profesională, care cuprinde azi, organizaţiile profesionale ale asistenţilor medicali din 129 de
ţări, printre care şi România.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre

 EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză care şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi
alinării suferinţei oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia, unde a condus Institutul Medical
Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa.
 Pentru meritele sale din timpul primului război mondial, astăzi, un mare spital din Bruxelles şi
o stradă îi poartă numele; la Londra, într-un parc celebru se află statuia sa, iar pe placa de pe
soclu sunt redate cele mei importante fapte din viaţa ei, care au salvat peste 1500 de
oameni, refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alături de soţul ei, regele Ferdinand, unul dintre
simbolurile întruchipării Marii Uniri din 1918.

Numită de către oameni regina- mamă, mama răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe
care a adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge pe front – Regina Maria a României a
fost prezentă în punctele cele mai fierbinţi ale Primului Război Mondial, a suferit în refugiu
alături de cei mulţi şi a mers în spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-i îngriji şi a-i
încuraja cu prezenţa ei maternă pe cei infirmi.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Regina Ana, născută în 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofiţer în armata franceză şi a lucrat
ca infirmieră în spatele frontului, transportând sânge şi plasmă pentru răniţi, conducând
singură un jeep de război.
 A făcut o şcoală de infirmiere de ambulanță, a dus o viață de cazarmă în toată regula, s-a
îmbolnăvit de “gălbenare” şi, în final, s-a întors la viața civilă în 1945, având în buzunar o
soldă primită de la armata franceză, precum şi Crucea de Război a Republicii Franceze.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu
putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare. Este creatoarea primei
teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav. Pacientul este o entitate
complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile.
 A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la
Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până în 1948 a predat cursuri
de nursing la aceeaşi universitate.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan, Annie
Warburton Godrich
i-a fost mentor în primii ani de activitate profesională. Aceşti ani petrecuți la Yale au fost de maximă
productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor emerit a fost şi consultant de nursing pentru întreaga
lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universității Yale.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA
HENDERSON aparține lumii - când i-a fost înmânat primul Premiu Christianne Reimann -
admițând că ideile ei au trecut dincolo de granițele naționale. Intr-adevăr anii care au urmat
 i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) şi a fost solicitată să țină cursuri la Colegiul Britanic
Regal de Asistente Medicale, la Sorbona şi la Asociația Japoneză de Nursing.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Premiul Christianne Reimann poartă numele primului secretar general executiv al ICN ales în
1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva.
 Originară din Danemarca, Christianne Reimann a crezut în potențialul creator al asistenților
medicali, a activat pentru afirmarea rolului autonom al nurselor şi a lansat International
Nursing Review
 Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională pentru cele mai prestigioase
nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei şi au marcat istoria nursingului.
 1985: Virginia Henderson SUA
 1989: Nita Barrow, Barbados
 1993: Sheila Quinn, Marea Britanie
 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing Hildegard Peplau, SUA
 2005 : Dr. Margretta Madden Styles, SUA
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor ediții a volumului Basic Principles of
Nursing în 1960 şi 1969, şi The Nature of Nursing în 1966 şi 1991, o lucrare amplă în care
defineşte conceptul profesiei, evidenţiind, totodată, implicaţiile acesteia pentru practică,
cercetare şi educaţie.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte cunoscute POSTULATELE, considerate astăzi
temelia instruirii în şcolile de nursing. Cităm, între altele:
 Tot omul tinde spre independenţa sa şi o doreşte;
 Omul formează un tot – omul holistic, având 14 nevoi fundamentale;
 Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu este complet, întreg şi independent;
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (înlocuind persoana), suplimentar
(ajutând individul), şi complementar (lucrând cu individul); Toate acestea cu scopul de a ajuta
individul/ pacientul să se descurce, pe cât posibil singur.
Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat nursingului o varietate de definiții în cadrul
cărora funcția principală o are asistenta. Una dintre acestea, clasică, este: “ asistenta face
pentru alții, ceea ce ar face aceştia, dacă ar avea puterea, dorința şi cunoştiințele necesare”;
asistenta trebuie să-l facă pe pacient să devină independent de îngrijiri, cât de repede posibil.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 “Nursingul înseamnă să ajuți individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre
sănătate sau recuperare, să ajuți individul să-şi folosească fiecare acțiune pentru a promova
sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau cunoaşterea,
necesare pentru a o face” - VIRGINIA HENDERSON 1952.
 Nevoile fundamentale
 Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazează pe atingerea independenţei în satisfacerea acestor
nevoi.
Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstrează necesitatea abordării persoanei prin prisma
tuturor nevoilor, fiind relevant că asistenta medicală, prin natura profesiei, acordă îngrijiri persoanei -
ca un întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.
 Starea de boală reprezintă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul său, stare ce
constituie un semnal de alarmă tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o dificultate sau
o inadaptare la o situație nouă, provizorie sau definitivă. Acest dezechilibru este un
eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce până la respingerea socială a
pacientului din anturajul său.
 Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.
 A fi asistentă medicală înseamnă:
 să nu fi niciodată plictisită;
 să fi deseori frustrată;
 să fi înconjurată de probleme;
 să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
 să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
 să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor binecuvânta, aţii
te vor blestema;
 vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai bună;
 nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a îndura şi
de curajul acestora;
 vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
 vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
 vei plânge mult;
 vei râde mult;
 vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!
 Consiliul Internațional al asistenților medicali
 Apreciază în Codul de etică pentru nurse, în 2007 că asistenții medicali au 4 responsabilități
fundamentale şi anume;
 De a promova sănătatea;
 De a preveni îmbolnăvirile = de a face profilaxie;
 De a păstra sănătatea;
 De a alina suferința
 De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi mențin legătura între indivizi, familii,
comunități şi furnizorii îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom şi colaborativ pentru
prevenirea bolilor şi a dizabilităților, conduc şi coordonează îngrijirile.
 Consiliul Internațional al asistenților medicali
 Asistenta medicală trebuie să aibă următoarele calități:
 Competență profesională;
 Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări;
 Să cunoască toată legislația din domeniul sanitar;
 Mult devotament, sensibilitate la suferința oamenilor, tact, răbdare, perseverență, dragoste
pentru aproapele său, înțelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a educa.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 LUCREŢIA TITIRCĂ n. 1930, la Borşa – Maramureş, este personalitatea română
contemporană cea mai proeminentă a profesiei noastre.
 Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă la
Şcoala Sanitară din Baia Mare;
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită asistentă medicală şefă coordonatoare a Spitalului
Judeţean din Baia Mare, funcţie pe care a onorat-o până în 1989, când s-a pensionat.
 Şi după pensionare îşi continuă activitatea în funcţia de Director al Şcolii Postliceale Sanitare
“ Carol Davila” din localitate.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 Deţine o colecţie impresionantă de diplome, titluri de onoare şi insigne, primite în ţară sau în
străinatate, în Austria, Elveţia, Danemarca, Republica Moldova şi a obţinut tot atâtea premii,
pentru contribuţia importantă la afirmarea profesiei de asistent medical în România şi
pretutindeni;
 Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale, pentru asistenţii medicali, care se regăsesc
în programele de învăţământ, examene şi concursuri;
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 In anul 2002, ca o recunoaştere deosebită a activităţii sale, de peste 40 de ani în slujba
profesiei şi a oamenilor, LUCREŢIA TITIRCĂ a primit şi diploma de
 “ CETĂŢEAN DE ONOARE” al Municipiului Baia Mare
 A avut şi are în continuare capacitatea de a mişca minţile şi inimile asistenţilor medicali,
pentru a ridica prestigiul acestei profesii, căreia şi-a dedicat întreaga viaţă!
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
 In munca sa pentru afirmarea şi dezvoltarea profesiei de asistent medical, LUCREŢIA TITIRCĂ
a făcut pionierat prin cărţile scrise şi poate fi asemuită cu celebrele înaintaşe în domeniu:
Florence Nightingale, Edith Cavell şi Virginia Henderson, femei care au dat identitate acestei
profesii, au pus bazele nursingului modern în lume şi şi-au dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi
alinării suferinţei umane!
  Nursing înseamnă:
 Activitate de natură dependentă ( delegată ) – urmăreşte indicațiile medicului şi oferă
tratamentul necesar conform prescripțiilor acestuia; medicul decide şi asistenta execută
tehnica de îngrijire respectivă;
 Activitate de natură independentă ( autonomă)
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă, stabileşte relații de încredere şi transmite
informații pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe care le are;
 Activitate de natura interdependentă – colaborează cu ceilalți membri ai echipei medicale şi
cu persoanele care acordă îngrijiri globale pentru îndeplinirea scopului propus.

Rolul nurselor
Indiferent de locul unde lucrează, asistenta medicală trebuie să îndeplinească 3 roluri majore:
1. Practician = implică acțiuni de cunoaştere şi îngrijire directă/ satisfacere a nevoilor pacientului,
familiei sau a celorlalte persoane implicate;
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni întreprinse în scopul studiului efectelor
tehnicilor actuale de îngrijire precum şi metodele care se impun pentru îmbunătățirea
acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea deciziilor, acte de relaționare şi
influențarea acțiunilor altora în vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI

DIN ROMÂNIA
 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se
organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică,
neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi
delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea
exercitării profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi, respectiv, a
profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practică publică autorizate.
 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România
include peste 120 000 de membri
 Activitățile exercitate cu titlu profesional de către asistentul medical generalist sunt:

• stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea serviciilor de îngrijiri

generale de sănătate , de natură preventivă, curativă şi de recuperare;
• administrarea tratamentului, conform prescripțiilor medicului;
• elaborarea de programe şi desfăşurarea de activități de educație pentru sănătate ;
Activitățile exercitate cu titlu profesional de către asistentul medical generalist sunt:
 desfăşurarea activităților de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de sănătate ;
 întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifică desfăşurată;
 organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate comunitară;
 pregătirea personalului sanitar auxiliar;
 desfăşurarea activităților de educație în instituții de învățământ pentru pregătirea
viitorilor asistenți medicali, etc.
 Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI
 In Europa, în 2004 s-a înfiinţat Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI, al cărei scop fundamental este promovarea sănătăţii şi securităţii pacienţilor
şi a tuturor cetăţenilor Europei.
 Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România este membru al FEPI, alături de alte
organizaţii profesionale din 20 de ţări.
 Unul dintre obiectivele FEPI este să impună standarde comune, competenţe şi reguli de
practicare a profesiei similare în toate statele europene, astfel încât pacienţii să beneficieze
de îngrijiri de calitate, indiferent de ţara în care locuiesc.
 Acest deziderat ia în considerare şi faptul că profesia de asistent medical este europeană, se
poate practica în orice stat, iar din acest motiv trebuie să existe o bază comună pentru toţi
profesioniştii în exercitarea profesiei.
 Codul de etică şi conduită pentru profesia de asistent medical a fost elaborat de Grupul de
lucru al FEPI, din care au făcut parte asistenţi medicali din OAMGMAMR, alături de
reprezentanţi ai organizaţiilor de reglementare din Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda,
Portugalia, Polonia, Grecia, Croaţia, sprijiniţi de Comisia Europeană, de specialişti în legislaţie
europeană, internaţională şi în drepturile omului.
 Codul de etică European pentru asistenţii medicali are ca scop:
 Siguranţa şi protecţia celor ce primesc asistenţă medicală în Europa ;
 Informarea pacienţilor şi a asistenţilor medicali cu privire la standardele comune de etică şi
de conduită aşteptate de pacienţi, din partea tuturor asistenţilor medicali care îşi practică
profesia în Europa;
 Pacienţii aşteaptă ca organele de reglementare ale asistenţilor medicali să aibă sisteme
pentru a defini şi a monitoriza conţinutul, standardele şi calitatea educaţiei şi a practicii
necesare pentru a deveni asistent medical şi pentru a continua să lucreze ca asistent medical,
la cele mai înalte cote valorice ale profesionalismului.

Florence Nightingale
 “Cei care au îmbrățişat această profesie sunt chemați să aline suferințele, să ofere sprijin,
să ajute indivizii să se ocupe de propria sănătate, să transforme "a fi bolnav" în "a fi
sănătos".
 "Viața, acest dar prețios, dumnezeiesc, este adeseori cu adevărat numai în mâinile
asistentei" (Florence Nightingale)

INGRIJIREA BOLNAVILOR VARSTNICI

 dupa 65 ani-varstnici
 Scade forta de razerva a org.,capac. de acomodare,imunitatea fata de
infectii
 Frec.boli degen.:asc,boli artic.osteo poroza,tulb.de memorie
 Boala evol.atipic,putin zgomotos
 SPITALIZARE boln.varsta.
 primit cu amabilitate
 insotit,sal.linistit,pe scari insotit
 acoperit
  carucior,fotoliu
 Asist.delicatete,rabdare
 Pregatire psihica boln.ptr investig.
IGIENA CORPORALA
 Ig. zilnica,baie gen. 2 x / sapt
 Frectia pielii cu crème emoliente
 Asigurare odihna pasiva
 Pat perfect neted
 Tulb.de somn-insomnie nocturna
 -somnolenta diurna
ALIMENTATIA B. VARSTNIC
 Consum caloric redus,ratie de lichide,consum de glucide,lipide,proteine,saruri minerale
 Reglementare constipatie
 Asist. Supravegheaza: Apetit
tranzit intest. febra
tulb de orientare scadere interes fata de mediu
INGRIJIREA SI PREVENIREA ESCARELOR DE DECUBIT
 Escare=mortificare locala de tesut,irigare insuf.,compresie=congestie a teg.=vezicule
sang.=cianotica=ulceratie=profunda=suprainf
 Fact.favorizanti=umezeala,ac.pozitie,asternut botit,proeminente osoase
 Prevenire=pat bine facut,saltea antidecubit,schimbare pozitiei,spalat,uscat,pudrat,spalat
zilnic,frectionat cu alcool zona de risc
 Apare escara=indepartareasfaceluri,dezinfectie supraf.supurata,med locale
epitelizare,helioterapie,raze uv
 Masuri generale=creste capacitate aparare org.,aport alim.cant.si calit

PREGATIRE BOLNAV PTR. EX.RADIOLOGIC

 Camera incalzita,insotit,scos obiecte de metal

 Rx osteoartc.-sedare durere,atele,hemostaza
 Rx.pulm.,bronhografie,rx gastrod,irigo,colono,colangiografie
 Uiv,angiografie,aortografie,coronarografie,CT,eco,eds,
 adm.medic.—identificare,cale adm,dozaj,orar,efecte sec.,verificare si preluare din farmacie
 Oxigenoterapia-sonda nazala,masca o2,cort,umidificator
 Aerosoli-adm.medic.pe cale respiratorie
 Adm. Medic.pe cale percutana-alifii,uleiuri,emulsii

TRANSFUZIA DE SANGE

 Indicatii-restabilirea masei sg. Si asig.nr.globule rosii

-stimulare hematopoieza
-marire capacit de coagulare sg.[hemofilie,tr,cid ]
 Transfuzie-directa,indirecta-sg conservat
gr.sg.,rh,virusi,hiv,lues,malarie
gr sg—0[1],a2,b3,ab4
 TEHNICA TRANSFUZIEI
 determ.gr.sg.+rh din 10 ml sg.proaspat se scrie nume ,data nasterii
 se verifica punga cu sg.,se incalzestela 37gr,lent
 Abord venos,ac calibru mare 17G,in salon,pe nemancate,invelit
 Se scoate aerul din punga,se pune pe stativ
 Se punctioneaza vena,se fixeaza ac ,10-15 pic. /min.
 Se urmareste la 30 -60 min.,boln permanent
 Se anunta medic la accidente,se schimba ac dac tromb –nu curge
 Se pastreaza 10 ml sg.ptr verificare daca apar accidente tardive post transf.
 Se noteaza pe f o cant. Sg.,donator
 Se alim.dupa 2h de la terminare,lichide caldute
ACCIDENTE TRANSF.SI POSTTRANSFUZIONALE
 Incompatibilitate de grup-soc hemolitic
 frison,st.gen.alterata,tahicardie,dispnee,paloare,cianoza,
 Dureri lombare,hematurie-IRA-anurie
 Se intrerupe transfuzia,avertizeaza medicul,inveleste b.,recolteaza urina,hidratare,o2
 Transf. sg alterat-sg hemolizat-soc transfuzional
 Sg .infectat germeni virulenti-frison1-2h;cuvhc,hiv,vhb-r.tardive
 Embolie pulm.cu cheaguri-accident supraacut
 B.cianotic,agitat,dispneic,tuse,dureri toracice,hemoptizie
 O2,intubatie traheala
 Introducere aer in vase sg.-sg sub presiune
 puls slab TA scazuta,dureri toracice
 Adm.cant.mare sg.rapid-dilatatia acuta a inimii-insuf cardiaca ac.-tahic.,dispnee,cianoza,TA
mica
 Transf.sg.neincalzit-hemoliza+IRA+soc,acidoza
 Reactivitate neobisnuita a boln.-cefalee ,subfebrilitate,urticarie,edem;se
adm.hhc,acth,antihist.inj
GRUP SANGE PRIMITOR
 0,A,B,AB
GRUP SANGE DONATOR
 O,AO,BO,AB,A,B,O

UNITATI TERAPIE INTENSIVA

 Septic,aseptic
 Microclimat
 Pat special
 Asistenta-munca in echipa,rabdare
 -sonda vezicala,r ecoltare sange de urgenta
 -dezbracare,toaleta,pune defibrilator in functie
 Urmareste:hidratare,alim,trat,pansam,aspiratie,tub dren,igiena,predare
 ASISTARE INTERVENTII MICI,INGRIJIRE PLAGI
 Instrumentar si mat. Sterile: spatula linguala,valve vaginale,manusi cauciuc sterile,specul
nazal,auricular
 seringi,ace de unica folosinta,[intrad,subc,im,iv,lombar,trocare]
 pensesimple,anat,chirur.
 Hemostatice,foarfece chirur.xilina1%,4%,bisturie,tavite
renale,tubdren,ac+portac,casolete,fese,romplast,eprub.
 Pregatire bolnav-psihica,sa nu manancein ziua interv.,camp
operator,[rade,degreseaza,dezinfect.cu iod],masca ,boneta,maini dezinfect.,instr.asezat pe
camp steril,pe masuta de sticlass
 Asistenta-serveste medic cu instrum.
 -tamponeaza rana,hemostaza
 -aplica pansam.,suprav. Boln
 -serveste mat. Sutura
 -imbraca b.,acopera,suprav,
 -sterge,curata instrum,mat.folosite
 -urmareste pansam.b.,bine fixat,fara hemoragii
 -pansam.se schimba zilnic sau la 2 zile

INGRIJIREA PLAGILOR

 Asepsie,pansam.sa asigure absorbtia secretii

 Repausul reg. lezate
 Se exam. Plaga ,se curata,se dezinfect. Dinspre rana spre exterior
 Dezinfectia se face cu alcool iodat 1% sau alcool de 70grade
 Se poate spala cu apa oxigenata
 Compresa acopera rana ,peste ele vata sterila,se aplica cu pensa
 Se fixeaza pansam. Cu leucoplast

INGRIJIREA B.TERMINALI SI SARCINI ASISTENTA

 Sfarsit viata b.-brusc

 -lent
 Brusc-embolie pulm.,ima,aritmii
 Lent-ore,zile-b. palid,mandibula cazuta,pasiv,gura intredeschisa,
 ochi sticlosi,adanciti in orbite
 -puls slab,moale,neregulat
 -respir. Zgomotoasa
 -reflexe diminuate,reflex pupilar dispare

INGRIJIRE B. MURIBUNZI

 B. izolat
 Sustinut si dupa ce si-a pierdut cunostiinta
 Intretinut curat ,uscat
 Aude ce se vorbeste
 Indepartam proteze,secretii,hidratare,capul pe o parte
 Adm. Medic. Pana in ultimul moment
 Asist. Anunta medic,noteaza ce s-a adm.ora deces
 La deces se constata:-oprire puls,respiratie
 -paliditate cadaverica
 -abolire reflexe pupilare
 -rigiditate cadaverica
 Ramine in pat 2h,apoi se transporta
 Este dezbracat complet
 Se inchid ochii cu comprese umede
 Max.inf.se leaga cu o compresa uscata in jurul capului
 Membrele se intind
 Cadavrul se transporta in cersaful ramas sub el
 Efectele se dau apartinator pe baza bon
 Patul se spala ,dezinfecteaza
 Lenjeria se spala separat