Sunteți pe pagina 1din 5

PROGNOZA

Prognoza este o evaluare probabilă a evoluţiei cantitative şi calitative a unor fenomene sau
indicatori în decursul unei perioade de timp viitoare, denumită orizont de prognoză.

Clasificări:
1. După domeniul abordat se identifică prognoze: - tehnologice;
- demografice;
- ştiinţifice;
- economice;
- sociale;
2. După tipul cercetării sunt:
- prognoze explorative: - metoda extrapolării seriilor dinamice;
- metoda curbelor înfăşurătoare;
- analiza morfologică;
- analogia istorică;
- prognoze normative: - metoda scenariilor;
- metoda arborilor de pertinenţă;
- ingineria sistemică;
- metode intuitive: - Brainstorming;
- tehnica Delphi;
3. După orizontul de prognoză:
- pe termen scurt t  5 ani;
- pe termen mediu 5  t  10 ani;
- pe termen lung 10 < t < 20 ani, dar pot fi şi pe durate mai mari.

A1 Prognozaţi prin extrapolarea tendinţei înzestrarea Bucureştiului cu tramvaie.


Pe baza datelor statistice dotarea cu tramvaie, consemnată din 5 în 5 ani, este redată în
Prognoză tabelul 2.1. (s-au trecut valorile rotunjite, pentru simplificarea calculelor):
explorativă

Tabelul 2.1.
Anii (ti) 1985(t1 ) 1990(t2 ) 1995(t3 ) 2000(t4 )
Număr de tramvaie la 10.000 locuitori 1 2 3 4
Se cere:
a) să se stabilească funcţia evoluţiei înzestrării cu tramvaie;
b) să se determine prognoza necesară echipării cu tramvaie pentru anul 2005.
Rezolvare:
a) Se calculează diferenţele finite de ordinul 1 astfel:
Δx2 = x2 – x1 = 2 – 1 = 1
Δx3 = x3 – x2 = 3 – 2 = 1 => Δx = const.
Δx4 = x4 – x3 = 4 – 3 = 1
O serie de timpi având diferenţele finite de ordinul 1 constante se reprezintă printr-o dreaptă de
forma: xi= a + b∙ti
Se calculează parametrii a şi b ai dreptei, folosind sistemul de ecuaţii:

m∙a + b∙∑ti = ∑xi


a∙∑ti + b∙∑t2i = ∑ti∙xi

1
cu valorile de calcul prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2.
ti xi t2i ti ∙xi
1 1 1 1
2 2 4 4
3 3 9 9
4 4 16 16
∑ti = 10 ∑xi =10 ∑t2i =30 ∑ti ∙xi=30

Înlocuind datele şi rezolvând sistemul:

4a + 10b = 10
10a + 30b = 30

se obţine: a = 0; b = 1.
Pentru valorile a şi b în ecuaţia dreptei pentru prognoză, rezultă următoarea lege: xi = ti
b) Prognoza echipării cu tramvaie în anul 2005, căreia îi corespunde ti = t5 = 5, va fi:
x5 = 5 tramvaie / 10000 locuitori.
Observaţie: Abordarea se bazează pe ipoteza că evoluţia din viitor se va desfăşura folosind aceleaşi
reguli precedente, ceea ce nu este întotdeauna adevărat. De exemplu, pot să fie disponibile fonduri
externe, alocate pentru suplimentarea parcului de tramvaie, care pot modifica oferta.

Pentru a previziona cheltuielile cu întreţinerea şi repararea materialului rulant la o


A2 unitate S.N.C.F.R., pentru anii 2003–2007, se folosesc metoda sporului mediu şi a
trendului, după care se va alege acea metodă pentru care coeficientul de variaţie este
Metoda sub 5%.
sporului
Datele pentru ultimii şase ani, privind cheltuielile cu întreţinerea şi repararea
mediu
materialului rulant, sunt prezentate în tabelul 2.3.:

Tabelul 2.3.
Cheltuielile cu
întreţinerea şi repararea
Anii
materialului rulant
- EUR -
1997 84.777,78
1998 81.305,55
1999 80.361,11
2000 137.944,44
2001 178.888,89
2002 267.805,56
Total 831.083,33

Previziunea cheltuielilor cu întreţinerea şi repararea materialului rulant, prin metoda sporului


mediu are la bază relaţia:
Υ n = Υ n 1  Δ
unde: Yn, Yn-1 = valori previzionate;   sporul mediu.

2
Sporul absolut mediu:

=
Δ n
n 1
n 1

267.805,56  84.777,78 183.027,78


   36.605,556 EUR
5 5
Previziunea cheltuielilor cu întreţinerea şi repararea materialului rulant este ilustrată în tabelul 2.4.:
Tabelul 2.4.
Anii Valori previzionate
- EUR -
2003 304.411,11
2004 341.016,66
2005 377.622,21
2006 414.227,76
2007 450.833,31

Se calculează abaterea medie pătratică şi coeficientul de variaţie, pentru a vedea cât de bine
ajustează această metodă şi pentru a aprecia previziunile făcute.
Abaterea medie pătratică (  ) este:
Σ(y  Υ) 2
σ , unde: y - sunt valorile reale ale seriei; Y - valorile ajustate ale seriei;
n
n - numărul de ani;

iar coeficientul de variaţie: v   100
y
Se foloseşte tabelul 2.5. (calcul privind indicatorii variaţiei):
Tabelul 2.5.
y Y
Anii (y – Y) 2
- mii EUR - - mii EUR -
1997 84,77 84,77 -
1998 81,30 121,37 1.605,60
1999 80,36 157,97 6.023,31
2000 137,94 194,57 3.206,95
2001 178,88 231,17 2.734,24
2002 267,80 267,77 -
Total 831,05 Σ(y  Y) 2  13.570,1

Nivelul mediu: y = y
n
y  y1998  y1999  y 2000  y 2001  y 2002 = 831.083,33 = 138,51 mii EUR
y = 1997
6 6
Σ(y  Y) 2 13.570,1 47,56
σ   47,56  ν  Χ 100  34,3%
n 6 138,51
Valoarea obţinută a coeficientului de variaţie este prea mare pentru ca această metodă să fie
folosită pentru previziune, deci nu ajustează bine seria de date reale.

3
A3
Pentru a găsi formula trendului se reprezintă grafic evoluţia cheltuielilor cu
Metoda întreţinerea şi repararea materialului rulant.
trendului

Cheltuieli
[mii EUR]
320

240

160

80

1997 1998 1999 2000 2001 2002 Anii

Fig. 2.1. Reprezentarea grafică a variaţiei cheltuielilor


cu întreţinerea şi repararea materialului rulant

Din grafic se observă că cea mai potrivită funcţie după care se ordonează valorile cheltuielilor cu
întreţinerea şi repararea materialului rulant, este parabola de gradul doi:
y = a + bx + cx 2
pentru care ecuaţiile cu ajutorul cărora se calculează coeficienţii a, b, şi c sunt:

y  na  bx  cx 2
xy  ax  bx 2  cx 3
x 2 y  ax 2  bx 3  cx 4

În acest caz, tabelul de calcul 2.6. se prezintă astfel:


Tabelul 2.6.
y
Anii x
- mii EUR -
x2 x3 x4 xy x2 y
1997 -5 84,77 25 - 125 625 - 423,85 2.119,25
1998 -3 81,30 9 - 27 81 - 243,9 731,7
1999 -1 80,36 1 -1 1 - 80,36 80,36
2000 1 137,94 1 1 1 137,94 137,94
2001 3 178,88 9 27 81 536,64 1.609,92
2002 5 267,80 25 125 625 1.339 6.695
Total 0 831,05 70 0 1.414 1.265,47 11.374,17

Sistemul devine:

4
6a + 70c = 831,05/(-20,2) b = 18,08 b = 18,08
70b = 1.265,47 -121,2a - 1.414c = -16.787,21 a = 105,72
70a + 1.414c = 11.374,17 70a + 1.414c = 11.374,17 c = 2,81

Cu ajutorul acestei ecuaţii calculăm previziunile pentru următorii 5 ani, previziuni prezentate în
tabelul 2.7.:
y = 105,72+ 18,08x + 2,81 x 2

Tabelul 2.7.
y
Anii x
- mii EUR -
2003 7 369,97
2004 9 496,05
2005 11 644,61
2006 13 815,65
2007 15 1.009,17

Pentru a vedea dacă aceste previziuni sunt acceptate se calculează coeficientul de variaţie, care
trebuie să fie mai mic de 5%.
Se determină mai întâi abaterea medie pătratică cu ajutorul tabelului 2.8.:

Tabelul 2.8.
y Y
ANII x (y – Y) 2
- mii EUR - - mii EUR -
1997 84,77 -5 85,57 0,64
1998 81,30 -3 76,77 20,52
1999 80,36 -1 90,45 101,80
2000 137,94 1 126,61 128,36
2001 178,88 3 185,25 40,57
2002 267,80 5 266,37 2,04
Total 831,05 0 831,02 293,93

Σ(y  Y) 2 293,93
σ  7
n 6
σ 7
υ 100  100  5%
y 138,51
Deoarece υ = 5%, se poate considera că metoda trendului de forma parabolei de gradul doi
ajustează la limită seria de date reale şi poate fi folosită pentru prognoză.

Observaţie: Un exemplu de soft specializat în prelucrarea datelor statistice este „Statistica for
Windows”.