Platformă de e-learning și curriculă e-content

pentru învățământul superior tehnic

Electronică Digitală

2. Circuite elementare de prelucrare a impulsurilor

 Circuitul RC serie real

 neidealităţi: Rg , Cs , Rs ;
 se analizează numai circuitul de derivare;
 Rs se consideră înglobat în R ;
 concluziile sunt generale;

Rg C
vi R Cs v0

Cazuri particulare:

a) Rg  0, Cs  0 , circuit de derivare ideal, salt de tensiune de valore E:

t


v0 (t )  Ee ,   CR.

b) Rg  0, Cs  0 , salt de tensiune de valore E:

- saltul de tensiune se distribuie între R şi Rg :

R Rg
v0 (0)  E ;  b  C ( R  Rg )   (1  ).
R  Rg R
t

R
v0 (t )  E e b
R  Rg
 v0
E
idea l
ER
c u Rg =/ 0
R+ Rs

- se modifică constanta de timp, neesenţial;

- se micşorează amplitudinea impulsului format:  R  Rg .

c) Rg  0, Cs  0 , salt de tensiune de valore E:

- saltul de tensiune se distribuie între C şi Cs :

C C
v0 (0)  E ,  c  R (C  Cs )   (1  s ) .
C  Cs C
t

C
v0 (t )  E e c
C  Cs

v0
E
idea l
EC
c u Cp =/ 0
C+ C p

- se modifică constanta de timp, neesenţial;

- se micşorează amplitudinea impulsului format:  C  Cs .

 Concluzie: elementele adăugate prin proiectare trebuie să fie mult mai mari
decât neidealităţilor circuitului.

d) Rg  0, Cs  0 dar: R  Rg , C  Cs , salt de tensiune de valore E.

t
R    
- pentru t mic: v0 (t )  E 1 e g
 ;   R C   ;
g g s
R  Rg  
 
t

R
- pentru t mare: v0 (t )  E e b .
R  Rg

v0
ER
R+ Rg

t mic t mare
t

- se micşorează amplitudinea, neesenţial;

- apare un front crescător finit al tensiunii de ieşire care determină o

întârziere a comenzii pentru circuitul următor:  Rg  0, C s  0.

e) circuit ideal excitat cu o tensiune de tip pantă finită (  durata frontului tensiunii
de comandă):
 v0
E




- răspunsul circuitului se detrmină fie prin calcul operaţional sau prin

rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale corespunzătoare circuitului;

- dacă    , amplitudine mică a impulsului de la ieşire;

- dacă    , se reproduce frontul impulsului de la intrare;

- se impune:    ;

- întârziere suplimentară determinată de  ; deci trebuie:   0 .

Concluzie: elementele adăugate ( R,C , ) trebuie să fie mult mai mari

decât elementele parazite ( Rg , Cs ,  ) şi acestea trebuie să fie cât mai mici.

Parametrii comutatoarelor electronice

 comutator închis: tensiune reziduală (Vrez ), rezistenţă serie ( ron );

 comutator deschis: curent rezidual ( I rez ), rezistenţă de peierderi ( R p );
 timpi de comutare directă ( tcd ) şi inversă ( tci ).
Comutator ideal: Vrez  0, ron  0, I rez  0, R p   .

- pentru tensiune negativă nu circulă curent;

- pentru curent direct căderea de tensiune este nulă

Comutator real:

Vrez r on I rez
Ki
dec l
Rp

Ki
dec l

 comutator electronic cu diodă semiconductoare (dioda din siliciu):

qu D
kT
- caracteristica diodei: iD  I 0 (e  1)

- aproximarea caracteristicii:

- diodă ideală:
 iD

uD

- cu tensiune de prag, VD  0,8V pentru curenţi de ordinul mA,

dependentă de temperatură şi de curentul direct:
iD

VD uD

- cu tensiune de prag, VD  0,8V şi rezistenţă serie, RD (pentru

curenţi mari), dependentă de curentul direct:

iD
RD

VD uD

- tensiunea de deschidere a diodei, VD 0  0,6V la curenţi de

10  100A

- I rez neglijabil până la temperaturi mari; contează la circuite cu

rezistenţe foarte mari;

kT
- rezistenţa dinamică, rd  , cu valoarea de 25 pentru
qI D
I D  1mA ;

- rezistenţa de pierderi a diodei blocate, I rez , este foarte mare,

neglijabilă; poate conta doar în circuite cu rezistenţe foarte mari.
 - timpii de comutare sunt foarte mici, de obicei, neglijabili în
comparaţie cu alte componente ale timpilor de comutare ai circuitelor electronice;

- în circuite integrate monolitice, se preferă ca diodă foncţiunea EB cu

colectorul în scurt circuit la bază deoarece caracteristica curent-tensiune are alura
cea mai abruptă.

Circuite de limitare cu diode

 tipuri de limitatoare:
- cu limitare superioară

- cu limitare inferioară

- cu limitare bilaterală

- cu dioda în serie

- cu dioda în paralel

- mixt (pentru limitatoare bilaterale)

a) limitator superior cu diodă serie

 D
R v0
vi
E

 dioda = comutator ideal

v0
K ideal E
R
vi v0
E vi
E

- pentru vi  E , dioda deschisă, v0  vi ;

- pentru vi  E , dioda blocată, v0  E .

 influenţa tensiunii de prag a diodei, VD :

v0
K
VD E
R
vi v0
E VD E- VD vi

- pentru vi  E  VD , dioda deschisă, v0  vi  VD ;

 - pentru vi  E  VD , dioda blocată, v0  E ;

- panta în regiunea liniară este 1;

- panta în regiunea de limitare este 0 .

 influenţa rezistenţei directe a diodei, ron :

r on v0
K ideal =0
R
E
vi v0 =/ 1
E E vi

R r
- pentru vi  E , dioda deschisă, v0  vi  E on ;
R  ron R  ron

- pentru vi  E , dioda blocată, v0  E ;

- panta în regiunea liniară este mai mică decât 1;

- panta în regiunea de limitare este 0 .

 influenţa rezistenţei de pierderi a diodei, R p :

Kideal
v0
=0
E
R
vi Rp v0 1
E E vi
 - pentru vi  E , dioda deschisă, v0  vi ;

R Rp
- pentru vi  E , dioda blocată,; v0  vi E ;
R  Rp R  Rp

- panta în regiunea liniară este 1;

- panta în regiunea de limitare este diferită de 0 .

 impedanţa de intrare (pentru rezistenţă de sarcină infinită şi pentru diodă

ideală) este:
- în regiunea liniară: Rint  R ;

- în regiunea de limitare: Rint   .

 impedanţa de ieşire (pentru rezistenţă de generator nulă şi pentru diodă

ideală) este:
- în regiunea liniară: Ries  0;

- în regiunea de limitare: Ries  R .

 regimul de comutare (dioda ideală):

 vi
Eg
E

v0 t
D E
R Cs C sRg
vi v0 C sR
E
t
t

RC s
- comutarea directă: v0 (t )  E (1  e ) , cu tcr  2,3RCs (mare);
t

R Rg Cs
- comutarea inversă: v0 (t )  Ee , cu tcad  2,3R Rg Cs (mic).

b) limitator superior cu diodă paralel

R

vi D
v0
E

 dioda = comutator ideal

R v0
E
Kid eal
vi v0
E vi
E
 - pentru vi  E , dioda blocată, v0  vi ;

- pentru vi  E , dioda deschisă, v0  E .

 influenţa tensiunii de prag a diodei, VD :

R v0
VD E+ VD
Kid ea l
vi v0
E+ VD vi
E

- pentru vi  E  VD , dioda blocată, v0  vi ;

- pentru vi  E  VD , dioda deschisă, v0  E  VD ;

- panta în regiunea liniară este 1;

- panta în regiunea de limitare este 0 .

 influenţa rezistenţei directe a diodei, ron :

R
v0
=/ 0
rd
vi K v0
id ea l E vi
E =1
 - pentru vi  E , dioda blocată, v0  vi ;

ron R
- pentru vi  E , dioda deschisă, v0  vi E ;
R  ron R  ron
- panta în regiunea liniară este 1;

- panta în regiunea de limitare este diferită de 0 .

 influenţa rezistenţei de pierderi a diodei, R p :

R v0

Rp K E
idea l
vi v0
E vi
E =/ 1

Rp R
- pentru vi  E , dioda blocată, v0  vi E ;
R  Rp R  Rp

- pentru vi  E , dioda deschisă, v0  E ;

- panta în regiunea liniară este diferită de 1;

- panta în regiunea de limitare este 0 .

 impedanţa de intrare (pentru rezistenţă de sarcină infinită şi pentru diodă

ideală) este:
- în regiunea liniară: Rint   ;

- în regiunea de limitare: Rint  R .

  impedanţa de ieşire (pentru rezistenţă de generator nulă şi pentru diodă
ideală) este:
- în regiunea liniară: Ries  R;

- în regiunea de limitare: Ries  0 .

 regimul de comutare (dioda ideală):

vi
Eg
R E
T
v0 t
D Eg
vi Cs v0 E C sR
E C sRg
t

- comutarea directă:
t

RC s
v0 (t )  E g  ( E  E g )e ,

Eg
cu: tcr  RCs ln (mic);
Eg  E
t

RC s
- comutarea inversă: v0 (t )  Ee , cu tcad  2,3RCs (mare).

Observaţie: comparaţie între caracteristicile de transfer şi între regimurile de

comutare ale celor două circuite de limitare cu diode;

c) limitatoare bilaterale cu diode paralel (exemplu de schemă):

 R v0
E2
D1 D2 E1
vi v0
E1 E2 vi
E1 E2

d) circuit de axare a impulsurilor (se modifică componenta continuă

pentru un circuit de trecere):
vi
g
C
E
v0 t
D
vi R v0 E
E
t

e) divizor de tensiune compensat:

C1 v0 sup ra comp ensa t

co mpe nsat R2
R1 E
R1+ R2
vi R2 C2 v0 sub com pensat
nec omp ensa t

 tensiunea de ieşire:
t
R2  C1 R2   
v0 (t )  E  E E e
R1  R2  C1  C2 R1  R2 

cu:   R1 R2 (C1  C2 ) ;
 divizor necompensat: C1  0 ;
C1 R2
 divizor subcompensat:  sau: C1 R1  C2 R2 ;
C1  C2 R1  R2
C1 R2
 divizor supracompensat:  sau: C1 R1  C2 R2 ;
C1  C2 R1  R2
C1 R2
 divizor compensat:  sau: C1 R1  C2 R2 .
C1  C2 R1  R2
 utilizare: sonde de tensiune (capacitate de intrare mică pentru a testa circuite
de viteză mare).

Sursa: Nicolae Cupcea, Structura circuitelor digitale, Editura Matrix Rom,

Bucureşti.