HORA

Îndrăgostit de satul românesc unde se retrăgea să picteze, Camil Ressu (1880-1962) a intrat în
istoria artei româneşti şi prin compoziţiile extrem de bine gândite în care oamenii satului erau
surprinşi în momentele lor de odihnă sau de rugăciune.
Hora încinsă în această compoziţie se desfăşoară în afara satului, sub un copac ce îşi aruncă
umbra peste jumătatea scenei. Mişcarea dansatorilor este surprinsă prin mişcarea trupurilor, a
catrinţelor şi a năframelor albe. Cele câteva personaje care urmăresc scena au o poziţie statuară,
femeile fiind desculţe, dar purtând bogate veşminte albe cu catrinţe colorate. Peisajul cu colină,
auriu şi verde este luminat de soarele amiezii,,Hora” este o compoziţie vivantă prin
gestica personajelor. La sat hora era un joc ce anima întreaga suflare a locului şi pictorul Camil
Ressu a redat cu măiestrie această bucurie şi muzicalitate prin mişcarea figurilor. Dacă privim cu
atenţie, lucrarea se împarte pe orizontală în două, partea inferioară pictată în alburi calde, tonuri
ale colbului uliţei sau alburi reci ale cămăşilor şi partea superioară unde pictorul a redat o zi
însorita de vară, cu tonuri de verde şi inflexiuni de galben. Pentru a echilibra şi uni în acelaşi
timp cele două zone, a inclus pete vivante de roşu si tonuri de brunuri şi ocruri la costumele
populare.