PROPIETATILE DESENULUI PAPILAR

PROPIETATILE DESENULUI PAPILAR

Impunerea desenului papilar pentru cele mai valoroase si importante elemente de

identificare a persoanei se datoreaza anumitor propietati 1. Unii autori evidentiaza doua astfel de
proprietati: unicitatea si fixitatea iar altii socotesc ca ar avea trei, si inalterabilitatea2.

1. Unicitatea desenului papilar

Cercetatorii in materie de dactiloscopie, pe baza studiilor efectuate si a experientei practice

in acest domeniu, au ajuns la concluzia certa ca e imposibil a se intalni doua persoane cu desene
papilare identice3.

Unicitatea sau individualitatea este inteleasa astfel ca fiecare persoana are relieful papilar
propriu, ca existenta unica, nerepetabil la alt om. Numarul imens si varietatea detaliilor crestelor
papilare pe o zona relativ limitata de pe suprafata palmelor si a talpilor inchid posibilitatea reala ca
acelasi relief papilar sa se repete in mod identic la doua persoane4.

Fiecare desen papilar al fiecarui deget are o morfologie unica ne existand doua degete cu
desen identic, chiar la aceeasi persoana.

Dupa cum subliniam intr-o sectiune anterioara dupa un calcul matematic, prin aranjamente
si combinari, efectuat de catre Galton si de catre Balthazard5, la care, de fapt, nu s-au luat in
considerare toate elementele s-a ajuns la rezultatul ca la cca. 64 miliarde de desene s-ar putea gasi
doua desene papilare cu caracteristici coincidente; totusi, se poate considera acest lucru imposibil,
deoarece, conform, legilor naturii, nu se poate admite existenta a doua lucruri absolut identice.

Intr-adevar, daca se iau in considerare si alte elemente decat cele patru avute in vedere
Balthazard, a constatat folosind formula probabilitatii compuse ca practic nu se pot gasi doua
amprente identice.

Unicitatea se explica prin varietatea desenelor papilare. Ele sunt variate atat in ceea ce
priveste forma generala cat si in amanuntele constructiei crestelor ce le compun, chiar daca se gasesc
doua desene papilare asemanatoare intre ele, parand la prima vedere identice la o examinare
amanuntita se poate vedea ca detaliile crestelor papilare nu mai corespund ca numar, forma si
plasament.

_____________________________________________

1 Emilian Stancu, op. cit., p. 119

2Ion mircea, op. cit., p 65-66

3 Ghe. Pasescu, I. R. Constantin, op. cit., p. 42

2. Fixitatea desenului papilar

 Fixitatea (stabilitatea) desenului papilar este o alta proprietate care consta in mentinerea
formei detaliilor caracteristice ale desenului papilar de la formarea sa, in luna a sasea intrauterina si
pana la moartea persoanei. El nu se schimba nici pana la moartea persoanei, dar se distruge prin
procesul de putrefactie a tesutului1.

Singura modificare, fara implicatii in procesul identificarii, o reprezinta cresterea in

dimensiuni a amprentei, pe masura dezvoltarii corpului, fara influenta asupra caracteristicilor crestelor
papilare.

Aceasta proprietate nu trebuie interpretata intr-o maniera fixista, intrucat nu se exclude

posibilitatea ivirii unei anumite modificari cum ar fi de exemplu: aparitia si disparitia unui detaliu, fara
o interventie mecanica, chimica sau chirurgicala, modificare ce nu este de natura sa determine o
diferenta calitativa intre desenele papilar ale aceleiasi persoane2.

3. Inalterabilitatea desenului papilar

Relieful papilar se caracterizeaza prin aceea ca de-a lungul vietii el nu pate fi sters, modificat,
pe cale fizica sau chimica, daca prin procedeul aplicat nu este distrus si stratul dermic in care se afla
papilele. Orice leziuni produse la nivelul epidermei distrug crestele papilar doar vremelnic, Ele reapar
in forma anterioara pe masura vindecarii pielii lezate3.

Dupa cum am aratat incercarile de distrugere a reliefului pielii prin frecare, arsuri superficiale
sau procedee chimice nu pot inlatura desenul papilar decat vremelnic, deoarece intr-un timp scurt,
dupa regenerarea pielii, acest desen apare din nou.

Pentru a se convinge de acest adevar, criminalistul francez Edmond Locard a experimentat pe

propriile-i degete. Arzandu-se cu fierul rosu, cu apa clocotita si cu ulei incins, a constatat ca, dupa
vindecare, forma si detaliile desenului sau papilar au ramas neschimbate4. Aceasta se explica prin
faptul ca papilele sunt asezate in stratul de profunzime al pielii si in cazurile de ranire usoara, prin care
nu li se afecteaza integritatea crestele papilare regenereaza in forma lor anterioara.Sunt cunoscute in
acest sens cazurile cioplitorilor in piatra, zidarilor, celor ce lucreaza cu diferite substante chimice
corozive ale carui desene papilare se altereaza frecvent in procesul activitatii specifice. Incetand de a
mai veni in contact cu asemenea corpuri sau substante, dupa 8-10 zile epidermul se va reface si va

continua sa prezinte aceleasi caracteristici ale desenului papilar ca inainte de alterare.

____________________________________________

1 Emilian Stancu, op. cit., p. 119

2 Gheorghe Pasescu, I.R. Constantin, op. cit., p.41

3 I. Mircea, op. cit., p. 65-66

4 Prof. V. Balthazard. Comunicare la Academia Fr. de St., 26 Iunie 1911

(vezi si E. Locard, Manual de Politie Stiintifica, Paris 1939)

Daca leziunea vizeaza intreaga grosime a pielii relieful papilar este distrus pentru totdeauna
fiind inlocuit cu un tesut scleros inform (fig.4)
Fig.4

Arsurile si taieturile profunde care ataca dermul dupa vindecare fac sa nu mai apara desenul
papilar, insa raman cicatrici, care reprezinta caracteristici deosebit de importante in identificarea
dactiloscopica, avand in vedere forma lor si locul pe care il ocupa in morfologia desenului (fig.5)

Fig. 5

__________________________________________

1Gheorghe Pasescu, I.R. Constantin, op. cit., p. 42

2Emilian Stancu, p. 120

3Ion Mircea, op. cit., p.66

4Dr.Valentin Sava, Manual de dactiloscopie, Buc.1943., p. 32

Astfel ranile adanci, care afecteaza in adancime stratul dermic, distrugand papilele, precum
si unele boli de tipul leprei, pot duce la alterarea desenului. Au existat insa, indeosebi in perioada
prohibitiei si incercari de transplant sau de inlaturare chirurgicala, putine la numar si fara efect pe plan
juridic, interventia fiind depistata si dovedita.

Teoretic nu se exclude posibilitatea unui fals de amprenta, dar aceasta nu se efectueaza de

infractor pe sau cu propiile dermatoglife, ci printr-un transfer de amprente. Ori tocmai modul de
obtinere si de transferare propriu-zisa a urmei face usor detectabila incercarea de disimulare si ofera
indicii privitoare la autorul faptei.