Masticaţia reprezintă un proces complex pe care pacientul îl declanşează voluntar, în momentul în care introduce alimente în cavitatea bucală. Acest act constă din mişcări ritmice ale mandibulei menite să taie, zdrobească şi să tritureze alimentele între arcadele dentare. Ca prim pas în procesul digestiei alimentare, masticaţia trebuie efectuată complet şi corect, pentru a facilita celelalte etape. Există mai mulţi factori care pot perturba acest proces al masticaţiei şi aceştia sunt : Prehensiunea limitată a alimentelor În momentul în care deschiderea gurii se realizează incomplet, cel mai adesea datorită unor traumatisme sau inflamaţii musculare sau articulare, alimentele nu ajung la nivelul arcadelor şi ceilalţi timpi masticatori nu se vor putea desfăşura corect. De asemenea, în artroze, abcese, tumori sau unele malformaţii congenitale, deschiderea amplă a gurii este imposibilă. Tratarea cauzei sau intervenţia chirurgicală pentru corectarea anomaliilor sunt soluţiile în acest caz. Scăderea forţei actului masticator Când parodonţiul, dinţii şi mucoasele nu mai pot participa la masticaţie la capacitatea lor maximă, scade şi forţa menită să tritureze alimentele. Astfel vor fi înghiţite bucăţi din alimente incomplet masticate, îngreunând procesele următoare de digestie. Anomaliile de poziţie, pierederea sau infecţiile dinţilor, precum şi leziunile parodontale şi ale mucoaselor scad drastic eficienţa masticatorie Scurtarea duratei masticaţiei În cazul unor ulceraţii, leziuni sau infecţii care produc durere în timpul actului macticator, pacientul are tendinţa normală de a evita să mai efectueze masticaţiile ample. Mişcările mandibulei vor fi superficiale iar durata procesului una scurtată. Leziuni ale nervilor Împulsurile trimise de către receptorii din cavitatea bucală prin nervii trigemen, facial şi glosofaringian stimulează musculatura limbii, a obrajilor şi a buzelor. Paralizia acestor nervi sau a centrului deglutiţiei scad eficienţa masticatorie. Lipsa coordonării motorii din psihopatii, nevroze sau isterii duc la un act masticator incomplet sau inexistent. Starea de sănătate precară a dinţilor Suprafeţele ocluzale afectate nu mai pot produce triturarea eficientă a alimentelor. Lipsa unităţilor dentare duce la contactul alimentelor cu fibromucoasa gingivală, astfel existând riscul de producere a rănilor. Obturații coronare adaptate necorespunzător Obturaţiile care nu respectă conturul dentar pot să limiteze mişcările fiziologice ale mandibulei şi produc iritarea parodonţiunlui, cu rol în menţinerea dinţilor în alveolă. Odată parodonţiul afectat, se produc resorbţia osoasă şi retracţia gingivală, cu consecinţe nefaste asupra menţinerii dinţilor pe arcade. Tratamente ortodontice incorecte Tratamentele ortodontice ce urmăresc doar redarea aspectului estetic şi nu corectarea malpoziţiilor duc la rapoarte ocluzale deficitare. Fracturi Fracturile oaselor mandibulare în care avem deplasarea fragmentelor duc la modificări în actul masticator Deplasări ale unităţilor dentare Spre exemplu în parodontopatii, lipsa dinţilor vecini sau procesele infamatorii distrug armonia ocluzală şi produc interferenţe ce împiedică desfăşurarea actului masticator corect. Perturbarea funcţiilor aparatului masticator va genera dereglări importante ale digestiei ce constau în tulburări de secreţiei de enzime gastrice, tulburări în deplasarea bolului alimentar către structurile inferioare ale aparatului digestiv, tulburări hepatice sau ale bilei. Toate aceste dereglări duc la malnutriţie severă, fiindcă pacientul refuză să consume alimente mai solide datorită imposibilităţii cavităţii orale de a efectua un act masticator complet şi eficient. Tulburarile de masticatie sunt influentate in primul rind de starea dentitiei ,ce poate diminua progresiv eficienta procesului de masticatie.In consecinta,masticarea insuficienta a alimentelor duce la deglutitia masei alimentare nefragmentata potrivit de poate leza mucoasa esofagiana si gastrica,intirziind evacuarea gastrica concomitent cu diminuarea digestiei si absorbtiei. In urma digestiei bucale efectuata prin digestia fizica si chimica a alimentelor,prin masticatie si actiunea salivei ,in cavitatea bucala se formeaza bolul alimentar pregatit pentru a fi propulsat mai departe la urmatorul nivel al tractului digestiv pentru continuarea digestiei,deglutitia.
Metodă de diagnostic al dereglărilor activităţii
muşchilor masticatori
Invenţia se referă la medicină, în special la diagnosticul funcţional şi
stomatologie, şi poate fi utilizată pentru diagnosticul precoce al dereglărilor activităţii muşchilor masticatori.
Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează o angrenare maximală a
maxilarelor, după care ipsilateral se trasează linii oblice pe traiectul muşchilor maseter şi temporal anterior până la marginile lor, cu ajutorul termografiei se determină profilul de temperatură pe liniile trasate, apoi se stabilesc valorile medii ale profilurilor de temperatură, şi în cazul când diferenţa dintre valoarea medie a profilului de temperatură a muşchiului temporal anterior şi a muşchiului maseter este mai mare de 0,4...0,7°C, se stabileşte lipsa dereglărilor musculare, în cazul când este de 0,4..0,2...C, se stabileşte prezenţa dereglărilor limitrofe, iar în cazul când este mai mică de 0,2..C sau când temperatura muşchiului maseter este mai mare decât temperatura muşchiului temporal anterior, se stabileşte prezenţa dereglărilor severe ale activităţii muşchilor masticatori.