TOTALIZAREA Nr 4

Teste compliment simplu

1. Se dă T(AgNO3/NaCl). Concentrația molară a soluției de AgNO3 se calculă din relația:

A. c( AgNO3 )  T ( AgNO3 / NaCl )  M ( NaCl ) 103

T ( AgNO3 / NaCl ) 1000
B. c( AgNO3 ) 
M ( NaCl )
C. c( AgNO3 )  T ( AgNO3 / NaCl )  M ( AgNO3 ) 103
T ( AgNO3 / NaCl ) 1000
D. c( AgNO3 ) 
M ( AgNO3 )
1000  M ( NaCl )
E. c( AgNO3 ) 
T ( AgNO3 / NaCl )
2. Condiţia principală a titrărilor complexonometrice este:

A. prezenţa catalizatorului;
B. la încălzire;
C. prezenţa anumitei sisteme – tampon;
D. mediu acid;
E. la rece.

3. Masa (g) de NH4SCN, necesară pentru prepararea soluției cu volumul 100 ml și c(NH4SCN) = 0,05
mol/l, se calculă din relația:
A. m( NH 4 SCN )  0,05 100  M ( NH 4 SCN )
B. m( NH 4 SCN )  0,05  M ( NH 4 SCN ) 103
C. m( NH 4 SCN )  0,05 10  M ( NH 4 SCN )
D. m( NH 4 SCN )  0,05  0,100  M ( NH 4 SCN )
0,05 100
E. m( NH 4 SCN ) 
M ( NH 4 SCN )
4. În procesul titrării a 10,00 ml soluție a unei sări de calciu s-au consumat 10,00 ml soluție de Trilon B
cu T(Trilon B/Ca) = 0,00200 g/ml. Masa (g) de Ca(II) într-un l de această soluție este egală cu:
A. 2,000
B. 0,0200
C. 0,200
D. 20,000
E. 0,00200
5. Titrarea halogenurilor cu soluţie titrată de AgNO3 (metoda Mohr) se efectuează în mediul:

A. bazic;
B. neutru sau slab bazic;
 C. slab acid;
D. puternic acid;
E. neutru sau slab acid.

6. Masa (g) de NaCl necesară pentru prepararea a 200 ml soluție cu concentrația molară 0,1000 mol/l
se calculă din relația:
A. m( NaCl )  0,1000  200  M ( NaCl )
0,1000  200
B. m( NaCl ) 
M ( NaCl )
C. m( NaCl )  0,1000  0,200  M ( NaCl )
D. m( NaCl )  0,1000  20  M ( NaCl )
0,1000  0,2000
E. m( NaCl ) 
M ( NaCl )
7. Pentru titrarea a 25,00 ml de soluție KCl s-au consumat 30,00ml soluție 0,1 molară AgNO3 cu F =
1,050. Masa (g) de KCl, ce se conține în 250 ml soluție, se calculă din relația:
250
A. m( KCl )  1,050  0,1 30 
25
25
B. m( KCl )  1,050  0,1 30 103 
250
C. m( KCl )  1,050  0,1 30 103  250
D. m( KCl )  1,050  0,1 30 103  25
250
E. m( KCl )  1,050  0,1 30 103 
25
8. Se consideră că soluția AgNO3 are concentrația molară egală cu 0,0500 mol/l. Titrul (g/ml) acestei
soluții în raport cu Cl- (Ar = 35,5) se calculă din relația:
A. T ( AgNO3 / Cl )  0,0500  35,5
0,05 1000
B. T ( AgNO3 / Cl ) 
35,5
C. T ( AgNO3 / Cl )  0,0500  35,5 1000
D. T ( AgNO3 / Cl )  0,0500  35,5 103
E. T ( AgNO3 / Cl )  0,0500  2  35,5 103
9. Se consideră că soluția AgNO3 are c(AgNO3) = 0,1000 mol/l. Titrul (g/ml) acestei soluții în raport cu
NaCl (Mr = 58,5) se calculă din relația:

A. T ( AgNO3 / NaCl )  0,1000  58,5 103

B. T ( AgNO3 / NaCl )  0,1000  58,5 1000
C. T ( AgNO3 / NaCl )  0,1000  58,5
 0,1000 1000
D. T ( AgNO3 / NaCl ) 
58,5
58,5 103
E. T ( AgNO3 / NaCl ) 
0,1000
10. În procesul titrării soluției de AgNO3 s-au consumat 12,00 ml soluție de NH4SCN cu c(NH4SCN) =
0,0500 g/ml. Masa (g) de AgNO3 (Mr = 170) în soluția analizată se calculă din relația:
A. m( AgNO3 )  0,0500 12,00 170
B. m( AgNO3 )  0,05 12,00 103 170
0,0500 12,00 103
C. m( AgNO3 ) 
170
0,0500 12,00 1000
D. m( AgNO3 ) 
170
E. m( AgNO3 )  0,05 12,00 170 1000
11. În mercurimetrie se titrează cu soluţia titrată de:

A. HgCl2;
B. Hg2(NO3)2;
C. Hg(NO3)2;
D. HgSO4;
E. Hg2Cl2.
12. În mercurometrie se titrează cu soluţia titrată de:

A. HgCl2;
B. Hg2(NO3)2;
C. Hg(NO3)2;
D. HgSO4;
E. Hg2Cl2.
13. Masa (g) de Hg2(NO3)2·2H2O (Mr = 561) necesară pentru prepararea a 100,00 ml soluție cu
concentrația molară a echivalentului 0,1000 mol/l se calculă din relația:
0,1000 100 103
A. m( Hg2 ( NO3 ) 2  2 H 2O) 
561
B. m( Hg2 ( NO3 )2  2H 2O)  0,1000 100  561
561
C. m( Hg2 ( NO3 ) 2  2 H 2O)  0,1000 100 
2
D. m( Hg2 ( NO3 )2  2H 2O)  0,1000 100 103  561
561
E. m( Hg2 ( NO3 )2  2 H 2O)  0,1000 100 103 
2
14. Punctul de echivalenţă în metoda sulfatometrică se determină cu ajutorul indicatorilor:

A. difenilamina;
B. fenolftaleina;
C. redox;
D. metalocromici;
E. acido-bazici.
15. La 25,00 ml soluție de BaCl2 s-a adăugat 40,00 ml soluție 0,1 molară de AgNO3 (F = 1,020), iar la
titrarea restului de AgNO3 s-au consumat 15,00 ml soluție 0,1 molară de NH4SCN (F = 0,980). Masa
(g) de BaCl2 în 250 ml de soluție analizată se calculă din relația:
M ( BaCl2 ) 250
A. m( BaCl2 )  (1,020  0,1 40  0,980  0,115) 103  
2 25
250
B. m( BaCl 2 )  (1,020  0,1 40  0,980  0,115) 10 3  M ( BaCl 2 ) 
25
M ( BaCl 2 )
C. m( BaCl 2 )  (1,020  0,1 40  0,980  0,115) 10 3 
2
M ( BaCl 2 ) 250
D. m( BaCl 2 )  (0,980  0,115  1,020  0,1 40) 10 3  
2 25
250
E. m( BaCl 2 )  (0,980  0,115  1,020  0,1 40) 10 3  M ( BaCl 2 ) 
25
16. La 10,00 ml soluție de Na2SO4 s-a adăugat 50,00 ml soluție 0,1000 molară de Pb(NO3)2, iar restul de
azotat de plumb s-a titrat cu 10,00 ml Complexon III cu concentrația molară 0,0500 mol/l. Masa (g)
de Na2SO4·10H2O într-un litru de soluție analizată de sulfat de sodiu se calculă din relația:
A. m  (0,1000  50  0,05 10) 103  M ( Na2 SO4 )
M ( Na2 SO4 10 H 2O) 1000
B. m  (0,1000  50  0,05 10) 10 3  
2 10
1000
C. m  (0,1000  50  0,05 10) 10 3  M ( Na2 SO4 10 H 2O) 
10
1000
D. m  (0,05 10  0,1000  50) 10 3  M ( Na2 SO4 10 H 2O) 
10
3
E. m  (0,05 10  0,1000  50) 10  M ( Na2 SO4 10H 2O) 100
17. Una din cerințele față de reacțiile care stau la baza unei metode volumetrice prin reacții de
precipitare este:
A. Reacția de precipitare să decurgă lent
B. Precipitatul format să fie practic insolubil
C. La sedimentare să se formeze soluții suprasăturate
D. în majoritatea cazurilor reacțiile să fie însoțite de fenomene de coprecipitare
E. titrarea să se facă la încălzire
18. Se titrează 100 ml sol. NaCl cu c(NaCl) = 0,1 mol/l cu sol. AgNO3 de aceeași concentrație molară. Are
loc reacția Cl- + Ag+ = AgCl. Începutul saltului pe curba de titrare se calculă din relația:
0,110
A. c(Cl  )   5 10 3 mol / l; pCl   lg 5 10 3  2,3
190
0,11
B. c(Cl  )   5 10  4 mol / l; pCl   lg 5 10  4  3,3
199
C. pCl  pAg  5
 0,1 0,1
D. c(Cl  )   5 10 5 mol / l; pCl   lg 5 10 5  4,3
199,9
0,1 0,1
c( Ag  )   5 10 5 mol / l; pAg   lg 5 10 5  4,3;
E. 200,1
pCl  10  4,3  5,7
19. Se titrează 100 ml sol. NaCl cu c(NaCl) = 0,1 mol/l cu sol. AgNO3 de aceeași concentrație molară. Are
loc reacția Cl- + Ag+ = AgCl. Sfârșitul saltului pe curba de titrare se calculă din relația:
0,110
A. c(Cl  )   5 10 3 mol / l; pCl   lg 5 10 3  2,3
190
0,11
B. c(Cl  )   5 10  4 mol / l; pCl   lg 5 10  4  3,3
199
C. pCl  pAg  5
0,1 0,1
D. c(Cl  )   5 10 5 mol / l; pCl   lg 5 10 5  4,3
199,9
0,1 0,1
c( Ag  )   5 10 5 mol / l; pAg   lg 5 10 5  4,3;
E. 200,1
pCl  10  4,3  5,7
20. Care din expresiile enumerate mai jos, despre curba de titrare în argentometrie, este corectă?
A. Mărimea saltului crește cu creșterea concentrațiilor soluțiilor ce se titrează
B. Mărimea saltului crește cu micșorarea concentrațiilor soluțiilor ce se titrează
C. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mici cu atât și saltul este mai mic
D. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mari cu atât și saltul este mai mare
E. Mărimea saltului nu depinde de valoarea PS a precipitatului format
21. Care din expresiile enumerate mai jos, despre curba de titrare în argentometrie, este corectă?
A. Mărimea saltului crește cu micșorarea concentrațiilor soluțiilor ce se titrează
B. Mărimea saltului crește cu micșorarea valorilor PS a precipitatului format
C. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mici cu atât și saltul este mai mic
D. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mari cu atât și saltul este mai mare
E. Mărimea saltului nu depinde de valoarea PS a precipitatului format
22. La titrarea unor săruri cu sol. AgNO3 saltul pe curba de titrare va fi mai mare în cazul formării
precipitatului:
A. AgBr (PS ≈ 10-12)
B. AgBrO3 (PS ≈ 10-5)
C. AgI (PS ≈ 10-16)
D. AgNO2 (PS ≈ 10-4)
E. AgCl (PS ≈ 10-10)
23. La titrarea unor săruri cu sol. AgNO3 saltul pe curba de titrare va fi mai mic în cazul formării
precipitatului:
A. AgBr (PS ≈ 10-12)
B. AgBrO3 (PS ≈ 10-5)
C. AgI (PS ≈ 10-16)
D. AgNO2 (PS ≈ 10-4)
E. AgCl (PS ≈ 10-10)
24. Se titrează soluțiile de NaCl (c(NaCl) = 0,02; 0,05; 0,10; 0,15 și 0,20 mol/l) cu soluții AgNO3 de
aceleași concentrații molare. Saltul pe curba de titrare va fi mai mare la titrarea sol. NaCl cu
concentrația molară (mol/l) egală cu:
 A. 0,20
B. 0,15
C. 0,02
D. 0,05
E. 0,1
25. Se titrează soluțiile de NaCl (c(NaCl) = 0,02; 0,05; 0,10; 0,15 și 0,20 mol/l) cu soluții AgNO3 de
aceleași concentrații molare. Saltul pe curba de titrare va fi mai mic la titrarea sol. NaCl cu
concentrația molară (mol/l) egală cu:
A. 0,20
B. 0,15
C. 0,02
D. 0,05
E. 0,1

26. Punctul de echivalență în metoda agentometrică Mohr se determină cu ajutorul indicatorului:

A. Eozina
B. K2CrO4
C. Fluoresceina
D. Alaunul de fier și amoniu
E. Fără indicator.
27. Punctul de echivalență în metoda tiocianometrică se determină cu ajutorul indicatorului:
A. Eozina
B. K2Cr2O7
C. Fluoresceina
D. Alaunul de fier și amoniu
E. Fără indicator.
28. Metoda agentometrică Mohr se aplică în condițiile de mediu:
A. pH = 10
B. pH = 11-12
C. pH ≤ 2
D. pH = 3-5
E. pH = 7-8
29. Una din condițiile de aplicare a metodei agentometrice Mohr este:
A. Întotdeauna la soluția de halogenură se adaugă din biuretă sol. de azotat de argint și nu
invers
B. Mediul puternic acid
C. pH = 3-5
D. mediul puternic bazic
E. pH = 10-12
30. La titrarea argentometrică Mohr în punctul de echivalență are loc:
A. Schimbarea culorii soluției în roșu
B. Schimbarea culorii soluției în roșu - cărămiziu
C. Schimbarea culorii precipitatului în galben – cafeniu
D. Schimbarea culorii precipitatului în roșu
E. Schimbarea culorii soluției în galben
31. Una din condițiile de aplicare a metodei agentometrice Mohr este:
A. Prezența în soluția de analizat a cationilor Hg(II), Pb(II), Bi(III) și Ba(II)
 B. Prezența în soluția de analizat a anionilor sulfid și oxalat
C. Absența în soluția de analizat a anionilor sulfid și oxalat
D. Prezența în soluția de analizat a anionilor fosfat și carbonat
E. Mediu acid
32. Una din condițiile de aplicare a metodei agentometrice Mohr este:
A. Mediu bazic
B. Absența în soluția de analizat a cationilor Pb(II) și Ba(II)
C. Prezența în soluția de analizat a cationilor Pb(II) și Ba(II)
D. Prezența în soluția de analizat a cationilor Hg(II) și Bi(III)
E. Mediu acid
33. Pentru standardizarea sol. AgNO3 se folosește substanța standard:
A. NH4SCN
B. CaCl2·6H2O
C. BaCl2·2H2O
D. NaCl
E. Na2CO3
34. La titrarea argentometrică a sol. CaCl2 are loc reacția CaCl2 + AgNO3 = ….. Formula echivalentului
clorurii de calciu este:
A. CaCl2
B. 1/6CaCl2
C. 1/3CaCl2
D. 1/4CaCl2
E. 1/2CaCl2
35. Formula echivalentului substanței CHCl3 care se determină argentometric este:
A. 1/3CHCl3
B. CHCl3
C. 1/6CHCl3
D. 1/4CHCl3
E. 1/2CHCl3
36. Poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Mohr, substanța:
A. KI
B. NaI
C. KCl
D. CHCl3
E. CHI3
37. Poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Mohr, substanța:
A. KBr
B. KI
C. NaI
D. CHBr3
E. CHI3

38. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Mohr, este:
A. NaCl
B. KCl
C. KBr
D. BaCl2
 E. NaBr
39. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Mohr, este:
A. KBr
B. NaBr
C. NH4Cl
D. NH4Br
E. HgCl2
40. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Mohr, este:
A. NH4Br
B. BiCl3
C. NaCl
D. KBr
E. NaBr
41. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Mohr, este:
A. NH4Cl
B. NH4Br
C. PbCl2
D. KCl
E. HCl
42. Prin metoda argentometrică Mohr poate fi analizată substanța:
A. CHCl3
B. CHI3
C. BaCl2
D. KI
E. NaI
43. Prin metoda argentometrică Mohr poate fi analizată substanța:
A. CHI3
B. NaI
C. PbCl2
D. CHBr3
E. HgCl2
44. Prin metoda argentometrică Mohr poate fi analizată substanța:
A. BaCl2
B. PbCl2
C. HgCl2
D. BiCl3
E. NaBr
45. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența
indicatorului eozina, este:
A. KI
B. KCl
C. NaI
D. NaBr
E. KBr
46. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența
indicatorului eozina, este:
A. NH4Br
 B. NH4I
C. NaCl
D. NaI
E. KSCN
47. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența
indicatorului eozina, este:
A. NH4Cl
B. NH4SCN
C. KBr
D. KI
E. CHI3
48. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența
indicatorului eozina, este:
A. CHI3
B. CHBr3
C. NaI
D. CHCl3
E. KBr
49. Substanța care nu poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, este:
A. NaCl
B. NaI
C. KCl
D. CaCl2
E. CHCl3
50. Substanța care nu poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, este:
A. NaBr
B. CHBr3
C. KBr
D. KI
E. NaI
51. Substanța care nu poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, este:
A. NaI
B. KI
C. CHCl3
D. NH4I
E. NH4Br
52. Substanța care poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența
indicatorului eozina, este:
A. KBr
B. KCl
C. NaCl
D. CaCl2
E. BaCl2
53. În tiocianatometrie punctul de echivalență se fixează cu ajutorul indicatorului:
A. K2CrO4
B. Eozina
C. Fluoresceina
 D. Alaunul de fier și amoniu
E. Fără indicator.
54. La titrarea tiocianatometrică a sol. AgNO3, în punctul de echivalență are loc:
A. Schimbarea culorii precipitatului în galben
B. Schimbarea culorii precipitatului în roșu – cărămiziu
C. Schimbarea culorii precipitatului în roșu
D. Schimbarea culorii soluției în galben
E. Schimbarea culorii soluției în roz
55. Clorura de kaliu KCl se titrează cu soluție de AgNO3, prin metoda Fajans-Hodakov, în prezența
indicatorului:
A. K2CrO4
B. Eozina
C. Fluoresceina
D. Alaunul de fier și amoniu
E. Fără indicator.
56. Formula echivalentului substanței CHBr3 care se determină argentometric este:
A. 1/3CHBr3
B. CHBr3
C. 1/2CHBr3
D. 1/6CHBr3
E. 1/4CHBr3
57. Formula echivalentului substanței CHI3 care se determină argentometric este:
A. CHI3
B. 1/3CHI3
C. 1/2CHI3
D. 1/4CHI3
E. 1/6CHI3
58. 25,00 ml soluție HCl, ce se analizează, s-a trecut cantitativ într-un balon cotat de 250 ml. La titrarea
a 20,00 ml din soluția obținută s-au consumat 24,00 ml soluție 0,1 molară de AgNO3 (F = 0,9850).
Masa (g), a clorurii de hidrogen într-un l de soluție inițială de HCl, se calculă din relația:
250
A. m( HCl )  0,9850  0,1 24,00 103  M ( HCl ) 
20
250
B. m( HCl)  0,9850  0,1 24,00  M ( HCl) 
20
250 1000
C. m( HCl)  0,9850  0,1 24,00  M ( HCl)  
20 25
250 1000
D. m( HCl)  0,9850  0,1 24,00 103  M ( HCl)  
20 25
1000
E. m( HCl)  0,9850  0,1 24,00 103  M ( HCl) 
25
59. Calculele la dozarea CHBr3 prin metoda tiocianatometrică se fac în baza legii echivalenților:
A. n(CHBr3 )  n( AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
B. n(CHBr3 )  n( AgNO3 )
 C. n( 13 CHBr3 )  n( 13 AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
D. n( 12 CHBr3 )  n( AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
E. n( 13 CHBr3 )  n( AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
60. Calculele la dozarea CHI3 prin metoda tiocianatometrică se fac în baza legii echivalenților:
A. n( 13 CHI3 )  n( NH 4 SCN )
B. n(CHI3 )  n( NH 4 SCN )
C. n( 13 CHI3 )  n( AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
D. n(CHI3 )  n( AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
E. n( 16 CHI3 )  n( AgNO3 )  n( NH 4 SCN )
61. Condiția de mediu a determinărilor tiocianatometrice este:
A. Mediu acid azotic
B. Mediu de acid acetic
C. Mediu neutru
D. Mediu bazic
E. Mediu slab bazic
62. Metoda volumetrică prin reacții de precipitare este:
A. Mercurimetria
B. Mercurometria
C. Titrarea KCN cu AgNO3
D. Complexonometria
E. Complexometria
63. Titrarea KCN cu AgNO3 se face prin metoda:
A. Complexonometrică
B. Argentometrică (metoda Mohr)
C. Volumetrică prin reacții de precipitare
D. Complexometrică
E. Argentometrică (metoda Fajans-Hodakov)
64. În metoda argentometrică de complexare are loc reacția 2CN   Ag   [ Ag (CN ) 2 ] . Formula
echivalentului substanței de dozat KCN este:
A. KCN
B. 1/2KCN
C. 1/4KCN
D. 1/3KCN
E. 2KCN
65. În metoda argentometrică de complexare are loc reacția KCN  AgNO3  K[ Ag (CN ) 2 ]  .....
Calculele au la baza legea echivalenților:
A. n( KCN )  n( AgNO3 )
B. n( 12 KCN )  n( AgNO3 )
C. n(2KCN )  n( AgNO3 )
D. n( 12 KCN )  n( 12 AgNO3 )
 E. n( KCN )  n( 12 AgNO3 )
66. Mercurimetria este metoda volumetrică prin reacții:
A. De complexare
B. De precipitare
C. De oxido-reducere
D. De adsorbție
E. De neutralizare
67. Mercurometria este metoda volumetrică prin reacții:
A. De complexare
B. De precipitare
C. De oxido-reducere
D. De adsorbție
E. De neutralizare
68. Complexonometria este metoda volumetrică prin reacții:
A. De complexare
B. De precipitare
C. De oxido-reducere
D. De adsorbție
E. De neutralizare
69. În mercurimetrie în calitate de titrant se folosește:
A. Hg2Cl2
B. Hg2(CNS)2
C. Hg2(NO3)2
D. Hg(NO3)2
E. HgCl2
70. În mercurimetrie în calitate de indicator se utilizează:
A. Eozina
B. K2CrO4
C. Metiloranjul
D. Fluoresceina
E. Difenilcarbazona
71. Dozarea mercurimetrică a iodurilor se face în baza reacției 4I   Hg 2  [ HgI 4 ] 2 . Formula
echivalentului substanței de dozat KI este:
A. KI
B. 1/2KI
C. 2KI
D. 1/4KI
E. 1/8KI
72. Dozarea mercurimetrică a iodurii de potasiu se face în baza reacției 4I   Hg 2  [ HgI 4 ] 2 .
Calculele se fac în conformitate cu legea echivalenților:
A. n( KI )  n( Hg( NO3 )2 )
B. n(2KI )  n( 12 Hg( NO3 )2 )
C. n( KI )  n( 12 Hg( NO3 )2 )
D. n(2KI )  n( Hg( NO3 )2 )
 E. n( 12 KI )  n( 12 Hg( NO3 )2 )
73. În mercurometrie în calitate de titrant se folosește:
A. Hg2(NO3)2
B. Hg(NO3)2
C. HgCl2
D. Hg2Cl2
E. Hg2(CNS)2
74. În mercurometrie în calitate de indicator se utilizează:
A. Amidonul
B. Eozina
C. Metiloranjul
D. Difenilcarbazona
E. Turnesolul
75. Sulfatometria este metoda volumetrică prin reacții:
A. De neutralizare
B. De complexare
C. De oxido-reducere
D. De adsorbție
E. De precipitare.
76. În metoda sulfatometrică în calitate de indicator se utilizează:
A. Difenilamina
B. Turnesolul
C. Indicatori metalocromici
D. K2CrO4
E. Feroina
77. În hexacianoferato(III)metrie, ca metodă volumetrică prin reacții de precipitare, se utilizează în
calitate de indicator:
A. Murexidul
B. K3[Fe(CN)6]
C. (C6H5)2NH
D. (C6H5)2NH + K3[Fe(CN)6]
E. K2CrO4
78. La titrarea sol. AgNO3 cu sol. NH4SCN în prezența NH4Fe(SO4)2, în punctul de echivalență are loc:
A. Schimbarea culorii soluției în roz
B. Schimbarea culorii soluției în galben
C. Schimbarea culorii soluției în portocaliu
D. Schimbarea culorii precipitatului în roșu
E. Schimbarea culorii precipitatului în cafeniu
79. La titrarea complexonometrică a soluției de CaCl2 în prezența indicatorului eriocrom negru T, în
mediul bazic, în punctul de echivalență are loc:
A. Schimbarea culorii galbene în albastru
B. Schimbarea culorii albastre în roșu
C. Schimbarea culorii albastre în galben
D. Schimbarea culorii roșii în albastru
E. Schimbarea culorii roșii în violet
80. La titrarea complexonometrică a soluției de CaCl2 în prezența indicatorului murexid, în mediul bazic,
în punctul de echivalență are loc:
A. Schimbarea culorii albastru-violet în roșu
B. Schimbarea culorii roșii în albastru-violet
C. Schimbarea culorii albastre în roșu
D. Schimbarea culorii roșii în galben-portocaliu
E. Schimbarea culorii galbene în roșu
81. Ionii de metal reacționează cu complexonul III în raportul:
A. 1:2
B. 1:3
C. 1:1
D. 1:6
E. 1:4
82. La titrarea ionilor de metal cu soluție de complexon III ligandul este:
A. Monodentat
B. Bidentat
C. Tetradentat
D. Hexadentat
E. Tridentat
83. Sărurile de zinc se titrează cu soluție K4[Fe(CN)6] în prezența indicatorului difenilamina + K3[Fe(CN)6].
În punctul de echivalență are loc:
A. Dispariția culorii albastre
B. Apariția culorii albastre
C. Schimbarea culorii albastre în roz
D. Apariția culorii violete
E. Apariția culorii galbene
84. Titrarea sărurilor de zinc cu sol. K4[Fe(CN)6] are la bază reacția
3Zn2  2K   2[ Fe(CN ) 6 ]4  K 2 Zn3 ([ Fe(CN ) 6 ]) 2  . Formula echivalentului sării de ZnSO4 este:
A. ZnSO4
B. 1/2 ZnSO4
C. 1/3 ZnSO4
D. 1/8 ZnSO4
E. 3/8 ZnSO4
85. Titrarea sărurilor de zinc cu sol. K4[Fe(CN)6] are la bază reacția prezentată în desen
3Zn2  2K   2[ Fe(CN ) 6 ]4  K 2 Zn3 ([ Fe(CN ) 6 ]) 2  . Legea echivalenților pentru calcularea
cantității de ZnSO4 are aspectul:
A. n(ZnSO4 )  n( K 4 [ Fe(CN ) 6 ])
B. n( 14 ZnSO4 )  n( 14 K 4 [ Fe(CN )6 ])
C. n( 83 ZnSO4 )  n( 14 K 4 [ Fe(CN ) 6 ])
D. n( 32 ZnSO4 )  n( 14 K 4 [ Fe(CN ) 6 ])
E. n( 13 ZnSO4 )  n( 14 K 4 [ Fe(CN ) 6 ])
86. Punctul de echivalență în metoda argentometrică de complexare se fixează cu indicatorul:
A. Eriocrom negru T
B. Murexidul
C. Indicatorul specific
 D. Se fixează prin metoda fără indicator
E. Difenilamina
87. Titrarea mercurimetrică a iodurii de potasiu se face în prezența indicatorului:
A. Eriocrom negru T
B. Se fixează prin metoda fără indicator
C. Amidonul
D. Murexidul
E. Turnesolul
88. Titrarea soluției de Fe(III)cu soluție titrată de trilon B se face în prezența indicatorului:
A. Indicatorul specific – sol. NH4SCN
B. Murexidul
C. Se fixează prin metoda fără indicator
D. Amidonul
E. Metiloranjul
89. Una din condițiile principale a titrărilor complexonometrice este:
A. Mediu puternic acid
B. Mediu strict neutru
C. K st ([MY ]2 )  K st ([MInd ] ) , Y – anionul Tr. B
D. K st ([MY ]2 )  K st ([MInd ] )
E. K st ([MY ]2 )  K st ([MInd ] )
90. Una din condițiile principale a titrărilor trilonometrice este:
A. Întotdeauna mediu puternic acid
B. Întotdeauna mediu neutru
C. Întotdeauna mediu bazic
D. Titrarea în prezența soluției tampon
E. La încălzire
91. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară a echivalentului egală cu 0,1000 mol/l.
Titrul (g/ml) acestei soluții în raport cu CHCl3 (Mr = 119,5) se calculă din relația:
0,1000 119,5
A. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 ) 
1000
B. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 )  0,1000 119,5
0,1000
C. T ( Hg ( NO3 ) 2 / CHCl3 ) 
119,5
119,5
D. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 )  0,1000 
3
119,5 3
E. T ( Hg( NO3 ) 2 / CHCl3 )  0,1000  10
3
92. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară a echivalentului egală cu 0,1000 mol/l.
Titrul (g/ml) acestei soluții în raport cu KI (Mr = 166) se calculă din relația:
0,1000  2 166
A. T ( Hg( NO3 ) 2 / KI ) 
1000
 0,1000 166
B. T ( Hg( NO3 ) 2 / KI ) 
1000
166 3
C. T ( Hg( NO3 ) 2 / KI )  0,1000  10
2
D. T ( Hg( NO3 )2 / KI )  0,1000 166
166 3
E. T ( Hg( NO3 ) 2 / KI )  0,1000  10
4
93. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară egală cu 0,0500 mol/l. Titrul (g/ml) acestei
soluții în raport cu CHCl3 (Mr = 119,5) se calculă din relația:
0,0500 119,5
A. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 ) 
1000
119,5 3
B. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 )  0,1000  10
3
0,1000 119,5
C. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 ) 
1000
D. T ( Hg( NO3 )2 / CHCl3 )  0,0500 119,5
119,5 3
E. T ( Hg( NO3 ) 2 / CHCl3 )  0,0500  10
3
94. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară egală cu 0,0500 mol/l. Titrul (g/ml) acestei
soluții în raport cu KI (Mr = 166) se calculă din relația:
0,0500  2 166
A. T ( Hg ( NO3 ) 2 / KI ) 
1000
0,1000 166
B. T ( Hg( NO3 ) 2 / KI ) 
1000
0,1000  2 166
C. T ( Hg( NO3 )2 / KI ) 
1000
D. T ( Hg( NO3 )2 / KI )  0,0500  2 166
E. T ( Hg( NO3 )2 / KI )  0,0500 103 166
95. Dozarea mercurimetrică a CHI3 se face în baza reacției prezentate în desen
2
4
3
CHI3  4I  [ HgI 4 ]2 Formula echivalentului substanței CHI3 este:
Hg

A. 1/2CHI3
B. 2/3CHI3
C. 1/6CHI3
D. 3/2CHI3
E. CHI3
96. Dozarea mercurimetrică a CHI3 se face în baza reacției prezentate în desen
2
4
3
CHI3  4I  [ HgI 4 ]2 Legea echivalenților se scrie astfel:
Hg

A. n(CHI3 )  n( Hg( NO3 )2 )

 B. n( 13 CHI3 )  n( 12 Hg( NO3 )2 )
C. n(CHI3 )  n( 12 Hg( NO3 )2 )
D. n( 13 CHI3 )  n( Hg( NO3 )2 )
E. n( 23 CHI3 )  n( 12 Hg( NO3 )2 )
97. O probă de Al2O3 tehnic cu masa 1,0220 g s-a dizolvat, s-a adăugat 25,00 ml soluție 0,2000 molară
de Complexon III, iar la titrarea restului de Complexon s-au consumat 10,00 ml soluție 0,1000
molară de ZnSO4. Partea de masă (%) de Al2O3 în modelul de analizat se calculă din relația:
A.  ( Al O )  m( Al 2O3 ) 100  100 (0,2000  25,00  0,1000 10,00)  M ( 1 Al O ) 10 3
2 3 2 2 3
1,0220 1,0220
B.  ( Al O )  m( Al2O3 ) 100  100
(0,2000  25,00  0,1000 10,00)  M ( Al2O3 ) 103
2 3
1,0220 1,0220
C.  ( Al O )  m( Al2O3 ) 100  100
(0,2000  25,00  0,1000 10,00)  M ( 12 Al2O3 )
2 3
1,0220 1,0220
D.  ( Al O )  m( Al2O3 ) 100  100
0,2000  25,00  M ( 12 Al2O3 ) 103
2 3
1,0220 1,0220
E.  ( Al O )  m( Al2O3 ) 100  100
0,2000  25,00  M ( Al 2O3 ) 103
2 3
1,0220 1,0220
98. Concentrația de masă a soluției de NaCl este 0,920 g/100ml. Titrul (g/ml) acestei soluții se calculă
din relația:
0,920
A. T ( NaCl )   0,0920
10
0,920
B. T ( NaCl )   0,00920
100
C. T ( NaCl )  0,920
0,920
D. T ( NaCl )   0,000920
1000
E. T ( NaCl )  0,920 10  9,20
99. Formula echivalentului substanței Fe3O4 care se titrează cu Trilon B este:
A. Fe3O4
B. 1/2 Fe3O4
C. 1/3 Fe3O4
D. 1/6 Fe3O4
E. 1/4 Fe3O4
100.

Formula din desen corespunde substanței:

A. Complexon I
B. Complexon II
C. Complexon III
D. Indicatorul Eriocrom negru T
E. Indicatorul Murexid
 101.

Formula din desen corespunde substanței:

A. Complexon I
B. Complexon II
C. Complexon III
D. Indicatorul Eriocrom negru T
E. Indicatorul Murexid

102.

Formula din desen corespunde substanței:

A. Complexon I
B. Complexon II
C. Complexon III
D. Indicatorul Eriocrom negru T
E. Indicatorul Murexid