Teste Forma Aprobata

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA
ANUL 2013
1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI
2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau
adevarat sau cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Manifestare de A orientează asistenta spre intervenţii autonome
independenţă
2 Problemă de B flexie/extensie
dependenţă
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea B observaţia, interviul
datelor
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista b. acordă îngrijiri într-un mediu

care: terapeutic securizant;
a. respectă fiinţa umană ca entitate c. realizează cu familia şi aparţinătorii
bio-psiho-socială în interrelaţii cu o relaţie funcşională de
mediul înconjurător, cu valorile şi colaborare.
principiile sale de viaţă;
3
2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei a. observarea, la pacient a
presupune: modificărilor produse de boală sau
a. pregătire socială, tehnică; tratament;
b. însuşirea componentelor de bază şi b. asigurarea ingrijirilor de confort;
a atitudinilor potrivite faţă de c. actiuni de rezolvare a problemelor
pacient; psihosociale.
c. pregătire comportamentală. 10. Funcţia asistentei medicale, de natură
3. Asistenta medicală: interdependenta, presupune:
a. răspunde de propria ei activitate, de a. actiuni de depistare a tulburărilor de
practica ei; ordin fizic, psihic sau social;
b. supraveghează îngrijirile auxiliare şi b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
pregătirea elevilor; c. actiuni de rezolvare a problemelor
c. ambele. psihosociale.
4. Responsabilităţile care definesc 11. Funcţiile specifice asistentei medicale
direcţiile importante, descrise de,, şi care se regăsesc in cadrul funcţiilor de
Codul pentru asistentele medicale" natură independentă, dependentă şi
sunt: interdependentă sunt:
a. promovarea sănătăţii; a. funcţia profesională;
b. prevenirea îmbolnăvirilor; b. funcţia educativă;
c. restabilirea sănătăţii; c. funcţia economică;
d. înlăturarea suferinţei. d. funcţia de cercetare.
5. Nursa generalistă presupune: 12.Elementele de competenţă pentru
a. o pregătire pluridisciplinară; practicarea unor îngrijiri de calitate
b. însuşirea competenşelor de bază şi constau în:
nu numai cunoştinţele; a. cunoaşterea unui model de îngrijire
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; (nursing);
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea
pacient şi familia sa ; demersului ştiinţific;
e. să aibă capacitate de empatie. c. cunoaşterea pacientului.
6. Fenomenele urmărite de asistenta 13. Cadrul conceptual al îngrijirilor
medicală sunt reacţiile : cuprinde următoarele elemente:
a. individuale ; a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. familiale ; b. rolul asistentei medicale;
c. de grup. c. natura intervenţiilor aplicate
7. Funcţiile asistentei medicale sunt de beneficiarului şi consecinţele
natură : acestor intervenţii.
a. independentă; 14. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
b. dependentă; procesul educativ sunt de natură:
c. interdependentă. a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
8. Funcţia asistentei medicale, de natură b. etice, legislative;
independenta, presupune: c. ambele.
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu 15. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
persoana îngrijită şi cu constituie pentru asistentă:
aparţinătorii; a. un instrument de investigaţii,
b. aplicarea metodelor de observaţie, analiză;
de tratament sau de readaptare; b. un instrument de planificare şi
c. promovarea unor condiţii mai bune evaluare a îngrijirilor;
de viaţă şi sănătate. c. un scop în sine.
9. Funcţia asistentei medicale, de natură 16. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
dependenta, presupune: proces bazat pe:
a. încredere, demnitate, respect;
4
b. comunicare afectivă, colaborare; a. păstrarea independenţei individului
c. aplicarea sarcinilor care nu-i în satisfacerea nevoilor sale;
depaşesc limitele de competenţă. b. suplinirea individului în ceea ce nu
17. Empatia – calitate esenţială în poate face singur;
nursing, se defineşte ca fiind: c. ambele.
a. identificarea asistentei cu persoana 23. Nursingul, ca parte integrantă a
îngrijită; sistemelor de sănătate cuprinde:
b. transpunerea ,,în pielea pacientului" a. promovarea sănătăţii şi prevenirea
pentru a-i înţelege problemele, îmbolnăvirilor;
fără a pierde condiţia ,, ca şi cum"; b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. identificarea totală psihică, afectivă c. promovarea sănătăţii, prevenirea
cu persoana îngrijită. îmbolnăvirilor, îngrijirea
18. Funcţiile autonome ale asistentei persoanelor bolnave fizic şi psihic,
medicaleconstau în: precum si a persoanelor
a. asigurarea confortului fizic şi psihic handicapate, in orice tip de unitate
al pacientului; sanitară.
b. administrarea medicaţiei; 24. Modelul conceptual al îngrijirilor după
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu Virginia Henderson precizează:
pacientul şi aparţinătorii; a. individul este un tot;
d. transmiterea de informaţii şi b. individul este un tot prezentând 14
învăţăminte pacientului pentru nevoi fundamentale;
păstrarea sănătăţii. c. individul este un tot prezentând 14
19. Rolul asistentei medicale este: nevoi fundamentale pe care
a. să asigure îngrijirea pacientului trebuie să şi le satisfacă.
numai în raport cu indicaţiile 25. Modelul de nursing privind
medicului; autoângrijirea este elaborat de:
b. să ajute persoana bolnavă să-şi a. Dorotheea Orem;
recapete sănătatea; b. Carista Roy;
c. să suplinească persoana bolnavă c. Nancy Roper.
pentru satisfacerea nevoilor sale. 26. Clasificarea nivelurilor de dependenţă
20. Asistenta trebuie să ofere o orientare (I-IV) se face în funcţie de:
reală unui pacient internat prin: a. punctajul obţinut actualizând
a. luarea deciziilor în numele satisfacerea fiecărei nevoi;
pacientului; b. durata problemelor actuale;
b. ignorarea pacientului care nu c. apariţia problemelor potenţiale.
vorbeşte clar; 27. Procesul de îngrijire reprezintă:
c. oferirea de informaţii pentru a. metodă care permite acordarea
orientarea pacientului în timp şi îngrijirilor;
spaţiu; b. un mod ştiinţific de rezolvare a
d. apostrofarea pacientului problemelor pacientului pentru a
necooperant. răspunde nevoilor sale fizice,
21. În elaborarea unui cadru conceptual psihice sau sociale;
privind îngrijirile, orientarea nouă este c. un mod de asigurare în serie a
către: îngrijirilor acordate pacientului.
a. îngrijiri centrate pe sarcini; 28. Interviul reprezintă:
b. îngrijiri centrate pe persoana a. forma specială de interacţiune
îngrijită; verbală;
c. ambele. b. metodă de culegere a datelor
22. Scopul îngrijirilor după modelul variabile şi stabile;
conceptual al Virginiei Henderson este: c. instrument de personalizare a
îngrijirilor.
5
29. Abilităţile asistentei medicale pentru a b. satisfacerea unei nevoi
facilita un interviu sunt: fundamentale cu ajutorul altei
a. capacitatea de a formula întrebări persoane;
inchise sau deschise; c. satisfacerea uneia sau mai multor
b. capacitatea de a evalua obiectiv nevoi fundamentale prin acţiuni
observaţiile şi de a le sintetiza; proprii în funcţie de gradul de
c. disponibilitatea de ascultare activă a creştere şi dezvoltare al persoanei.
pacientului şi de a-l readuce la 36. Manifestarea de dependenţă este:
subiect; a. semn observabil care permite
d. disponibilitatea de a comenta cu identificare stării de dependenţă;
pacientul datele obţinute. b. incapacitatea persoanei de a-si
30. Aşezaţi în ordine etapele procesului satisface una din nevoile sale
de îngrijire: fundamentale;
a. culegerea datelor – assesmentul; c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
b. planificarea îngrijirilor; asupra modului în care să-şi
c. analiza şi interpretarea datelor; satisfacă nevoile fundamentale.
d. evaluarea rezultatelor; 37. Problema de dependenţă este definită
e. implementarea planului. ca:
31. Componentele esenţiale ale unui a. semn observabil defavorabil în
model conceptual sunt: starea pacientului;
a. postulatele; b. schimbare defavorabilă de ordin
b. valorile; biopsihosocial în satisfacerea unei
c. elementele. nevoi fundamentale care se
32. Postulatele sunt: manifestă prin semne observabile;
a. suportul teoretic şi ştiinţific al c. nesatisfacerea unei nevoi
modelului conceptual; fundamentale prin acţiuni proprii;
b. enunţuri pentru susţinerea altor 38. Pacientul poate sa prezinte
enunţuri; următoarele forme de depentenţă:
c. recunoscute şi acceptate (nu trebuie a. actuală, potenţială;
demonstrate). b. descrescândă, permanentă;
33. Modelul Virginiei Henderson este c. ambele.
susţinut de următoarele valori: 39. Sursele de dificultate pot fi cauzate
a. asistenta posedă funcţii care sunt de:
proprii; a. factori de ordin fizic, psihologic,
b. când asistenta preia din rolul social, spiritual ;
medicului, ea cedează o parte din b. factori legaţi de insuficiente
funcţiile sale unui personal cunoştinţe ;
necalificat; c. ambele.
c. socientatea aşteaptă un serviciu 40. Sursele de dificultate de ordin fizic
din partea asistentelor, pe care nu cuprind :
poate să-l primească de la nici un alt a. toate obstacolele fizice de natura
personal. intrinsecă;
34. Dificultăţile întâlnite la pacient sunt b. toate obstacolele fizice de natura
cauzate de o lipsă: extrinsecă;
a. de forţă; c. toate obstacolele fizice de natura
b. de voinţă; intrinsecă sau extrinsecă ce
c. de forţă, de voinţă, de cunoştinţe. influenţează negativ satisfacerea
35. Independenţa în satisfacerea nevoilor uneia sau mai multor nevoi
fundamentale e reprezentată de: fundamentale.
a. satisfacerea unei nevoi
fundamentale prin acţiuni proprii;
6
41. Sursele de dificultate de ordin social a. descrierea procesului patologic;
cuprind problemele generate persoanei în b. enunţul problemei de dependenţă, a
raport cu: sursei de dificultate şi a
a. anturajul său; manifestării de dependenţă;
b. partenerul de viaţă; c. enunţul manifestării de dependenţă.
c. familia sa; 48. Diagnosticul de îngrijire poate fi:
d. prientenii; a. actual;
e. colegii de muncă. b. potenţial;
42. Cunoaşterea pacientului presupne: c. posibil.
a. cunoaşterea deficienţelor 49. Prima parte a diagnosticului de
pacientului; îngrijire constă în:
b. cunoaşterea aşteptărilor acestuia în a. enunţul problemei;
ce priveşte îngrijirea, sănătatea şi b. enunţul sursei de dificultate;
spitalizarea sa; c. ambele.
c. cunoaşterea propriilor resurse 50. Diagnosticul de îngrijire:
pentru a face faţă nevoilor de a. orientează asistenta spre intervenţii
sănătate. autonome; ţine cont de problema
43. Mijloacele principale cele mai de sănătate în sine a pacientului;
eficace de a obţine informaţiile b. orientează practicianul spre
dorite despre pacient sunt: tratament.
a. observarea pacientului; 51. Planificarea ingrijirilor, a treia etapă
b. interviul pacientului; a procesului de ingrijire, presupune:
c. consultarea surselor secundare. a. stabilirea unui plan de intervenţie;
44. Elementele de evitat în utilizarea b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
observaţiei sunt: de desfăşurare;
a. subiectivismul; c. prevederea precauţiilor care trebuie
b. judecăţi preconcepute; luate.
c. rutina şi superficialitatea: 52. Planul de intervenţie :
d. lipsa de concentraţie şi continuitate. a. ţine cont şi de prescripţiile medicale;
45. Interviul: b. cuprinde două componente:
a. este o formă de interacţiune verbală obiectivele şi intervenţiile;
între asistentă şi pacient; c. nu ţine cont de toate sursele de
b. permite depistarea nevoilor informaţie.
nesatisfăcute ale persoanei; 53. Planul de intervenţie permite
c. este un instrument de personalizare asistentei medicale :
a îngrijirilor. a. să judece urgenţele şi importanţa
46. Pentru ca datele culese să poată problemelor de dependenţă ;
orienta asistenta spre intervenţii b. să decidă priorităţile de respectat în
individualizate este important ca ele să fie: cursul unei zile de muncă;
a. analizate; c. ambele.
b. interpretate; 54. Obiectivul de îngrijire poate fi definit
c. analizate şi interpretate. astfel:
46. Dificultatea în alaniza şi a. descrierea comportamentului pe
interpretarea datelor provine din: care îl aşteptăm de la pacient;
a. numarul mare de date culese, b. activitatea pe care asistenta îşi
varietatea surselor de informaţii; propune să o îndeplinească;
b. caracterul schimbător al unui c. ambele;
număr mare de date; 55. Obiectivul de ingrijire vizează:
c. subiectivitatea persoanei care a. atitudinea;
culege datele. b. comportamentul sau acţiunea
47. Diagnosticul de îngrijire cuprinde: pacientului însuşi;
7
c. ambele. a. este strîns legată de planificarea
56. Obiectivele de îngrijire se îngrijirilor;
elaborează pe baza sistemului b. are ca scop să ajute pacientul să-şi
SPIRO: menţină sau să-şi recapete
a. specificitate, performanţă, realism; independenţa su orice alt nivel de
b. idividualizare; independenţă;
c. implicare, observabilitate. c. ambele.
57. Pentru a fi aplicabil, obiectivul 64. Realizarea intervenţiei reiese din
trebuie să fie realist: evaluarea stării pacientului:
a. din punct de vedere al capacităţii a. înainte de intervenţie;
persoanei; b. înainte, în timpul şi după
b. din punct de vedere al abilităţii şi intervenţie;
disponibilităţii asistentei pentru a-l c. după intervenţie.
ajuta să atingă obiectivul; 65. În formularea intervenţiei se va
c. ambele. indica:
58. Pentru fiecare problemă de a. cui se adresează acţiunea;
dependenţă se pot formula: b. orarul;
a. un obiectiv; c. natura acţiunii cu verb activ,
b. mai multe obiective; observabilă, măsurabilă;
c. unul sau mai multe obiective. d. semnătura asistentei care planifică,
59. Obiectivele pot fi formulate pe execută îngrijirile;
termen: e. toate.
a. scurt; 66. In executarea îngrijirilor se implică:
b. mediu; a. pacientul;
c. lung. b. asistenta medicală;
60. Asistenta care întocmeşte planul de c. echipa de îngrijire;
îngrijire trebuie să se gândească la d. familia.
intervenţii care: 67. Fiecare plan de îngrijire va fi
a. răspund nevoilor specifice ale completat cu:
pacientului; a. intervenţii constante;
b. conduc la realizarea obiectivelor; b. elemente de supravegheat;
c. ambele. c. intervenţii cu rol delegat.
61. Intervenţiile trebuie să fie: 68. În munca sa pentru pacient,
a. novatoare, personalizate; asistenta trebuie să comunice cu el
b. observabile, măsurabile în multiple circumstanţe:
(evaluabile); a. când acesta ajunge la spital;
c. ambele. b. când se face interviul pentru
62. Pentru ca intervenţiile să fie culegerea datelor;
evaluabile trebuie: c. când se execută îngrijirile zilnice.
a. să indice la ce oră, în care moment 69. Evaluarea îngrijirilor:
al zilei şi la ce interval, pe ce a. este o condiţie absolută a calităţii
durată; îngrijirilor;
b. să aibe performanţă maximă; b. trebuie să se facă cu regularitate, la
c. să se aplice o singură dată, să nu fie diverse intervale;
repetabile. c. aduce o apreciere asupra
63. Aplicarea îngrijirilor: progresului pacientului în raport cu
intervenţiile asistentei medicale.
8
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
3 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 14
Titircă, 2002
4 a,b,c,d idem 14
5 a,b,c,d,e idem 14
6 a,b,c idem 14
7 a,b,c idem 16
8 a,c idem 16
9 a idem 16
10 a,b,c idem 17
11 a,b,c,d idem 17
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
9
17 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
18 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
25 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
30 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
31 a,b,c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 27
Titircă, 2002
32 a,b,c idem 27
33 a,b,c idem 28
34 c idem 28
38 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
Titircă, 2002
39 c idem 36
40 c idem 30
41 a,b,c,d,e idem 36
42 a,b,c idem 40
43 a,b,c idem 41
44 a,b,c,d idem 41
45 a,b,c idem 42
46 c idem 48
47 a,b,c idem 48
48 b idem 52
49 a,b,c idem 53
50 a idem 52
51 a idem 59
52 a,b,c idem 60
53 a,b idem 60
54 c idem 60
55 a idem 60
56 c idem 61
57 a,b,c idem 62
58 c idem 62
59 c idem 64
10
60 a,b,c idem 64
61 c idem 65
62 c idem 65
63 a idem 65
64 c idem 66
65 b idem 66
66 e idem 66
67 a,b,c,d idem 66
68 a,b,c idem 68
69 a,b,c idem 70
70 a,b,c idem 72
11
MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL
TESTUL I
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
12
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata in deficit E Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
adulta este: goli continutul;
a) 14-16 respiratii/min; b) eliminarea inconstienta,involuntara
b) 16-18 respiratii/min; a urinei;
c) 18-22 respiratii /min. c) mictiuni incoluntare nocturne.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: 12. Globul vezical este o formatiune
a) 21%; tumorala:
b) 15-16%; a) suprapubiana,dura,mobila la
c) 24%. palparea bimanuala;
3. Hipoxia reprezinta : b) ovala,elastica,localizata in
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; hipogastru;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI; c) suprapubiana,intens dureroasa la
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. palpare,aderenta la peretele
4. Respiratia este influentata de postura abdominal anterior.
persoanei si este favorizata de: 13. Hipostenuria reprezinta:
a) pozitia ortostatica si sezand; a) urina in sange;
b) pozitia sezand si clinostatica; b) urina cu densitate scazuta sub
c) pozitia decubit lateral. 1010;
5. Declansarea hemoptiziei este c) urina in cantitate redusa/24h.
precedata de : 14. Varsaturile alimentare cu continut
a) senzatie de caldura vechi sunt manifestari de dependenta
retrosternala,jena respiratorie; intalnite in:
b) senzatie de voma; a) stenoza pilorica;
c) varsatura. b) la gravide;
6. Eliminarea sangelui provenind din c) in colecistite.
arborele bronsic se defineste ca: 15. Vomica reprezinta:
a) hematemeza; a) varsatura cu continut alimentar;
b) hemoptizie; b) eliminarea unor colectii de puroi
c) hematurie. sau exsudat din caile respiratorii;
7. Factorii biologici care influenteaza c) varsatura fecaloida.
pulsul sunt: 16. Hemoragiile menstruale prelungite se
a) varsta, alimentatia,inaltimea numesc:
corporala; a) menoragii;
b) emotiile si plansul; b) oligomenoree;
c) varsta. c) hipermenoree.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: 17. Nevoia de somn la persoana adulta
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; sanatoasa este de:
b) se percep doua pulsatii,una a) 7-9h/24h;
puternica, alta slaba, urmata de pauza; b) 12-14h/24h;
c) pulsatii abia perceptibile c) 6-8h/24h.
9. In starile de hipertermie nevoile 18. Prin masurarea temperaturii in
energetice ale organismului cresc cu: cavitatile inchise valorile ei pot creste
a) 20-30%; cu:
b) 13% pentru fiecare grad de a) 0,8- 10C;
temperatura peste 370 C; b) 0,5- 0,80C;
c) 10%. c) 0,3- 0,50C.
10.Tulburarile de mictiune sunt: 19. Subfebrilitatea reprezinta:
a) poliuria,oliguria,disuria; a) scaderea temperaturii corporale
b) anuria,polachiuria,nicturia; sub 360C;
c) b) mentinerea temperaturii intre 37 si
nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incon 380C;
tinenta urinara. c) mentinerea temperaturii intre 38 si
11. Incontinenta urinara reprezinta: 390 C.
20. Starea de hipotermie este b) unei jumatati laterale a corpului;
determinata de: c) unui membru.
a) pierderea excesiva de caldura; 30. Coma este o pierdere totala sau
b) cresterea arderilor din organism; partiala a:
c) intensificarea metabolismului. a) constientei;
21. Pacientul cu hipertermie prezinta: b) constientei cu alterarea functiilor
a) tegumente palide; vegetative;
b) frisoane,piele calda,rosie; c) a constientei, mobilitatii
c) ambele. sensibilitatii cu conservarea celor mai
22.Echilibrul intre termogeneza si importante functii vegetative.
termoliza - homeotermia se realizeaza 31. Pacientul cu comunicare ineficienta
prinmecanisme fizice: la nivel afectiv se poate manifesta
a) prin:
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; b)fobie,apatie;
c) reducerea proceselor metabolice c) disartrie,dislalie.
din organism. 32. Pacientul care-si satisface autonom
23. Factorii biologici care influenteaza nevoia de recreere prezinta
satisfacerea nevoii de a se imbraca si urmatoarele manifestari de
dezbraca sunt: independenta:
a) clima, emotiile,cultura,credinta; a) satisfactie,placere;
b) varsta, activitatea,cultura; b) destindere, amuzament;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ c) ambele.
24. Functiile pielii sunt: 33.Frecventa respiratiei variaza in functie
a) de protectie si termoreglare,de de:
depozit,de excretie; a) varsta, sex;
b) de absorbtie,de respiratie; b) pozitie,temperatura mediului
c) toate. ambiant;
25. Alterarea integritatii pielii si c) starea de veghe sau somn.
mucoaselor se manifesta prin: 34. Dispneea Kussmaul este:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc a) o respiratie in patru timpi, o
are; inspiratie profunda urmata de o
b) alopecie; scurta pauza si o expiratie scurta,
c) vitiligo. zgomotoasa, dupa care urmeaza o
26.Urmatoarele manifestari de alta pauza scurta;
dependenta sunt la nivel senzorial,in b) o respiratie accelerata;
afara de: c) o perturbare ritmica si periodica a
a) hipoacuzie,anosmie; respiratiei.
b) paralizie; 35. Dispneea Cheyne- Stockes este:
c) cecitate,hipoestezie. a) o respiratie accelerata;
27.Afazia este manifestarea comunicarii b) o perturbare ritmica si periodica a
ineficiente care priveste: respiratiei;
a) scaderea masei musculare; c) o respiratie cu amplitudini
b) tulburarea sensibilitatii pielii; crescande pana la maximum si apoi
c) incapacitatea de a pronunta scazand pana la apnee, ce dureaza
cuvintele. 10-20 secunde.
28. Amnezia reprezinta: 36. In obstructia cailor respiratorii
a) tulburarea memoriei; pacientul prezinta urmatoarele
b) tulburare de gandire; manifestari de dependenta, cu
c) tulburare de perceptie. exceptia:
29. Hemiplegia se defineste ca pierderea a) respiratie dificila pe nas;
totala a functiei motorii a: b) secretii nazale abundente;
a) membrelor inferioare; c) respiratie ritmica.
37. Pulsul este influentat de urmatorii c) pacientul sa beneficieze de
factori biologici, cu exceptia: microclimat optim.
a) varsta; 46. Pacientul care satisface nevoia de
b) emotiile; recreere prezinta ca manifestari de
c) inaltimea corporala. independenta :
38. Factorii care determina tensiunea a) destindere,satisfactie ;
arteriala sunt; b) plictiseala ;
a) debitul cardiac; c) placere,amuzament.
b) forta de contractie a inimii; 47.La adult temperatura normala a
c) elasticitatea si calibrul vaselor. corpului masurata in axila este :
39. Factorii biologici care influenteaza TA a) 36,1- 37,80 C;
sunt urmatorii, cu exceptia: b) 36- 370 C;
a) varsta; c) 36,3- 36,50 C
b) activitatea; 48.Temperatura cea mai crescuta a
c) climatul. corpului se inregistreaza:
40. Valoarea normala a TA la adult este: a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
b) peste 150max;peste 90mm Hg c) seara intre orele 20.00-23.00.
min; 49.Pentru cresterea temperaturii la nou-
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. nascut , se pot folosi:
41. Urmatoarele manifestari de a) termoforul;
dependenta reprezinta tulburari de b) paturile calde;
emisie urinara, cu exceptia: c) impachetari cu parafina.
a) polakiuria; 50. In planul de nursing al bolnavului cu
b) disuria; hipertermie,se va evalua zilnic;
c) hematuria. a) temperatura corporala;
42. Izostenuria reprezinta: b) scaunul;
a) densitatea crescuta a urinei (urina c) aspectul tegumentelor.
concentrata); 51. Anxietatea reprezinta:
b) densitate mica a urinei (urina a) stare de neliniste, disconfort;
diluata); b) stare de incetinire a gandirii;
c) urina cu densitate mica ce se c) pierderea memoriei.
mentine in permanenta la aceleasi 52.Bolnavul care comunica ineficient la
valori, indiferent de regimul nivel afectiv prezinta:
alimentar. a) agresivitate;
43. Ischiuria reprezinta: b) atitudine receptiva si de incredere
a) incapacitatea vezicii urinare de a- in alte persoane;
si elimina continutul; c) fobie.
b) eliminarea urinei cu durere si cu 53.Paraplegia se defineste ca pierderea
mare greutate; totala a fortei musculare motorii:
c) senzatie de mictiune frecventa. a) a jumatatii drepte a corpului;
44. Deformarile coloanei vertebrale se b) a membrelor inferioare;
pot manifesta astfel: c) a unui singur membru.
a) cifoza,lordoza,scolioza; 54. Manifestarile de independenta
b) lordoza,genu varum; privind comunicarea pacientului
c) cifoza,lordoza. sunt:
45. Obiectivele asistentei medicale in a) expresia nonverbala;
ingrijirea pacientului care b) functionarea normala a organelor
expectoreaza urmaresc: de simt;
a) pacientul sa nu devina sursa de c) reactiile afective in exces.
infectie nosocomiala: 55. Frustrarea reprezinta:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii a) de sensibilitate a pielii;
permeabile;
b) conditia de individ refuzat sau a-si 58. Anuria reprezinta:
refuza satisfacerea unei nevoi; a) absenta urinei in vezica;
c) incapacitatea de a pronunta b) scaderea cantitatii de urina;
cuvintele. c) eliminarea urinei cu dificultate.
56. Enurezisul este: 59. Poliuria reprezinta:
a) pierdere de urina in timpul noptii; a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) pierderea involuntara de urina in b) eliminarea unei cantitati mai mari
timpul noptii la copii peste 3 ani; de 2500ml;
c) inversarea raportului dintre c) sete exagerata.
numarul mictiunilor emise ziua fata 60. Vomica este:
de cele emise noaptea. a) varsatura alimentara;
57. Hipostenuria reprezinta densitatea b) senzatie de varsatura;
urinei: c) eliminarea unei colectii masive de
a) normala; puroi,sau exsudat din caile
b) crescuta; respiratorii.
c) scazuta.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
47 b L Titirca Ghid de nursing 187
48 c Ghid de nursing 187
49 a,b Ghid de nursing 187
50 a,c Ghid de nursing 187
51 a Ghid de nursing 215
52 a,c Ghid de nursing 215
53 b Ghid de nursing 215
54 a,b Ghid de nursing 216
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
TESTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop
1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii
bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
TESTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel: 9.Încărcătura casoletelor introduse în
a) reacţia locală sau generală autoclav este importantă pentru a obţine o
rezultată din pătrunderea şi sterilizare eficientă:
multiplicarea agentului microbian în a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
organism; b) este de 150 g/dm3;
b) reacţia locală determinată de c) este de 175 g/dm3.
pătrunderea microbului în organism; 10.Dezinfecţia este operaţia:
c) boala rezultată ca urmare a a) de distrugere a agenţilor infecţioşi
pătrunderii microbului în organism de pe tegumente, mucoase, obiecte şi
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a din încăperi;
infecţiilor reprezintă: b) de distrugere a paraziţilor de pe
a) totalitatea procedeelor prin care obiecte;
sunt distruse toate formele de c) de distrugere a insectelor
existenţă a microorganismelor; transmiţătoare de microbi.
b) totalitatea procedeelor prin care 11. Ortopneea se defineşte ca o:
sunt distruse toate formele de a) expectoraţie seroasă;
existenţă a microorganismelor, de la b) respiraţie in poziţie verticală a
suprafaţa sau profunzimea unui corpului;
obiect; c) respiraţie in poziţie orizontală a
c) totalitatea procedeelor de corpului
distrugere a microbilor din mediul 12.Spălarea de decontaminare a mâinilor
înconjurător. se face astfel:
3. Care din următorii termeni poate fi a) spălare cu apă şi săpun;
definit ca absenţa tuturor microbilor? b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu
a) steril; periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5
b) curat; ml;
c) dezinfectat. c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în periuţa, uscare.
vederea folosirii pentru o intervenţie 13. Drenajul postural inseamnă:
chirurgicală astfel: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; tuse;
b) poupinel, 60 min-180°C; b) utilizarea gravitaţiei pentru
c) autoclav 30 min-1,5 atm. drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
5. Materialul moale pentru efectuarea c) o incizie la care se aplică un tub
pansamentului se sterilizează astfel: de dren.
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; 14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
b) poupinel 60 min-180°C; submerjarea lor în soluţie de:
c) autoclav 30 min-1,5 atm. a) cloramină 5-10 g ‰
6.Pentru manevrarea materialelor şi b) alcool 70˚
instrumentelor sterile se poate utiliza: c) bromocet 1 g ‰
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; 15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză
b) mâna spălată cu apă şi săpun; este:
c) pensa de servit. a) şezand cu trunchiul semiflectat,
7.În urma controlului umidităţii materialelor braţele pe coapse;
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: b) şezand cu braţul ridicat deasupra
a) 5% umiditate; cefei pană la urechea opusă de
b) 10% umiditate; partea unde se practică puncţia;
c) 50% umiditate; c) şezand cu braţele pe langă corp.
care este umiditatea admisă? 16.Pentru manevrarea unor soluţii
8. Sterilizarea prin metode fizice dezinfectante, personalul medical
utilizează: respectă măsurile de protecţia muncii:
a) căldura,radiaţiilegamma; a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) radiaţiile ultrascurte; b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) ultrasunetele. c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var b) înţepare pe faţa plantară a
cloros se are în vedere: halucelui;
a) preparare zilnică; c) puncţie venoasă.
b) depozitare în recipiente din metal; 25. Odată cu varsta, eficacitatea
c) depozitare în recipiente închise la mecanismelor de termoreglare
culoare din material plastic. diminueaza.
18.Dezinsecţia reprezintă: In jurul cărei valori se situează
a) distrugerea insectelor; temperatura normală la o persoană
b) distrugerea insectelor care pot varstnică:
transmite boli infecţioase; a) 36°C;
c) distrugerea păduchilor. b) 37,4°C;
19.Circuitele funcţionale în unităţile c) 35,1°C.
sanitare respectă următoarele elemente: 26.Recoltarea sângelui pentru examenele
a) circuitul aseptic indică sensul de biochimice se face prin:
circulaţie pentru protecţia împotriva a) puncţie venoasă - dimineaţa,
infecţiilor; bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) circuitul septic asigură condiţii de b) înţepare în pulpa degetului;
protecţie împotriva infecţiilor; c) ambele.
c) între circuitul septic şi cel aseptic 27.Recoltarea sângelui pentru examene
funcţionează principiul neseparării bacteriologice se face:
circuitelor. a) când se suspectează o
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc bacteriemie;
astfel: b) când se suspectează o septicemie;
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă c) ori de câte ori pacientul are febră.
contractate în spital; 28.Recoltarea exsudatului faringian se
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă face pentru:
care se manifestă după externarea a) depistarea purtătorilor sănătoşi de
pacientului germeni;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă b) depistarea germenilor patogeni de
contractate în spital şi care se la nivelul faringelui;
manifestă în timpul internării sau după c) depistarea unor afecţiuni digestive.
externare. 29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor avem nevoie de următoarele materiale cu
nosocomiale: excepţia:
a) pacienţii vârstnici, taraţi; a) eprubetă cu tampon faringian sau
b) pacienţii supuşi manevrelor ansă de platină:
invazive; b) spatulă linguală;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în c) seringă şi ace de unică folosinţă.
spital. 30.Recoltarea urinei pentru urocultură se
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic: face:
a) etiologic; a) la jumătatea micţiunii;
b) simptomatic; b) prin sondaj vezical;
c) de urgenţă c) din urina colectată timp de 24 h.
23. Cand calea naturală eficientă in 31.Recoltarea urinei pentru urocultură se
administrarea alimentelor nu poate fi face:
folosită pentru bolnavul chirurgical, cel a) înainte de administrarea
puţin in primele zile postoperator, putem antibioticelor;
folosi următoarele căi: b) concomitent cu administrarea
a) gastrostomia; antibioticelor;
b) calea intravenoasă; c) ambele.
c) sonda nazogastrică sau 32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
nazojejunală. avem nevoie de:
24. Recoltarea sângelui capilar pentru a) sonda gastrică Faucher;
examenul hematologic se face prin: b) sonda duodenală Einhorn;
a) înţepare în pulpa degetului: c) sonda Metras.
33. Trebuie să efectuezi un exudat 41.Antibiograma este metoda de laborator
faringian pacientului D., de 3 ani; cu care:
portamponul steril ştergi: a) determină prezenţa microbilor;
a) amigdalele; b) arată sensibilitatea microbilor faţă
b) orofaringele; de antibioticul respectiv;
c) valul palatin. c) nu arată decat creşterea
34.Sondajul duodenal efectuat în scop germenilor.
terapeutic se face pentru: 42.Pentru pregătirea copiilor in vederea
a) drenarea căilor biliare; explorării radiologice a colonului se
b) alimentaţie artificială; efectuează:
c) evidenţierea unor boli parazitare a) clismă evacuatoare;
ale duodenului sau căilor biliare. b) pauză alimentară de 12 ore;
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj c) administrare de purgative.
duodenal pacientul este aşezat în poziţie: 43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă
a) decubit dorsal; la valori corecte, pacientul se va afla:
b) decubit lateral stg; a) in decubit dorsal;
c) decubit lateral dr. b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-
36.Sondajul vezical efectuat în scop 10 minute;
explorator se face pentru: c) in cadrul intim, alături de familie.
a) recoltarea unei cantităţi de urină 44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării
pentru examenul de laborator; sputei pentru examinări bacteriologice şi
b) depistarea unor modificări antibiogramă:
patologice ale uretrei şi vezicii urinare; a) pacientul va respira adanc, va tuşi
c) evacuarea conţinutului şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
(când aceasta nu se face spontan). b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o
37.Complicaţiile imediate ale sondajului tăviţă renală;
vezical sunt: c) in cursul zilei va bea lichide multe
a) lezarea traumatică a mucoasei şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
uretrale: 45. Efectuarea puncţiei pleurale
b) crearea unei căi false prin forţarea exploratorie poate determina următoarele
sondei; accidente vitale:
c) boli infecţioase, prin introducerea a) tromboflebită profundă a
germenilor patogeni prin manevre şi membrelor superioare;
instrumente nesterile. b) stop cardio-respirator reflex;
38.Spălătura gastrică este indicată în: c) riză de astm bronşic;
a) intoxicaţii alimentare sau cu d) anurie.
substanţe toxice; 46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce
b) pregătirea preoperatorie în explorări consideraţi utile şi imediate:
intervenţiile de urgenţă; a) radiografie baritată gastro-
c) ulcer gastric în perioada dureroasă. duodenală pentru excluderea unei
39.Spălătura gastrică este contraindicată cauze digestive;
în: b) radiografie toraco-pulmonară;
a) intoxicaţii cu substanţe caustice; c) determinarea grupei sanguine, TC,
b) hepatite cronice, varice esofagiene; TS, pentru o eventuală intervenţie
c) staza gastrică însoţită de procese chirurgicală;
fermentative. d) citologia sputei.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator 47. Pacientului i se prescrie administrarea
se face pentru: de O2. Prima responsabilitate a asistentei
a) evacuarea conţinutului intestinului este:
gros; a) să explice pacientului de ce este
b) pregătirea pentru intervenţii necesar;
chirurgicale asupra rectului; b) să prevină formarea dependenţei
c) pregătirea pacientului pentru faţă de O2;
alimentare sau hidratare. c) administrarea O2 ca şi a restului
medicaţiei;
d) să observe atent reacţiile c) substanţe uleioase.
pacientului şi să adapteze debitul in 56.Accidentele injecţiei subcutanate
funcţie de colorarea cianotică a sunt următoarele, cu excepţia:
acestuia. a) durere violentă prin lezarea unei
48 Pacientului i se prescrie drenaj terminaţii nervoase;
postural. Scopul este să: b) hematom prin perforarea unui vas;
a) crească aportul sanghin la plămani; c) flebalgia.
b) intărească musculatura 57.Accidentele injecţiei intramusculare
respiratorie; sunt:
c) indepărteze lichidele din activitatea a) durere vie prin atingerea nervului
pleurală; sciatic;
d) indepărteze secreţiile acumulate in b) paralizie prin înţeparea unui vas;
arborele respirator c) embolie prin introducerea
49. Valorile normale ale pulsului la copilul accidentală într-un vas de sânge a
de 5 ani pot fi intre: unei substanţe uleioase.
a) 120-140/min.; 58. Pentru evitarea uscării şi formării
b) 80-100/min.; crustelor de mucus in tubul de
c) 90-100/min. traheostomie este important să se:
50. După efectuarea puncţiei, venoase a) umecteze aerul respirat de bolnav;
supravegherea bolnavului presupune cu b) pună cateva picături de apă
excepţia: distilată periodic in tub;
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales c) acopere deschiderea traheostomiei
dacă bolnavul este sub tratament cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
anticoagulant; 59.Incidentele oxigenoterapiei sunt
b) compresie eficientă de minim 5 următoarele, cu excepţia:
minute, la locul puncţiei; a) distensiei abdominală prin
c)hrănirea imediată a bolnavului. pătrunderea gazului prin esofag;
51.Prin injecţia subcutanată se pot b) emfizemului subcutanat prin
introduce în organism: infiltrarea gazului la baza gâtului
a) substanţe medicamentoase datorită fisurării mucoasei;
izotonice lichide nedureroase; c) emboliei gazoasă.
b) substanţe medicamentoase 60. Cortizonul se administrează la
hipertonice; început:
c) substanţe medicamentoase a) în doze mari, scăzând apoi
uleioase. cantitatea până la doza minimă de
52.Locurile de elecţie ale injecţiei intreţinere;
subcutanate sunt: b) în doze mici, care cresc treptat,
a) faţa externă a braţului; până la doza maximă;
b) faţa supero-externă a coapsei; c) aceeaşi doză, până la sfârşitul
c) regiunea deltoidiană. tratamentului.
53.Prin injecţia intramusculară se pot 61.În timpul tratamentului cu cortizon,
introduce în organism: regimul alimentar va fi:
a) soluţii izotonice; a) desodat;
b) soluţii hipertonice; b) hipersodat;
c) soluţii uleioase. c) normosodat.
54.Locurile de elecţie ale injecţiei 62. Prin care din următoarele investigaţii
intramusculare sunt: de laborator se poate pune in evidenţă
a) regiunea supero-externă fesieră; trichomonas vaginalis:
b) faţa externă a coapsei, treimea a) frotiu;
mijlocie; b) leucograma;
c) regiunea subclaviculară. c) R.B.W.
55.Pe cale intravenoasă se pot introduce 63.Paracenteza abdominal reprezintă:
în organism: a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar
a) substanţe izotonice; în cavitatea peritoneală;
b) substanţe hipertonice;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea a) mobilizarea cât mai precoce a
pleurală; articulaţiei puncţionate;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ b) imobilizarea articulaţiei în poziţie
parenchimatos. fiziologică timp de două-trei zile;
64.Paracenteza abdominală c) nu necesită îngrijire specială.
seefectuează: 74.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - necesare următoarele materiale, cu
Richter; excepţia:
b) în fosa iliacă dreaptă; a) pahar conic, apă distilată;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi b) lichid pleural extras prin puncţie;
simfiza pubiană. c) hârtie de turnesol.
65.Toracocenteza reprezintă puncţia: 75.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă
a) cavităţii peritoneale; de portocală " este caracteristică pentru
b) cavităţii pericardice; injecţia:
c) cavităţii pleurale. a) intravenoasă;
66. Examenul endoscopic al mucoasei b) subcutanată;
vaginale se face prin: c) intradermică.
a) salpingografie; 76. Pe care din următoarele căi de
b) colposcopie; administrare a medicamentelor, absorbţia
c) gastroscopie; se face cel mai puţin:
67.Toracocenteza efectuată în scop a) calea intravenoasă;
terapeutic se face pentru: b) calea intramusculară;
a) evacuarea unei colecţii de lichid c) calea orală.
pleural; 77.Locul puncţiei osoase este:
b) introducerea unor medicamente în a) sternul;
cavitatea pleurală; b) creasta iliacă;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de c) tibia, calcaneul.
lichid pleural. 78.Accidentele puncţiei osoase sunt
68.Natura lichidului pleural (exsudat sau următoarele, cu excepţia:
transsudat) se determină prin reacţiile: a) hemoragie şi hematom;
a) Pandy; b) perforarea lamei posterioare a
b) Rivalta; sternului;
c) Nonne-Apelt. c) edem pulmonar acut.
69.Accidentele toracocentezei sunt 79. Studiul funcţiei renale de menţinere a
următoarele, cu excepţia: echilibrului acido-bazic se face prin:
a) lipotimiei şi colapsului; a) determinarea pH-ului sanguin;
b) hematemezei; b) determinarea punctului crioscopic al
c) pneumotoraxului. plasmei;
70.Puncţia pericardica se efectuează în c) determinarea rezervei alcaline.
scop terapeutic pentru: 80.Pentru efectuarea puncţiei renale,
a) stabilirea naturii lichidului; pacientul se aşează în poziţie:
b) evacuarea lichidului acumulat; a) decubit lateral stâng;
c) introducerea substanţelor b) decubit ventral cu o pernă tare
medicamentoase. aşezată sub abdomen;
71.Accidentele puncţiei pericardice sunt c) decubit lateral drept.
următoarele, cu excepţia: 81.După punctia hepatică, pacientul se
a) pătrunderii acului în miocard; aşează în poziţia:
b) şocului pericardic; a) decubit lateral dr;
c) edemului pulmonar acut. b) decubit lateral stg;
72.Puncţia articulară este indicată în: c) decubit dorsal.
a) artrite acute şi cronice, 82.Punctia rahidiană se execută în scop
serofibrinoase şi purulente; terapeutic pentru:
b) hemartroza; a) decomprimarea în cursul sindromului
c) coxartroza. de HIC;
73.După puncţia articulară se recomandă:
b) introducerea de substanţe c) poziţia pacientului va fi in
medicamentoase, anestezice; ortostatism
c) recoltarea LCR şi executarea 91.Hidratarea şi mineralizarea
mielografiilor. organismului are drept scop:
83.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în a) administrarea medicamentelor la
funcţie de starea generală, pacientul se care se urmăreşte un efect prelungit;
aşează în poziţie: b) depurativ - diluând şi favorizând
a) spate de pisică; excreţia din organism a produşilor toxici;
b) cocoş de puşcă; c) completarea proteinelor sau altor
c) pleurostotonus. componente sanguine.
84.Accidentele puncţiei rahidiene sunt: 92. Poziţia pacientului pentru puncţia
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, lombară este:
greaţă, vărsături; a) decubit lateral;
b) contractarea feţei, gâtului sau a b) şezand;
unuia din membre; c) copii sunt ţinuţi pe genunchii
c) paralizie prin atingerea nervului asistentei medicale.
sciatic. 93. După puncţia lombară pacientul are
85.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul voie:
este aşezat în poziţie: a) să se mobilizeze după 15 minute
a) decubit lateral drept; de repaus;
b) decubit lateral stâng; b) nu are voie să se mobilizeze
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub aproximativ 24 h;
bazin. c) să fumeze şi să consume băuturi
86.Accidentele puncţiei vezicii urinare alcoolice
sunt: 94. Asistenta medicală ofera medicului
a) puncţie negativă; pentru efectuarea punctiei
b) hemoragie intravezicală; a) manusi de unica folosinta nesterile
c) hematemeza. b) manusi sterile
87.Antibioticele sunt: c) manusile nu sunt necesare
a) substanţe organice provenite din 95.Stabilirea necesităţilor hidrice şi
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, minerale ale organismului se face prin:
bacterii); a) stabilirea felului deshidratării;
b) substanţe obţinute prin sinteză, b) simptomatologia deshidratării;
având proprietăţi bacteriostatice, c) investigaţii de laborator.
bactericide sau antimicotice; 96.Volumul deficitar de fluid -
c) ambele. deshidratarea - se datorează:
88. Pacientului i se prescrie drenaj a) pierderilor excesive (vărsături,
pleurall. Scopul este să: aspiraţie, diaforeză, diuretice);
a) crească aportul sanghin la plămani; b) mişcării fluidului (acumulare
b) intărească musculatura anormală de fluid în diferite zone ale
respiratorie; organismului (ascită, edem periferic);
c) indepărteze lichidele din cavitatea c) ambele.
pleurală; 97. Cand un medicament prezintă o
d) indepărteze secreţiile acumulate in modificare de aspect, culoare, miros,
arborele respirator. asistenta medical trebuie să ştie că:
89. Examinări pentru evidenţierea a) acest lucru se va intampla frecvent
calculilor renali sunt: cu unele medicamente şi este un fapt
a) urografia şi echografia; lipsit de importanţă;
b) laparoscopia şi sumarul de urină; b) medicamentele se administrează
c) colecistocolangiografia şi dar se consemnează in foaia de
endoscopia. observaţie că era modificat;
90. Pentru examinare EEG: c) medicamentul nu trebuie
a) pacientul va fi sedat; administrat ci returnat farmaciei in
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul schimbul unuia corespunzător calitativ
curat;
98 In care din următoarele situaţii injecţia a) determinarea grupei în sistemul
intradermică se efectuează in scop de OAB şi Rh la primitor;
diagnostic: b) alegerea unui sânge de donator
a) infiltraţia intradermică cu izogrup OAB şi Rh;
novocaină; c) executarea probelor de
b) I.D.R. ; compatibilitate directă (Jeanbereau) şi
c) desensibilizare in reacţii biologică Oelecker.
99. Printre metodele de evaluare morfo- 107.Prin transfuzie înţelegem:
funcţională a sangelui şi a organelor a) administrarea sângelui direct de la
hemato-formatoare se află: donator la primitor;
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea b) administrarea de la donator la
formulei leucocitare; primitor după o fază intermediară de
b) numărarea hematiilor; conservare a sângelui;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei. c) ambele.
100. La atingerea nervului sciatic, tradusă 108.Transfuzia de sânge are drept scop:
prin durere violentă se: a) restabilirea masei sanguine şi
a) se retrage aerul; asigurarea numărului de globule roşii
b) se alege alt loc de injectat; necesare transportului oxigenului în
c) se continuă injectarea caz de hemoragii, anemii, stări de
101.Prin introducerea accidentală de aer şoc;
intr-un vas de sange se produce: b) stimularea hematopoezei;
a) embolie gazoasă; c) corectarea imunodeficienţelor.
b) hematom; 109.Accidentele transfuziei sunt:
c) paralizie. a) incompatibilitatea de grup în
102.Explorarea organelor hemato- sistemul OAB, manifestată sub forma
formatoare se poate realiza prin : şocului hemolitic;
a)punctie osoasa b) transfuzarea unui sânge alterat,
b) punctie splenica infectat cu germeni virulenţi care
c) scintigrama hepatica si splenica provoacă frisoane puternice
103. Audiograma se efectuează cu: c) hemoliză intravasculară prin
a) vocea şoptită la diferite distanţe; transfuzarea sângelui neîncălzit.
b) diapazonul; 110.Incidentele transfuziei sunt
c) audiometrul. următoarele cu excepţia:
104. Pentru determinarea grupelor a) ieşirea acului din venă;
sanguine în sistemul OAB şi Rh este b) perforarea venei;
necesar ca: c) embolia pulmonară cu cheaguri.
a) determinarea să se facă prin 111.Alimentaţia pacientului trebuie să
ambele metode (Beth - Vincent şi respecte următoarele principii, cu
Simonin); excepţia:
b) determinarea să se facă de doi a) înlocuirea cheltuielilor energetice
tehnicieni; de bază ale organismului;
c) să se folosească două serii de b) favorizarea procesului de
seruri test. vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
105.Efectuarea probelor de compatibilitate c) satisfacerea în exclusivitate a
trasfuzională are drept scop: preferinţelor alimentare ale pacientului.
a) reducerea la minimum a riscurilor 112.Regimurile dietetice urmăresc:
accidentelor imunologice; a) punerea în repaus şi cruţarea unor
b) evitarea hemolizei intravasculare organe, aparate şi sisteme;
acute; b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
c) asigurarea că pacientul exagerate ale organismului;
beneficiază de transfuzia pe care o c) îndepărtarea unor produse
primeşte. patologice de pe pereţii intestinali.
106.Incompatibilitatea transfuzională se 113. Debitul O2 ce se administrează prin
previne prin următoarele măsuri: sondă endonazală la un pacient cu
hipoxie moderată este de:
a) 6- 8 l/min.; 122.Corectarea deficitului de sodiu se va
b) 3- 6 l/min.; face cu :
c) 6-10 l/min. a) ser fiziologic
114. După efectuarea puncţiei venoase b) ser glucozat
supravegherea bolnavului presupune in c) solutie Ringer
ordine: 123.Temperatura se măsoară în:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales a) cavităţi semiînchise (axilă, plică
dacă bolnavul este sub tratament inghinală, cavitatea bucală);
anticoagulant; b) cavităţi închise (rect, vagin);
b) compresie eficientă de minim 5 c) ambele.
minute, la locul puncţiei; 124.Hiperpirexia reprezintă:
c) hrănirea imediată a bolnavului. a) temperatura corpului peste 40-41
115.Alimentarea activă la pat se face °C;
aşezând pacientul în poziţie: b) temperatura corpului între 39-40°C;
a) decubit lateral dr; c) temperatura corpului între 37-38°C.
b) decubit lateral stg; 125. Prin examenul macroscopic al
c) decubit dorsal. materiilor fecale se pot aprecia:
116.Reuşita unei investigaţii radiologice a a) cantitatea, forma, culoarea,
tubului digestiv cu administrarea unei mirosul;
substanţe de contrast impune in prealabil: b) prezenţa resturilor alimentare
a) nimic deosebit; nedigerate;
b) o evacuare completă a tubului c) prezenţa produselor patologice —
digestiv; puroi, sange, paraziţi.
c) un regim alimentar lacto-fainos 126.Pentru măsurarea temperaturii în
117. În testul Addler se determină cavitatea bucală termometrul se menţine:
prezenţa: a) 3 min;
a) unor hematii si leucocite de tip b) 5 min;
special; c)10 min.
b) unei hemoragii microscopice in 127. Spalatura auriculara pentru dopul de
diagnosticul hemoragiei digestive; cerumen se efectueaza cu solutie de :
c) leucocitelor la nivelul tractului a) rivanol 1%
digestive. b) alcool 70 grade
118. Ritmul circadian reprezintă: c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
a) ritmul zilnic al proceselor biologice 128.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei
din organism; respiraţiei:
b) ritmul aproximativ al funcţiilor a) se anunţă pacientul şi se linişteşte
vitale; din punct de vedere psihic;
c) modificările ritmice ale circulaţiei b) se preferă perioada de somn
sanguine. (pentru măsurare - observare);
119.Un bolnav în repaus absolut la pat c) nu se anunţă pacientul.
necesită: 129. Printre materialele necesare
a) 25 cal./kg corp/24 h; efectuării sondajelor gastro-duodenale se
b) 30 cal./kg corp/24 h; află:
c) 35 cal./kg corp/24 h. a) sonda vezicala;
120.Alimentarea artificială prin sondă b) sonda gastrică şi duodenală sterilă
gastrică se face la bolnavii: - de unică folosinţă;
a) inconştienţi; c) pensa hemostatică
b) cu stricturi esofagiene; 130.Calităţile pulsului depind de:
c) intoxicaţi cu substanţe caustice. a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
121. Pentru recoltarea de secreţie in cazul b) debitul sistolic;
unei otoragii abundente folosim: c) elasticitatea şi presiunea arterială.
a) o seringă cu un ac scurt; 131.Pulsul de poate măsura manual
b) o compresă sterilă şi o pensă; (digital) la:
c) un porttampon intr-o eprubetă a) artera radială, cubitală;
sterilă. b) artera carotidă;
c) vena jugulară. a) in condiţii sterile, in recipient
132.Modificările de frecvenţă ale pulsului special;
sunt următoarele, cu excepţia: b) un eşantion din cantitatea eliminată
a) tahicardie; in 12 ore;
b) bradicardie; c) numai după administrarea a 2 l de
c) puls filiform. ceai
133. In spalatura gastrica la extremitatea 138. Asistenta medicală il programează
libera a sondei se aseaza o : pe pacient la un examen prin care medicul
a) seringa de 2 ml va vizualiza interiorul bronhiilor şi a
b) seringa de 20 ml traheei. Acest examen se numeşte:
c) palnia a) bronhografie;
134. Care din urmatoarele analize ale b) bronhoscopie;
sangelui sunt examene biochimice : c) cistoscopie.
a) hemoleucograma 139. Inainte de bronhoscopie, se
b) grupul sanguine efectuează o anestezie locală. Cand au
c) ureea sanguine revenit la salon după examinare, cel mai
d) creatinina important lucru pe care asistenta il are in
e) bilirubina vedere este:
135. Poziţia bolnavului pentru a) să realizeze faptul că pacientul nu
toracocenteză este: va fi capabil să vorbească cateva zile;
a) şezand cu trunchiul semiflectat, b) să-i efectueze spălaturi in gat in
braţele pe coapse; scopul prevenirii hemoragiei;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra c) să-i interzică alimentaţia şi
cefei pană la urechea opusă de hidratarea pană cand se va restabili
partea unde se practică puncţia; reflexul de deglutiţie.
c) şezand cu braţele pe langă corp. 140. Cea mai bună metodă de măsurare a
136. Pentru efectuarea testului Addis- tensiunii arteriale este:
Hamburger se recoltează urină: a) la ambele braţe, după ce bolnavul
a) din 24-48 h; a stat in clinostatism 5 min şi
b) după 180 minute de la prima ortostatism cel puţin 1 min;
micţiune de dimineaţă; b) la ambele braţe stand in decubit
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide. dorsal;
137. Urina pentru efectuarea unui examen c) la ambele braţe imediat după ce a
bacteriologic se recoltează: luat poziţia de decubit şi imediat după
ce a luat poziţia in ortostatism.
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
nursing
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
23 a,b,c
nursing
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 a,c " 66
48 d " 66
49 c " 187
50 c "
51 a " 38
52 a,b,c " 38
53 a,c " 38
54 a,b " 38
55 a,b " 38
56 c " 38
57 a,c " 39
58 c " 69
59 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
60 a idem 39
61 a idem 39
62 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
nursing
64 a,c idem 39
65 c idem 40
nursing
68 b “ 40
69 b “ 40
70 b,c “ 40
71 a “ 40
72 a,b " 40
73 b " 41
74 c " 41
75 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
77 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
78 c “ 41
79 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
80 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
81 a “ 42
82 a,b “ 42
nursing
84 a,b “ 42
85 c “ 42
86 a,b “ 42
87 c “ 42
nursing
92 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
nursing
96 c “ 43
nursing
105 a,b,c idem 45
106 a,b,c idem 45
107 c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 a,b,c idem 45
110 c idem 45
111 c idem 46
112 a,b,c idem 46
nursing
119 a - 1150 de teste nursing 47
122 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
123 c - 1150 de teste nursing 47
126 b - 1150 de teste nursing 47
128 b.c - 1150 de teste nursing 48
129 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
130 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
131 a,b - 1150 de teste nursing 48
132 c - 1150 de teste nursing 48
134 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat
sau cu „F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient,
iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
TESTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele
umede
TESTUL III
1.Antisepsia este: a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere

a)o metoda profilactica de lupta impotriva b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de
infectiilor vapori
b) o metoda curativa de lupta impotriva c) 180˚ si 2 atm la pupinel
infectiilor 10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
c) o metoda de indepartare si distrugere a autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
microbilor de pe obiecte, din incaperi a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
2.Sterilizarea urmareste: b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
a) dezinfectarea instrumentelor instrumente
chirurgicale, a bailor, plostilor c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) profilaxia infectiilor plagilor 11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în
c) distrugerea germenilor, inclusiv a prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere
formelor sporulate si a virusurilor. sanguină:
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) nu prezintă importanţă în prevenirea
a) prin caldura umeda infecţiilor cu transmitere sanguină;
b) prin caldura uscata b) uneori este singurul mod de prevenire
c) prin mijloace chimice a contaminării şi diseminării agenţilor
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se microbieni;
va face la temperatura de: c) cel mai important mod de prevenire a
a) 128 ˚C contaminării şi diseminării agenţilor
b) 180 ˚C
microbieni.
c) 100 ˚C
12.În cazul expunerii profesionale cu produse
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
patologice (inoculare percutană, înţepătură,
metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece tăietură) ce atitudine luaţi?
b) acestea se mentin in apa pana ce se a) stimularea sângerării locale;
b) clătirea cu apă;
raceste
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat
spălarea cu apă şi săpun sau
de sodium
detergent.
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este
concentratie de:
crescută în serviciile:
a) 1-2%
a) nou-născuţi;
b) 5-6%
b) terapie intensivă;
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente în prevenirea
urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice infecţiilor nosocomiale sunt:
b) este un foarte bun antiseptic al a) alegerea procedurilor de investigaţie şi
campului operator (al pielii) tratament cu risc minim de infecţie;
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe b) măsuri de igienă spitalicească;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un de acţiune.
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea
bun hemostatic:
a) alcoolul şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:
b) apa oxigenata a) pregătirea materialelor pentru
c) tinctura de iod sterilizare şi respectarea condiţiilor de
9. Materialul moale se sterilizeaza la: păstrare şi utilizare a lor;
b) respectă şi răspunde de aplicarea b) supravegherea menţinerii condiţiilor de
regulilor de igienă şi regulilor de igienă şi a toaletei bolnavilor
tehnică aseptică; imobilizaţi;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi. c) supravegherea aplicării tratamentului
16.Metodele de prevenire a accidentelor cu antibiotice în funcţie de
profesionale prin tăiere , înţepare cu antibiogramă şi evoluţia clinică a
obiecte ascuţite, constau în : bolnavului.
a) colectarea imediat după utilizare în 22. Infecţia nosocomială este:
containere rezistente la înţepare şi a) infecţia contactată în spital sau alte
tăiere, amplasate la îndemână şi unităţi sanitare cu paturi;
marcate corespunzător; b) infecţia care se referă la orice boală
b) reducerea de manevre parenterale la datorată microorganismelor;
minimum necesar; c) infecţia dobândită în spital şi uneori
c) recapişonarea acelor folosite. diagnosticată după ieşirea din spital.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale 23. Care din agenţii patogeni
tegumentelor , cel mai important mod de ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
prevenire a contaminării cu agenţi produce infecţii nosocomiale?
microbieni, se efectuează: a) nici unul;
a) înainte şi după aplicarea unui b) toţi;
tratament pacienţilor; c) numai bacteriile.
b) numai la intrarea în serviciu. 24. Protecţia asistentului medical pentru
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie; riscurile ce decurg din practica
18.Echipamentul de protecţie este : profesională se realizează de către :
a) bariera între lucrător şi sursa de a) fiecare asistent medical prin societăţile
infecţie ; de aisgurări;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de b) angajator, prin societăţile de asigurări;
spital; c) nu este necesară protecţia asistentului
c) utilizat în timpul activităţilor care medical.
presupun risc de infecţie. 25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se este de a:
referă la: a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri sanguină personalului , la locul de
de expunere profesională; muncă;
b) utilizarea echipamentului de protecţie b) preveni transmiterea infecţiilor
adecvat, complet , corect; nosocomiale;
c) personalul infectat cu Hbs. c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
20.Regulile de bază în aplicarea aerogenă , în unităţile sanitare cu
Precauţiunilor Universale consideră: paturi.
a) toţi pacienţii potenţial infectaţi; 26. Sterilizarea urmeşte:
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi; a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe
c) că acele şi alte obiecte folosite în toate suprafeţele ce vin în contact cu
practica medicală sunt contaminate bolnavul;
după utilizare. b) distrugerea tuturor microorganismelor
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea patogene şi nepatogene inclusiv a
infecţiilor nosocomiale cuprind: sporilor de pe obiecte cu utilizare
a) respectarea regulilor de tehnică
medicală;
aseptică în efectuarea tratamentelor
prescrise;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi c) de distrugere a insectelor
pe suprafaţa instrumentelor transmiţătoare de microbi.
chirurgicale. 34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie
27. Infecţia de defineşte astfel: antiseptică, înainte de aplicarea unei
a) reacţia locală sau generală rezultată proceduri invazive (ex. cateterism)?
din pătrunderea şi multiplicarea a) 10 secunde;
agentului microbian în organism; b) 1 minut;
b) reacţia locală determinată de c) 2 minute.
pătrunderea microbului în organism; 35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii face astfel:
microbului în organism. a) spălare cu apă şi săpun;
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a b) spălare cu apă, săpun, frecare cu
infecţiilor reprezintă: periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x
a) totalitatea procedeelor prin care sunt 5 ml;
distruse toate formele de existenţă a c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
microorganismelor; periuţa, uscare.
b) totalitatea procedeelor prin care sunt 36. De la sala de pansamente septice aţi
distruse toate formele de existenţă a primit instrumentele pentru a le pregăti în
microorganismelor, de la suprafaţa sau vederea sterilizării. Aşezaţi în ordine
profunzimea unui obiect; operaţiunile de execuţie a acestei
c) totalitatea procedeelor de distrugere a manopere:
microbilor din mediul înconjurător. a) spălare;
29. Care din următorii termeni poate fi definit b) sortare;
c) limpezire;
ca absenţa tuturor microbilor?
d) decontaminare;
a) steril;
e) uscare;
b) curat;
f) aşezare în trusă.
c) dezinfectat.
37. După decesul unui pacient salonul se
30. Pentru manevrarea materialelor şi
dezinfectează astfel:
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) ştergerea patului, pavimentului, cu
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun; soluţie de var cloros 40 g ‰;
c) pensa de servit. b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă
31. În urma controlului umidităţii materialelor formică în salon 10-15g ⁄ m3;
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: c) ştergerea obiectelor din salon cu
a) 5% umiditate; soluţie de cloramină 40 g ‰.
b) 10% umiditate; 38. Dezinfecţia termometrelor se face prin
c) 50% umiditate. submerjarea lor în soluţie de:
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează: a) cloramină 5-10 g ‰;
a) căldura, radiaţiile gamma; b) alcool 70°;
b) radiaţiile ultrascurte; c) bromocet 1 g ‰.
c) ultrasunetele. 39. Soluţia antiseptică are următoarele
33. Dezinfecţia este operaţia: proprietăţi în comparaţie cu soluţia
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de dezinfectantă:
pe tegumente, mucoase, obiecte şi din a) distruge microorganismele de pe
încăperi; tegumente şi mucoase, fără a le altera
b) de distrugere a paraziţilor de pe integritatea;
obiecte; b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia c) între circuitul aseptic şi cel septic
dezinfectantă. funcţionează principiul neseparării
40. Pentru manevrarea unor soluţii circuitelor.
dezinfectante, personalul medical 43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
respectă măsurile de protecţia muncii: a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc; contractate în spital;
b) utilizarea măştilor de protecţie; b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care
c) utilizarea ochelarilor de protecţie. se manifestă după externarea
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var pacientului;
cloros se are în vedere: c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
a) preparare zilnică; contractate în spital şi care se
b) depozitare în recipiente de metal; manifestă în timpul internării sau după
c) depozitare în recipiente închise la
externare.
culoare din material plastic. 44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare
nosocomiale:
respectă următoarele elemente: a) pacienţii vârstnici, taraţi;
a) circuitul aseptic indică sensul de b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
circulaţie pentru protecţia împotriva c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
infecţiilor; 45. Sursa de infecţie poate fi:
b) circuitul septic asigură condiţii de a) pacientul şi produsele sale patologice;
protecţie împotriva infecţiilor; b) personalul medical şi echipamentul
său de lucru;
c) apa şi alimente
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri 154
pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I
adevarat sau cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză

medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează in muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
TESTUL II
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv
orală se face pentru obţinerea superior sau cu intoleranţă digestivă;
urmatoarelor efecte locale: c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor 4.Pe cale respiratorie se administrează
mucoasei digestive; medicamente sub forma de:
b)protejarea mucoasei gastro- a)gaze sau substanţe gazeificate;
intestinale; b)lichide fin pulverizate sau sub forma
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand de vapori;
aceştia lipsesc) c) pulberi fine.
2.Este contraindicată administrarea 5.Administrarea medicamentelor pe cale
medicamentelor pe cale orală atunci cand: respiraţorie se face pentru:
a)medicamentul este inactivat de secreţiile a)decongestionarea mucoasei căilor
digestive; respiratorii;
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante b)imbogaţirea in oxigen a aerului
asupra mucoasei gastrice; inspirat;
c)pacientul refuza medicamentul. c) fluidificarea sputei
3.Administrarea medicamentelor pe cale 6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot
rectală este indicată la: administra medicamente sub formă de:
a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie; a)soluţii;
b)mixturi;
c) unguente. c)embolie prin introducerea accidentală
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul intr-un vas de sange a unei substanţe
de sac conjunctival si pe marginea uleioase
ploapelor folosim: 15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
a)ansă de platină; urmatoarele, cu excepţia:
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu a)flebalgiei,datorită injectării prea
un tampon de vată; rapide a unor substanţe iritante;
c)tampon montat pe o sondă b)hematomului prin străpungerea venei;
butonată,comprese sterile. c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
8.Administrarea medicamentelor pe cale 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
parenterală are urmatoarele avantaje: urmatoarele,cu excepţia:
a)dozarea exactă a unui medicament ce a)distensiei abdominale prin
ajunge in snge; patrunderea gazului prin esofag;
b)evitarea tractului digestiv; b)emfizemului subcutanat prin
c)posibilitatea administrarii infiltrarea gazului la baza gâtului
medicamentelor bolnavilor inconştienţi. datorita fisurii mucoasei;
9.Prin injectia subcutanată se poate c) embolie gazoasă
introduce in organism: 17.In timpul tratamentului cu
a)substanţe medicamentoase izotonice cortizon,regimul alimentar va fi:
lichide, nedureroase; a)desodat;
b)substanţe medicamentoase b)hiposodat;
hipertonice; c) normosodat
c)subtanţe medicamentoase uleioase. 18.Antibioticele sunt:
10.Prin injecţia intramusculară se pot a)substanţe organice provenite din
introduce in organism: metabolismul celulelor
a)soluţii izotonice; vii(mucegaiuri,bacterii)
b)soluţii hipertonice b) substanţe obţinute prin sinteza
c) soluţii uleioase. avand proprietăţi
11.Locurile de elecţie ale injecţiei bacteriostatice,bactericide sau
intramusculare sunt: antimicotice;
a)regiunea supero-externa fesieră; c) ambele
b)faţa externă a coapsei,treimea 19.Antibioticele se pot administra pe
mijlocie; urmatoarele căi,cu excepţia:
c) regiunea subclaviculară a)orala
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce b)intramusculara si intravenoasa;
in organism: c) subcutanată
a)substanţe izotonice; 20.Inainte de inceperea tratamentului cu
b)substanţe hipertonice; antibiotic este necesar:
c) substanţe uleioase. a)să se identifice germenul patogen;
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt b)sa se determine sensibilitatea
urmatoarele,cu excepţia: agentului patogen la antibiotic;
a)durere violentă prin lezarea unei c)să se testeze sensibilitatea
terminaţii nervoase; organismului la antibiotic
b)hematom prin perforarea unui vas; 21.Perfuzia are drept scop:
c) flebalgie. a)administrarea medicamentelor la care
14.Accidentele injecţiei intramusculare se urmăreste un efect prelungit;
sunt: b)efect depurativ-diluând si favorizând
a)durere vie prin atingerea nervului excreţia din organism a produsilor
sciatic; toxici;
b)paralizie prin inţeparea unui vas;
c)completarea proteinelor sau altor 29.Daca in timpul unei perfuzii
componente sanguine. medicamentoase starea pacientului se
22.Introducerea lichidelor in organism pe modifică brusc,asistenta medicala
cale intravenoasă se poate face prin: actioneaza astfel:
a)ace metalice fixate direct in vena; a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
b)canule de material plastic introduse puncţie;
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
c)denudare venoasa flaconul respectiv cu ser fiziologic;
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot c)anunţă imediat medicul
introduce soluţii: 30.Riscul mai mare de producere a
a)izotonice; tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
b)hipertonice; constituie:
c)uleioase a)perfuziile in venele membrului pelvin;
24.Accidentele perfuziei sunt: b)perfuziile pe cateter;
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; c)ambele
b)embolia gazoasă prin patrunderea 31.Efectul medicamentelor administrate pe
aerului in curentul circulator; cale orală poate fi:
c)flebită, necroză a)local;
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi b)general;
minerale ale organismului se face prin: c)numai local
a)stabilirea felului deshidratarii; 32.Pentru obtinerea efectului aplicării
b)simptomatologia deshidratarii; substanţelor medicamentoase pe cale
c)investigaţii de laborator percutanată se utilizează:
26.Calcularea ratei de flux in cazul a)inoforeza;
perfuziilor se individualizează dupa natura b)fricţionarea;
si concentraţia soluţiei astfel: c)ambele metode.
a)soluţiile izotone se administrează cu 33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
un ritm de 60-150 picături pe minut(500 administrat,prezintă un inscris neclar sau
ml/ora) după deschidere cad cioburi in interior,
b)soluţiile hipertone se administrează procedăm astfel:
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 a)administrăm conţinutul fără reţinere;
ml/ora) b)filtram conţinutul inainte de
c)hidrolizatele de proteină se administrare;
administrează cu un ritm de 40-60 c)nu administram conţinutul
picături/minut(50 ml/oră) 34.Există riscul de sensibilizare la
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 antibiotice pentru asistenta medicală care
penicilină şi gentamicină unui pacient care efectuează administrarea acestora.Pentru
are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
procedaţi? a)mănuşi;
a)injectaţi intramuscular separate cele b)mască;
doua antibiotice; c)este suficientă spalarea pe maini
b)asociaţi cele două soluţii de dupa efectuarea administrării
antibiotice si le injectati intramuscular; 35.Calea naturală,comodă si foarte
c)introduceţi soluţia de antibiotice in acceptată de bolnav(calea orală si
punga cu glucoză bucală)prezintă şi unele dezavantaje
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi enumerate mai jos:
scade eficacitatea cu 50%? a)nu are acţiune imediată;
a)penicilina; b)se poate folosi cand bolnavul varsă;
b)tetraciclina; c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă
c)ampicilina intoleranţă digestivă sau trismus
36.Calea rectală permite administrarea b)calea intramusculară;
medicamentelor sub forma de supozitoare c)calea orală
sau clisme si este folosită: 44.Medicamentele pot fi introduse direct în
a)dupa efectuarea unei clisme sânge prin:
evacuatorii; a)administrare intravenoasă;
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in b)administrare intraarterială;
special; c)administrare subcutanată
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si 45.Când un medicament prezintă o
greţuri. modificare de
37.Calea parenterală oferă o serie de aspect,culoare,miros,asistenta medicală
avantaje,dar si un mare dezavantaj, trebuie să ştie că:
indicati care este acesta: a)acest lucru se va intampla frecvent cu
a)absorbţie rapidă,totală; unele medicamente si este un fapt lipsit
b)dozare precisă; de importantă;
c)necesită instrumentar si soluţii b)medicamentele se administrează dar
injectabile sterile. se consemnează in foaia de observaţie
38.Pe cale respiratorie se administrează: ca erau modificate;
a)anestezicele volatile; c)numai farmacistul raspunde de
b)aerosolii; calitatea medicamentului eliberat;
c)oxigenul d)medicamentul nu trebuie administrat
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si ci returnat farmaciei in schimbul unuia
conjunctivelor se pot administra corespunzător calitativ
medicamente ce au acţiune: 46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
a)antiseptică; intradermică se efectuează in scop de
b)antiinflamatoare; diagnostic:
c)epitelizantă; a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
d) antialgică b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
40.După administrarea c)desensibilizare in reacţii alergice
medicamentelor,asistenta medicală va 47.Injecţia subcutanată se efectuează:
urmări efectele acestora: a)zilnic in acelasi loc;
a)modificarea comportamentului,a starii b)alternând locurile de elecţie;
psihice si constipatiei; c)nu există indicaţii speciale
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale; 48.Prin injecţia intramusculară se
c)greţuri,frisoane,transpiraţii; administrează:
d)modificări ale valorilor pulsului,T.A a)soluţii izotone,uleioase,coloidale;
41.Injecţia intravenoasă se poate face: b)soluţii izotone,hipertone;
a)numai in venele epicraniene; c)soluţii izotone
b)păstrând cea mai buna venă pentru 49.Resorbţia medicamentului administrat
urgenţe; prin injecţia intramusculară incepe:
c) in venele de la plica cotului a)după 5-10 minute de la administrare;
42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de b)instantaneu;
portocală este caracteristică pentru c)imediat după injectare
injecţia: 50.La atingerea nervului sciatic,tradusă
a)intravenoasă; prin durere violentă se intervine astfel:
b)subcutanată; a) se retrage acul;
c)intradermică b) se alege alt loc de injectat;
43.Pe care din urmatoarele căi de c) se continuă injectarea
administrare a medicamentelor,absorbţia 51.Prin introducerea accidentală de aer
se face cel mai putin: intr-un vas de sânge se produce:
a)calea intravenoasă; a)embolie gazoasă;
b)hematom; b)se administrează soluţiile
c)paralizie medicamentoase la temperaturi
52.Administrarea medicamentelor pe cale scazute pentru a preveni lezarea
rectală se face cu pacientul asezat in: timpanului
a)decubit lateral stâng, cu membrul c)se administrează soluţii la
pelvin stâng întins si membrul pelvin temperaturi ridicate pentru a facilita
drept flectat; procesul de absorbţie
b)decubit dorsal; 59.Pentru administrarea medicamentelor
c)poziţie genupectorală in conductul auditiv extern pozitia
53.Administrarea oxigenului pe sondă pacientului se recomandă a fi:
nazală se face cu scopul: a)decubit dorsal;
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
caz de hipoxie; c)semişezând,cu capul in
b)creşterii metabolismului energetic al hiperextensie
organismului; 60.Debitul oxigenului administrat pe sonda
c) ambele variante sunt corecte. nazală in scop terapeutic va fi de:
54.După administrarea medicamentelor,în a)4litri/minut;
sacul conjunctival pot apărea urmatoarele b)5litri/minut;
reacţii locale: c)6litri/minut
a)congestive; 61.Daca in timpul oxigenoterapiei
b)lăcrimare,prurit; pacientul se balonează ,vom recomanda:
c)ambele variante sunt corecte a)retragerea sondei pana aproape de
55.După administrarea medicamentelor pe vălul palatin(in cazul in care sonda a
mucoasa conjunctivală,asistentul medical fost introdusă prea profund, oxigenul
va semnala medicului manifestările ieşite poate ajunge în stomac);
din comun: b)schimbarea alternativă a narinelor la
a)diplopie; introducerea sondei;
b)palpitaţii; c)verificarea funcţionării
c)ambele variante sunt corecte umidificatorului.
56.Administrarea medicamentelor pe 62.Administrarea medicamentelor în
mucoasa conjunctivală respectă conductul auditiv extern poate avea drept
urmatoarele principii: scop:
a)se folosesc aceleaşi tampoane sau a)obţinerea unui efect terapeutic;
comprese pentru ambii ochi; b)înmuierea dopului de cerumen;
b)nu se folosesc aceleaşi tampoane c)profilactic, în vederea prevenirii
sau comprese pentru ambii ochi; otitei medii supurante.
c)administrarea medicamentelor se 63.Nerespectarea căilor de administrare a
face din interior spre exterior medicamentelor:
57.Administrarea medicamentelor pe cale a)nu influenţează efectul
nazală se face cu pacientul aşezat in medicamentelor;
poziţie de: b)are efecte nedorite;
a)decubit dorsal; c)duce la complicaţii locale la locul de
b)decubit lateral stang; administrare a injecţiilor.
c)ortostatism cu hiperextensia capului 64.Asistenta medicală:
58.Administrarea medicamentelor in a)este nevoită să trezească bolnavul
conductul auditiv extern respectă pentru administrarea medicamentelor
urmatoarele principii cu excepţia: simptomatice;
a)se administrează soluţii la b)trezeşte bolnavul pentru
temperatura corpului; administrarea medicamentelor
etiologice;
c)stabileşte orarul de administrare c)pregătirea cu 30 min.înainte de
respectând somnul pacientului. administrare.
65.Asocierea mai multor medicamente în 69.Accidentele survenite la administrarea
aceeaşi seringă: injecţiilor intramusculare sunt:
a)menajează bolnavul de înţepături; a)atingerea nervului sciatic si a
b)duce la transformarea, precipitarea, ramurilor sale;
degradarea acestora; b)atingerea nervului trigemen si a
c)priveşte în mod direct medicul. ramurilor sale;
66.Când administrează tratamentul, c)patrunderea cu acul într-un vas
asistenta medicală: sanguin.
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică; 70.Accidentele survenite în urma injecţiei
b)administrează personal intravenoase sunt:
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi a)flebalgia
nas; b)supuraţia aseptică;
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi c)tumefierea bruscă a ţesutului
picăturile apoi injecţiile perivenos,hematom.
67.Asistenta medicală are grijă: 71.Cu ocazia administrării
a)să informeze pacientul despre timpul antibioticelor,asistenta medicală trebuie să
în care se va instala efectul cunoască:
medicamentelor; a)doza totală pe zi de antibiotic ce
b)să atragă atenţia asupra efectelor trebuie administrată unui pacient;
secundare ale medicamentelor; b)durata tratamentului;
c)să corecteze dozele prescrise. c)cantitatea exactă a unei doze.
68.Regulile generale de pregătire şi 72.Personalul care manevrează antibiotic
administrare a injecţiilor prevăd: poate să se sensibilizeze fată de aceste
a)injectare imediată a conţinutului substante,fiind expus la:
seringii; a)dermite profesionale;
b)verificarea soluţiei injectabile; b)şoc anafilactic;
c)urticarie.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenţii medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
I
ÎNTREBARE
1 1-E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 150
2 2-A „ 146
3 3-B „ 159
4 4-C „ 161
5 5-D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
II
ÎNTREBARE
1 1-D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenţii medicali
2003
2 2-E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 146
3 3-A „ 140
4 4-B „ 154
5 5-C „ 150
TESTUL III- GRILA

ÎNTREBARE
1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49

Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40

intrebări, Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. a idem 39
59. b idem 40
60. c idem 41
61. a idem 41
62. a,b idem 60
63. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
64. b,c idem 112
65. a,b idem 112
66. b,c idem 112
67. ab idem 112
68. a,b idem 112
69. a,c idem 112
70. a,c idem 113
71. a,c idem 113
72. a,c idem 113
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTULI
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

respiratorii.
2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de
urgenţă este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
TESTUL II
A. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa
B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte a) şancrul de inoculare ,

prin următoarele manifestări clinice cu adenopatiile traheo – bronşice;
excepţia: b) leziuni condensate;
a) frison solemn; c) leziuni cavitare.
b) tuse seacă persistentă; 9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
c) febră (39 -41°C); realizează prin:
d) junghi toracic. a) corticoterapie;
e) expectoraţie mucopurulentă b) tuberculostatice;
2. În BPOC combaterea obstrucţiei c) antibiotice.
vizează : 10. Complicaţiile pneumoniei sunt:
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, a) bronşita cronică;
spalatură bronşică; b) emfizemul pulmonar;
b) administrarea corticoizilor; c) pleurezia sero-fibrinoasă.
c) tratament antibiotic.
3. Criza de astm bronşic are durată 11. Procesul inflamator în pneumonia
variabilă: pneumococică se desfăşoară în
a) 15 min- 3 ore; urmatoarele stadii:
b) 30 min; a) şancru de inoculare, adenopatii
c) 2 ore. traheobronşice, leziuni
4. Sputa din astmul bronşic este: condensate;
a) mucopurulentă; b) congestie, hepatizaţie roşie,
b) ruginie; hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
c) alb- sidefie cu aspect perlat. c) leziuni infiltrative, cazeoase,
5. Conduita de urgenţă in astmul bronşic fibrioase.
vizează: 12. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
a) administrarea de bronhodilatatoare a) reducerea iritaţiei bronşice ,
, antispastice simpaticomimetice; tratamentul infecţiilor rino-
b) administrarea de antitusive; faringiene, tratamentul
c) drenaj postural. bronhodilatator;
6. Tabloul clinic al pneumoniei b) chimioprofilaxia contacţilor;
pneumococice cuprinde urmatoarele c) administrarea miofilinului şi
simptome: corticoterapie i.v.
a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, 13. Examenul fizic în pneumonia
greaţă; pneumococică pune în evidenţă:
b) expectoraţie mucopurulentă , a) sindrom de condensare
febră în platou; pulmonară;
c) frison unic , febră 39-40, junghi b) leziuni cozeoase;
toracic. c) leziuni fibro-cavitare.
7. Antibioticul de elecţie utilizat în 14. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
tratamentul pneumoniei pneumococice a) adenopatie traheo-bronşică;
este: b) tuberculoza miliară;
a) Penicilina G; c) şancru de inoculare.
b) Tetraciclina; 15. Tratamentul bronhodilatator din
c) Biseptol. bronşita cronică constă în urmatoarele,cu
8. Leziunile caracteristice tuberculozei excepţia:
primare sunt urmatoarele, cu excepţia a) medicaţie simpaticomimetică;
b) tratamentul infecţiei bacteriene;
c) medicaţie anticolinergică. a) semişezând cu spatele sprijinit,
NURSING braţele pe lîngă corp;
16. Pentru prevenirea afecţiunilor b) decubit lateral;
respiratorii, pacientul este sfătuit: c) Trendelemburg.
a) să evite mediul poluat, tabagismul; 23. Ca intervenţii de urgenţă în criza de
b) să-şi păstreze greutatea corporală asm bronşic se vor aplica:
în limitele vârstei/sexului; a) administrarea medicaţiei
c) să evite practicarea sporturilor în bronhodilatatoare şi antialergice;
timpul anotimpurilor reci. b) educaţia pacientului cum să
17. Pentru culegerea datelor şi întocmirea prevină crizele de astm;
planului de îngrijire, asistenta va observa c) oxigenoterapie.
la un pacient cu o afecţiune pulmonară: 24. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii
a) aspectul abdomenului; se numeşte :
b) culoarea tegumentelor; a) disfonie;
c) aspectul toracelui, mişcările celor b) afonie;
două hemitorace. c) răguşeală.
18. Spirografia explorează: 25. Tusea este un act util atunci când :
a) volumele şi capacităţile a) favorizează eliminarea corpilor
pulmonare; stăini;
b) volumele pulmonare după b) favoroizează eliminarea secreţiilor
efectuarea unui efort dozat; patologice din căile aeriene.
c) arborele traheobronşic, folosind 26. Efectul frecvent al fumatului este :
substanţă de contrast. a) bronşita tabagică;
19. Bronhografia reprezintă examenul: b) emfizemul pulmonar;
a) radiologic al aparatului respirator; c) cancer bronhopulmonar;
b) endoscopic al aparatului d) gastrita tabagică.
respirator; 27. Astmul bronşic în criză se
c) radiologic al arborelui caracterizeaza prin:
traheobronşic. a) dispnee paroxistică expiratorie;
20. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
necesită ca pregătire: c) dispnee paroxistică inspiratorie.
a) clismă evacuatoare; 28. Disfuncţia respiratorie din astmul
b) administrarea atropinei, cu 30 de bronşic este:
minute înaintea examenului; a) restrictivă;
c) întreruperea alimentaţiei. b) obstructivă;
21. Intervenţiile autonome ale asistentei în c) mixtă.
hemoptizie sunt: 29. În perioadele febrile din pneumonia
a) aşezarea pacientului în poziţie pneumococica se recomanda:
Trendelemburg; a) repaus la pat, regim hidro-
b) instituirea repausului fizic, psihic şi zaharat bogat în vitamine;
vocal; b) regim alimentar desodat;
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe c) consum excesiv de lichide
regiunea retrosternală; 30. Primoinfecţia TBC se face:
d) învăţarea pacientului să efectueze a) pe cale cutanată;
inspiraţii forţate; b) pe cale aeriană;
e) aşezarea pacientului în poziţie c) pe cale sexuală.
semişezând. 31. Metoda utilizată în depistarea
22. Pentru ameliorarea respiraţiei tuberculozei primare este:
pacientului în criză de astm bronşic i se a) IDR la antimicotice;
dă poziţia: b) IDR la tuberculină;
c) IDR la antibiotice.
32. Profilaxia tuberculozei vizează c) IDR Dick.
urmatoarele obiective , cu excepţia: 41. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit
a) întarirea rezistenţei nespecifice a pentru :
organismului; a) a stabili amploarea reacţiei de
b) vaccinare antituberculoasă; hipersensibilitate la antigene
c) vaccinare antigripală. tuberculinice a unei persoane;
33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se b) a stabili existenţa reacţiei de
întalneşte în : hipersensibilitate la antigene
a) scleroemfizem pulmonar; tuberculinice;
b) corp străin în laringe sau trahee; c) se citeşte la locul injectării
c) astm bronşic. intradermice după 72 de ore de la
34. Pentru descoperirea gradului de injectare .
infecţie tuberculoasă se efectuează : 42. Dispneea în bolile pulmonare este
a) vaccinarea B.C.G. consecinţa:
b) intradermoreacţia la tuberculină a) scăderii aportului de oxigen,
I.D.R; creşterii cantităţii de dioxid de
c) reacţia Cassoni. carbon;
35. Dispneea, în bolile pulmonare, este b) comprimării organelor abdominale;
datorată: c) obstrucţiei căilor respiratorii.
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii 43. Expiraţia în astmul bronşic este
cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor insoţită de:
respiratorii; a. suflu amfonic;
b) contaminării cu pneumococ; b. suflu tubar;
c) comprimării organelor abdominale . c. wheezing.
36. Declanşarea hemoptiziei este 44. Profilaxia tuberculozei cuprinde
precedată de: următoarele, cu excepţia:
a) senzaţie de vomă; a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b) caldură retrosternală şi jenă b) depistarea precoce a bolii;
respiratorie; c) vaccinarea antigripală.
c) vărsătură. 45. În pleurezia serofibrinoasă pacientul
37. Durerea toracică poate avea drept prezintă următoarele manifestări de
cauze: dependenţă, cu excepţia:
a) afecţiuni cardiovasculare; a) febră, frison;
b) afecţiuni pleuropulmonare; b) transpiraţii nocturne;
c) ambele. c) febră de tip remitentă, durere
38. Definiţia astmului bronşic include, cu toracică.
excepţia: 46. Astmul bronşic este un sindrom
a) reducere ireversibilă a diametrului caracterizat prin:
bronhiilor; a) dispnee paroxistică inspiratorie;
b) dispnee expiratorie; b) febră şi junghi toracic;
c) reducerea reversibilă a diametrului c) dispnee paroxistică expiratorie şi
bronhiilor. bradipnee.
39. Spirografia explorează: 47. Astmul bronşic este o afecţiune
a) volumele pulmonare după efort; caracterizată prin crize de dispnee
b) arborele traheo-bronşic, folosind paroxistică de tip expirator. Ce intervenţii
substanţa de contrast; delegate de urgenţă aplică asistenta
c) volumele şi capacităţile pulmonare. medicală în criză :
40. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu a) administrarea de miofilin
TBC se face prin: intravenos;
a) IDR la tuberculină; b) prednison oral;
b) IDR Cassoni; c) antihistaminice;
d) sedative. c) dispneea .
48. Intervenţia delegată în criza astmatică 55. Pentru spirografie, pacientul necesită
vizează: următoarea pregătire :
a) administrarea de a) cu 24 ore înainte se întrerupe
bronhodilatatoare şi medicaţia excitantă sau sedativă a
corticoterapie; centrilor respiratori;
b) administrarea de antibiotice; b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute
c) drenaj postural. înaintea examenului;
49. Rolul delegat al asistentei medicale în c) nu necesită pregătire.
tratarea crizei de astm bronşic este: 56. Valorile normale ale parametrilor
a) tratamentul, medicaţia cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT)
bronhodilatatoare; normali în raport cu tabelele CECO sunt:
b) administrarea de oxigen pe sonda a) 50% din valorile ideale;
nazală sau mască; b) 70-80% din valorile ideale;
c) cortico steroizi c) 100% faţă de valorile ideale.
50. Pentru prevenirea afecţiunilor 57. Pentru examenul bacteriologic al
respiratorii pacientul este sfătuit: sputei se pregătesc următoarele
a) să întrerupă fumatul şi să evite materiale:
mediul poluat, a) pahar conic gradat;
b) să- şi păstreze greutatea corporala b) cutie Petri sterilă;
in raport cu varsta; c) tăviţă renală.
c) sa evite practicarea sporturilor de 58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
iarnă. sunt:
51. Obiectivele de ingrijire in BPOC a) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
vizează: căldură retrosternală, tuse iritativă
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei cu expulzia sângelui, gust de
, spasmului; sânge;
b) administrarea penicilinei G; b) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
c) administrarea de lichide calde. greaţă, vărsătură, gust de sânge,
52. Expectoraţia în pneumonia transpiraţii profuze;
pneumococică este : c) senzaţie de greaţă, vărsături,
a) roşie – ruginie , vascoasă, căldură retrosternală, gust de
aderentă; sînge.
b) sidefie – perlată; 59. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
c) spumoasă , aerată. determinată de:
53. Manifestarea de dependenţă a) expunerea la frig, căldură;
sugestivă pentru TBC este: b) obstrucţia căilor respiratorii
a) febra 39 – 40 grade C; superioare;
b) tuse seacă persistentă peste 3 c) bronhoalveolite de deglutiţie.
săptamâni; 60. Pentru stabilirea diagnosticului, în
c) frison unic 30 – 40 minute. pleurezia serofibrinoasă asistenta
54. Manifestările de dependenţă frecvente efectuează la recomandarea medicului
care pot ridica suspiciunea de cancer următoarele examinări:
pulmonar la fumătorii cronici sunt : a) IDR la PPD;
a) tuse persistentă rezistentă la b) testul Schick;
tratament în formele avansate ; c) IDR Cassoni.
b) hemoptizia ;
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 123
2006
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii
paliative – Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 a idem 25
4 c „ 278
5 a „ 26
6 c „ 286
7 a „ 288
8 c „ 301
9 b „ 310
10 c „ 287
11 b „ 286
12 a „ 219
13 a „ 232
14 c „ 247
15 b „ 220
NURSING
21 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
24 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
25 a,b „ 90
26 a,b,c,d „ 91
27 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
28 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
29 a „ 288
30 b „ 301
31 b „ 299
32 c „ 308
33 a,c „ 249
34 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
35 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 37
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
36 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
37 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
38 a idem 277
39 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 12
bolnavului – L. Titircă, 2008
41 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
44 c idem 308
47 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
48 a Idem 91
49 a,b,c idem 91
50 a Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 36
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
51 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
52 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
53 b idem 301
54 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
TESTUL I
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie
venoasa mai buna.
TESTUL II
1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale
1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala
1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor b) are caracter difuz;
tromboembolice in infarct miocardic se c) se percepe pe o suprafata de
administreaza: maxim 0,1cm2 .
a) heparina; 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
b) adrenostazin; consta in administrarea de:
c) xilina. a) furosemid;
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct b) fluocinolon;
miocardic se face: c) fasygin.
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale 10.Tratamentul in HTA se face cu:
si a pulsului cel putin o data pe zi; a) captopril;
b) prin supraveghere cu ajutorul b) clotrimazol;
monitoarelor; c) cohmicina.
c) nu este necesara inregistrarea 11. Sindromul de ischemie arteriala
tensiunii si a pulsului. cronica se caracterizeaza din punct de
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se vedere clinic prin:
caracterizeaza prin: a) tegumente cheratozice;
a) turgescenta jugularelor; b) hipertrofie musculara;
b) cresterea ariei matitatii cardiace; c) tulburari trofice ale fanerelor.
c) durere abdominala. 12.Cel mai frecvent agent etiologic in
4. Digitala este: endocardita bacteriana este:
a) stimulent cardiac; a) stafilococul;
b) stimulent cerebral; b)pneumococul;
c) stimulent respirator. c) sreptococul viridans.
5. Durerea din infarct miocardic acut: 13.Despre endocardita bacteriana putem
a)este indicata cu degetul; afirma:
b) este declansata de respiratii a) leziunile caracteristice sunt
profunde; vegetatiile valvulare;
c) cedeaza la antilagice majore. b) debutul bolii este brusc;
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: c) hemocultura este examenul capital.
a) durere epigastrica; 14. In pericardita cronica constrictiva:
b) frecaturi pericardice; a) tuberculoza este cauza principala;
c) bradipnee expiratorie. b) tabloul clinic este de tamponada
7.Xilina este indicata in: cardiaca;
a) convulsii; c) examenul radiologic nu este
b) extrasistole ventriculare; important
c) tulburarile de ritm ventricular din 15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
infarctul miocardic. formeaza in perioada:
8. Durerea din angina pectorala: a) prodromala;
a) are caracter constrictiv; b)de debut;
c) de stare; a) insuficienta aortica;
d) de convalescenta b) stenoza aortica;
16. Tratamentul crizei de angina pectorala c) stenoza mitrala.
consta in: CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
a) orpirea efortului fizic; 26.Care este clasificarea hemoragiilor
b) administrarea de nitroglicerina dupa sediul sangerarii?
sublingual; a) arteriale,venoase,capilare,mixte
c) tratament hipotensiv. b) externe,interne,exteriorizate,intersti
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA tiale;
este: c) accidentale,chirurgicale,posttraum
a)atriul drept; atice,medicale;
b)atriul stang; d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
c) ventriculul stang; 27.Care din elementele de mai jos nu sunt
d) septul interventricular. caracteristice hemoragiei arteriale?
18. Leziunea caracteristica in IMA este: a) culoarea sangelui inchisa;
a) necroza ischemica miocardica; b) sangele tasneste sincron cu sistola
b) fibroza hepatica; cardiaca;
c) inflamatia miocardica. c) exista sansa chiar la arterele mari
19.Principala cauza a anginei pectorale ca sangerarea sa se opreasca
este: spontan;
a) afectiuni pulmonare; d) forta cu care se pierde sangele
b) aterosleroza coronariana ; este in concordanta cu tensiunea
c) hipotiroidism. arteriala a accidentatului.
20.Simptomul cel mai constant in 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
insuficienta cardiaca stanga este: pierde mai repede sange?
a) tuse; a) hemoragie venoasa;
b) dispneea; b) hemoragie capilara;
c) hepatalgie; c) hemoragie arteriala;
d) edemul pulmonar acut. d) hemoragie venoasa si
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: capilara.
a) dispnee de efort; 29.Caror factori se datoreaza mentinerea
b) hepatomegalie; sau chiar o usoara crestere a TA in faza
c) hepatalgie; de inceput a hemoragiei?
d) edeme periferice a) vasoconstrictiei;
22. Perioada cea mai critica din IMA este: b) mobilizarea sangelui din depozite
a) perioada prodromala; (ficat, splina,muschi);
b) perioada de debut; c) acumularii de CO2 ;
c) perioada de stare. d) unei oxigenari deficitare a
23.Despre varice se poate afirma: tesuturilor.
a) sunt dilatari permanente ale 30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
venelor superficiale; cursul unei hemoragii mari?
b) produc edeme ale gambelor; a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
c) complicatia cea mai frecventa este b) ritmul cardiac este foarte rapid:
tromboflebita ; 120-130 batai/minut;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea c) pulsul este aritmic;
si senzatia de greutate la nivelul d) pulsul este slab batut,filiform.
gambelor. 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
24.Tratamentul insuficientei cardiace respiratorie?
globale consta in: a) combaterea si tratarea insuficientei
a) administrarea de calciu si vitamine; cardiace;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat; b) masurile intreprinse pentru
c) administrare de diuretice si digitala. restabilirea activitatii cardiace;
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
c) combaterea si tratarea afectiunilor c) sindromul de ischemie acuta
pulmonare; periferica;
d) restabilirea schimburilor gazoase la d) insuficienta venoasa cronica.
nivelul plamanului,printr-o ventilatie 39.In precizarea diagnosticului de infarct
pulmonara artificiala. miocardic , de un real folos este
32. Care dintre afectiunile cardiace pot precizarea cresterii:
provoca stop cardiac? a) transaminazei (GOT);
a) infarctul miocardic; b) fosfatazei alcaline;
b) hipertensiunea arteriala; c) lipidemiei;
c) tamponada cardiaca; d) amilazemiei.
d) tulburarile grave de ritm. 40.Care din metodele de mai jos de
33. In ce ritm se efectueaza masajul explorare a aparatului cardiovascular
cardiac extern? sunt metode neinvazive?
a) 60-80/minut; a) examenul radiologic standard al
b) 16-18/ minut; inimii si vaselor mari;
c) 20-40/minut; b) EKG , ecocardiograma;
d) 80-100/minut. c) cateterismul cardiac;
34.Unde palpam in mod normal socul d) angiocardiografia.
apexian? 41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
a) saptiul V intercostal stang pe linia cardiaci urmareste compensarea cordului
medioclaviculara; prin:
b) spatiul III intercostal parasternal a) regim alimentar cu multe lichide;
stang; b) repaus la pat;
c) la mijlocul sternului. c) oxigenoterapie;
35.Care este ritmul cardiac normal? d) medicatie tonicardiaca;
a) 60-80 batai/minut; e) administrare preoperatorie de
b) 40-50 batai/minut; atropina.
c) 50-60 batai/minut; 42.Ce medicatie este indicata la arteritici
d) 80-100 batai/minut. pentru pregatirea lor pentru operatie?
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din a)vasodilatatoare,anticoagulante
HTA? ,antibiotice;
a) apare spre seara,se accentueaza b) anticoagulante
la miscari de pozitie; ,sedative,antitermice;
b) se insoteste de paloare a fetei, c) medicatie antiaritmica,antialgica;
transpiratii profuze; d)coagulante,vitaminoterapie.
c) este insotita de ameteli,tulburari 43.Claudicatia intermitenta apare:
vizuale,vajaieturi in urechi; a) in repaus;
d) localizata in regiunea b) la efort: mers,alergat,urcat;
occipitala,apare matinal. c) dispare rapid dupa oprire si revine
37.Durere toracica cu caracter constrictiv dupa o distanta aproximativ egala cu
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul cea la care s-a instalat anterior;
stang intalnim in: d) inceteaza dupa masajul moletului.
a) pneumonie,pleurezie; 44.Punctia pericardica:
b) cardiopatie ischemica a) poate deveni o interventie de
dureroasa,angor pectoris; urgenta cand cantitatea de lichid
c) nevralgie intercostala; acumulat pune in pericol viata
d) afectiuni esofagiene pacientului;
38.Durerea sub forma de claudicatie b) are scop explorator pentru stabilirea
intermitenta apare in: naturii si prezentei lichidului;
a) varice; c) are scop terapeutic pentru evacuarea
b) sindrom de ischemie cronica lichidului acumulat.
periferica; 45. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) socul apexian; c) patrunderea acului in miocard.
CARDIOLOGIE- NURSING
46.Pentru prevenirea bolilor 54. In timpul tratamentului cu

cardiovasculare se recomanda: anticoagulante asistenta va avea in
a) evitarea mersului pe jos; vedere:
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi; a) evaluarea aspectului tegumentelor
c) evitarea stresului psihic. in zonele unde se fac injectii;
47.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: b) supravegherea sangerarilor
a)tegumente palide ,reci; gingivale,nazale;
b)tegumente cianotice la extremitati; c) notarea zilnica a diurezei.
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase 55. In socul cardiogen, pacientul prezinta
superficiale dilatate urmatoarele manifestari de dependenta:
48. Flebografia reprezinta: a) neliniste;
a) examenul endoscopic venos; b) tegumente reci;
b) examenul radiologic venos; c) poliurie;
c) masurarea presiunii venoase. d) hipotensiune arteriala;
49.Oscilometria reprezinta: e)greturi;
a) o metoda de explorare a arterelor f) varsaturi.
periferice; 56. Persoanele cu risc in aparitia
b)o metoda de examinare a venelor; endocarditei infectioase sunt:
c)o metoda de evidentiere a a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
amplitudinii pulsatiilor peretelui RAA;
arterial. b) persoanele cu obezitate;
50. Electrocardiografia consta in : c) cele cu malformatii cardiace
a) inregistrarea biocurentilor produsi congenitale.
de miocard in cursul unui ciclu 57. Pacientul cu pericardita se plange de
cardiac; durere cu localizare:
b) reprezentarea grafica a zgomotelor a) retrosternala accentuata de
produse intr-un ciclu cardiac; tuse,inspiratie;
c) curba rezultata din inregistrarea b) retrosternala iradiata in umarul
grafica a socului apexian. stang;
51.IMA apare in urmatoarele c) hipocondrul stang accentuata de
circumstante,cu exceptia: tuse.
a) mesele copioase ,efortul 58. Manifestarile de dependenta intalnite
fizic,expunerea la frig; la pacientul cu HTAsunt:
b)dupa infectii aerogene; a) palpitatii,varsaturi;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat. b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile de vedere;
urmatoare: c) dispnee,poliurie.
a) cedeaza la administrarea 59. Interventiile autonome ale asistentei
nitroglicerinei; pentru ingrijirea pacientului cu HTA
b) este violenta,insuportabila; constau in:
c) dureaza peste 30 de minute. a) asigurarea regimului alimentar
53. Obiectivele imediate in ingrijirea hiposodat,hipolipidic;
pacientului cu IMA vizeaza: b) educatia pacientului pentru
a) combaterea durerii si anxietatii; suprimarea fumatului;
b) prevenirea complicatiilor; c) administrarea medicatiei
c) recuperarea si reintegrarea sociala antihipertensive.
a pacientului. 60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
in constructii,afirma ca de doua luni
prezinta dureri la mers in gamba
stanga,care s-au accentuat b) reducerea numarului de mese /
,determinandu-l sa intrerupa mersul 24h;
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi c) reducerea consumului de NaCl si a
cauza durerii? cantitatii de lichide.
a) alterarea circualtiei venoase; 68. Alimentatia pacientului cu insuficienta
b) alterarea circulatiei arteriale cardiaca consta in:
periferice; a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
c) ambele. b) alimentatie hipolipidica;
61.Unui pacient care prezinta alterarea c) alimentatie hipocalorica.
circulatiei arteriale periferice se 69. Interventiile zilnice ale asistentei
recomanda: medicale in evaluarea starii unui pacient
a) arteriografie; cu anasarca constau in:
b) oscilometrie; a) notarea cantitatii de lichide
c) flebografie. ingerate/24 h;
62.Pacientului care prezinta arterita b) masurarea greutatii corporale si a
obliteranta asistenta medicala ii diurezei;
recomanda la externare: c) oxigenoterapie.
a) sa poarte ciorapi elastici: 70. Palpitatiile ca manifestari de
b) sa pastreze igiena riguroasa a dependenta apar:
picioarelor; a) in bolile cardiace;
c) sa poarte incaltaminte confortabila b) dupa abuz de cafea,tutun;
din piele,ciorapi din bumbac; c) ambele.
d) repaus la pat. 71. Pulsul:
63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita a) se percepe cu policele
gambei drepte.I se acorda urmatoarele b) se percepe pe vena cava
ingrijiri: inferioara;
a) repaus la pat in pozitie c) este neregulat in aritmia
Trendelenburg; extrasistolica.
b) suplinirea pacientului pentru 72. Pulsul:
satisfacerea nevoilor de baza; a) duritatea lui denota hipotensiune;
c) repaus la pat,cu membrul inferior b) se percepe prin compresiunea
drept ridicat pe o atela Braun. unei artere pe un plan dur;
64. Pacientului cu varice i se recomanda c) nu se modifica in caz de febra.
purtarea ciorapilor elastici pe care ii 73. Accidentele punctiei pericardice sunt:
imbraca astfel: a) socul pericardic;
a) fiind asezat in pat cu membrul b) patrunderea acului in ventriculii
inferior orizontal; cerebrali;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun; c) patrunderea acului in miocard.
c) in ortostatism. 74. In cazul electrocardiografului
65. Pozitia pacientului cu insuficienta montarea electrodului rosu se face la:-
cardiaca este: a) mana dreapta;
a) decubit dorsal; b) mana stanga;
b) sezand in fotoliu; c) piciorul stang.
c) semisezand in pat. 75. In cazul electrocardiografului
66. In timpul administrarii digitalei, montarea electrodului galben se face la:
asistenta va urmari in mod deosebit : a) mana dreapta;
a) pulsul; b) mana stanga;
b) diureza; c) piciorul stang.
c) aparitia greturilor, varsaturilor. 76. In cazul electrocardiografului
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta montarea electrodului verde se face la:
cardiaca urmareste: a) mana dreapta;
a) reducerea cantitatii de glucide /24 b) piciorul stang;
h; c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului a) spatiul V intercostal stang pe linia
montarea electrodului negru se face la: medioclaviculara;
a) mana dreapta; b) la intersectia dintre orizontala dusa
b) piciorul stang; de la V4 si linia axilara anterioara
c) picior drept. stanga;
78. In cazul electrocardiografului c) la intersectia dintre orizontala dusa
montarea electrodului precordial V 1se din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
face in: 82. In cazul electrocardiografului
a) spatiul IV intercostal pe marginea montarea electrodului precordial V6 se
dreapta a sternului; face in:
b) spatiul IV intercostal pe marginea a) spatiul V intercostal stang pe linia
stanga a sternului; medioclaviculara;
c) spatiul V intercostal stang pe linia b) la intersectia dintre orizontala dusa
medioclaviculara. de la V4 si linia axilara anterioara
79. In cazul electrocardiografului stanga;
montarea electrodului precordial V 2 se c) la intersectia dintre orizontala dusa
face in: din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
a) spatiul IV intercostal pe marginea 83. Pozitia indicata pentru pacientii cu
dreapta a sternului; edem pulmonar acut este:
b) spatiul IV intercostal pe marginea a) pozitie Trendelenburg;
stanga a sternului; b) pozitie decubit dorsal;
c) spatiul V intercostal stang pe linia c) pozitie sezanda cu gambele
medioclaviculara. atarnand la marginea patului.
80. In cazul electrocardiografului 84.Durerea din infarct miocardic dureaza:
montarea electrodului precordial V 3 se a) mai putin de 30 minute;
face in: b) peste 30 minute ;
a) spatiul IV intercostal pe marginea c) intre 5 secunde si 20 minute.
dreapta a sternului; 85.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
b) spatiul IV intercostal pe marginea a) repausul absolut la pat;
stanga a sternului; b) alimentatia hiperlipidica;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si c) administrarea medicamentelor cu
V4. punctualitate
81.In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 5 se face in:
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59
TESTUL III- GRILA

CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical– 34
Liliana Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
45 a,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 146
CARDIOLOGIE- NURSING
46 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
47 c 1150 de teste cap.2.2 61
48 b 1150 de teste cap.2.2 61
49 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
50 a 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
55 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
56 a 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 b 1150 de teste cap.2.2 61
59 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
60 b 1150 de teste cap.2.2 61
61 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
64 a 1150 de teste cap.2.2 61
65 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
67 c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
69 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
70 c 1150 de teste cap.2.2 61
71 c Teste pentru pregatirea asistentului medical– 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
72 b idem 9
73 a,c idem 11
74 a idem 22
75 b idem 22
76 b idem 22
77 c idem 22
78 a idem 22
79 b idem 23
80 c idem 23
81 b idem 23
82 c idem 23
83 c idem 32
84 b idem 33
85 a,c idem 33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
4. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
6. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
7. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
8. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
9. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
11. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică
B
1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt a) poliurie;
caracteristice pentru cancerul gastric: b) vărsuri alimentare;
a) durere în flancul abdominal drept; c) 5-20 scaune/zi.
b) flatulenţă; 6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă
c) anorexie selectivă pentru carne şi în:
grăsimi. a) disurie;
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent b) steluţe vasculare;
cauzată de : c) varice esofagiene.
a) alcoolism; 7. Durerea în colica biliară are
b) paraziţi; următoarele caracteristici:
c) infecţii biliare. a) este localizată în hipocondrul drept
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
într-o gastrită cronică: b) este localizată în hipocondrul drept ,
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, iradiază în membrul inferior şi cedează
cu orar regulat; la administrare de antispastice;
b) evitarea consumului de condimente, c) localizare tipică în epigastru şi
tocături, afumături, alcool ,tutun; cedează la administrare de morfină.
c) evitarea consumului de 8. Următoarele explorări paraclinice
medicamente antiinflamatoare, confirmă prezenţa ulcerului gastric:
nesteroidiene şi cortizonice; a) VSH crescut;
d) toate. b) endoscopia gastrică;
4. Colonul iritabil se caracterizează prin : c) hemoragii oculte.
a) diaree postprandială; 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; fără complicaţii , tratamentul de bază este
c) epigastralgii. medical şi în conducerea tratamentului se
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se va ţine seama de:
caracterizează prin:
a) evoluţia stării generale , a febrei, a c) repaus digestiv absolut, sondă de
leucocitozei, a amilazemiei; aspiraţie gastrică.
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de 18. Ce modificări de laborator se pot întâlni
reluare rapidă a alimentaţiei; în pancreatita acută?
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât a) amilazemia şi amilazuria crescute în
mai rapid a vieţii normale. primele 2-3 zile;
10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce b) hiperglicemie;
prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi c) leucopenie.
combătute prin administrare de: 19. Pancreatita acută este un sindrom
a) plegomazin fiole; abdominal acut caracterizat prin :
b) torecan tablete; a) dureri abdominale violente în etajul
c) emetiral supozitoare. superior şi alterarea marcată a stării
CHIRURGIE generale;
11. Lipotimia în ortostatism apare la un b) durere în hipocondrul drept cu
bolnav cu hemoragie digestivă superioară , iradiere în umăr , stare generală uşor
în cazul unei pierderi de masă circulantă: alterată;
a) mică; c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu
b) medie; greţuri şi vărsături.
c) mare. 20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică
12. Sunt cauze de HDS: persistentă a sclerelor , mucoaselor şi
a) ulcerul aton; tegumentelor poate fi dată de :
b) cancerul gastric; a) inflamaţia peretelui colecistic;
c) traumatismul căilor biliare. b) prezenţa unui obstacol în coledoc;
13. Manifestarea caracteristică în ulcerul c) un proces inflamator al căilor biliare.
gastric perforat este: 21. La palparea abdominală a unui pacient
a) meteorism abdominal; cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
b) agitaţia extremă; următoarele caracteristici:
c) ,, abdomen de lemn”. a) palparea este nedureroasă;
14. O hemoragie digestivă în care pacientul b) abdomenul este elastic , nedureros;
a pierdut 1000-1500 ml de sânge este: c) abdomenul este rigid (de lemn).
a) asimptomatică; 22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
b) are semne clinice caracterizate prin intestinale?
tahicardie, ameţeli, vedere ca prin a) vărsăturile;
ceaţă, lipotimie; b) greţurile;
c) are semnele caracteristice şocului c) oprirea tranzitului pentru materii
hemoragic. fecale şi gaze ;
15. Complicaţia cea mai frecventă a d) meteorismul.
ulcerului gastro-duodenal este: 23. Când apar mai frecvent colicile biliare?
a) cancerul gastric; a) dimineaţa pe nemâncate;
b) hemoragia digestivă; b) după amiază;
c) gastrita cronică. c) noaptea;
16. Care din elementele de mai jos pot d) după masă bogată în grăsimi sau
produce hemoragii gastro-duodenale: alimente colecistokinetice.
a) ulcerul gastro-duodenal; 24. Un bolnav cu durere intensă
b) anaciditatea; ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu
c) gastritele hemoragice; iradiere în umăr şi spate, cu durată mare,
d) medicamentele ulcerogene. febră, care este temporar sau deloc
17. Ce regim alimentar dăm la începutul influenţată de antispastice şi antialgice,
pancreatitei acute? poate fi produsă de :
a) regim hipoproteic; a) colică renală;
b) regim hidro-lacto-zaharat; b) colecistită acută;
c) colică hepatică; c) radiografierea organelor cavitare ale
d) apendicită acută subhepatică. abdomenului după adminstrarea
25. Care din examenele de laborator sunt substanţei de contrast pe cale orală .
utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S? 32. Colangiografia este contraindicată la
a) testele de coagulare; pacienţii cu:
b) hemoglobina; a) afecţiuni hepato-biliare acute;
c) proteinemia; b) reacţii alergice la iod;
d) hematocritul. c) insuficienţă renală.
26. Hemoragia de la nivelul aparatului 33. Pentru efectuarea colangiografiei ,
digestiv exteriorizată prin vărsături se testarea sensibilităţii organismului la
numeşte: substanţa de contrast se face:
a) hemoptizie; a) prin administrare ID a 1 ml de
b) hematemeză; substanţă ;
c) melenă. b) prin administrare SC a 1 ml de
NURSING substanţă;
27. Organele cavitare ale abdomenului se c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml
pot evidenţia prin: de substanţă omogenizată cu sânge.
a) examinarea cu sulfat de bariu; 34. În cazul colangiografiei , nu se
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid; administrează prânzul Boyden :
c) examinarea cu pobilan. a) pacienţilor colecistectomizaţi ;
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este b) pacienţilor cu icter;
contraindicată la pacienţii cu : c) pacienţilor cu insuficienţă renală
a) HDS; acută.
b) peritonită; 35. După efectuarea primei radiografii , în
c) ulcer gastric. cazul colecistografiei medicul recomandă
29. În vederea efectuării irigoscopiei este administrarea de :
necesar să: a) antihistaminice;
a) se administreze regim hidric în b) prânzul Boyden;
preziua examenului; c) razebil.
b) se evacueze complet colonul prin 36. Intervenţiile cu rol autonom ale
efectuare de clismă şi administrare de asistentei medicale în cazul gastroscopiei
ulei de ricin; sunt următoarele , cu excepţia:
c) se administreze timp de 2-3 zile a) asigură pacientului un climat calm ,
alimentaţie bogată în celuloză . de căldură umană;
30. Irigoscopia este : b) anunţă pacientul să nu mănânce, să
a) examinarea radiologică a colonului nu fumeze în seara precedentă şi în
fără substanţă de contrast; dimineaţa investigaţiei;
b) examinarea radiologică a colonului c) evaluează gradul anxietăţii
cu substanţă contrast; pacientului şi îi administrează o tabletă
c) examinarea endoscopică a de diazepam.
colonului. 37. Pentru determinarea hemoragiilor
31. Colangiografia constă în : oculte se utilizează:
a) radiografierea veziculei biliare a) testul Addis- Hamburger;
umplută cu substanţă de contrast b) testul Adler;
administrată pe cale orală; c) proba de digestie.
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a 38. Examenul util pentru precizarea unor
colecistului prin umplerea cu substanţă diagnostice nesigure când este vorba de
de contrast administrată pe cale malignitatea sau benignitatea unui ulcer
intravenoasă; este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte. a) la 3-4 ore după masă;
39. Examenul endoscopic rectosigmoidian b) la 30 minute după masă ;
este contraindicat la pacienţii cu: c) nu are legătură cu alimentaţia .
a) constipaţie; 48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer
b) diaree cronică; duodenal se recomandă respectarea unui
c) pusee hemoroidale acute. regim alimentar compus din:
40. Spălătura gastrică este contraindicată a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă ,
în: ou fiert moale;
a) cancer gastric; b) ciorba de carne, brânza de vaci;
b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ; c) pâine veche , soteuri de zarzavat.
c) stază gastrică însoţită de procese 49. La externarea din spital asistenta
fermentative. recomandă pacientului cu ulcer gastro-
41. Paracenteza abdominală se duodenal:
efectuează : a) să respecte orarul meselor ;
a) în fosa iliacă dreaptă; b) să evite stresul fizic şi psihic;
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe- c) să aibe o alimentaţie completă fără
Richter; restricţii.
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi 50. Durerea care prezintă periodicitate şi
simfiza pubiană. apare de obicei toamna şi primăvara este
42. Explorarea funcţională a pancreasului întâlnită la pacienţii cu:
se face prin metode directe şi indirecte . a) ulcer gastro-duodenal;
Enzimele pancreatice se cercetează în: b) litiază biliară;
a) sânge; c) rectocolită.
b) suc pancreatic; 51. Manifestările de dependenţă întâlnite
c) sânge, urină, suc pancreatic. în hemoragia digestivă sunt :
43. În caz de digestie deficitară, la a) senzaţia de greaţă , vărsături,
examenul microscopic al materiilor fecale se căldură retrosternală;
depistează: b) paloare, transpiraţii reci abundente,
a) rare fibre musculare; hipotensiune arterială;
b) steatoree; c) senzaţia de gâdilare a laringelui,
c) celuloză în cantităţi mici. vărsături, hipertensiune arterială.
44. Următorele explorări ale ficatului au 52. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric
semnificaţie etiopatogenică: sunt:
a) determinarea imunoglobulinelor; a) durere în epigastru, violentă , ca o ,,
b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni; lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;
c) determinarea bilirubinemiei. b) durere în hipocondrul drept însoţită
45. Examenul materiilor fecale pentru de greţuri şi vărsături;
reacţia Adler se face după trei zile de regim c) durere localizată în epigastru însoţită
alimentar: de senzaţia de arsură.
a) lacto-făinos; 53. Intervenţiile cu rol autonom ale
b) complet; asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi cu ciroză hepatică sunt:
carne . a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea
46. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate şi notarea diurezei şi greutăţii
cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice corporale;
pentru: b) pregătirea pentru flebografie;
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat; c) efectuarea examenelor de laborator
b) varice esofagiene; ale sângelui.
c) stenoza pilorică. 54. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi
47. Durerea ca şi manifestare în ulcerul operaţi pentru această afecţiune vor primi
gastric apare : următoarele recomandări:
a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi a) balonări postprandiale, meteorism
călduţe de şezut; abdominal, flatulenţă;
b) dietă adecvată pentru evitarea b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
constipaţiei; c) subicter, ascită.
c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local. 61. Vărsăturile postoperatorii cauzate de
55. După oprirea vărsăturilor , un pacient staza gastrică se combat prin:
diagnosticat cu colecistită este realimentat a) administrarea antivomitivelor;
astfel: b) nu se combat, sunt normale
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în postoperator;
oră; c) introducerea sondei nazo-gastrice
b) cu supe strecurate de zarzavat; pentru drenarea secreţiei, urmată de
c) cu lactate, smântână , peşte. spălătură gastrică.
56. Pacientul cu colecistectomie prezintă 62. La externarea din spital pacientul care
drenuri prin care se scurge bila. Asistenta prezintă colostomie va fi educat pentru a se
medicală va supraveghea: autoîngriji:
a) cantitatea zilnică de secreţie ; a) să-şi schimbe aparatul colector;
b) ca drenul să nu se cudeze; b) să-şi protejeze tegumentele din jurul
c) aspectul secreţiilor. stomei;
57. În bolile digestive ora de administrare a c) să-şi menţină igiena generală.
medicaţiei antisecretoare este: 63. Regimul alimentar al purtătorului de
a) după mese; colostomă este:
b) în timpul meselor; a) bogat în proteine şi grăsimi;
c) înaintea meselor. b) bogat în hidraţi de carbon şi
58. Intervenţiile autonome ale asistentei proteine;
medicale acordate pacienţilor cu rectocolită c) sărac în lipide şi celuloză.
ulcero-hemoragică sunt următoarele: 64. Durerea în afecţiunile digestive prezintă
a) asigură repaus fizic şi psihic unele caracteristici.Durerea cu localizare în
complet; hipocondrul drept ce iradiază în umărul
b) asigură igienă corporală şi de pat; drept este întâlnită în :
c) administrează medicaţie a) litiaza biliară;
hemostatică şi preparate de fier. b) ulcerul duodenal;
59. Pacientul cu rectocolită ulcero- c) rectocolită.
hemoragică este educat : 65. În bolile digestive, substituenţii acidităţii
a) să respecte un regim alimentar gastrice sunt administraţi astfel;
bazat pe alimente bogate în celuloză; a) la 2 ore după mese;
b) să consume alimente bogate în b) înaintea meselor;
vitamine , uşor digerabile; c) în timpul meselor.
c) să –şi asigure un aport suficient 66. Pentru combaterea durerilor unui
proteic (carne slabă fiartă , brânza pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
proaspătă). administrează:
60. Pacientul cu ciroză hepatică poate a) 1 fiolă Morfină;
prezenta în perioada de debut următoarele b) 1 fiolă Mialgin;
manifestări de dependenţă: c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil
la nevoie.
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
2 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
7 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
8 F idem 212
9 A idem 235
10 A idem 234
11 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
12 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
TESTUL III- GRILĂ
MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 5
asistenţii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 8
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihăilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 41
20 b idem 44
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihăilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 107
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 216
34 a,b,c idem 217
35 b idem 215
36 c idem 233
37 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
39 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 237
40 a,b idem 126
41 b,c idem 54
42 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
43 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
44 c idem 54
45 a idem 59
46 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 9
47 b idem 9
48 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
49 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
50 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
52 c idem 11
56 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
58 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
59 b,c idem 84
60 a,b idem 85
62 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
64 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
65 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
66 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
TESTUL I
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie
urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic B sânge
3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E edem renal

1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializă
3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urină diluată
TESTUL III
MEDICINA INTERNA a) modifică aspectul macroscopic al urinii

1.Durerea de origine renală: care devine tulbure, cu depozit pe fundul
a) se poate prezenta sub formă de vasului şi miros fetid;
durere lombară, durere pelviperineală şi b) poate fi prezentă in purpura Henoch-
cistalgie; Schonlein;
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers c) se pune în evidenţă numai prin
rapid, eforturi fizice; examene de laborator.
c) este calmată prin găsirea unei poziţii 6. Edemele de origine renală :
antalgice. a) apar iniţial localizate la nivelul
2. Diureza normală este de : pleoapelor şi retromaleolar sunt mai
a) 500 – 100 ml pe 24 ore; accentuate dimineaţa şi au tendinţa la
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore; regresie în timpul zilei;
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore. b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează
3. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml pe godeu);
24 de ore se numeşte : c) apar in glomerulonefrite acute şi
a) oligurie; cronice, în sindroamele nefrotice şi in
b) anurie; insuficienţa renală cronică.
c) disurie. 7. Urografia intravenoasă :
4. Glomerulonefrita acută : a) apreciază secretia şi excreţia renală;
a) apare in timpul unei infecţii b) apreciează anomaliile prezente la
streptococice; nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii
b) se caracterizează prin leziuni renale urinare (calculii, dilataţii, malformaţii);
datorate reacţiei antigen-anticorp, cu c) presupune testarea obligatorie a
fixare de complement la nivelul sensibilităţii la iod.
membranei bazale glomerulare; 8. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale
c) se caracterizează prin hematurie, caracterizate prin :
hipertensiune arterială şi edeme. a) afectarea interstiţiului renal ;
5. Hematuria : b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
ore;
c) prezenţa germenilor în urină ( peste 13. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
100.000 germeni pe ml) a) creşterea concentraţiei sărurilor
9. Sindromul nefritic acut presupune : urinare;
a) oligurie; b) hipertiroidie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore; c) solubilitatea crescută a unor
c) hipertensiune arterială. constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
14. Principalul element diagnostic al unei
10. Sindromul nefrotic se defineşte prin : infecţii urinare îl reprezintă :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore; a) febra înaltă însoţită de frisoane şi
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l; alterarea stării generale;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l. b) durerea lombară colicativă;
11.Sindromul urinar din glomerulonefrita c) bacteriuria semnificativă.
acută se traduce prin : 15. Cea mai importantă măsură terapeutică
a) poliurie şi polakiurie; în hematurie este :
b) leucociturie masivă; a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
c) hematurie întotdeauna inferioară 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe
leucocituriei. zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
12. Insuficienţa renală acută poate sa apară b) tratament etiologic prin descoperirea şi
în : tratarea cauzei care o produce (litiază,
a) traumatisme pelviene cu ruptură de tumori, corpi străini, etc);
vezică şi extravazarea urinii; c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
b) scăderea volumului sanguin circulant; transfuzii de sânge, plasmă, masă
c) necroză papilară. eritrocitar
CHIRURGIE
16.Care este cifra minimă a tensiunii d) precipitarea are loc în jurul unor
arteriale sistolice, ca să se poată produce microbi, leucocite, epitelii descuamate.
filtrarea renală? 20. În ce situaţie se poate produce o
a) 50 mmHg; insuficienţă renală cronică?
b) 60 mmHg; a) într-o litiază veche;
c) 70 mmHg. b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu
17. Care este investigaţia radiologică, care scleroză renală;
ne dă datele cele mai precise privind c) prin fenomene de obstrucţie şi
aspectul anatomic si funcţia aparatului infecţioase intermitente, se produce o
urinar ? degradare treptată, dar avansată a
a) cistografie; funcţiei renale;
b) pielografie ascendentă; e) prin tulburări de filtrare glomerulară.
c) urografie intravenoasa. 21. Colica renală este produsă de :
d)uretero-pielografie retrogradă. a) calculi mari care stagnează în bazinet;
18. Care dintre factorii de mai jos pot b) calculi vezicali;
contribui la litogeneză? c) calculi mici, care migrează din bazinet
a) staza urinară; în ureter;
b) modificările de circulaţie; d) urini hiperconcentrate în săruri urinare.
c) infecţia urinară. 22. Incercuiţi tumora malignă care ţine de
19. Cum iau naştere calculii? rinichi:
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor a) adenocarcinom;
urinare; b) limfosarcom;
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu c) neuroblastom;
organic; d) osteosarcom.
c) datorită concentraţiei crescute de 23. Hematuria produsă în cancerul renal are
săruri în urină, urmatoarele caractere :
a) este terminală;
b) unilaterală; c) compresiuni medulare;
c) este insoţită de dureri; d) calcul sau cheag care astupă colul
d) este totală, spontană, capricioasă, vezical, traumatism de uretră, stricturi
nedureroasă. uretrale.
24. In care din următoarele afecţiuni globul 28. Care din anuriile de mai jos sunt cele
vezical apare cel mai frecvent ? mai grave şi se remediază extrem de greu?
a) traumatism de bazin, cu fractură de a) anuriile produse de şocul traumatic
pube; sau hemoragic;
b) litiază renală; b) anuriile renale;
c) adenom de prostată; c) anuriile produse prin sindromul de
d) prostatită cronică. deshidratare;
25. Care sunt cele mai eficiente tratamente d) anuriile postrenale.
ale adenomului de prostată ? 29. Absenţa micţiunilor inseamnă
a) tratamentul hormonal; întotdeauna anurie?
b) tratamentul fizioterapic; a) da, absenţa micţiunilor este
c) cateterismul vezical; consecinţa anuriei;
d) tratamentul chirurgical constând in b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa
adenomectomie pe cale transvezicală micţiunilor, fără să fie anurie;
sau prin rezecţie endoscopică c) absenţa micţiunilor poate apărea în
transuretrală. retenţia acută de urină;
26. Tratamentul cancerului de prostată d) în plăgile renale sau vezicale, urina
constă în : produsă se elimină în afara căilor
a) citostatice si tratament imunoterapic; urinare sau normale.
b) extirparea prostatei în totalitate 30. Hidrocelul este o acumulare de lichid
împreună cu limfatice pelvine; serocitrin între foiţele vaginale, testiculare,
c) alături de tratamentul chirurgical – care din semnele de mai jos le găsim?
estrogenoterapie, castrare bilaterală; a) creşterea de volum a hemiscrotului la
d) citostatice şi cobaltoterapie. nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
27. Care dintre elementele de mai jos b) existenţa unei formaţiuni tumorale,
constituie factori locali care pot produce care se reduce în clinostatism;
retenţia acută de urină ? c) formaţiunea este nedureroasă, sub
a) adenom şi cancer de prostată; tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată
b) afecţiuni neurologice: tabes, la percuţie;
siringomielie; d) este opacă la transluminaţie.
Nursing a) examenul radiologic al aparatului renal
31.Pregătirea alimentară a pacientului folosind ca substanţă de contrast pe
pentru radiografie renală simplă se face bază de iod, injectată intravenos;
astfel: b) examenul radiologic al aparatului renal
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică; folosind ca substanţă de contrast iodură
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, de sodiu 10%, injectată prin cateterism
nefermentescibilă; ureteral;
c) 2-3 zile alimentaţie desodată. c) examenul radiologic al vezicii urinare.
32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- 34. După cistoscopie pacientul necesită
Hamburger se face în modul următor : ingrijiri :
a) prima urină de dimineaţă; a) suprimarea alimentaţiei pe cale
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore; naturală;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce b) clismă evacuatoare;
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat c) aplicarea unui termofor în regiunea
în repaus la pat. hipogastrică, administrare de
33. Urografia reprezintă : antispastice.
35. Proba Volhard explorează :
a) clearance-ul la uree; a) examenul sumar de urină;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi b) urocultură;
concentraţie a urinei; c) valoarea ureei şi a creatininei în
c) sedimentul urinar. sânge.
36. Sediul hematuriei macroscopice se 43. Un pacient de 17 ani este internat cu
precizează prin : diagnosticul insuficienţă renală acută şi
a) proba celor trei pahare; prezintă :
b) proba Adiss – Hamburger; a) poliurie;
c) proba Zimniţki. b) anurie;
37. Caracteristicile durerii în colica renală c) disurie.
sunt : 44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot sunt :
abdomenul, este vie; a) corectarea dezechilibrului
b) localizare lombară, cu iradiere spre hidroelectrolitic;
organele genitale externe, intensă, b) suplinirea definitivă a funcţiei renale
profundă; prin hemodializă;
c) localizare lombară, bilaterală, cu c)reechilibrarea funcţiei renale.
iradiere în tot abdomenul. 45. Alimentaţia pacientului cu
38. Se recomandă unui pacient efectuarea I.R.C.urmareşte :
unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
pentru care este pregătit astfel : de ore/kg corp;
a) clismă evacuatoare; b) reducerea cantităţii de proteine pe 24
b) spălătură vezicală; de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
c) nu se face pregătire. şi creatininei din sânge;
39. Într-o calculoză renală, până la c) asigurarea necesarului caloric al
eliminarea calculului, în planul de îngrijire al organismului prin glucide.
pacientului, vor fi aplicate următoarele 46. Intervenţiile autonome ale asistentei în
intervenţii: îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale
zi; şi a diurezei;
b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore; b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
c) determinarea cantităţii de albumină in acordarea poziţiei şezând cu picioarele
urină. atârnate;
40. Intervenţiile asistentei medicale pentru c) alimentaţie desodată.
supravegherea sondei vezicale permanente 47. Care din următoarele manifestări
la un pacient cu incontinenţă urinară sugerează un traumatism renal in cazul unui
constau in: pacient cu politraumatism :
a) observarea aspectului urinei în vasul a) durere lombară;
colector; b) hematurie macroscopică;
b) menţinerea permeabilităţii tuburilor c) vărsături.
prelungitoare; 48. Ca manifestări de dependenţă în
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în perioada iniţială in cazul adenomului de
funcţie de volumul de urină. prostată întâlnim :
41. Pacientul cu glomerulonefrită acută a) incontinenţă urinară;
prezintă ca problemă de dependenţă : b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
a) comunicare ineficientă la nivel c) retenţie acută de urină.
senzorial ; 49. În litiaza urică, pacientului i se
b) potenţial de exces de volum lichidian; recomandă regim alimentar bogat în :
c) deficit de autoîngrijire. a) vegetale cu restricţie de proteine;
42. Diagnosticul de certitudine în infecţiile b) sucuri de citrice;
urinare este susţinut de : c) produse lactate, carne
50. Intervenţiile asistentei medicale la un 58. Deteriorarea funcţiei renale implică
pacient cu insuficienţă renală acută constau modificarea regimului alimentar al
in: pacientului, restricţiile vizând aportul de:
a) efectuarea bilanţului hidric; a) proteine;
b) diminuarea catabolismului proteic prin b) lipide;
epurarea extrarenală hemodializată şi c) glucide.
dializă peritoneală; 59. Poliuria reprezintă :
c) aplicaţii calde în regiunea lombară. a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de
51. Care din urmatoarele manifestări de urină;
dependenţă sunt semnificative pentru o b) dureri la micţiune;
insuficienţă renală acută? c) cantitate mare de urină eliminată în 24
a) oligo-anurie; de ore.
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si 60. Polakiuria este :
acido-bazic; a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;
c) hematuria. b) incontinenţă urinară;
52. Intervenţiile asistentei medicale în c) micţiuni dese cu cantitate mică de
insuficienţa renală cronică este un element urină.
important al activităţii medicale. Educarea 61. Conduita de urgenţă în caz de retenţie
pacieţilor se referă la : urinară se referă la :
a) exerciţii fizice intense; a) administrarea de diuretice;
b) necesitatea restricţiilor alimentare; b) administrarea de antispastice;
c) igiena riguroasă a tegumentelor. c) sondaj vezical.
53. Problemele pacientului cu insuficienţă 62. Urina pentru efectuarea unui examen
renală cronică pot fi : bacteriologic se recoltează :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin a) în condiţii sterile, în recipient special;
degradarea funcţiei tubulare; b) un eşantion din cantitatea eliminată în
b) alterarea integrităţii pielii; 12 ore;
c) insomnia. c) numai după administrarea a 2 l de ceai
54. La un pacient cu hematurie neîndulcit.
macroscopică proba celor trei pahare 63. Stabiliţi priorităţile in efectuarea
permite precizarea : sondajului vezical :
a) sediului hematuriei; a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
b) intensităţii hematuriei; b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
c) durata hematuriei. c) toaleta organelor genitale externe;
55. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, d) pregătirea materialelor necesare
intervenţiile autonome ale asistentului sondajului;
medical sunt : e) introducerea sondei.
a) monitorizarea diurezei; 64. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
b) administrarea tratamentului; a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în
c) administrarea regimului alimentar vezica urinară;
hipocaloric, hiperproteic. b) repetarea sondajelor vezicale;
56. Edemele din bolile renale sunt : c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
a) albe, pufoase; sondelor.
b) cianotice, indurate; 65. În îngrijirea postoperatorie a unui
c) roşii, tegumentele prezentând pacient cu nefrectomie asistenta medicală
teleagiectazii. are ca prioritate în îngrijire:
57. Postoperator, la un pacient care prezintă a) măsurarea debitului urinar, orar;
glob vezical, se recomandă: b) prevenirea întoarcerii pacientului pe
a) administrarea de diuretice; partea operată;
b) imobilizarea la pat; c) să fixeze bine tuburile de dren.
c) montarea unei sonde urinare.
66. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta a) normală;
constată : b) crescută;
a) absenţa urinei in vezica urinară: c) scăzută.
b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de 69. Anuria reprezintă :
ore; a) absenţa urinei in vezică;
c) eliminarea urinei cu dificultate. b) scaderea cantităţii de urină;
67. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului c) eliminarea urinei cu dificultate.
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia 70. Poliuria reprezintă :
pacientului : a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
a) decubit dorsal; b) eliminarea unei cantităţi mai mari de
b) poziţia Fowler; 2500 ml;
c) decubit lateral pe partea sănătoasă. c) sete exagerata
68. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei
:
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi 283
înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică
Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 b Idem 283
4 a,b,c Idem 285
5 b Idem 284
6 a,b,c Idem 284
7 a,b,c Idem 284
8 b Idem 284
9 a,c Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 b Idem 285
12 a,b,c Idem 285
13 a Idem 286
14 c Idem 286
15 b Idem 287
CHIRURGIE
16 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale, Editura Medicală 2007
17 c Idem 837
18 a,c,d,e Idem 837
19 b,d Idem 838
20 a,c Idem 838
21 c Idem 838
22 d Idem 840
23 b,d Idem 840
24 c Idem 841
25 d Idem 841
26 b,d Idem 841
27 a,d Idem 841
28 b Idem 842
29 b,c,d Idem 842
30 a,c Idem 842
NURSING
31 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
32 c Idem 81
33 a Idem 81
34 c Idem 81
35 b Idem 81
36 a Idem 81
37 b Idem 82
38 c Idem 82
39 a Idem 82
40 a,b,c. Idem 82
41 b,c. Idem 82
42 b Idem 82
43 b Idem 83
44 a,c. Idem 83
45 b,c. Idem 83
46 a,c. Idem 83
47 b Idem 83
48 b Idem 83
49 a Idem 83
50 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
51 a,b Idem 121
52 b,c Idem 122
53 a,b Idem 122
54 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114
întrebări, 2009.
55 a Idem 105
56 a Idem 106
57 c Idem 142
58 a Idem 189
59 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
60 c Idem 90
61 c Idem 91
62 a Idem 92
63 d,b,c,a,e. Idem 93
64 a Idem 93
65 a Idem 96
66 a Idem 95
67 c idem 94
68 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
69 a Idem 146
70 b Idem 146
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA
TESTUL I
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.

2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin
2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice
Testul III
Indicati raspunsurile corect
93
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie a. crearea conditiilor care sa impiedice
prezinta: producerea de traume psihice
a) paloare b. cunoasterea temeinica nu numai a
b) ameteli in ortostatism bolnavului, ci si a bolii
c) transpiratii reci c. explorarea clinica si paraclinica in
d) lipotimie in clinostatism vederea stabilirii diagnosticului
2. Profilaxia emboliei pulmonare d castigarea increderii bolnavului in
postoperatorii urmareste prevenirea personalul care il ingrijeste si il va opera
trombozelor venoase si a declansarii 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
tromboemboliei in: murdarite cu pamant?
a) preoperator a. streptococul, stafilococul
b) postoperator b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c) preoperator, intraoperator si postoperator c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei 10. Care din manoperele de mai jos sunt
hemoragii? necesare pentru pregatirea bolnavilor cu
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi stenoza esofagiana pentru operatie?
b. cresterea CO2 in sange si excitarea a. asigurarea alimentatiei pe cale
centrului respirator din bulb parenterala
c. vasoconstrictia arteriala b. instituirea gastrostomiei pentru
d. scaderea hematocritului realimentare
4. Varsaturile care apar imediat dupa c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei,
interventia chirurgicala au drept cauza: asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
a. narcoza si iritatia peritoneala d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru
b. aparitia unui ulcer de stres prevenirea infectiilor pulmonare
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in 11. Ingrijirea postoperatorie, dupa
preziua operatiei rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
5. Cat dureaza etapa hematologica de intestinale mecanice, consta in:
refacere a organismului la situatia a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
anterioara hemoragiei? b. se continua tratamentul de reechilibrare
a. refacerea este imediata dupa oprirea hemodinamica, de refacere a starii generale
hemoragiei pana la reluarea tranzitului
b. dureaza 3-4 luni c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
c. dupa tranfuzie de sange alimentatiei
d. etapa poate fi scurtata prin tratament 12. In care din afectiunile pulmonare de mai
adecvat jos este contraindicata o interventie pentru
afectiuni cronice?
6. Cum putem face o hemostaza provizorie a. pneumonie
cand avem o sangerare la nivelul gatului? b. emfizem pulmonar
a. compresiune digitala pe plan osos c. astm bronsic
(vertebral) d. traheobronsite acute
b. pansament compresiv 13. Ce obiective urmareste pregatirea
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie psihica a bolnavului chirurgical internat?
d. aplicarea atenta a unui garou a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza inlaturarea fricii de spital
prin: b. convingerea ca interventia chirurgicala
a. interesarea epidermului si partial a este benefica si dupa efectuarea ei isi va
dermului putea relua activitatea anterioara in conditii
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente mult mai bune
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. producerea de cicatrici vicioase cu d. acomodarea cu personalul spitalului si
deficiente functionale respectarea disciplinei spitalicesti
8. Care sunt regulile in ingrijirea 14. In ce afectiuni numarul de hematii poate
preoperatorie a bolnavului? fi crescut?
a. soc hemoragic
94
b. soc in arsuri si deshidratare 21. Care din fenomenele de mai jos se pot
c. soc septic si alergii produce dupa intepaturile unor insecte
d. scleroze pulmonare, poliglobulie (viespi, albine)?
esentiala a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
glota
15. Care sunt avantajele chirurgiei b. anemii hemolitice
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
clasica? d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
a. permite efectuarea oricarei interventii fara gatului, cefalee
risc 22. Care din cicatricile formate dupa arsuri
b. evita inciziile mari- laparotomia sunt mai predispuse la malignizare?
c. scuteste bolnavul de unele complicatii a. dupa arsuri prin iradiere
supurative ale peretelui b. dupa arsuri electrice
d. scurteaza mult durata de spitalizare si c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
convalescenta saruri
16. Cea mai grava complicatie d. dupa arsuri cu fosfor
infectioasa postoperatorie este: 23. Care din masurile de mai jos nu se vor
a. septicemia postoperatorie efectua la acordarea primului ajutor?
b. abcesul fesier a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
c. infectarea plagii chirurgicale b. stingerea vestimentatiei aprinse
17. In cadrul socului se descriu urmatoarele c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
stadii: cu altele
a. soc compensat, soc decompensat, coma d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
b. soc compensat, soc ireversibil e. ungerea suprafetei arse cu substante
c. soc decompensat, coma grase sau dezinfectante: albastru de
18. Care din hemoragiile de mai jos sunt metilen, violet de gentiana
considerate „hemoragii medicale”? 24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
a. hemoragia prin ruptura de anevrism ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei unui ars?
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro- a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
duodenal fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
d. hemoragii medicamentoase cu suprafata arsa si si greutatea corporala
e. hemoragii datorate unor deficiente ale b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
factorilor de coagulare profunzimea arsurii
19. Plagile prin muscatura de animal c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
contaminat cu rabie sunt: procent de suprafata arsa
a. contuze 25. Socul cardiogen pote fi produs de:
b. infectate a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
c. atone b. leziuni traumatice ale membrelor
d. cu marginile regulate inferioare
20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
accidentat cu plaga muscata de un caine vezicii urinare
necunoscut? d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia dorsala cu compresiune asupra inimii,
acestuia leziuni obstructive ale marilor vase.
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie 26. Ce masuri putem lua pentru prevenire
antitetanica, antibiotice socului anafilactic?
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, a. sa nu administram medicamentele si
debridare, profilaxie antitetanica, trimitem substantele care pot da reactii anafilactice
pacientul la serviciul antirabic b. sa testam medicamentele (antibioticele,
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice substantele iodate etc) inainte de
administrare
c. sa facem o anamneza corecta
95
d. sa efectuam determinarea grupei 33. In ce afectiuni putem avea o scadere a
sanguine si Rh, cat si probele de hematocritului?
compatibilitate inainte de transfuzii, sa a. socul prin arsuri
evitam transfuzia de sange care nu este b. hiperhidratare
izogrup si izoRh. c. hemoragie digestiva mare
27. Care din manoperele de mai jos trebuie d. poliglobulie
intreprinse in serviciul de terapie pentru 34. Ce se produce in segmentul de sub
urmariea bolnavilor socati? garou?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG a. vasoconstrictie arteriala
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde b. trombozarea vaselor
permanente pentru masurarea debitului c. dilatarea paralitica
urinar d. navalirea sangelui central in zona de
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
etapele socului cu scaderea brusca a TA
d. asigurarea functiei respiratorii si o 35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
oxigenare corecta in1/3 medie a coapsei drepte, din care
e. efectuarea de gastrostoma pentru tasneste sangele rosu aprins in jeturi
alimentarea bolnavului discontinue.
28. Caror factori se datoreste roseata a. la radacina coapsei
(rubor) intr-o infectie localizata? b. deasupra plagii
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar c. dedesubtul plagii
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
c. exsudatului lichidian si diapedezei
leucocitelor 36. Care din factorii de mai jos contribuie la
29. Care este limita de caldura nelezanta? hemostaza spontana?
a. 450C a. vasoconstrictia
b. 380C b. formarea trombusului alb
c. 550C c. transformarea protrombinei sub actiunea
d. 800C tromboplastinei in trombina
30. Pentru prevenirea cefaleei d. trombina actionand asupra fibrinogenului
postrahianestezie, cum va fi asezat in pat il transforma in fibrina
bolnavul? e. formarea coagului rosu
a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand 37. Cand e este indicata aplicarea uni
schimba in anumite limite pozitia in pat, pansament umed?
dupa dorinta a. in plagile recente
b. decubit dorsal fara perna b. in plagile care secreta abundent
c. pozitie Fowler c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
31. Care din factorii de mai jos cresc riscul d. in tromboflebite
operator? 38. Care din conditiile de mai jos stau la
a. asociatia de boli baza efectuarii unui bun pansament?
b. interventiile de urgenta a. sa acopere complet plaga
c. conditiile de munca si viata b. sa aiba o buna putere absorbanta
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
deficientelor d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
32. Care trebuie sa fie criteriile de nu provoace dureri
amplasare ale unui bolnav in salon? 39. Pentru desprinderea din plaga a
a. locurile libere existente in sectie compreselor, atunci cand acestea sunt
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in foarte aderente, folosim:
saloane cu bolnavi operati in vederea a. neofalina
ajutarii acestora din urma b. eterul
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii c. apa oxigentata
in varsta d. bromocetul
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie 40. Carui factor se datoreste cresterea
normala, cu preocupari asemanatoare caldurii locale intr-o infectie?
96
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor c. exsudatului lichidian ( extravazarea
nervoase plasmei)
b. prezentei germenilor si leucocitelor in 48. Ce intelegem prin plagi perforante?
focar a. plagi ale tegumentelor
c. activarii circulatiei locale b. plagi insotite de fracturi deschise
41. Care din plagile de mai jos se datoreaza c. plagi care patrund in cavitatile naturale
agentilor mecanici? d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze lezeaza unele organe in cavitatea
gama respectiva
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen 49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
42. Plagile produse prin manopere medicale din suprafata corpului poate evolua:
se definesc ca: a. cu soc hipovolemic
a. plagi iatrogene b. fara complicatii
b. plagi accidentale c. cu soc toxicoseptic
c. plagi intentionate 50. Care din manoperele de mai jos trebuie
d. plagi profunde evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea
43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul acidozei
socului hipovolemic? b. intreruperea timpurie a reanimarii
a. socul de garou, socul alergic c. interventia chirurgicala intempestiva
medicamentos inainte de desocarea bolnavului
b. socul hemoragic, traumatic d. excesul de desocare
c. socul cardiogen, socul electric 51. Care din metodele de mai jos contribuie
d. socul prin arsura, socul operator la buna pregatire psihica a bolnavului?
44. In ce tip de soc avem valori normale sau a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
chiar crescute ale hemoglobinei si preajma bolnavului
hematocritului? b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
a. soc hemoragic dispozitie in camera de zi a revistelor,
b. soc traumatic ziarelor, programelor de televiziune
c. soc septic c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
d. soc prin arsura aiba un somn linistit, combaterea
45. Ce efect poate avea injectia de eventualelor tulburari psihice
adrenalina sau alte simpaticomimetice in d. combaterea durerii si a simptomelor care
stadiul de soc compensat? provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea e. crearea sigurantei ca interventia
de soc operatorie si urmarile postoperatorii vor
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si merge bine
a perfuziei tisulare 52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
c. agraveaza anoxia si grabeste (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
decompensarea a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa
d. ridica tonusul bolnavului operatie
46. Care din hemoragiile de mai jos se b. regim hidric timp de 4-5zile
incadreaza in hemoragia interna? c. administrare de constipante 4-5 zile
a. hemoragia intratisulara d. clisma dupa 4-5 zile
b. hematom la nivelul mezenterului e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala recin 20g
d. hemopericard 53. Cand atinge maximum de intensitate
47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii durerea postoperatorie?
locale, este produsa de : a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
a. diapedeza leucocitelor anestezie
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a b. in primele 3 zile dupa operatie,
resturilor rezultate din distrugerea acestora c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
97
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, definitive la locul accidentului
este produsa de: c. administrarea de analgetice si punctia
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a venoasa pentru a monta o perfuzie
resturilor rezultate din distrugerea celulara d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
b. hiperemie locala e. scoaterea si schimbarea hainelor
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii accidentatilor cu arsuri intinse
germenilor si actiunea directa a toxinelor f. transportul la spital cu orice mijloc
microbiene, asupra terminatiilor nervoase 61. De cele mai multe ori o HDS se
55. Care este semnul caracteristic al evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
generalizarii contracturii in tetanos? cafea si melana neagra ca pacura. In ce
a. tulburarile respiratorii imprejurari atat hematemeza cat si melena
b. contractura maseterina si trismus pot fi cu sange rosu?
c. dureri abdominale a. in hemoragii abundente cand sangele
d. tulburari sfincteriene stagneaza in stomac
56. Care din exminarile de mai jos pot sa b. in hemoragii abundente cand sangele nu
dea relatii cu privire la sediul hematuriei are timp sa stea in stomac
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, c. daca sangele este evacuat foarte repede
uretra)? d. cand exista o enterocolita
a. examenul macroscopic al urinii 62. In infectiile cronice avem o crestere
b. proba celor 3 pahare a. neutrofilelor
c. examenul macroscopic al sedimentului b. limfocitelor
urinar c. eozinofilelor
d. examenul clinic al bolnavului d. reticulocitelor
57. Care din procedeele de mai jos pot 63. Care din cauzele de mai jos contribuie
efectua hemostaza definitiva? la ruptura splinei in doi timpi?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10% a. traumatismul splinei cu hemoragie
b. administrarea de hemostatice: vitamina intrasplenica mentinuta de rezistenta
K, venostat, adrenostazin capsulei
c. ligatura si sutura vaselor b. infectia splinei
d. asezarea bolnavului in pozitie c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
Trendelemburg revarsarea sangelui in peritoneu
58. La ce arsura gasim flictene cu continut d. fragilitatea vasculara
serocitrin? e. deficiente ale factorilor de coagulare
a. arsuri gr I 64. In care din arsurile de mai jos avem
b. arsuri gr II certitudinea ca se va produce soc
c. arsura gr III postcombustional?
d. arsura gr IV a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
cele de c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
gr III ? d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
a. sunt de aceeasi intensitate 65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici alergici se va avea in vedere:
decat cele in arsurile de gr II a. cunoasterea medicamentelor la care
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari bolnavul este alergic
decat cele in arsurile de grII b. evitarea administrarii medicamentelor
care produc alergie
60. Care din masurile de mai jos nu trebuie c. desensibilizare si tratament cu
efectuate in cadrul primului ajutor si antihistaminice
transportul unui bolnav socat sau susceptibil d. tratament cu antialgice si anticoagulante
de a face soc? 66. Care sunt manevrele la care sunt supusi
a. degajarea accidentatului de sub actiune bolnavii dupa trezirea din narcoza?
agentului traumatic a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
98
c. sa destinda abdomenul b. excizia partiala a escarelor
d. sa bea lichide c. incizii de decompresiune, care
67. Ce este furunculul? traverseaza regiunea de escara de la un
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu profunzime
c. inflamatia glandelor sudoripare d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
68. Care din elementele de mai jos pot ischemia periferica
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de 74. Plagile netratate la timp se pot complica
soc cronic? cu:
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de a. lipotimie
cicatrizare b. oligoanurie
b. starea de intoxicare duce la epuizare c. supuratii locale
fizica si psihica d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si 75. Ce complicatii pot aparea in cazul
tulburari metabolice grave soculuitoxico –septic postcombustional?
d. Hiperhidratare cu fenomene de a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
insuficienta cardiaca stres
69. in ce perioada si in ce fel de soc b. HTA , cardipopatie ischemica
postcobustional se va produce: c. complicatii tromboembolice, insuficienta
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la renala
producerea accidentului d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
b. socul hipovolemic se va dezvolta in ocluzie intestinala
primele 3 zile 76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in interventiilor pe aceste organe?
primele 3 zile a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
70. Necroza localizata a unui folicul pilos b. imiedicam staza gastrica
asociata unei mici cantitati de puroi, c. la nivelul anastomozelor se produce de
caracterizeaza: multe ori un edem important care, alaturi de
a. furunculul antracoid lipsa peristalticii produce staza
b. abcesul d. prevenim varsaturile
c. furunculul 77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
d. foliculita cardiaci urmareste compensarea cordului
71. Ce regim alimentar dam bolnavului in prin:
preziua operatiei? a. regim alimentar cu multe lichide
a. regim alimentar obisnuit b. repaus la pat
b. regim hidric c. oxigenoterapie
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar d. medicatie tonicardiaca
seara regim hidric e. administarea preoperatorie de atropina
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore 78. La bolnavii cu leziuni profunde ale
inaintea operatiei capului, fetei si care prezinta arsuri ale
72. Mobilizarea precoce a bolnavului cailor respiratorii se va efectua:
urmareste: a. dezobstructia cailor respiratorii
a. preintampinarea stazei venoase si b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
producerea bolii tromboembolice oxigenoterapie
b. combaterea atelectaziei pulmonare si c. traheostomie
preintampinarea infectiilor pulmonare 79. In care din situatiile de mai jos, alaturi
c. combaterea durerii de tratarea corecta a plagii se va aplica o
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice imobilizare in aparat gipsat?
73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, a. plagi cu hemoragie mare
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie b. plagi in care sunt interesate mase mari
periferica, se va practica: vasculare si tendoane
a. excizia copleta a escarelor c. plagi supurate
99
d. plagi cu leziuni osteo-articulare c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
80. Care este cauza scaderii uneori a ca dermul este carbonizat
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea d. organismul se adapteaza mai bine la
hemoragiei? arsurile de gr IV
a. invazia apei din tesuturi in circulatie 88. Cauza aparitiei socului postoperator
b. vasoconstrictiei dupa un interval liber, poate fi:
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
d. cresterii diurezei vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
81. Ce constatam la tetanos? suficient pregatiti preoerator
a. leziuni distructive masive la locul de b. cauzat de componenta anestezica
inoculare c. urmarea unor factori traumatizanti din
b. semnele locale sunt neinsemnate timpul operatiei
c. gravitatea fenomenelor generale datorita d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
toxinei tetanice hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
dupa operatie, poate fi data de: etc
a. febra de resorbtie 89. Aspiratia continua a secretiilor care se
b. supuratia plagii operatorii evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
c. infectie pulmonara sau urinara in urmatoarele operatii:
d. afectiune intercurenta a. rezectia gastrica
83. Pentru un bolnav cu operatie medie este b. operatii ce se executa in cavitatea
nevoie ca aportul caloric sa fie de: toracica
a. 2000-3000 cal c. amputatia de mamela
b. 800-1000 cal d. tiroidectomie subtotala
c. 1000-1500 cal 90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
d. 3000-4000 cal capului se poate folosi:
84. Intr-o deshidratare mare putem gasi: a. fixare cu leucoplast
a. edem cerebral b. fixare cu plasa autoadeziva
b. agitatie, confuzii, halucinatii c. fixare capelina
c. exagerarea reflexelor cutanate si d. fixare cu galifix
tendinoase 91. Care din semnele clinice si de laborator
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si le intalnim in socul traumatic decompensat?
distanta a. paloare a buzelor si cianoza a
85. Pentru mentinerea pansamentului la extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
nivelul nasului se foloseste: periferica insuficienta si lenta
a. bandaj lipit cu material adeziv b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
b. prastia hemodilutie
c. bandaj in T c. cresterea masei circulante, a debitului
d. infasarea sub forma de evantai cardiac, scaderea ureei si creatininei
86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
operati de: starea de prostratie, hipovolemie,
a. coloana vertebrala diminuarea debitului cardiac.
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau 92. Cum facem pregatirea preoperatorie a
esofagiene unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
c. bolnavi cu peritonite ale etajului tendinta la soc?
abdominal superior a. instituim sonda gastrica si administram
d. bolnavii operati cu rahianestezie pansamente gastrice si trombine
87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin b. transfuzie cu sange, interventie precoce
provocatoare de soc imediat? c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca C, Ca, adrenostazin
sunt mai profunde d. transfuzie intra si postoperatorie
b. terminatiile nervoase din derm sunt 93. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
distruse din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
100
a. normala 100. O formatiune pseudotumorala
b. moderata constituita printr-un perete fibros cu strat
c. medie conjunctiv de neoformatie si un strat intern
d. grava numit membrana piogena este:
94. Combaterea durerii in soc se face cu: a. chist hidatic
a. medicamente indicate de medic b. abces cald
b. xilina 0,5 – 1% c. abces rece
c. mialgin d. flegmon
95. Ce complicatie poate da furunculul 101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
buzei superioare si al narinei? intinsa?
a. pleurezie purulenta a. soc hipovolemic
b. abcces pulmonar b. enterocolita, dischinezie biliara
c. tromboza a sinusurilor cavernoase c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
96. Tabloul de laborator din socul arsilor se hemoragie digestiva
caracterizeaza prin: d. colica saturniana, colica renala,
a. hemoconcentratie apendicita acuta
b. hemodilutie e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
c. scaderea numarului de hematii si crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
leucocite, a hematocritului cunostinta, paralizii
d. cresterea numarului de hematii si a 102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
hematocritului cu:
97. Care din cauzele generatoare de soc se a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
incadreaza in hemoragii medicale? b. peritonite ale etajului abdominal inferior
a. hemoragii produse in trombocitopenii, c. operatii esofagiene
fibrinoliza d. irigatie cerebrala deficitara
b. metroragii, hemotorax 103. Socul hemoragi se poate produce
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina cand:
rupta a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si decelabila prin examenul scunului prin
coagulopatiilor proba hemoragiei oculte
98. Un bolnav care are o anemie cronica si b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
necesita interventie de urgenta, cand vom masa circulanta
corecta anemia cronica? c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
a. corectam anemia cronica si apoi il 30% din masa circulanta
operam d. orice hemoragie e susceptibila de a
b. operam si apoi corectam postoperator; produce soc hemoragic
c. corectarea se va face pe cat posibil 104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
preoerator, va continua intraoperator si apoi pentru a evita hiperhidratarea?
postoerator a. bolnavi varstnici
d. corectarea se va face in functie de starea b. tineri si copii
generala c. hipertensivi, cardiaci
99. In reechilibrarea hidrica, care din d. bolnavi cu diabet insipid
criteriile de mai jos trebuie respectate? 105. Care din semnele de mai jos
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice corespund debutului si simptomatologiei
b. administrarea sa fie facuta in functie de erizipelului?
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
bolnavului placardului erizipelatos
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la alterarea starii generale, aparitia placardului
care nu se dezechilibreaza hemodinamica erizipelatos
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o c. dupa aparitia placardului se ridica febra
cantitate mai mare de lichide, fata de 39-40 C, se altereaza starea generala
pierderi
101
106. Care din manifestarile si semnele de c. la 48-78 ore
mai jos le intalnim in stadiul I de soc d. depinde de tipul anesteziei efectuate
compensat? 114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent pansamentului?
b. bolnav agitat, activitate psihica a. sa fie sangeranda
exagerata, piele si mucoase palide b. sa fie curata, fara secretii
c. TA normala, puls rapid, pupile normale c. sa nu aiba sfaceluri
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza d. sa aiba tesut de granulatie abundent
107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor 115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
de la terapie intensiva permite: arsuri intinse se face:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor a. la locul accidentului
b. aparitia eventuala a unor complicatii b. la dispensarul medical
c. eficienta tratamentului aplicat c. in camera de garda a spitalului
d. necesitatea schimbarii conduitei d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
terapeutice in functie de evolutie si antisepsie
108. genunchiera se poate folosi in: 116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului arsura?
b. entorse ale genunchiului a. pierderi de masa circulanta in primele ore
c. tuberculoza a genunchiului de la producerea accidentului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor b. pierderea este de sange integral si vom
genunchiului avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
si Hb
109. Care din factorii de mai jos sunt c. pierderea este de plasma si vom avea
fazorizanti in aparitia socului? hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
a. frigul si caldura excesiva sangelui
b. antrenamentul la efort fizic d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
c. denutritia si oboseala fizica tulburari metabolice importante si aparitia
d. moralul si starea psihica buna acidozei
110. In majoritatea cazurilor, etiologia 117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
osteomielitei acute este: va fi stimulata dupa operatie prin:
a. streptococul hemolitic a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
b. stafilococul auriu interventiei chirurgicale
c. Haemophilus influenzae b. clisma zilnica
d. germeni anaerobi c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
111. Care din semnele de mai jos le gasim doua reprize zilnic, din prima zi dupa
intr-o hemoragie intraperitoneala? operatie
a. aparare musculara d. administrare de purgative saline
b. meteorism accentuat 118. Cand se executa infasarea sub forma
c. matitate deplasabila in flancuri de spica?
d. hematemeza si melena a. Pentru realizarea unei compresiuni
112. Cum pregatim preoperator colonul? asupra unei articulatii
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice b. pentru a mentine un pansament in care
b. regim sarac in reziduuri, administrare de se fac miscari ample
oleu de parafina, clisme repetate c. pentru mentinerea unui pansamen la
c. administrarea de purgative drastice de nivelul capului
tipul sulfatului de magneziu d. pentru mentinerea pansamentului la
d. tratament cu neomicina sau cu nivelul barbiei si nasului
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei 119. In cazul electrocutarii, local, se produc
113. La cat timp dupa operatie se reia in la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
mod obisnuit tranzitul intestinal? a. II
a. in operatiile facute in afara tubului b. III
digestiv, in dimineata urnatoare c. IV
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu 120. In cazul unei plagi infectate, cand
rahianestezie bolnavul simte dupa o peroada de timp ca
102
pansamentul il strange, la ce ne putem b. neacomodarea cu pansamentul
gandi? c. existenta unui hematom
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
103
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

ÎNTREBARII PAGINĂ
104
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
10 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
11 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
12 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
105
18 b,b,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
23 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
33 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
36 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
51 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
52 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
60 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
106
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
65 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
101 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
107 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
107
116 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
108
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala

constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + D. fractura

crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala

rahidiana
1. Pneumotorax traumatic A. capelina
2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
109
4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie
nivelul capului acuta
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,

cardiaca electrocardioscop
1. Incizie A. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara B. luxatii
3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii

unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de

piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare

nivelul C6C7
110
F. Asociati notiunile din cele doua coloane
G. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa
stare de coma)
circulanta
2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
fruntii
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau
concentratii ridicate in
constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
oxigenoterapie
respiratorii superioare
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
respiratorie, avand ca scop cresterea
5. Imobilizarea provizorie a E. presiunii
plagile partiale
regiunii a O2 in aerul inspirat
frontale
mandibulei
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a
substantei cerebrale
H. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica
2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit
I. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in

care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata

prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor

volet costal respiratorii sau ale bratelor
111
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci
J. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Plaga penetranta A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de

abdominala rata”
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele

postoperator se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore

chirurgicala bolnavul
urineaza
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: 5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-
a. obligatoriu articulare mai frecventa la copii si mai putin
b. nu este absolut necesar grava este:
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune a. fractura in “lemn verde”
mai importanta b. luxatia deschisa a cotului
2. Leziunile capsulei articulare in cazul c. fractura diafizei peroneului
luxatiilor sunt: 6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. mai importante decat la entorse a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
b. mai putin importante decat la entorse masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
c. nu se produc leziuni articulare b. fractura care produce leziuni ale
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in organelor viscerale
cazul unei luxatii: c. fractura in care pielea a fost lezata si
a. se administreaza analgezice majore osul ajunge in contact cu exteriorul
b. se readuce cat mai urgent capetele 7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi
articulatiei in pozitia normala complete doar:
c. se administreaza sedative a. fractura in “varf de clarinet”
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat b. fractura in “lemn verde”
sa depaseasca intotdeauna: c. fractura prin infundare
a. articulatia de deasupra zonei fracturate 8. Fractura cominutiva reprezinta:
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul membru
zonei fracturate b. fracturi multiple ale oaselor
112
c. fractura cu mai multe fragmente ale 18. Hemartroza se defineste prin:
aceluiasi os a. prezenta sangelui in cavitatea
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi: articulatiei
a. echimozele si hematomul b. prezenta apei in cavitatea articulatiei
b. durerea in punct fix, care se c. este evidentiata clinic numai in
accentueaza cand miscam fragmentele articulatia genunchiului
osoase 19. Masurile de urgenta intr-o entorsa
c. deformarea regiunii constau in :
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. calmarea durerii
a. numai focarul de fractura b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
b. focarul de fractura si articulatia de simpla sau gipsata
dedesubt c. aplicarea unei atele
c. articulatia de deasupra si dedesubtul 20. Luxatia se caracterizeaza prin:
focarului de fractura a. durere vie si impotenta functionala
11. Prin plagi perforante intelegem: b. echimoza, hematom, deformarea
a. plagi ale tegumentelor regiunii articulare
b. plagi care patrund in cavitatile naturale c. febra
c. plagi care patrund in cavitatile naturale 21. In cazul unei fracturi, deformarea
si lezeaza unele organe din cavitatea regiunii este un semn :
respectiva a. extrem de important
12. Prin plagi recente intelegem: b. este vizibil la vasele care se gasesc in
a. plagi produse in ziua respective contact direct cu pielea
b. plagi produse in urma cu 6-8 ore c. in fractura nu apare deformarea regiunii
c. plagi produse in ultimele 48 ore 22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
13. Aplicarea unui pansament umed este semne locale:
indicata in: a. intreruperea continuitatii osului
a. plagile recente b. impotenta functionala datorita lipsei de
b. plagile cu secretii abundente continuitate a parghiei osoase
c. tromboflebite c. hipotermii
14. Pentru fixarea unui pansament la 23. Masurile de prim ajutor la locul
nivelul capului se poate folosi: accidentului in cazul unor fracturi ale
a. fixare cu leucoplast membrului:
b. fixare cu plasa autoadeziva a. o fractura trebuie imediat imobilizata
c. fixare cu basma (capelina) provizoriu
15. Atrofierea muschilor si scaderea b. se va administra un calmant pentru
tonusului in general poate aparea la bolnavii combaterea durerii
imobilizati datorita: c. oxigenoterapie
a. pozitiei incorecte 24. Imobilizarea provizorie se face cu atele
b. din cauza imobilizarii indelungate care se aplica:
c. din cauza aplicarii unui tratament a. de o parte si de alta a segmentului
necorespunzator zonei fracturate a membrului respectiv
16. Entorsa este o afectiune traumatica a b. se vor strange moderat intre ele cu un
articulatiei caracterizata prin: bandaj
a. intindere a ligamentelor si capsulei c. se va face un pansament compresiv
articulare 25. In cazul fracturilor deschise se practica
b. rupturi ale ligamentelor urmatoarele manevre de prin ajutor:
c. afectiune cronica a articulatiei a. curatirea plagii de corpuri straine,
17. Simptomele entorsei sunt: hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
a. durerea un pansament steril, se face imobilizarea
b. impotenta functionala provizorie si se trimite de urgenta la spital
c. febra b. reducerea focarului de fractura
113
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de d. echimoza
urgenta intr-un serviciu de specialitate 34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
se face: gipsat este consecinta:
a. la pat a. imobilizarii segmentelor corpului
b. la cabinetul EKG b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. la cabinetul asistentelor c. schimbarii locului de munca
27. Care din urmatoarele sunt malformatii 35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
congenitale: gamba in urgenta se face in:
a. varus equin a. aparat gipsat gambiero-podal
b. scolioza b. aparat gipsat pelvi-podal
c. luxatia de sold c. atela gipsata femuro-podala
d. lordoza d. atela gipsata gambiero-podala
28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara 36. Care din urmatoarele semne nu apar in
tratamentului medicamentos prescris de luxatia scapula-humerala
medic, asistenta ii recomanda: a. umar in epolet
a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos) b. usoara abductie a bratului
b. sa se odihneasca cat mai mult c. umar globular
c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu 37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
si vitamine urgenta in:
29. Bursita se manifesta prin: a. atela gipsata brahio-palmara
a. sindrom inflamator b. aparat gipsat brahio-palmar
b. varsaturi c. atela gipsata antebrahio-palmara
c. ameteli 38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
d. febra isi propune urmatoarele cu exceptia:
e. limitarea miscarilor in articulatie a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
30.Care din urmatoarele probleme este aparatului gipsat
prioritara in cazul unui pacient care a suferit b. observarea schimbarii culorii gipsului la
o amputatie: nivelul plagii
a. potential de complicatii c. observarea culorii tegumentelor din jurul
b. anxietate aparatului gipsat
c. perturbarea imaginii corporale d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
31.La ce se refera suportul psihic oferit de 39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
asistenta pacientului cu amputatie: sa anunte daca apar:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul a. furnicaturi, amorteli
b. existenta posibilitatii de protezare b. cefalee, ameteli
c. existenta fenomenului de “membru c. presiune la nivelul membrului afectat
fantoma”,care poate fi ignorat in cazul 40. In cazul unui pacient cu extensie,
protezarii tractiune, internat in sectia de ortopedie,
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare asistenta isi propune ca interventii:
32.Luxatia coxo-femurala congenitala se a. verificarea pozitiei membrelor in functie
intalneste mai frecvent la: de tractiune
a. persoana varstnica b. urmarirea culorii si temperaturii
b. femeia la menopauza membrelor
c. fetite c. incurajarea pacientului
d. baieti d. interzicerea vizitatorilor
33. Ruptura musculara se manifesta prin e. program de mobilizare la 8 ore
urmatoarele, cu exceptia: 41. Cum se va proceda in cazul unor parti
a. durere intensa aparuta brusc sectionate la nivelul mainii:
b. impotenta functionala a. se alipesc cele doua segmente
c. deformarea regiunii la distanta
114
b. se recupereaza imediat segmentele, se d. punerea unui garou in 1/3 medie a
spala cu apa de la robinet, se inveleste intr- coapsei drepte
o compresa si se pune intr-un sac de plastic 48. Care din urmatoarele probleme vor face
c. se panseaza cu comprese umede/solutie parte din planul de ingrijire intocmit de
cloramina asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
d. se introduce intr-un recipient cu gheata afectiune locomotorie:
42. Examinarea cu izotopi radioactivi a a. potential de complicatii
osului poarta denumirea de: b. deficit de autoingrijire
a. punctie osoasa c. discomfort
b. biopsie osoasa d. durere
c. scintigrafie osoasa 49. Care din urmatoarele obiective vizeaza
43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu educatia pacientului pentru prevenirea
fractura de membru inferior imobilizata in afectiunilor locomotorii:
aparat gipsat, care din urmatoarele a. pozitionarea corecta in timpul unei
interventii vor fi aplicate de asistenta activitati
medicala? b. evitarea ortostatismului prelungit
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit c. respectarea unei alimentatii echilibrate
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral d. evitarea sedentarismului
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea 50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a bursita fac parte urmatoarele interventii:
tegumentelor a. repausul regiunii
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 b. observarea unor semne legate de
minute limitarea miscarilor
44.Care din urmatoarele semne releva c. captarea varsaturilor pe 24 h
aparitia unor complicatii infectioase sub d. masaj al regiunii
aparatul gipsat ? 51. Respiratia paradoxala este
a. edemul , impotenta functionala si cianoza caracteristica:
degetelor a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone b. insuficientei cardio-respiratorii
sub gips si miros neplacut c. traumatismelor toracice cu volet costal
c. impotenta functionala si parestezii ale d. astm bronsic
degetelor 52. Diagnosticul de entorsa se pune pe
45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmatoarele semne:
urmari daca pacientul: a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
a. executa miscarile permise la nivelul articulatiilor afectate
b. este ajutat de apartinatori b. impotenta functionala, miscari anormale
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore ale articulatiei afectate + creptatii osoase
46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul c. durere, echimoza, pozitie anormala a
la urmatoarele complicatii, cu exceptia: segmentelor osoase afectate
a. greturi si varsaturi 53. Impotenta functionala in cazul unor plagi
b. escare muscate de la nivelul membrelor se
c. anchiloze datoreaza:
47. Care este prima masura luata de a. lipsei de continuitate a pielii
asistenta in cazul unui politraumatism prin b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga muscatura de animale bolnave
care sangereaza la nivelul gambei drepte: c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
a. hemostaza provizorie prin pansament unor mase musculare, distrugerea unor
compresiv nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
b. examinarea permeabilitatii cailor 54. Care este ordinea corecta in acordarea
respiratorii superioare primului ajutor in cazul unor plagi cu
c. masurarea pulsului si TA sangerare mare:
115
a. scoaterea accidentatului din mediu, 59. Care din semnele de mai jos nu sunt
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea specifice unei luxatii:
unui pansament protector, transportarea a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica hematomul
tratamentul definitiv al plagii b. durerea, impotenta functionala, edemul si
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , echimoza
transportul la spital pentru antitetanos c. tumefactie, impotenta functionala,
c. scoaterea accidentatului din mediu, atitudine vicioasa
antialergice, toaleta plagii +pansament d.durere vie, impotenta functionala ,
compresiv, administrarea unui antibiotic cu crepitatii osoase
spectru larg , transport la spital 60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
55. Principiile care stau la baza unui bun are urmatoarele consecinte:
pansament sunt urmatoarele : a. hipertrofie musculara
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze b. redoare musculara
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul c. escare de decubit
care fixeaza pansamentul sa fie elastic, d. hipotrofie musculara
suficient de bine strans dar fara sa produca 61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
constrictie a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie zile imunizare active cu anatoxina
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar antitetanica si imunizare pasiva cu ser
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat antitetanic la persoanele neimunizate in
articulatia cea mai apropiata prealabil
c. inainte de a se pune pansamentul steril b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu antitetanica la persoanele imunizate in
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa prealabil
care se pune alta vata sterila de forma c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient penicilina sau la persoanele alergice,
de strans de un bandaj pentru a opri si ampicilina sau tetraciclina
sangerarea. 62. Calusul vicios se produce atunci cand:
56. Primul ajutor in fracturi se acorda in a. fractura nu a fost redusa corect
urmatoarea ordine: b. cand in focarul de fractura s-a produs o
a. imobilizarea provizorie, administrarea de infectie
antialgice, transportul la spital c. la persoanele adulte
b. administrarea de antialgice, transportul la 63. O pata vinetie bine determinata pe
spital, imobilizare in aparat gipsat tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
c. administrarea de antialgice, reducerea traumatism este data de:
fracturii , imobilizare provizorie, transport la a. un hematom supraaponevrotic
spital b. echimoza
57. Contuzia se caracterizeaza prin: c. un hematom subaponevrotic
a. leziuni tisulare d. un serom
b. integritatea tegumentelor 64. Care din fracturile de mai jos nu se pot
c. hemoragie externa reduce corect pe cale ortopedica si prin
58.Plagile cu leziuni ale arterelor se extensie continua si este nevoie de
caracterizeaza prin: reducere chirurgicala:
a. hemoragie externa cu sange rosu cu a. fractura de rotula
caracter pulsatil b. fractura de humerus
b. hemoragie externa cu sange negricios c. fractura extremitatii distale a radiusului
care curge continuu d. fracturile de olecran
c. suprainfectie cu germeni patogeni
116
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72

omului sanatos
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75

omului sanatos
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
117
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
118
J
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
18 a,c S. Daschievici Chirurgie-2007 363
26 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
27 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
28 a,b,d C. Borundel- Manual de Medicina 916
interna pentru cadre medii
29 a,e L. Titirca- 20
30 c idem 22
31 a,b,c idem 29
32 c idem 18
34 a L. Titirca- 22
119
35 c L. Titirca- 367
38 d L. Titirca- 25
39 a,c idem 25
40 a,b,c idem 28
41 b,d idem 321
42 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
43 b idem 921
44 b L. Titirca- 25
45 a idem 25
46 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
47 b L. Titirca- 19
48 a,b,c,d idem 22
49 a,b,c,d idem 8
50 a,b idem 20
51 c S. Daschievici- Chirurgie 752
52 a S. Daschievici- Chirurgie 363
57 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
59 d S. Daschievici- Chirurgie 365
60 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
62 a, c S. Daschievici- Chirurgie 373
64 d S. Daschievici- Chirurgie 386
120
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
121
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E rubeola
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D Asociati notiunile din cele doua coloane
122
1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara

2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor
1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
(HIN)
5 B.C.G. E bacilul Calmette-Guerin
1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita

transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva a. E vaccin , profilaxie
Testul III
1. Tratamentul anginei streptococice consta b. micropapuloasa, catifelata la pipait

in administrarea de: c. veziculara
a. penicilina 4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
b. tetraciclina si cloramfenicol a. Grozovici – Pastia, cu elemente
c. doxicilina purpurice dispuse linear la nivelul plicei
2. Scarlatina este o boala infectioasa cotului si inghinal
produsa de: b. Koplik – puncte mici albe inconjurate
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A de o mica areola rosu-aprins, localizate pe
b. stafilococul auriu mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B molar
3. Eruptia in scarlatina este: c. Masca Filatov, semnul Pastia si
a. micropapuloasa, aspra la pipait ciclul lingual
123
5. Angina rosie + febra + eruptie 13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, sub numele de :
va sugereaza: a. oreion
a. varicela b. varsat
b. rujeola c. pojar
c. scarlatina 14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza: abdominale, scaune diareice, defineste :
a. 3-6 zile a. hepatita acuta virala
b. 8-11 zile b. toxiinfectia alimentare
c. 14-21 zile c. scarlatina
7. Evolutia eruptiei in rujeola: 15. Scaune numeroase,
a. da descuamatie furfuracee precoce, in mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
lambouri tardive febra, stare toxica, subliniaza sindromul
b. nu lasa urme clinic din :
c. da pigmentare cafenie si descuamatie a. tetanos
foarte fina b. dizenterie
8. Importanta rubeolei este data de : c. hepatita virala
a. efectul teratogen asupra sarcinii in 16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii a. aerogena
congenitale b. fecal-orala
b. complicatiile toxice, septice c. parenterala
postinfectioase 17. Rolul principal in transmiterea
c. evolutia asimptomatica dizenteriei il au :
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele a. contaminarea hainelor
caracteristici: b. mainile murdare
a. macule mici de culoare roz, fara c. mustele
tendinta la confluare 18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
b. micropapuloasa, pe fond congestiv mult prin generalizarea vaccinarii cu :
c. maculopapuloasa, cu tendinte la a. anatoxina tetanica
confluare b. verorab
10. Incubatia in rubeola dureaza : c. anatoxina difterica
a. 2-3 sapatamani 19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus »
b. 1-2 saptamani precedat uneori de tresariri musculare la
c. 1 saptamana nivelul plagii este semn patognomonic
11. Febra + catar respirator + adenopatie pentru:
sunt simptome care sugereaza : a. scarlatina
a. rujeola b. tetanos
b. rubeola c. dizenterie
c. scarlatina 20. “Rasul sardonic” apare in:
12. Eruptia este pruriginoasa in : a. scarlatina
a. scarlatina b. rujeola
b. rubeola c. tetanos
c. varicela 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
de debut prin:
124
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, 29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
ocular), enentem cardinal in rubeola este :
b. catar nazal, febra inalta, diaree a. poliadenopatia
c. febra+catar+semnul koplick b. uneori splenomegalie
22. Perioada eruptiva din rujeola se c.ciclul lingual
caracterizeaza prin: 30. Pneumonia pneumococica este
a. cresterea mare a febrei caracterizata prin urmatoarele simptome :
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine
se generalizeaza descendent in 3 zile precizat de bolnav
c. eruptie micropapuloasa cu fond b. frison, febra (pina la 49 de grade) junghi
congestiv, aspra la pipait toracic
23.Patognomonic pentru rujeola este: c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
a. semnul Barsieri discreta infectie rinofarigiana
b. semnul Koplick 31. Antibioticul de electie, in tratamentul
c. catar ocular, nazo-bronsic pneumoniei pneumococice este :
a. tetraciclina
24. Rujeola eruptiva :
b. penicilina G
a. este insotita de prurit
c. ampicilina
b. nu este insotita de prurit
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un
c. nu produce prurit
copil cu varicela poate intra in colectivitate:
25. Manifestarile de dependenta la un
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
pacient cu rujeola in perioada de incubatie
b. dupa ce a terminat tratamentul cu
sunt :
antibiotice
a. febra, frisoane, tahipnee
c. cand toate elementele de pe piele au
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
cruste
c. apatie, imobilitate
d. cand pielea este curata, intacta si au
26. Interventiile asistentei medicale la un
cazut toate crustele
pacient cu rujeola vizeaza :
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
sa fie prezente pentru producerea unei
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
infectii :
c. imobilizarea pacientului in perioada
a. calea de transmitere
eruptiva
b. gazda receptiva
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
c. temperatura adecvata
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
d. sursa de infectie
b. potential de deficit de lichide legat de
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
varsaturi, transpiratii
a. rubeola
c. hipotermie
b. zona zooster
28. Rubeola este o boala :
c. rujeola
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
d. parotidita epidemica
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
fugace si febra inconstanta
imbolnavirii de varicela, se va folosi :
b. cu izolare la domiciliu
a. ceaiul de musetel
c. cu contagiozitate majora ce impune
b. alcool iodat
internarea obligatorie in spital
c. alcool mentolat
125
d. pudra de talc cu mentol c. 60% dupa hepatita de tip E
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, 43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
cea mai potrivita interventie de ingrijire- Silimarina sunt medicamente cu efect :
nursing este : a. laxativ
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina b. hepatoprotector
putina, corect hidratati c. antialgic
b. efectuarea de exercitii pasive ale 44. Incubatia in hepatita B este de :
membrelor inferioare a. 2-6 saptamani
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a b. 1 ½ - 6 saptamani
spatelui c. 2-23 saptamani
37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie 45. Virusul hepatitei B este prezent :
alimentara o problema prioritara este a. in saliva, lichidul seminal si sange
formulata astfel : b. pe tegumente
a. deshidratare cu dereglari c. pe regiunile paroase
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, 46. Cunoasterea profilului imun al
diareei bolnavului se realizeaza prin determinarea :
b. durere la inghitit alimente solide a.hemoleucogramei
c. nerespectarea regimului alimentar impus b.ionogramei
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana c. imunoglobulinelor
se face : 47. Pentru scaderea amoniemiei, se
a. prin coloane de aer administreaza in perfuzie lenta,
b. prin picaturile lui Pflügge intravenoasa, solutii care contin :
c. prin mainile murdare duse la gura a. arginina, sorbitol
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor b. insulina
infectioase se vor obtine o serie de date : c. aminoacizi
a. epidemiologice 48. Starea confuzionala, delirul si
b. clinice halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
c. de laborator caracterizeaza :
40. Calea de transmitere in bolile a. coma de gr.I
infectioase poate fi : b. coma de gr.II
a. directa c. coma de gr. IV
b. mixta 49. Dupa diminuarea icterului, pentru
c. indirecta inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe flux biliar crescut se pot administra :
cale : a. sedative
a. fecal-orala b. coleretice
b.contact sexual c. antibiotice
c.parenterala 50. In perioada de ascensiune a icterului
42. Hepatita cronica survine in proportie este indicat in toate cazurile :
de : a. repausul
a. 30% dupa hepatita virala de tip A b. consumul de lipide de origine animala
b. 40-50% dupa hepatita de tip C c. consumul de sucuri carbogazoase
126
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
127
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
B
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
3 a idem 278
128
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d idem 280
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297
infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
38 a,b si c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a,c idem 245
41 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
129
42 b idem 173
43 b idem 175
44 b idem 169
45 a idem 169
46 c idem 173
47 a idem 175
48 b idem 172
49 b idem 174
50 a idem 174
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat
TESTUL I
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
130
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ
Testul III
MEDICINA INTERNA b) diabet insulinodependent şi diabet

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o insulinoindependent;
dereglare: c) diabet major şi diabet minor.
a) acută; 6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai
b) cronică; importantă este:
c) mixtă. a) obezitatea;
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului b) deshidratarea;
include factori: c) angiopatia diabetică.
a) ereditari; 7.Din punct de vedere clinic deosebim:
b) de mediu; a) diabet zaharat de tip juvenil (intre
c) numai a şi b; 0-20 ani);
d) hormonali. b) diabet zaharat de tip adult (de
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea maturitate);
triadă simptomatică: c) diabet zaharat numai de tip adult
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; (intre 22-30 ani).
b) polipnee, poliurie, tahicardie; 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
c) polifagie, polidipsie, poliurie. dinamica acţiunii lor insuline:
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) cu acţiune rapidă (scurtă);
a) afectarea metabolismului bazai; b) lente;
b) hiperglicemie şi glicozurie; c) intermediare;
c) creşterea lipidelor in sange. d) premixte.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: 9.Insulina cristalină are acţiune:
a) diabet esenţial şi neesenţial; a) intermediară;
131
b) lentă; a) izoniazida
c) rapidă. b) iodura de potasiu
10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune c) insulina
in 90-120 minute, au o durată a efectului de: 20.Tratamentul de electie in diabetul
a) 10 h; zaharat se face cu:
b) 24 h; a) tavegyl
c) 5 h. b) tolbutamid
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa c) trasylol
absorbtia glucidelor concentrate este 21.Tratamentul de electie in diabetul
insotita de senzatia de: zaharat se face cu:
a) satietate a) maninil
b) foame imperioasa b) manitol
c) sete c) marisang
12.Glicemia postprandiala poate atinge in 22.Tratamentul de electie in diabetul
mod obisnuit valori intre: zaharat se face cu:
a) 60-80 mg/dl a) meguan
b) 130-140 mg/dl b) metaspar
c) 210-230 mg/dl c) mecopar
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se 23.Tratamentul de electie in diabetul
caracterizeaza prin: zaharat se face cu:
a) crestere in greutate a) bixtonim
b) astenie b) bronhodilatin
c) prurit vulvar c) buformin
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se NURSING
caracterizeaza prin: 24. Glicoreglarea reprezintă echilibrul
a) arterita mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante.
b) anurie Factorii hiperglicemianţi sunt:
c) infectii cutanate rebele la tratament a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
15.Coma umeda ce apare la un diabet este glucagonul;
coma: b) insulina, ACTH, cortizonul;
a) acido-cetozica c) ACTH, cortizon.
b) hipoglicemica 25. Semnele de recunoaştere a comei
c) hiperosmolara hiperglicemice sunt:
16.Coma diabetic hiperosmolara se a) tremurături, piele uscată;
caracterizeaza prin: b) piele uscată, tremurături,
a) respiratie Cheyne-Stockes greţuri, vărsături;
b) halena uremica c) greţuri, vărsături, piele
c) glicozurie uscată, instalare lentă.
17.Coma diabetica hiperosmolara se 26.Pacientul cu diabet zaharat este o
caracterizeaza prin: persoană care necesită:
a) corpi cetonici a) întreruperea activităţii
b) hipoglicemie profesionale;
c) hiperglicemie b) desfăşurarea activităţii
18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza respectând indicaţiile de regim şi
prin: tratament;
a) inapetenta selectiva c) nu are restricţii privind efortul
b) transpiratii profuze fizic.
c) tahilalie 27.În diabetul zaharat insulinodependent
doza de insulină/24 h se stabileşte în
19.Tratamentul de electie in diabetul
funcţie de glicozuria exprimată în grame
zaharat se face cu:
132
astfel: d) caşcavalul, branza topită.
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi; 36.La un bolnav cu diabet zaharat
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi; următoarele alimente trebuiesc cantărite:
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi a)merele, caisele, portocalele;
28.Care tip de insulina se poate administra b) pastele făinoase, mămăliga;
prin injecţii subcutanate, intramusculare şi c) carnea, mezelurile.
intravenoase? 37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
a) insulina cristalină, actrapid; interzise:
b) insulina semilentă MC; a) bomboanele de orice fel;
c) insulina lentă MC. b) carnea de vită;
29.Pacientului căruia i s-a administrat c) jeleurile;
insulina cristalină i se recomandă: d) uleiurile vegetale.
a) să mănânce în.următoarele 38.La un bolnav cu diabet cantărirea
15-30 de minute; alimentelor se face:
b) să mănânce după una-două a) pentru painea prăjită, după
ore; prăjire;
c) nu are importanţă când va b) pentru fructe coapte, inainte de
mânca. coacere;
30.Alimentele permise cântărite în diabetul c) pentru legumele fierte, după
zaharat sunt următoarele cu excepţia: tratamentul termic.
a) fructele; 39.Glicozuria este cantitatea de zahăr
b) brânza; prezentă in:
c) zarzavaturile; a) urină;
d) făinoasele; b) LCR;
e) carnea; c) plasmă.
f) oul. 40.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
31.Comei hipoglicemice îi sunt a) glicozuria de 24 h;
caracteristice următoarele manifestări de b) glicozuria din 8 h;
dependenţă: c) glicozuria din urina spontană;
a) halenă acetonică; d) glicozuria din 48 h.
b) tremurături, transpiraţii; 41.Care din următoarele semne nu
c) semne de deshidratare. caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză
32.Forma de depozit a glucidelor in ficat - cea mai frecventă complicaţie a diabetului
este reprezentată de: zaharat?
a) pectine; a) polidipsie, polifagie, poliurie;
b) glicogen; b) greţuri, vărsături, dureri abdominale;
c) amidon. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii;
33.Glucidele au rol: d) hipertensiune, bradicardie.
a) structural; 42.Comei hiperglicemice ii sunt
b) energetic; caracteristice următoarele elemente cu
c) ambele răspunsuri sunt false. excepţia:
34.Necesarul glucidic la adulţi este de: a) hipotensiune arterială;
a) 1-1,5 g/kg corp/zi; b) semne de deshidratare;
b) 2-3 g/kg corp/zi; c) convulsii, mioclonii, tremurături;
c) 4-6 g/kg corp/zi. d) halenă acetonică.
35.La un bolnav de diabet zaharat 43.S.C., elev in varstă de 16 ani, este
următoarele alimente sunt permise fără internat cu comă hiperglicemică in spital.
restricţii: Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la
a) carnea, peştele; internare?
b) merele dulci, stafidele; a) inregistrarea observaţiilor făcute;
c) bomboanele cu alune; b) menţinerea căilor respiratorii libere;
133
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru c) mierea este un hidrat de carbon care
analize. ridică valoarea glicemiei din sange, şi
44.Care este motivul pentru care se instituie nu are voie să o folosească.
tratamentul cu insulina şi cu soluţii 46.Domnul S.I. a fost adus la camera de
hidratante pentru un pacient internat in gardă de către soţie, care a relatat că soţul
spital cu coma hiperglicemica? ei este suferind de diabet zaharat de mai
a) este predispus la infecţie şi are un mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi
nivel scăzut de glucoza in sange; dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
b) este inconştient şi prezintă acidoză; micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
c) are un nivel ridicat al glucozei in de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
sange şi prezintă deshidratare. transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o
45.La externare mama intreabă asistenta criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
medicală dacă copilul său diabetic poate greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va a) administrarea incorectă a
răspunde asistenta? sulfamidelor;
a) mierea conţine glucoza şi nu are b) reducerea ingestei de alimente;
valoare calorică foarte mare; c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
b) mierea este un zahăr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC –

Diabetul zaharat
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
134
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. a,c idem 53
17. c idem 53
18. b idem 53
19. c idem 53
20. b idem 53
21. a idem 53
22. a idem 53
23. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
Bucuresti, 2002
135
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 d idem 140
41 c idem 141
42 b idem 141
43 c idem 141
44 c idem 141
45 a,b,c idem 141
MODUL 41 – DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
TESTUL I
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea
de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
TESTUL II
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
136
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul
organizatiilor profesionale care devin instanta de
elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
Testul III
1. Etica este disciplina ce se ocupă de: religioase cu care se identifică cineva;

a) sistemul valorilor; c) ambele.
b) normele şi categoriile morale; 6. Dilema morala:
c) conţinutul, modul de intercorelare şi a) situatie in care exista doua cursuri
realizare în viaţă a acestora. de actiune
2. Etica nursingului reprezintă analiza b) judecati egal justificate in care
filosofică a: individual nu stie pe care sa o urmeze
a) fenomenelor morale întâlnite în sau sa o aleaga;
nursing; b) ambele.
b) limbajului moral; 7. Reflectia etica implica:
c) fundamentului etic al practicii a) cunoasterea valorilor etice de baza;
nursing. b) cunoasterea situatiei concrete;
3. Morala este o formă de reglementare: c) ambele.
a) a convieţuirii sociale; 8. Cand o femeie doreste sa i se provoace
b) a comportamentului uman; avort, nursa trebuie sa reflecteze la
c) ambele. urmatoarele valori etice:
4. Deontologia este definită ca: a) sa nu ucizi;
a) parte a eticii care studiază problema b) viata este inviolabila;
datoriei; c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-
b) doctrină despre bine şi rău; si conduce viata si dreptul asupra
c) reprezentând normele şi preceptele propriului corp.
morale. 9. Care din urmatoarele principii etice se
5. Valoarea morală este: defineste ca obligatia de a spune adevarul
a) o credinţă; si de a nu-i minti si insela pe altii:
b) un obicei care apare frecvent din a) fidelitatea
medii culturale sau etnice, tradiţii de b) veracitatea
familie, filosofii politice, educative şi
137
c) dreptatea c) atitudinile dobandite pe parcursul
10. Binefacerea este principiul etic care se formarii sale ca profesionist.
traduce prin: 18. Codul ICN afirma ca nursele sunt
a) obligatia de a face bine; obligate sa:
b) obligatia de a evita prejudiciile; a) promoveze sanatatea;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa b) impiedice imbolnavirile;
obtina ceea ce le este benefic si a c) restabileasca sanatatea si sa
reduce riscurile daunatoare fizic si aline suferinta.
psihic. 19. In ingrijirea paliativa asistenta va
11. Factorii interni care ingradesc respecta drepturile pacientului:
autonomia pacientului sunt urmatorii cu a) de a nu fi vatamat;
exceptia: b) informare deplina;
a) abilitatea mentala; c) intimitate, anonimat,
b) nivelul de cunostinte; confidentialitate.
c) resursele de ingrijire. 20. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor
12. Codul de Etica pentru asistentii medicali fata de familie – se defineste ca fiind:
cuprinde urmatoarele capitole: a) parasirea, alungarea sau lasarea
a) asistenta medicala si persoana fara ajutor a uneia sau mai multor
ingrijita; persoane din familie fata de care
b) asistenta medicala si profesia; persoana care paraseste are obligatia
c) asistenta medicala si societatea. de intretinere;
13. Codul de etica arata: b) neindeplinirea cu buna stiinta a
a) acceptarea responsabilitatii obligatiilor de intretinere prevazute de
profesionale; lege;
b) increderea pe care o investeste c) supunerea la rele tratamente care
societatea in aceasta profesie; pot duce chiar la crime.
c) ambele. 21. Suicidul reprezintă:
14. Problemele intalnite in practica a) un act conştient pe care individul l-
nursingului sunt: a săvârşit pentru a se vătăma şi
a) de ordin legal; care s-a soldat cu moartea;
b) de ordin moral; b) un act intenţionat autodistructiv
c) ambele. care duce la moarte;
15. Pentru realizarea unei relatii functionale c) o autovătămare care se sfârşeşte
de colaborare cu familia si cu apartinatorii fatal prin moarte.
este obligatoriu ca informatiile oferite 22. În decursul vieţii fiecare persoană
pacientului sa fie: suferă pierderi:
a) exacte; a) necesare;
b) adecvate situatiei; b) importante;
c) in limitele de competenta ale c) ambele.
asistentei medicale. 23. Fazele procesului suferinţei descrise de
16. Informatiile de natura confidentiala pot fi Parkes în pierderile importante sunt
dezvaluite in anumite situatii: urmatoarele cu exceptia:
a) cu acordul pacientului; a) durerea acută;
b) in instantele de judecata; b) şocul;
c) cand sunt de interes public. c) construirea de noi
17. Conform Codului de Etica, asistenta presupuneri;
medicala are abilitatea de a aplica in d) descurajare, singurătate;
practica: e) indiferenta
a) cunostintele; 24. Primul cod deontologic pentru medici a
b) deprinderile; fost:
a) jurământul lui Hipocrate;
138
b) jurământul lui Florance mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
Nightingale; influentat in mai mare masura de:
c) codul lui Hamurabi. a) mesajul verbal
25. Sunt recunoscute de lege următoarele b) mesajul nonverbal
drepturi ale pacienţilor: c) ambele
a) dreptul la 28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
autodeterminare/consimţământ; a) avort spontan;
b) dreptul la îngrijiri individualizate; b) avort terapeutic;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate. c) avort la cerere;
26. Principiile eticii sunt urmatoarele: d) avort empiric.
a) principiul egalitatii in fata normelor; 29. Clonarea poate fi:
b) principiul claritatii si clarificarii; a) reproductiva;
c) ambele. b) terapeutica;
27. Cand intr-o comunicare exista c) ambele.
neconcordanta intre mesajul verbal si
139
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. a,b,c idem 26
3. c idem 26
4. a,b,c idem 26
5. c idem 26
6. c idem 27
7. c idem 27
8. a,b,c idem 27
9. b idem 27
10. a,b,c idem 27
11. c idem 27
12. a,b idem 27
13. c idem 28
14. c idem 28
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 29
18. a,b,c idem 28
19. a,b,c idem 28
20. a,b,c idem 28
21. a,b,c idem 29
22. c idem 29
23. e idem 29
24. a idem 29
25. a,b,c idem 29
26. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
27. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
28. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
29. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
MODULUL 45 - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE
TESTUL I
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1 Amenoree A menstruatie dureroasa
2 Menoragie B intervale lungi intre menstre
3 Oligomenore C absenta menstruatiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
1 Colposcopia A autoexaminarea sanului ramas pentru

depistarea unei eventuale
tumori;
2 Histerectomie B examenul endoscopic al colului uterin
3 Mastectomie C masurarea cavitatii uterine;
4 Histerosalpingografie D schimbarea tamponului perineal de 2
ori pe zi;
5 Histerometria E examenul radiologic al corpului,
istmului si trompelor uterine
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis

2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonoocica E secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) a)inspectia, palparea;

detecteaza: b) inspectia, percutia,palparea;
a) leziuni posibil precanceroase ale c)palparea.
colului uterin; 4.Durerea in afectiunile ginecologice are
b) sarcina extrauterina; caracteristicile urmatoare:
c) evidentiaza permeabilitatea a) este localizata in hipogastru, nu
trompelor uterine. iradiaza;
2.Histerosalpingografia reprezinta: b) este localizata in hipogastru si
a) examen endoscopic al cavitatii fosele iliace, iradiaza catre vulva,
uterine; vagin;
b) examen radiologic al corpului si c) este generalizata in tot abdomenul.
istmului uterin; 5.Care sunt semnele de alarma pentru
c) examen cu ultrasunete pentru cancerul de san?
evidentierea unor tumori. a) retractia pielii sau a mamelonului;
3.Examenul clinic general are importanta b) prezenta unei secretii mamelonare
pentru stabilirea diagnosticului bolilor unilaterale;
ginecologice si foloseste: c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta: a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
a) scurgere vaginala albicioasa, vaginale;
galbuie, in cantitate redusa; b) cauterizare;
b) scurgere usor rosiatica premestrual; c) ambele.
c) pierdere abundenta de sange 15. Combaterea meteorismului abdominal
menstrual. in perioada postoperatorie se realizeaza
7.Tulburarile de flux menstrual sunt: astfel:
a) dismenoreea; a) alimentatie bogata in celuloza;
b) hipermenoreea; b) mobilizare precoce;
c) hipomenoreea. c) introducerea tubului de gaze.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate 16. Alimentatia postoperatorie dupa
prezenta ca probleme: interventii chirurgicale ginecologice va fi in
a) leucoree, febra,tulburari urinare; primele zile:
b) dureri in hipogastru; a) bogata in celuloza in interventii pe
c) ambele. perineu si vagin;
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale, b) mai abundenta si variata dupa
ginecopata este pregatita astfel: reluarea tranzitului intestinal;
a) se face spalatura vaginala cu doua c) fara restrictii in toate situatiile;
ore inainte; d) cu multe lichide in interventiile pe
b) cu doua zile inainte se intrerupe perineu si vagin.
tratamentul local; 17. Supravegherea eliminarilor in perioada
c) nu se face pregatire. postoperatorie dupa histerectomie consta
10. Repausul la pat este obligatoriu in: in :
a) chistul ovarian; a) verificarea permeabilitatii sondei
b) inflamatiile acute genitale,sangerari; urinare permanente;
c) prolaps genital gradul I. b) asigurarea unui aport suficient de
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru lichide;
examene de laborator: c) masurarea TA, pulsului.
a) hormonal, bacteriologic; 18. Dupa interventiile chirurgicale
b) parazitologic; ginecologice pot aparea probleme ale
c) hematologic. pacientei:
12. Asistenta educa pacienta pentru a) pierderea imaginii de sine;
prevenirea bolilor transmise pe cale b) tulburari de gandire;
sexuala: c) alterarea dinamicii familiale.
a) sa respecte controalele medicale 19. Prin autoexaminarea sanului se pot
periodice; depista:
b) sa evite contactele sexuale cu a) tumori in stadiile incipiente;
parteneri multiplii; b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) sa pastreze masurile igienice. c) modificari ale conturului sanului.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare 20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt: numeste:
a) disurie, polakiurie; a) dismenoree;
b) poliurie; b)amenoree;
c) anurie. c)menarha.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice
se aplica prin:
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN
GINECOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B
1 B Ghid de nursing 307-317
2 D Manual de ingrijiri 147-148
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 C ″ ″
C
1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″ ″
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
TESTUL II
1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie
1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie
Testul III
1. În timpul sarcinii apar modificări 5. La nivelul glandei mamare în timpul
morfofuncţionale ,pe care asistenta sarcinii se produc:
medicală trebuie să le cunoască: a. creşteri de volum ale sânilor
a. modificări generale ale cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi
organismului; modificări pigmentare;
b. modificări locale la nivelul b. apare secreţia lactată;
aparatului genital feminin; c. apare secreţia de colostru.
c. ambele. 6. Pentru stabilirea diagnosticului de
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcină prin testul imunologic se
sarcinii astfel: recoltează :
a. creşte; a. urina femeii gravide;
b. scade; b. 5ml sânge venos;
c. se menţine constant. c. sânge capilar.
3. Aparatul cardiovascular suferă cele 7. Semnul obiectiv cel mai important
mai multe modificări în timpul sarcinii: pentru stabilirea vârstei sarcinii este:
a. creşte ritmul cardiac; a. data ultimei menstruaţii;
b. scade volumul sangui; b. înălţimea fundului uterin;
c. creşte presiunea venoasă în c. primele mişcări fetale.
membrele inferioare, creşte 8. Problemele gravidei legate de sarcină
coagulabilitatea sângelui , predispunând pot fi:
la tromboză. a. alterarea confortului,
4. La nivelul aparatului excretor apar manifestată prin greţuri ,vărsături;
următoarele modificări în sarcină: b. alterarea eliminărilor urinare,
a. oligurie; manifestată prin polakiurie;
b. polakiurie, oligurie; c. deficit de cunoştinţe privind
c. poliurie, polakiurie. autoîngrijirea.
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este b. tahicardie,hipotensiune
situat astfel: arterială;
a. ca organ pelvin; c. uter dur , contractat.
b. la nivelul ombilicului; 15. Mobilizarea lehuzei cu naştere
c. la jumătatea distanţei eutocică , fără intervenţii obstetricale se
ombilic- simfiza pubiană. face astfel:
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând a. precoce, în primele 6-12 ore;
în considerare următoarele criterii: b. la 2 zile după naştere;
a. data ultimei menstruaţii, c. nu prezintă importanţă timpul
înălţimea fundului uterin, data primelor când se mobilizează.
mişcări fetale, data raportului sexual 16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
fecundant; următoarele recomandări:
b. data ultimei menstruaţii şi a. să consume lichide în primele
aplrimelor mişcări fetale; 24 ore;
c. data ultimei menstruaţii şi b. să evite alimentele flatulente;
înălţimea fundului uterin. c. nu sunt restricţii alimentare.
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de 17. Gravidei cu disgravidie precoce ,
asepsie se urmăreşte : asistenta medicală îi acordă următoarele
a. mediu ambiant dezinfectat, îngrijiri:
materiale şi instrumente sterile; a. supraveghează pierderile de
b. mediu ambiant dezinfectat, sânge din punct de vedere cantitativ şi
dezinfecţia persoanei care asistă caliatativ;
naşterea; b. observă aspectul
c. mediu ambiant dezinfectat, tegumentelor , măsoară TA, greutatea
materiale şi instrumente sterile, corporală;
dezinfecţia persoanei care asistă c. asigură repausul total la pat.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul
naşterea, dezinfecţia parturientei.
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , gravidei cu disgravidie tardivă se
asistenta medicală aplică următoarele recomandă :
a. regim hiposodat;
intervenţii autonome:
b. asigurarea unui regim
a. măsoară TA,puls, greutate
desodat cu reducerea lichidelor;
corporală , înălţimea fundului uterin;
c. internarea gravidei în spital
b. administrează tratamentul cu
pentru supraveghere.
preparate de Fe şi Ca ;
19. Manifestările de dependenţă : edeme,
c. educă gravida cu privire la
HTA, albuminurie se întâlnesc în :
autoîngrijire.
a. disgravidie precoce;
13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
b. disgravidie tardivă;
asistentei medicale constau în : c. iminenţă de avort.
a. asigurarea igienei gravidei; 20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu
b. golirea vezicii urinare, clismă
operaţie cezariană de două zile. Se
evacuatoare;
constată că involuţia uterină este de 1,5
c. urmărirea ritmicităţii
cm. Cum apreciaţi aceasta:
contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
a. normală;
14. În primele două ore după naştere,
b. subinvoluţie;
lehuza poate prezenta ca manifestări c. rapidă.
normale: 21. În primul trimestru de sarcină gravida
a. oboseală, tendinţă la somn, poate prezenta ca manifestări:
bradicardie; a. sialoree;
b. scădere în greutate; a. verificarea diagnosticului de
c. greţuri ,vărsături. sarcină;
22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în b. stabilirea bilanţului de
trimestrul ise pune pe baza: sănătate al femeii;
a. mişcărilor active fetale; c. pregătirea femeii în vederea
b. examenului ecografic; asistării naşterii.
c. BCF-urilor. 31. Pentru depistarea activităţii cardiace
23. Următoarele manifestări ale gravidei
fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin
ne pot face să suspectăm începerea
în vasele ombilicale se foloseşte ca
travaliului:
investigaţie:
a. durerile epigastrice; a. ecografia;
b. pierderea dopului gelatinos;
b. auscultaţia Dopller;
c. apariţia contracţiilor uterine c. amnioscopia.
dureroase. 32. Fenomenele specifice perioadei de
24. Perioadele naşterii sunt :
lehuzie sunt:
a. dilataţia , angajarea craniului, a. lohiile, secreţia lactată;
delivrenţa , lăuzia; b. involuţia uterină;
b. dilataţia , expulzia fătului, c. vărsăturile.
delivrenţa,consolidarea hemostazei; 33. În trimestrul III , gravida cu sarcină
c. angajarea craniului, normală poate prezenta următoarele
coborârea craniului în excavaţie,degajarea manifestări determinate de adaptarea
la strâmtoarea inferioară. organismului la sarcină:
25. Circumferinţa abdominală la o gravidă a. dispnee;
la termen are aproximativ: b. constipaţie;
a. 75 cm; c. insomnie .
b. 95cm; 34. Intervenţiile specifice asistentei
c. 125cm medicale acordate gravidei cu disgravidie
26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în
precoce sunt urmatoarele, cu excepţia:
trimestrul II se pune pe : a. observarea atentă a
a. mişcări active fetale; tegumentelor şi mucoaselor;
b. bătăile cardiace fetale;
b. menţinerea unei stări
c. ecografie.
27. Data naşterii se poate calcula : nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;
a. DUM + 10 zile + 9 luni; c. reducerea sării din
b. DUM – 10zile + 9 luni; alimentaţie.
c. DUM + 280 zile. (DUM – 35. În travaliu gravida poate prezenta
data ultimei menstruaţii) următoarele semne:
28. Consultaţiile periodice prenatale a. contracţii uterine dureroase,
pentru o gravidă fără risc obstetrical se ritmice, cu frecvenţă şi intensitate
efectuează în primele 6 luni de sarcină: crescândă;
a. bilunar; b. ruperea membranelor;
b. săptămânal; c. contracţii uterine dureroase,
c. lunar. rare.
29. Prin hidramnios se înţelege o cantitate 36. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
de lichid amniotic: cuprinde următoarele laturi:
a. mică( sub 500 ml) ; a. îngrijirea sânilor;
b. normală; b. îngrijirea igienică şi urmărirea
c. mare( peste 2000 ml). evoluţiei aparatului genital;
30. Prima consultaţie prenatală urmăreşte: c. îngrijiri acordate operaţiei pe
abdomen.
37. Furia laptelui se manifestă prin : a. punerea sânului respectiv în
a. semne locale; repaus;
b. semne generale; b. aşezarea la sân a nou-
c. ambele. născutului cât mai des;
38. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri c. golirea sânului prin muls cu
mamelonare) se recomandă: un dispozitiv special.
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
TESTUL III- GRILĂ
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
22 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
23 b,c idem 132
24 b idem 132
25 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
26 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
27 a,c idem 131
28 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
30 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
31 b idem 203
32 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
33 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
34 c idem 212
35 a,b idem 213
36 a,b,c idem 224
37 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scădere fiziologică în D substanţă grasă pe tegumente
greutate
5 profilaxia oftalmiei E după eliminarea meconiului
gonococice
Testul III
1. Perioada de nou-născut este c) aşezat în decubit lateral.

cuprinsă între : 7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:
a) 0-1 an; a) starea febrilă a sugarului;
b) 0-5 zile; b) curba ponderală descrescătoare;
c) 0-28 zile; c) hipogalactia reală a mamei.
d) 0-3 luni. 8. Prima baie a nou-nascutului se face:
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc: a) imediat după naştere;
a) reflexele arhaice; b) la 2-3 zile după căderea bontului
b) frecvenţa cardiacă; ombilical;
c) mişcările respiratorii; c) la 30 zile de la naştere.
d) culoarea tegumentelor; 9. Alimentaţia artificială constă în :
e) greutatea la naştere; a) alimentarea sugarului în primele
f) tonicitatea musculară. 3-4 luni cu un alt lapte decât cel
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului de femeie;
este corect să fie instituită: b) alimentarea sugarului cu lapte
a) după 24 ore; de mamă şi un alt preparat din
b) în primele 4 ore;
lapte;
c) în primele 6-12 ore. c) alimentarea sugarului cu sucuri
4. În asfixia albastră a nou-născutului
de fructe.
se acordă următoarele îngrijiri , cu
10. Dezavantajele alimentaţiei artificiale
excepţia:
sunt :
a) Se efectuează respiraţie a) intoleranţa la lapte;
artificială; b) supraalimentaţia;
b) Se dezobstruează căile c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
respiratorii superioare; digestive.
c) S e aşează nou-născutul în 11. Recoltarea scaunului pentru
poziţie declivă; coprocultură la copil se efectuează
d) Se efectuează intubaţie
astfel:
artificială. a) din scaunul eliminat pe scutec
e) Se administrează oxigen. sau în oliţă;
5. Principalul icter al nou-născutului
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
este:
introdusă prin anus şi rect;
a) icterul hemolitic; c) se administrează purgativ salin
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic. şi se recoltează scaunul într-un
6. Imediat după supt, sugarul trebuie: recipient curat şi uscat.
a) aşezat în decubit ventral; 12. Indicaţiile probei suptului sunt:
b) ţinut în poziţie verticală cu capul a) diareea sugarului;
sprijinit şi tapotat uşor pe spate b) plânsul, agitaţia la puţin timp
pentru favorizarea eructaţiei; după supt;
c) curba ponderală staţionară sau d) prin gavaj.
în scădere; 20. Carenţa de vitamina D la sugar şi
13. Meconiul este: copilul mic se numeşte:
a) o malformaţie congenitală; a) scorbut;
b) scaunul nou-născutului în b) rahitism;
primele 2-3 zile; c) pelagră.
c) scaun cu mucozităţi şi celule 21. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3
descuamate de culoare verde. ani se face:
14. Primo-profilaxia TBCse face în a) în rect, cu termometru individual
maternitate cu vaccin: lubrifiat;
a) BCG; b) în plica axilară;
b) DTP; c) în cavitatea bucală , cu
c) PPD. termometru special.
15. Prima vaccinare BCG se face în 22. Un copil cu deshidratare acută
maternitate: prezintă:
a) la toţi nou-născuţii , fără a) tegumente şi mucoase umede;
excepţie; b) persistenţa pliului cutanat;
b) după aprecierile medicului; c) deprimarea fontanelei;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu d) cianoza peri-oro-nazală.
greutate peste 2500 g în primele 23. Î n boala diareică acută sugarul
4-8 zile. prezintă:
16. La un sugar de 7 luni în convulsii , a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide şi/sau mucoase;
cu temperatura de 40 grade C, se
c) colici abdominale;
acordă următoarele îngrijiri: d) edeme.
a) hidratare pe cale orală; 24. Temperatura copilului măsurată în
b) administrare de Diazepam 0,10
rect este:
– ½ fiolă; a) egală cu cea măsurată în axilă;
c) anunţarea medicului; b) mai mică decât cea măsurată în
d) administrare de supozitor
axilă;
antitermic; c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
e) administrare de Fenobarbital o 25. Eritemul feiser al sugarului se
tabletă per os. previne prin:
17. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi a) aplicarea de unguente
cu biberonul prematurii: protectoare;
a) de orice grad; b) toaleta locală de apă şi săpun;
b) de gradul I; c) toaleta parţială după fiecare
c) de gradul I şi II.
scaun, aplicare de unguent
18. Reflexul de supt şi de deglutiţie
protector în regiunea fesieră şi
lipseşte:
a) în prima zi după naştere; schimbarea ritmică a lenjeriei de
b) la nou-născuţii agitaţi ; corp.
c) la prematurii cu greutate sub 26. Prima vaccinare antihepatitică se
1500 g. efectuează :
19. Prematurii de gradul III şi IV sunt a) la vârsta de 6 luni;
alimentaţi : b) la nou- născut în maternitate;
a) cu biberonul; c) ambele răspunsuri sunt corecte.
b) la sân; 27. Diversificarea alimentaţiei sugarului
c) cu linguriţa; presupune:
a) introducerea de noi alimente ,în a) anemie posthemoragică;
afară de lapte , la vâsta de 3-4 b) anemie feriprivă prin carenţă de
luni; fier exogenă;
b) alimentarea sugarului cu diferite c) anemie hemolitică.
regimuri alimentare; 34. Locul de elecţie al injecţiei
c) introducerea în alimentaţie a intramusculare la sugar este:
sucurilor de fructe. a) musculatura fesieră;
28. Regimul de viaţă al femeii care b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid.
alăptează constă în:
35. Prin vernix caseosa înţelegem:
a) regim alimentar echilibrat, bogat
a) prezenţa unor peri fini;
în lichide şi vitamine; b) prezenţa unor puncte albicioase
b) somn corespunzător din punct c) strat grăsos.
de vedere cantitativ şi calitativ; 36. Icterul fiziologic se caracterizează
c) plimbări zilnice în aer liber; prin :
d) nu prezintă importanţă pentru a) urini hipercrome;
sugar. b) tegument galben deschis;
29. Principiile diversificării alimentaţiei la c) scaune decolorate.
copil sunt următoarele : 37. Supa de legume poate fi primită de
a) selectivitatea ; sugar când e sănătos , de la :
b) tatonarea toleranţei digestive a a) 2 luni;
sugarului; b) 4 luni;
c) progresivitatea ; c) 6 luni.
d) introducerea a două alimente noi 38. În icterul fiziologic :
o dată; a) se administrează obligatoriu
e) primul aliment este obligatoriu hepatoprotectoare;
făinosul în late. b) se administrează obligatoriu
30. La nou- născut şi sugarul în primele gamaglobulină;
luni de viaţă pulsul se poate măsura: c) nu necesită tratament special.
a) la artera pedioasă; 39. Criza genitală a nou-născutului
b) la artera radială; necesită :
c) la nivelul fontanelei anterioare. a) administrare de hormoni;
31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi b) curăţarea secreţiilor;
următoarele: c) oprirea alimentaţiei la sân.
a) infecţii acute digestive, 40. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
respiratorii; a) 6 luni;
b) supraalimentaţia; b) 12 luni;
c) alimentaţia cu lapte praf; c) 18luni.
d) administrarea unor antibiotice pe 41. O contraindicaţie a supei de morcov
cale orală. este:
32. Cauzele vărsăturilor pot fi a) diareea cu scaune apoase;
următoarele , cu excepţia: b) vărsăturile repetate;
a) boli ale tubului digestiv; c) stomatita micotică.
b) stenoza hipertrofică de pilor; 42. Curăţirea unui biberon folosit se
c) administrarea medicamentelor începe cu:
pe cale parenterală; a) spălarea cu detergent;
d) ingerarea unor medicamente. b) clătirea cu apă rece;
33. Cea mai frecventă formă de anemie c) fierberea.
înâlnită la sugar este:
43. Pansamentul bontului ombilical îl b) tetraciclină;
efectuăm: c) penicilină.
a) la 2 zile; 48. Poziţia care trebuie asigurată
b) ori de câte ori este nevoie; copilului în convulsii este;
c) după cicatrizarea plăgii. a) şezăndă;
44. Copilul prezintă enurezis când nu-si b) decubit dorsal;
controlează sfincterul vezical: c) decubit lateral.
a) înainte de 18 luni; 49. Îngrijirile plăgii ombilicale care
b) după 2 ani; prezintă granulom se realizează
c) după 4 ani. prin:
45. La ce vârstă este mai frecvent a) badijonări cu tinctură de iod;
debutul rahitismului carenţial? b) toaleta plăgii ombilicale cu apă
a) la 9-12 luni; oxigenată;
b) la 3-6 luni; c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag
c) la 2-3 ani. 5%;
46. Profilaxia cu vitamina D a d) se introduce pulbere cu
rahitismului carenţial comun se sulfamidă în plagă.
începe : 50. În caz de gangrenă umedă a plăgii
a) la vârsta de 2 luni ; ombilicale se indică:
b) în primele zile după naştere; a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
c) la vârsta de 1 an. oxigenată;
47. Tratamentul etiologic al unei
b) atingerea bontului cu o
rinofaringite streptococice se face
compresă înmuiată în tinctură de
cu;
iod;
a) paracetamol, ampicilină; c) se aplică pulbere de sulfamidă.
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
11 b Proceduri de nursing 208
16 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
19 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
31 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
Liliana Rogozea , 1997
36 b idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72
Liliana Rogozea , 1997
39 b idem 144
40 a idem 144
41 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80
42 b idem 80
43 b idem 107
44 c idem 107
45 b idem 146
46 b idem 147
47 c idem 163
48 c idem 219
50 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988
MODULUL 48- NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE
TESTUL I
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
TESTUL II

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezintă: b)eliminări necontrolate de urină;
a)examen radiologic al spaţiilor c)euforie;
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
contrast aerul; 10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
b) examen radiologic al spaţiilor pot fi:
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
contrast iodul; b)alimentaţia bogată în glucide;
c)examen radiologic ce realizează imagini c)nerespectarea tratamentului.
ale circulaţiei cerebrale. 11.Intervenţiile asistentei în faza
2.Pentru efectuarea tonicoclonică a crizei epileptice sunt
pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti următoarele ,in afară de:
urmatoarele materiale: a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
a)electroencefalograful; între dinţi;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii b)se lărgesc hainele prin descheierea
dezinfectante; nasturilor;
c)nu sunt necesare materiale. c)se aşează apăratori laterale la paturi
3.EEG reprezintă: pentru a prevenii accidentele.
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de 12.Problemele pacientului în timpul crizei
creier; epileptice pot fi :
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de a)oprirea respiraţiei;
muşchi; b)riscul de traumatizare;
c)examen radiologic al conţinutului cranian. c)depresia.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul 13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
necesită următoarele pregătiri: a)stare comatoasă profundă;
a)trei zile regim alimentar hiposodat; b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
b)spălarea părului; c)pareze,paralizii.
c)intreruperea medicaţiei sedative sau 14.În traumatismele craniocerebrale în care
excitante. se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
5.Următoarele manifestări de dependenţă craniană,se va proceda astfel:
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii: a)aplicarea unui pansament compresiv;
a)tremurăturile,convulsiile; b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
b)ataxia statică şi locomotorie; ei;
c)monoplegia. c)nu se efectueaza tamponare.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt: 15.În acordarea primului ajutor unui pacient
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; cu traumatism cranian se fac următoarele
b)paresteziile; manevre,în afară de:
c)ambele. a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul mersul;
prezintă ca problemă de dependenţă: b)observarea stării de conştienţă;
a) anosmie,hiposmie; c)examinarea plăgilor craniene;
b)lipsa vederii; d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
c)midriază. 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele ca manifestări de dependenţă specifice:
caracteristici: a)hipotensiune arterială;
a)au totdeauna conţinut alimentar; b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de comatoasă;
greţuri; c)hipotermie;
c)sunt precedate de greţuri. d)hemiplegie.
9.Problemele pacientului cu maladie 17.Recuperarea deficitului motor în cazul
Parkinson sunt: AVC se începe astfel:
a)diminuarea mobilităţii; a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive; c)introducerea pipei Gueddel;
c)la 1-2 luni de la debut. d)măsurarea TA,pulsului;
18.Pregătirea locală în vederea intervenţiilor e)instalarea unei perfuzii.
chirurgicale craniene constă în: 26.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui
a)spălarea părului ; pacient comatos i se va da poziţia :
b)raderea părului pe toata suprafaţa a)decubit lateral cu membrele inferioare
craniana; flectate pe abdomen;
c)raderea părului numai în zona în care se b)şezậnd,susţinut de două persoane;
va face operatia. c)decubit lateral cu bărbia în piept şi
19.Poziţia în pat a pacientului comatos membrele inferioare flectate pe abdomen.
neintubat în perioada postoperatorie este : 27.Starea de comă se defineşte astfel:
a)decubit dorsal; a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; b)pierderea parţială sau totală a conştienţei
c)Trendelenburg. cu alterarea funcţiilor vitale;
20.În stabilirea căii de alimentare a c)pierderea parţială sau totală a
pacientului operat pe craniu se va ţine conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
seamă în primul rậnd de: conservarea celor mai importante funcţii
a)preferinţele pacientului; vegetative.
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; 28.Leziunile nervului II cranian(optic) se
c)starea de conştienţă a pacientului. manifestă prin:
21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va a)ambliopie,amauroză;
aplica pacientului următoarele intervenţii b)îngustarea cậmpului vizual;
autonome: c)ambele.
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita 29.Pacientul care prezintă paralizia nervului
mişcările în pat; facial are ca manifestări de dependenţă:
b)limitează consumul de lichide; a)asimetrie facială;
c)instalează perfuzie cu soluţie de b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
Manitol,Glucoză. c)afazie.
22.Problemele pacientului în fazele tardive 30.Obiectivele imediate ale îngrijirii
ale sclerozei in plăci sunt: pacientului cu HTIC constau în :
a)pierderea controlului sfincterelor; a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
b)hipertermie; limite fiziologice;
c)alterarea tranzitului intestinal. b)prevenirea complicaţiilor;
23.Pentru stabilirea gradului de comă se c)reducerea presiunii HTIC.
utilizează scala Glasgow,care constă în: 31.Convulsia reprezintă:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi a)pierderea conştienţei;
stimuli; b)mişcări neaşteptate ale membrelor
b)examinarea controlului eliminărilor; inferioare;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la c)contracţii musculare urmate de relaxare.
un stimul. 32.Pareza reprezintă:
24.Îngrijirea mucoaselor oculare la un a)contractură musculară;
pacient comatos constă în: b)diminuarea forţei musculare;
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; c)rigiditate vasculară.
b)acoperirea ochiului cu o compresă 33.Hemiplegia reprezintă:
îmbibata în ser fiziologic; a)absenţa forţei musculare;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”. b)paralizie generalizată;
25.Aşezaţi in ordine primele îngrijiri ce se c)paralizia unei jumătăţi de corp.
acordă pacientului comatos: 34.Paraplegia reprezintă:
a)recoltarea produselor pentru examene de a)paralizia unui singur membru;
laborator; b)paralizia părţii inferioare a corpului;
b)curăţarea cavităţii bucale; c)paralizia celor patru membre.
35.Lezarea nervului acustico-vestibular 46.Asistenta medicală menţine mandrenul
produce: acului spinal în timpul puncţiei lombare:
a)lipsa posibilităţii de a fluiera; a)steril;
b)tulburări de echilibru; b)nesteril;
c)paralizie masticatorie. c)îl depune în sacul colector.
36.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: 47.După efectuarea puncţiei occipitale:
a)febră; a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)antecedente heredocolaterale; b)pacientul se poate mobiliza după circa 15
c)traumatisme craniene. minute;
37.Tremurătura degetelor mậinii la un c)se asigură pacientului repaus fizic 60
parkinsonian seamănă cu: minute.
a)mişcarea de pendulare; 48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic
b)mişcarea de numărare a banilor; următoarele profesiuni,cu excepţia:
c)mişcarea de întors ceasul. a)conducător auto;
38.Tremurătura picioarelor la un b)macaragiu;
parkinsonian imită: c)conducător metrou;
a)mişcarea de pedalare; e)economist.
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale; 49.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip
c)mişcarea de balansare. afazic se poate efectua prin:
39.Narcolepsia reprezintă: a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
a)nevoia bruscă de somn; b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
b)somn superficial cu treziri dese; c)începerea precoce a intervenţiilor de
c)somn cu durată peste limitele normale. reeducare;
40.Pacientul cu parkinson prezintă: d)efectuarea unor exerciţii pentru
a)tremurătură; denumirea diferitelor obiecte.
b)rigiditate; 50.Capacitatea de autoservire generală
c)mers încet cu paşi mici. constă în:
41.Accesul epileptic major are ca a)igienă personală;
manifestări: b)activităţi manuale diverse;
a)relaxare sfincteriană; c)îmbrăcat-dezbrăcat.
b)incontinenţă de fecale; 51.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
c)muşcarea limbii. evitate prin:
42.În timpul crizei grand-mall pacientul a)menţinerea corectă a membrelor
prezintă : paralizate;
a)pierderea conştienţei; b)menţinerea poziţiilor de flexie a
b)risc de accidente; genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)alterarea percepţiei senzitive şi c)evitarea mişcării.
senzoriale. 52.Pacientul cu deficit motor parţial se
43.În AVC semnele de debut sunt: imbracă:
a)vertij; a)începậnd cu membrul sănătos;
b)cefalee occipitală; b)începậnd cu membrul plegic;
c)valori tensionale crescute. c)nu contează.
44.La pacienţii cu AVC nu efectuăm: 53.Care din următoarele arată ordinea
a)trecerea rapidă în ortostatism; corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului; a)tonic,clonic,automatism,comă;
c)transport pe distanţe mari. b)aură,clonic,tonic,somn;
45.Pentru examinarea radiologica a cutiei c)clonic,tonic,somn,automatism;
craniene a pacientului: d)aură,tonic,clonic,somn.
a)părul lung îl vom lega pe creştet; 54.Pentru a restabili mobilizarea unui
b)îndepărtăm obiectele radioopace; pacient cật mai repede posibil după un AVC
c)dezbrăcăm regiunea de examinat. (pareză)cea mai importantă acţiune este :
a)poziţionarea corectă a membrului a)a jumătăţii drepte a corpului;
respectiv; b)a membrelor inferioare;
b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale c)a unui singur membru.
membrului respectiv; 58.Obiectivele îngrijirii pacientului care
c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în comunică deficitar la nivel senzorial şi motor
10 ore; sunt:
d)aplicarea de atele la membrele afectate. a)echilibrarea psihică a bolnavului;
55.Comunicarea ineficientă la nivel motor b)orientarea lui în timp si spaţiu;
se manifestă prin : c)folosirea de mijloace de comunicare
a)stare comatoasă; specifice deficitului senzorial.
b)pareze şi paralizii; 59.Afazia este tulburarea:
c)obnubilare. a)de sensibilitate a pielii;
56.Coma este reprezentată de următoarele b)scăderea volumului muscular;
semne: c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
a)tulburări circulatorii şi respiratorii; 60.Puncţia lombară se execută de către:
b)pierderea conştienţei cu păstrarea a)asistenta medicală de salon;
respiraţiei şi circulaţiei; b)asistenta medicală de laborator;
c)pierderea imaginii de sine. c)medic.
57.Paraplegia se defineşte ca pierdere
totală a forţei motorii :
BAREM DE CORECTARE MODULUL NEUROLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
MODULUL 49-PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE
TESTUL I
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
involuntar fara necesitate punct de vedere al continutului, al timpului si
obiectiva spatiului alocat
5 Mimica E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea k. E functia cea mai complexa a creierului
1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice

2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie m. E n. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic sio. E p. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
eveniment traumatic care simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
implica vatamare corporala, dezorganizata, simptome negative
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a D dependenta de droguri
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid q. E este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie s. E lipsa poftei de mancare
1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

deficit se corecteaza spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
absenta a emotiilor conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie u. E v. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
G. Asociati notiunile din cele doua coloane
H. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica w. E x. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
Testul III
1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în 3.Dieta bogată în proteine şi vitamine,

majoritatea cazurilor: previne distrugerea cărui organ care
a) 18-35 de ani; detoxifică alcoolul?
b) după 50 de ani; a) pancreasul;
c) dupa 65 de ani, b) ficatul;
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în c) rinichii;
tratamentul delirium-ului tremens, fiind d) plămânii
necesare: 4.Pacientul cu delirum tremens, te întreabă,
a) formării protrombinei; speriat, dacă vezi gândacii care se urcă pe
b) sistemului nervos; patul său. Răspunsul optim este:
c) circulaţiei sanguine; a) dau cu spray şi vă scap de ei;
d) diurezei. b) nu văd niciun gândac;
c) stau cu dvs,, până sunteţi mai calm;
d) aceşti gândaci, sunt o manifestare a bolii genereaza o reactie complexa ce poate
dvs. ; deveni un nou subiect pentru discutie
e) taci din gură, beţivule ! b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
anumit subiect
5.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din c) o activitate intelectuala in care fiecare
memorie, cu evenimente imaginare, bizare, interlocutor isi demonstreaza cultura
contradictorii şi lipsite de consecvenţă: generala
a) confabulează; 13.Comunicarea este eficienta daca:
b) minte; a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
c) are halucinaţii. b) mesajele sunt simple, clare si precise
6.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: c) se desfasoara verbal
a) anorexie, greata, tremor accentuat la 14.Diazepamul este contraindicat în:
degete a) starea de comă;
b) transpiratii, tahicardie, HTA b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă;
c) iritabilitate, impulsivitate c) sevrajul etanolic;
7.La anamneză, pacientul îşi exprimă d) tulburările psihosomatice.
convingerea fermă că va fi omorât de către 15. Indicaţi cemedicament are efect
securitate, acest exemplu ilustrează: miorelaxantpe musculatura somatică:
a) halucinaţie; a. Antideprin;
b) idee delirantă de autoacuzare; b. Diazepam;
c) delir de persecuţie. c. Meprobamat;
8.Starea timică manifestată cel mai frecvent d. Clordelazin.
de către schizofrenic, este: 16.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi
a) optimism, exaltare timică; utilă la o tânără epileptică, tratată cu
b) tristeţe, depresie; Fenobarbital:
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, a. contraceptive orale;
negativism. b. sterilet;
9.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au c. vasectomie.
spus, se numeşte: 17. Haloperidolul este contraindicat la
a) autism; pacienţii cu:
b) ecopraxie; a. boala Parkinson;
c) ecolalie; b. demenţă senilă;
d) balbism. c. boala Alzheimer.
10.Fraza „sunt bolnavă deoarece 18. Care din urmatoarele principii de
prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu nursing sunt caracteristice nursingului
laser, chiar când scot televizorul din priză”, psihiatric:
exemplifică: a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
a) gândirea autistă; pacientului
b) iluzia; b. sa respecte gradul de confidentialitate
c) ideea delirantă de influenţă exterioară. c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
11.Indicaţi răspunsul fals: explicatie pentru fiecare comportament
a) antidepresivele triciclice potenţează 19. Atributiile asistentei medicale in sectia
efectele alcoolului; de psihiatrie sunt:
b) se indică asocierea alcoolului şi a a. informarea pacientului asupra sanatatii
antidepresivelor triciclice, pentru b. prevenirea unor accidente, prin
accelerarea vindecării depresiei endogene; supraveghere
c) fenotiazinele cresc toxicitatea c. aplicarea unor interventii in situatii de
antidepresivelor triciclice. criza
12.Ce este comunicarea? 20. Dementa etanolica este:
a) activitate complexa intre doua sau mai a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
multe persoane, in care fiecare mesaj determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov 27. Sindromul discordant este
c. scleroza hepatica carcateristicpentru:
21. Tulburarea afectivităţii, constând în a. schizofrenie;
trăirea simultană şi paradoxală a unor b. alcoolism;
sentimente şi afecte diametral opuse faţă de c. demenţă;
acelaşi subiect, semnifică: 28. Ce este respectul?
a. ambivalenţă; a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
b. autism; sentimentelor si experientele pacientilor
c. catatonie; b. intelegere empatica intre persoana
d. negativism bolnava si asistent
e. şi se întâlneşte în: c. capacitatea asistentului de a se
f. schizofrenie (simptom pricipal); transpune in lumea experientelor si trairile
g. paranoia; lor
h. depresie endogenă; 29. Ce presupune observarea de catre
i. nevroza obsesională (impulsiune şi asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
compulsiune). a. observarea semnelor si simptomelor
22. Ce elemente caracterizează eclampsia? psihopatologice ce ar putea fi importante in
a. HTA; vederea aplicarii ingrijirilor
b. edeme periferice; b. capacitatea asistentei medicale ce
c. edem cerebral; supravegheaza bolnavul de a depista
d. hipotensiune arterială; tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
e. apare după 45 de zile de la naştere; pedepsit
f. apare numai după a patra sarcină. c. completeaza datele obtinute de la bolnav
in registre speciale, le discuta cu colegii si
23. Notaţi răspunsul fals: tabesul şi PGP elaboreaza un plan de ingrijire
apar în: 30. In boli depresive, dementa, schizofrenie
a. perioada şancrului cerebral; pot apare:
b. faza secundară a infecţiei luetice; a. semne ale unei capacitati deficitare de
c. faza terţiară a infecţiei sifilitice. autoingrijire (barba nerasa, miros de
24. Care din urmatoarele probleme sunt transpiratie, haine patate)
specice nursingului psihiatric? b. fuga de idei
a. mentinerea unei sanatati optime si c. tulburari ale constientei precum
prevenirea bolilor psiho biologice obnubilare, stupoare
b. deficientele in functionarea unor sisteme 31. Hipoestezia reprezinta:
emotionale a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : b. perceptia distorsionata a unui obiect
anxietate, manie, singuratate, tristete c. aparitia de asa zise dureri migratorii
25. Care din semnele următoare, nu 32. Ce este agorafobia
caracterizează delirium tremens? a. teama de spatii deschise
a. delir oniric cu halucinaţii terifiante; b. teama de obiecte ascutite
b. transpiraţii şi tremurături; c. frica de apa
c. puseu hipertensiv; 33. Ipohondria este:
d. hipotensiune cu tendinţă de colaps. a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
26. Boala Parkinson caracterizata prin grave, incurabile
triada neurologica (hipertonie, hipo sau b. convingerea bolnavului ca este mai
akinezie si tremor, are si variate modificari destept, mai frumos decat altii
psihice care au la baza: c. convingerea bolnavului ca este acuzat
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la de toate nenorocirile lumii
nivel encefalic; 34. Bulimia este:
b. sclerozei cerebrale a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
c. avitaminozei PP si B6 mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei c. determinata de consumul de droguri
cantitati mari de alimente 42. In postpartumul precoce, pot apărea:
c. ingestie exagerata numai de alimente a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
rotunde b. stări depresive, cu idei de autoliză;
35. Ce este impulsivitatea? c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în
a. incapacitatea totala de a actiona doi (mama şi nou-născutul).
b. scaderea fortei de a se adapta 43. Manifestarile clinice datorate efectului
c. lipsa de stapanire a comportamentului alcoolului asupra SNC sunt:
36. Ce este senzatia: a. agresivitate, labilitate afectiva
actul psihic elementar de realizare a b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii c. tulburari cognitive
inconjuratoare 44. Abstinenta alcoolica este:
procesul de reflectare integrala a insusirii a. micsorarea sau stoparea consumului
obiectelor si fenomenelor lumii regulat de alcool
inconjuratoare b. dificultati de vorbire, de coordonare,
exagerarea perceperii excitatiilor pierderea constientei
exteroceptive c. deficit de autoingrijire
37. Percepţia senzorială falsă, în absenţa 45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt
unui obiect real, semnifică: acordate pacientului in abstinenta de alcool:
a. halucinaţie; a. se masoara functiile vitale
b. iluzie; b. se monitorizeaza echilibrul
c. compulsiune; hidroelectrolitic
d. stupor. c. se administreaza sulfat de magneziu
38. Fobia sociala este: pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea
a. frica de a vorbi in public, teama de a convulsiilor
manca in prezenta altor persoane 46. In cazul cenestopatiilor care din
b. sentiment de teroare, gandire urmatoarele afirmatii este adevarata:
dezorganizata, neputinta si activitate fara a. cenestopatiile din nevroze nu au
scop corespondent somatic patologic
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
39. Interventiile in schizofrenie au ca scop: senzatii dureroase difuze, mutante
a. scaderea anxietatii pacientului c. cenestopatiile sunt halucinatii
b. diminuarea comportamentului agresiv visceroceptive ca de exemplu „sarcina
c. protejarea pacientului de agresiunile fantoma”
zilnice atunci cand acesta are tulburari de 47. Psihopatiile apar la vârsta:
perceptie a. copilăriei;
40. Care din urmatoarele particularitati de b. adolescenţei;
ingrijire sunt specifice in depresie: c. adultului.
a. se determina sustragerea pacientului de 48.Care din urmatoarele afirmatii este
la preocupari negative adevarata in dementa pugilistica:
b. implicarea pacientului in activitati a. survine secundar traumatismelor
recreative craniene repetate
c. se incurajeaza exprimarea verbala si b. este un sindrom subiectiv al
non-verbala a sentimentelor pacientului, se traumatismului cranian
evita discutiile in contradictoriu c. este cunoscut cazul celebrului boxer
41. Dementa de tip Alzheimer este: Casius Clay care sufera de sindrom
a. tulburare organica (corticala) intalnita parkinsonian posttraumatic
frecvent la varstnici, caracterizata prin 49. PGP (paralizia generala progresiva) se
pierderea memoriei, a orientarii, controlului datoreaza:
asupra impulsurilor si emotiilor a. afectarii encefalului in luesul tertiar
b. determinata de abuzul de alcool b. consumului de droguri
c. dementei progresive in boala Alzheimer c. proceseaza stimulii din mediul
50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ: inconjurator
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea 58. Pedofilia reprezinta:
independentei a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. construirea si mentinerea unui mediu b. dragoste exagerata pentru membri
terapeutic adecvat familiei
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a c. profanarea cadavrelor
comunicarii 59. Sanatatea mintala este:
51. Dementa vasculara are ce substrat a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
anatomo-patologic b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
a. se instaleaza secundar consumului cronic neuro psihica a individului
de etanol c. o stare de bine in care individul traieste
b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza sentimentul propriei valori, a implinirii de
arterelor craniene sine, a integritatii personale, a exprimarii
c. degencrescenta neurofribriloza creative, a sanatatii psiho biologice
52. Disprosexiile sunt: 60. Frustrarea este:
a. tulburari ale atentiei a. imposibilitatea de a comunica eficient
b. tulburari de vorbire unei alte persoane dorintele tale
c. tulburari de memorie b. tensiunea psihica determinata de un
53. Ambivalenta afectiva reprezinta: obstacol care impiedica subiectul de a
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti atinge un anumit scop sau de a realiza o
avute anterior imbolnavirii , fata de anumita dorinta
persoana apropiate din familie c. stare emotionala de profunda tristete sau
b. trairea simultana a doua sentimente depresie
antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi 61. Fobia este:
persoana a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in situatie sau loc care atrage dupa sine
trupul careia subiectul rupe comunicarea cu modificari majore in viata subiectului
medicul b. teama cumplita de intuneric
54.Care din urmatoarele semne/simptome c. teama de a ramane fara baterie la telefon
se pot intalni in hipoglicemie: 62. Dementa este :
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii a. alterarea constientei memoriei
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate depersonalizare
b. crize epileptice, ticuri b. stare confuzionala in care un individ e
c. afazie si dezorientare incapabil sa se ingrijeasca
55. Teama de microbi se numeste: c. tulburare mentala grava caracterizata
a. tanatofobie printr-o scadere progresiva si ireversibila a
b. zoofobie functiilor intelectuale
c. bacilofobie 63. Dezorientarea este:
56. Sindromul oniric este : a. stare confuzionala in care un individ e
a. stare de vis patologica ce invadeaza incapabil sa identifice relatia propriului „eu”
realitatea bolnavului cu timpul, spatiul, celelalte persoane
b. usoara dezorientare, apatie b. incapacitatea de a se integra intr-un grup
c. dificultate de intelegere si sinteza de persoane, de a se orienta in timp si
57. Rationalizarea este un mecanism de spatiu
aparare prin care un individ c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
a. justifica idei, sentimente, comportamente manifestari fizice
si motive inacceptabile 64. Angozia este o tulburare cerebrala
b. o relatie reciproca intre doi indivizi care datorita careia:
sunt dependenti unul de altul
a. pacientul nu poate pronunta corect 68. In cazul in care la un pacient apar
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
integre morfofunctional a. se completeaza foaia de observatie luand
b. pacientul nu poate interpreta corect interviu la toti membrii familiei referitoare la
senzatiile, obiectele imaginile pe care le debutul simptomatologiei si frecventa cu
vede cu toate ca organele de simt si nervii care se repeta
functioneaza normal b. se instruiesc membrii familiei si
c. pacientul nu poate comunica ceea ce personalul asupra modalitatilor de tratament
gandeste si simte ci spune contrariul c. se promoveaza securitatea pacientului,
65. Hiperprosexia reprezinta : indepartand mobilierul in exces precum si
a. cresterea ritmului cardiac obiectele ce pot produce accidente, se
b. cresterea exagerata a unor dorinte asigura linistea si calmul prin reducerea
c. cresterea atentiei stimulilor din mediul inconjurator
66. Sitiofobia este: 69. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie se face prin:
neplacuta a. stimularea relatiilor interpersonale prin
b. refuzul total de a se alimenta organizarea de activitati recreative in grup
c. teama de ridicol b. stabilirea unui program de activitati
67. Starea confuzionala poate fi definita ca: agreate de pacient pentru a-i alunga
a. imposibilitatea de a recunoaste o plictiseala
persoana sau anumite decizii pe care le-a c. identificarea cauzei care a determinat
luat un pacient la un moment dat schimbarea comportamentului
b. modificare a comportamentului fara 70. Prin ecolalie se intelege:
substrat anatomic a. repetarea fazelor pe care le-au spus
c. tulburare organica acuta caracterizata ceilalti
prin stare de constienta intunecata, ganduri b. bilbiiala
dezordonate, perceptii senzoriale gresite c. refuzul de a vorbi
BAREM CORECTAREPSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
C
D
E
F
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
H
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
4 d A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
12 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
15 b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286, 265
18 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
19 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
21 a,e, f A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
22 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
30 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
40 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
46 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
48 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
MODUL 51 – CONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE
TESTUL I
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
TESTUL II
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
MEDICINA INTERNA constrictive, anxietate, dispnee i se pot
administra:
1. Starea de colaps periferic poate fi a) mialgin;
recunoascuta datorita: b) nitroglicerina;
a) TA 160/90 mmHg; c) cofedol.
b) poliurie; 9. Tabloul clinic in angina pectorala se
c) extremitatilor reci. caracterizeaza prin;
2. Durerea din infarctul miocardic acut : a) precordialgii sub forma de gheara ce
a) este indicata cu degetul; dureaza peste 30 de minute;
b) este declansata de respiratii b) precordialgii ce iradiaza in membrul
profunde; superior;
c) cedeaza la antialgice majore. c) diaree.
3. Durerea din infarctul miocardic acut : 10. Pneumotoraxul se caracterizeaza
a) cedeaza la nitroglicerina; prin:
b) apare dupa un efort fizic, emotii a) prezenta aerului in cavitatea
puternice; peritoneala;
c) dureaza maxim 1 minut. b) prezenta aerului in cavitatea
4. Tratamentul de urgenta in angina
pleurala;
pectoral consta in administrare de : c) prezenta sangelui in cavitatea
a) izoket; pleurala.
b) nitroglicerina;
c) carbocromen. 11.Pneumotoraxul se caracterizeaza
5. Tabloul clinic in infarctul miocardic prin:
a) bradipnee;
se caracterizeaza prin:
b) bradicardie;
a) hipertensiune arterial; c) hipotensiune arteriala.
b) poliurie, polifagie;
12. Pneumotoraxul se caracterizeaza
c) tahicardie. prin:
6. Diferenta intre astmul bronsic si
a) junghi toracic;
astmul cardiac se pune pe b) matitate toracica;
urmatoarele criterii: c) la auscultatie apare zgomotul de
a) astmul cardiac este o criza de porumbar
bradipnee expiratorie, fata de astmul 13. Tabloul clinic in insuficienta
bronsic care este o criza de polipnee respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
expiratorie; a) bradipnee;
b) expectoratia din astmul bronsic este b) cianoza;
c) bradicardie.
perlata fata de cea din astmul
14. Tratamentul in insuficienta
cardiac care este rozata; respiratorie acuta consta in administrare de:
c) nu este nici o diferenta. a) oxigen;
7. Infarctul miocardic este produs de: b) dioxid de carbon;
a) indigestie; c) ambele afirmatii sunt adevarate.
b) o scadere a fluxului sangvin in 15. Primul element al tratamentului in
arterele coronare cauzata de insuficienta respiratorie acuta:
ischemie; a) administrarea de antibotice;
c) scaderea contractiilor ventriculare. b) administrarea de miofilin;
8.Unui pacient, vechi cardiac, ce c) controlarea permeabilitatii cailor
prezinta dureri precordiale cu caracter respiratorii.
16. Hemoptizia consta in eliminarea de 25. Semnele elementare tardive ale
sange din: mortii sunt:
a) tubul digestive; a) oprirea batailor inimii;
b) aparatul excretor; b) putrefactia cadaverica;
c) caile respiratorii. c) disparitia sensibilitatii.
17. La un pacient cu criza de astm CHIRURGIE
bronsic se administreaza: 26.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
a) miofilin; –respiratorie:
b) morfina; a) combaterea si tratarea
c) mincortid. insuficientei cardiace:
18. Pozitia caracteristica pentru pacientul b) masurile intreprinse pentru
cu astm bronsic este: restabilirea activitatii cardiace;
a) decubit lateral cu membrele flectate c) combaterea si tratarea
pe abdomen; afectiunilor pulmonare;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
d) restabilirea schimburilor gazoase
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente; la nivelul plamanului, printr-o
c) decubit ventral cu capul in ventilatie pulmonara artificiala.
hiperextensie si membrele in extensie. 27.Cand este indicata ressucitarea
19. Hemoptizia poate fi difentiata de cardio-respiratorie:
hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a) in insuficienta respiratorie acuta;
a) contine resturi alimentare; b) in congestia pulmonara si
b) sangele este aerat; pleurezie;
c) apare in timpul unui efort de c) in stopul respirator si respiratie
varsatura. insuficienta;
20. Tratamentul hemoptiziei se face cu d) in orice modificare a amplitudinii
vitamina: si ritmului respirator.
a) D;
28.Care din semnele de mai jos nu le
b) C;
intalnim in stopul respirator:
c) K.
a) absenta miscarilor respiratorii
21. Semnele elementare precoce ale
mortii sunt: toracice si abdominale;
a) racirea cadaverica progresiva; b) extremitatile cianotice;
b) oprirea respiratiei; c) lipsa zgomotelor caracteristice la
c) relaxarea sfincterelor. auscultatie, produse de
22. Semnele elementare precoce ale patrunderea si iesirea aerului din
mortii sunt: plamani;
a) suprimarea reflexului cornean; d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
b) mioza urmata de midriaza; si nasului se misca.
c) lividitatea cadaverica. 29.Care din manoperele de mai jos
23.Semnele elementare tardive ale trebuie prima intreprinsa in cursul
mortii sunt:
resusscitarii respiratorii:
a) racirea cadaverica progresiva;
a) asigurarea si mentinerea libertatii
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor. cailor respiratorii;
24. Semnele elementare tardive ale b) oxigenoterapia;
mortii sunt: c) stimularea activitatii centrilor
a) suprimarea reflexului cornean; respiratorii deprimati;
b) mioza urmata de midriaza; d) inlaturarea obstacolelor care
c) lividitatea cadaverica. impiedica expansiunea
pulmonara normala.
30.Dupa dezobstruarea cailor a) pierderea cunostintei, care revine
respiratorii superioare, ce manevre dupa asezarea bolnavului in
trebuie sa facem pentru a impiedica pozitie orizontala;
caderea limbii in faringe: b) absenta pulsului la arterele
a) sa fixam capul in flexie periferice;
accentuata; c) pierderea cunostintei, abolirea
b) sa realizam o hiperflexie a reflexelor;
capului, sa impinge mandibula d) oprirea respiratiei, midriaza
inainte si apoi s-o ridicam in sus; pupilara progresiva.
c) sa efectuam oxigenoterapie; 34.Care sunt etapele tratamentului
d) sa introducem o pipa Gueddel stopului cardiac:
pana in orofaringe. a) de instituire a respiratiei artificial
31.In cazul unor traumatisme mari si masajului cardiac extern;
ale masivului facial, cu fracturi ale b) de efectuare a intubatiei si masaj
piramidei nazale si mandibulei, cu cardiac intern;
insuficienta respiratorie acuta, se c) de restabilire a functiilor cardio-
efectueaza: respiratorii spontane;
a) intubatie orotraheala; d) de postresuscitare.
b) dezobstructia cailor respiratorii 35.Cum se realizeaza masajul
superioare; cardiac extern:
c) traheostomie; a) se apasa cu palma in spatial V
d) oxigenoterapie. intercostal stang pe linia
32.Dupa asigurarea libertatii cailor medioclaviculara;
respiratorii si executarea b) se apasa cu podul ambelor
hiperextensiei capului, care sunt palme in 1/3 inferioara a
manevrele pe care le va face sternului;
reanimatorul in respiratie gura la c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
gura:
36.Care sunt semnele unui masaj
a) propulsarea cu mana dreapta a
cardiac extern eficace:
mandibulei, astfel ca gura
a) aparitia pulsului sincron cu
accidentatului sa fie deschisa;
compresiunile sternale;
b) sustinerea hiperextensiei capului
b) marirea midriazei;
cu mana stanga; c) recolorarea tegumentelor;
c) cu mana stanga, care sustine d) scaderea midriazei.
fruntea, penseaza nasul ca sa 37.Masajul cardiac extern este
impiedice fuga aerului; contraindicate in:
d) insufla cu presiune aerul expirat a) aparitia concomitenta a stopului
in gura accidentatului si observa respirator cu cel cadiac;
miscarea de expansiune a b) la copii si varstnici;
toracelui; c) tamponada cardiac, embolie
e) se departeaza de gura si nasul gazoasa;
accidentatului si datorita d) fracturi costale cu volet.
elasticitatii pulmonare, se 38.Ce complicatii se pot produce in
produce pasiv expiratia. timpul masajului cardiac:
33.Care din semnele de mai jos le a) fracturi condro-costale cu
avem in stopul cardiac: hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) embolii gazoase; 43.Care din simptomele de mai jos le
d) rupturi de ficat, splina, inima. intalnim in degeraturile de gradul I:
39.Care din elementele de mai jos a) flictene sero-sangvinolente;
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace: b) paloare, urmata de eritem;
a) disparitia contractiei normale a c) diminuarea sau abolirea
cordului; sensibilitatii tactile;
b) aparitia unor puncte localizate in d) cianoza la nivelul regiunii.
atrii si ventricule din care pornesc 44.Care sunt factorii care agaveaza
impulsuri care contracta muschiul ischemia la nivelul extramitatilor
cardiac dezordonat, anarhic, degerate:
neregulat; a) vasodilatatia care urmeaza unei
c) marirea fortei de contractie a perioade de vasoconstrictie;
miocardului; b) cresterea vascozitatii sangelui si
d) cresterea ritmului cardiac si a agregarea hematiilor si
tensiunii arteriale. trombocitelor;
40.Care sunt indicatiile defibrilarii c) scaderea tensiunii arteriale,
electrice externe a cordului: consecutive actiunii frigului;
a) stopul cardiac; d) formarea de tromboze
b) tulburarile de ritm; intravasculare.
c) fibrilatia ventriculara; 45.In degeratura de gradul III apar:
d) daca dupa 4-5 minute de masaj a) eritem si edeme la nivelul
cardiac extern eficient, cordul nu- degeraturilor;
si reia bataile si nu avem b) necroza, avand aspectul unei
posibilitatea efectuarii EKG. gangrene umede;
41.Care din semnele de mai jos ne c) gangrene cu aspect de
conduc la abandonarea resuscitarii mumificare a extremitatilor
cardio-respiratorii: membrului respectiv;
a) cord flasc dupa 30-60 minute; d) flictene, dupa 2-3 zile.
b) aparitia miozei; 46.Ce fenomene generale putem
c) traseu EKG plat, absenta intalni in degeraturile de gradul III si
respiratiei spontane, absenta IV:
pulsului si TA; a) agitatie, hiperreflexivitate;
d) midriaza persistenta, cianoza b) somnolent, depresiune fizica si
intensa, tegumente marmorate. psihica;
42.Dupa masajul cardiac eficient,ce c) hipotensiune arterial;
obiective urmarim pentru d) scaderea tensiunii arteriale, puls
consolidarea tratamentului: rapid, apoi bradicardic.
a) restabilirea volemica; 47.Ce fenomene gasim in faza de
b) combaterea acidozei prin reactive in cazul hipotermiei:
medicatie alcalinizanta; a) somnolenta, astenie,
c) administratia medicatiei hiporeactivitate;
simpaticolitice si vasodilatatoare; b) areactivitate, diminuarea
d) medicatia de restabilire a reflexelor tendinoase;
activitatii cardiac spontane c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.
(simpaticomimetice,
48.Care dintre elementele de mai jos
cadiodepresoare, saruri de Ca,
se aplica in cazul tratamentului
atropine).
hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45 a) administrarea de vasopresoare
grade C; pentru a micsora patul vascular;
b) sedative, antialgice; b) asigurarea hemostazei;
c) antitermice, vasoconstrictoare; c) compensarea pierderilor prin
d) perfuzii, vasodilatatoare, transfuzii de sange si
anticoagulante, corticoterapie. administrare de substituenti
49.Care din elementele de mai jos hipovolemici;
intervin in producerea socului la arsi: d) tratament sedative si hemostatic.
a) intolerant si aportul insuficient de 54.Care sunt principalele obiective in
lichide; tratamentul socului toxico-septic:
b) durerea si hipovolemia masiva a) antibioterapie bacteriostatica;
datorita plasmexodiei; b) antibioterapie bactericida;
c) resorbtia unor produsi c) corectarea tulburarilor
intermediari proteici si hemodinamice si deficitului de
insuficienta hepato-renala volum circulant;
precoce; d) administrarea de
d) gradul si profunzimea arsurilor. vasoconstrictoare;
50.Gravitatea socului electric e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
depinde de: indepartarea sursei de infectie.
a) intensitatea, tesiunea si natura 55.Ce fenomene vom gasi intr-un
curentului electric; soc prin arsura:
b) locul de intrare si iesire a a) pierderi de masa circulanta in
curentului electric in corp; primele ore de la producerea
c) locul unde s-a produs accidentul; accidentului;
d) durata de actiune si starea b) pierderea de sange integral si
sistemului nervos si a vom avea o hemodilutie,
organismului. scaderea Ht si Hg;
51.Ce modificari hemodinamice se c) pierderea este de plasma si vom
produc in socul decompensate? avea hemoconcentratie si
a) cresterea patului vascular prin cresterea vascozitati sangelui;
vasodilatatie periferica; d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
b) cresterea volumului circulant; tulburari metabolice importante si
c) scaderea volumului circulant si aparitia acidozei.
staza sangvina; 56.Ce simptome specifice gasim in
d) cresterea vascozitatii sangelui
socul anafilactic:
care duce la coagulare a) scaderea diurezei, hipotensiune;
intravasculara diseminata. b) constrictii si spasme glotice,
52.In ce tip de soc avem valori laringiene, bronsice de tip
normale sau chiar crescute ale asmatic;
hemoglobinei si hematocritului: c) prurit, senzatia accentuate de
a) soc hemoragic; caldura, hipersalivatie;
b) soc traumatic; d) stare de prostratie, areactivitate,
c) soc septic;
midriaza.
d) soc prin arsura. 57.Care din elementele de mai jos
53.Ce obiective trebuie sa sunt caracteristice socului cardiogen:
urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, b) tahicardie, tegumente reci, palide,
tahicardie cu puls depresibil si hipotensiune arterială;
aritmic; c) hipertensiune arterială,
b) agitatie, piele uscata si bradicardie.
62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
congestionata, febra;
drept scop:
c) reducerea perfuziei sangvine cu
a) prevenirea complicaţiilor - paralizii,
scaderea debitului urinar sub 20 hemoragii;
ml/ora; b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
d) tulburari ale constientei, c) reducerea durerii.
transpiratii reci, tegumente 63.Pentru imobilizarea provizorie a
umede si cianotice. fracturilor membrului superior putem utiliza:
58.In ce tipuri de soc este indicate a) atele Kramer sau din lemn;
administrarea de antibiotice: b) basma;
a) socul toxico-septic, socul prin c) ambele procedee.
arsuri; 64.Tratamentul de urgentă în cazul unei
b) socul cardiogen, socul anafilactic; fracturi de coastă vizează:
c) socul prin dilatatie acuta de a) imobilizarea cât mai solidă a
fracturii;
stomac, socul hemoragic;
b) transportul accidentatului în poziţie
d) Socul traumatic insotit de
şezând care să-i favorizeze respiraţia;
delabrari mari. c) calmarea durerii.
59.In care forme de soc este 65.Transportul unui accidentat cu fractură
indicata profilaxia antitetanica: de coloană vertebrală se face:
a) soc operator, soc anafilactic; a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) soc traumatic, soc prin arsuri; b) în decubit ventral pe o targa
c) soc cardiogen, soc prin obişnuită;
deshidratare ( termic ); c) semişezând cu spatele sprijinit.
d) in orice traumatism generator de 66.Manifestarile de dependenta ce
soc. caracterizează stopul cardiorespirator sunt
60.Care sunt conditiile de incetare a următoarele, cu excepţia:
terapiei antisoc: a) midriază, oprirea respiraţiei şi
a) cresterea TA, regularizarea circulaţiei;
pulsului, normalizarea culorii b) relaxare sfincteriană, paliditate,
cianoză, pierderea conştientei;
tegumentelor si mucoaselor care
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
devin calde; 67.Respiraţia artificială se poate realiza la
b) reluarea diurezei, disparitia locul accidentului astfel:
midriazei, iesirea pacientului din a) prin metode interne - gură la gură,
starea de stupoare gură la nas;
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, b) cu burduful Ambu, Ruben;
bolnavul este constient, c) cu aparatul Potain.
cooperant; 68.Pentru masajul cardiac extern pacientul
d) echilibrul acido-bazic si celelalte este aşezat:
valori de laborator revin la a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
normal.
c) în poziţie Trendelenburg.
NURSING 69.Compresiunea sternului cu podul palmei
61.Manifestările de dependentă prezentate pentru masajul cardiac extern se face:
de pacientul cu hemoragie internă sunt: a) în 1/3 medie a sternului;
a) stare de lipotimie; b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului. 76.Parametrii de apreciere a gravităţii unei
70.Controlul eficienţei manevrelor de arsuri sunt:
resuscitare cardiorespiratorie se face la a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
două minute de la începerea reanimării prin: b) gradul de alterare a funcţiilor
a) cercetarea pulsului la artera vitale;
carotidă; c) suprafaţa arsă şi profunzimea
b) cercetarea pulsului la artera arsurii.
pedioasă; 77.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are
c) observarea mişcărilor cutiei drept scop:
toracice. a) îndepărtarea zonelor arse şi a
71.Semnele sigure de moarte sunt: corpilor străini;
a) absenţa activităţii electrice a inimii b) aplicare soluţiilor antibiotice;
timp de 15 min; c) prevenirea infecţiilor.
b) absenţa activităţii electrice a inimii timp 78.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit
de 60 min; pacientul cu arsuri necesită următoarele
c) midriază, opacitatea corneei; condiţii:
mioză; a) temperatură 23°-24° C;
d) cianoză cu lividităţi. b) temperatură 23°-24° C, lenjerie
72.Arsura electrică prezintă următoarele sterilă de pat;
caracteristici: c) umiditatea aerului 75%.
a) este rotundă sau ovalară, puţin 79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
dureroasă; a) menţinerea căldurii corpului;
b) apare la locul de intrare a b) menţinerea mişcării;
curentului electric; c) ambele.
c) ambele. 80.Pentru epurarea toxicului ingerat
73.Pentru acordarea corectă a primului voluntar sau accidental se procedează
ajutor în electrocutare se are în vedere: astfel:
a) să fie acordat în primele 5 min de a) se provoacă vărsătura;
la producere; b) se administrează antidoturi
b) sursele de curent nu se ating cu specifice;
mâna neprotejată; c) se efectuează spălătură gastrică
c) sursa de curent se îndepărtează în primele ore;
cu orice obiect în timp util. d) se administrează antidoturi
74.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz generale.
metan, sunt găsite în stare de inconştienţă 81.În intoxicaţiile cu substanţe
două persoane. Care este prima măsură necunoscute se utilizează pentru
luată? neutralizarea toxicului următoarele
a) examinarea victimelor; antidoturi:
b) deschiderea ferestrelor; a) alcool etilic;
c) închiderea surselor de încălzire. b) cărbune animal;
75.Dl I. C. este victima unuia accident la c) apă albuminoasă.
locul de muncă: explozia unei instalaţii. 82.Pacientul cu hemoragie acută se
Asistenta sosită cu salvarea constată transportă în poziţie:
prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. a) şezând, cu spatele sprijinit;
Hainele sunt arse pe toracele anterior. b) decubit lateral;
Execută imediat: c) Trendelenburg.
a) dezbrăcarea hainelor arse; 83.În insuficienţa respiratorie acută
b) acoperirea suprafeţelor arse ale oxigenoterapia se aplică în toate formele
mâinilor cu comprese sterile ; respectând următoarele principii:
c) transportul pacientului la spital. a) dezobstruarea căilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o b) confecţionarea unui guler rigid aşezat
lungime de 2-3 cm; în jurul coloanei cervicale;
c) umidificarea oxigenului; c) asigurarea poziţiei semişezând.
d) introducerea sondei nazale pe o 91.În intoxicaţiile cu substanţe
lungime egală cu distanţa dintre tragus organofosforate asistenta medicală
şi fosa nazală; pregăteşte ca antidot specific:
e) stabilirea debitului pe minut. a) cărbune animal;
84.Permeabilizarea căilor respiratorii în b) atropină;
obstrucţiile subglotice se realizează: c) apă bicarbonată 10%.
a) prin poziţie de drenaj postural; 92.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu
b) aspirarea secreţiilor cu seringa ciuperci sunt:
Guyon; a) risc de deshidratare;
c) aşezarea pacientului în decubit b) disconfort abdominal;
dorsal cu capul în hiperextensie. c) alterarea conştientei.
85.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în 93.În cazul unui accident colectiv de muncă
criza de astm bronşic constau în: pentru a evalua ordinea de acordare a
a) asigurarea şi menţinerea în poziţie primului ajutor, asistenta medicală
şezând a pacientului foloseşte următoarele acţiuni:
b) oxigenoterapiaterapia a) priveşte victimele;
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal. b) priveşte şi ascultă victimele;
86.Conduita de urgenţă în criza de astm c) priveşte, ascultă, atinge (simte)
bronşic constă în: victimele.
a) sângerare 300 ml 94.În cazul unui accident colectiv sunt primii
b) oxigenoterapiaterapia cărora li se va acorda primul ajutor:
c) administrarea medicamentelor a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
bronhodilatatoare şi antialergice. b) cei inerţi;
87.Manifestările de dependenţă în c) nu au importanţă aceste elemente.
insuficienţa respiratorie acută a copilului 95.Pentru a interveni în mod eficient în
sunt: cazul unei persoane ce pare „lipsită de
a) dispnee ,cianoză; viaţă" e necesar:
b) acces paroxistic astmatiform; a) să te asiguri că locul e sigur;
c) diaree post prandială. b) să nu te supui unui pericol vital, să te
88.Conduita de urgenţă în colapsul vascular protejezi;
al copilului constă în: c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva
a) comprese calde pe abdomen; pacientul.
b) permeabilizarea căilor respiratorii; 96.Pentru a verifica dacă o persoană
c) oxigenoterapie; inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
d) abordarea uneia sau mai multor vene a) priveşti dacă toracele se ridică;
periferice şi instituirea unei perfuzii. b) asculţi dacă se aude respiraţia şi
89.Accesul eclamptic în faza de convulsii simţi respiraţia pe obrazul tău;
tonice se caracterizează prin: c) ambele.
a) convulsii cu durata de 30"; 97.Semnele specifice prezenţei unui corp
b) contractura generalizată - inclusiv a străin în căile respiratorii superioare
muşchilor respiratori; sunt:
c) trismus; a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
d) hipotensiune; b) pacientul e cuprins de panică;
e) relaxare musculară. c) pacientul duce mâna la gât.
90.În fracturile de coloană cervicală se 98.Primul ajutor în cazul corpilor străini
aplică următoarele măsuri de urgenţă: supraglotici constă în:
a) fixare suplimentară pe targa a capului a) prinderea victimei din spate cu
faţă de trunchi; pumnul în regiunea epigastrică şi
apăsarea regiunii (manevra Heimlich); a) administrarea de antialgice;
b) aşezarea victimei b) administrarea de antialergice;
în decubit lateral c) administrarea de antiinflamatoare
stâng; steroide.
c) aplicarea unei 107.Degeraturile de gradul I se
lovituri interscapular. caracterizează prin.
99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident a) eritem;
constă în: b) flictene;
a) minimalizarea situaţiei existente a c) gangrena.
pacientului; 108.Care sunt factorii care favorizează
b) explicarea manevrelor degeraturile:
de prim ajutor aplicate; a) frigul umed;
c) exagerarea situaţiei b) frigul uscat;
existente a pacientului. c) imobilitatea prelungită;
100.Dacă o persoană accidentată este d) incălţămintea lejeră.
inconştientă trebuie mai intai: 109.Pentru acordarea primului ajutor in
a) să eliberăm căile respiratorii; cazul electrocutării:
b) să o punem in poziţia de siguranţă; a) se efectuează resuscitarea
c) să-i controlăm respiraţia. cardiorespiratorie ca primă măsură;
101.In cazul in care o persoană este găsită b) se indepărtează sursa de curent şi apoi
căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de se face resuscitarea cardiorespiratorie;
maşină funcţionand, salvatorul trebuie: c) se transportă victima la spital.
a) să oprească motorul; 110.Care din următoarele manevre se
b) să controleze respiraţia; practică in cazul muşcăturilor de şarpe
c) să scoată persoana afară din garaj. veninos:
102.Misiunea asistentei medicale la locul a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona
unui accident este: lezată;
a) executarea unui baraj de securitate; b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
b) evaluarea rapidă a situaţiei; c) aspiraţie locală şi administrare de ser
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor; antiveninos.
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc 111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
de locomoţie. intoxicaţie acută constă in:
103.Care este atitudinea corectă la locul a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi
accidentului in cazul unui traumatism provocarea vomei;
abdominal inchis: b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
a) administrare de calmante; administrare de antidot;
b) transport de urgenţă la spital; c) efectuarea manevrelor de respiraţie
c) hemostază locală. artificială şi administrare de antidot.
104.In cazul unui pacient politraumatizat 112.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a
prioritatea in acordarea primului ajutor efectua spălătura gastrică este strict
constă in: necesar:
a) oprirea hemoragiei externe; a) acordul pacientului;
b) permeabilizarea căilor respiratorii b) să caştigi increderea pacientului;
superioare; c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
c) imobilizarea fracturilor osoase. 113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% provizorie pentru artera temporală
din suprafaţa corpului poate evolua astfel: superficială,se face prin compresiune
a) cu stare de şoc hipovolemic; directă pe:
b) fără complicaţii; a) regiunea preauriculară;
c) cu stare de şoc toxicoseptic. b) marginea inferioară a mandibulei;
106.Primul ajutor in caz de arsură constă in: c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
114.In acordarea primului ajutor unui a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
accidentat cu fractură de coloană vertebrală restul corpului;
se evită b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe corpului;
abdomen pentru că se poate produce: c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la
a) şoc hemoragie; marginea patului.
b) accentuarea durerilor; 122.Pentru intervenţiile de urgenţă in
c) contuzia sau secţionarea măduvei edemul pulmonar acut asistenta medicală
spinării. pregăteşte:
115.Un accidentat cu stop cardiorespirator a) instrumente pentru sangerare şi
prezintă: oxigenoterapie;
a) respiraţie superficială, puls filiform, b) medicaţie tonică cardiacă;
hipotensiune arterială conştientă pierdută; c) trusa pentru traheostomie.
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare 123.In starea de şoc indiferent de cauza sa
de inconştienţă; se produce:
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor
inconştienţă, paloare midriază, relaxare metabolice la nivelul ţesuturilor;
sfincteriană. b) tulburări renale;
116.In resuscitarea respiratorie prima c) tulburări respiratorii.
manevră este: 124.Starea de colaps vascular se
a) administrarea oxigenului; recunoaşte după următoarele manifestări de
b) asigurarea permeabilităţii căilor dependenţă:
respiratorii; a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
c) insuflaţia aerului gură la gură. palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
117.Care este timpul limită de acţiune in b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
reanimarea cardio-respiratorie? c) pacient somnolent, transpirat.
a) 3- 4 minute; 125.Criza de angină pectorală durează in
b) 8-10 minute; general sub:
c) 20 minute. a) 5 min.;
118.Pentru respiraţia gură la gură sau gură b) 15 min.;
la nas, accidentatul se va afla in următoarea c) 30 min.
poziţie: 126.Durerea coronariană ce survine la efort,
a) decubit lateral drept; emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi
b) in orice poziţie; care cedează la nitroglicerină este
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in caracteristică in:
hiperextensie. a) angina pectorală;
119.Care din următoarele semne nu b) infarct miocardic acut;
caracterizează moartea biologică, c) stenoză mitrală.
accidentatul putand fi incă resuscitat: 127.Unul din semnele pneumotoraxului
a) midriază fixă; este:
b) hipotonie musculară şi pete cianotice; a) spută cu sange;
c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. b) durere toracică surdă;
120.Eficienţa măsurilor de resuscitare c) absenţa mişcărilor toracice in timpul
cardiorespiratorie se apreciază prin: respiraţiei.
a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi 128.Pacientul inconştient, comatos, poate fi
sincron cu compresiunile sternale; transportat in poziţie:
b) dispariţia midriazei; a) decubit dorsal tară pernă;
c) recolorarea tegumentelor. b) decubit lateral sau semi-ventral;
121.In edemul pulmonar acut pacientul se c) Trendelenburg.
aşează in: 129.In care poziţie trebuie transportat un
comatos cerebral:
a) poziţia decubit dorsal; b) hemiplegia;
b) poziţia decubit ventral; c) hipertensiunea arterială.
c) poziţia semişezandă; 133.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). străini vii auriculari este:
130.Care sunt simptomele caracteristice a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură
care preced coma de cauză meningeană: cu seringa Guyon;
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa; b) extracţia corpului cu pensa;
b) hemiplegie, afazie; c) spălătură cu seringa Guyon - apă
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer. distilată.
131.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor 134.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
semnifică: străini esofagieni este:
a) o leziune meningeană; a) provocarea de vărsături pentru
b) o leziune cerebrală; eliminarea corpului străin;
c) o leziune medulară. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
132.Semnul caracteristic al sindromului c) extragerea sau impingerea corpului străin
meningean din cadrul comei este: prin procedee oarbe.
a) redoarea de ceafă;
BAREM DE CORECTARECONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
TESTUL II- ASOCIERI

INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia 32
Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 54
Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. c idem 44
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 42
9. b idem 41
10. b idem 41
11. c idem 41
12. a idem 41
13. b idem 41
14. a idem 41
15. c idem 38
16. c idem 38
17. a idem 37
18. b idem 39
19. b idem 36
20. b,c idem 36
21. b idem 34
22. a idem 34
23. a,c idem 34
24. c idem 34
25. b idem 34
CHIRURGIE
26 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
27 a,c idem 460
28 d idem 461
29 a idem 461
30 b,d idem 461
31 c idem 461
32 a,c,d,e idem 463
33 b,c,d idem 465
34 a,c,d idem 465
35 b,d idem 466
36 a,c,d idem 466
37 c,d idem 467
38 a,c,d idem 467
39 a,b idem 467
40 c,d idem 467
41 a,c,d idem 351
42 a,b,d idem 351
43 b,c idem 351
44 b,d idem 351
45 b idem 348
46 b,d idem 351
47 c,d idem 352
48 a,d idem 352
49 b,c idem 415
50 a,d idem 415
51 a,c,d idem 415
52 b,d idem 416
53 b,c idem 416
54 b,c,e idem 418
55 a,c,d idem 418
56 b,c idem 419
57 a,c,d idem 419
58 a,d idem 421
59 b,d idem 421
60 a,c,d idem 422
NURSING
61 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
62 a,c idem 132
63 c idem 132
64 b,c idem 132
65 a,b idem 133
66 c idem 133
67 a,b idem 133
68 b idem 133
69 c idem 133
70 a,c idem 134
71 b,c,e idem 134
72 c idem 134
73 a,b idem 134
74 b idem 134
75 b,c idem 135
76 c idem 135
77 c idem 135
78 b idem 136
79 c idem 136
80 a,c idem 136
81 b,c idem 136
82 c idem 136
83 a,c,d,e idem 137
84 a,b idem 137
85 a,b idem 137
86 b,c idem 137
87 a,b idem 138
88 b,c,d idem 138
89 a,b,c idem 138
90 a,b idem 138
91 b idem 139
92 a,b,c idem 139
93 c idem 139
94 b idem 139
95 a,b idem 139
96 c idem 139
97 a,b,c idem 139
98 a,c idem 140
99 b idem 140
100 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
Bucuresti, 2002
101 c idem 209
102 a,b,c idem 209
103 b idem 209
104 b idem 210
105 b idem 210
106 a idem 210
107 a idem 210
108 c idem 210
109 b,c idem 211
110 a,b,c idem 211
111 a idem 211
112 c idem 211
113 a idem 211
114 c idem 212
115 c idem 213
116 b idem 213
117 a idem 213
118 c idem 213
119 c idem 213
120 a,b,c idem 214
121 c idem 214
122 a,b idem 214
123 a,c idem 214
124 a idem 214
125 b idem 214
126 a idem 214
127 c idem 214
128 b idem 215
129 b,d idem 215
130 a idem 215
131 b idem 215
132 a idem 215
133 a idem 216
134 b idem 216
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
 Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
 înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –
2 puncte(pag. 29);
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,
cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.
29).
Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în
lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct
(pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi
– 1 punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi
acuză dureri – 3 puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -


puncte.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului
pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat
această examinare – 1 punct (pag.228)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la
acest anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi
scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene – 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul
unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)
5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ-

1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)

6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,
semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5

puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
 lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –
1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,

Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească-
2008
7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA
DE NAŞTERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.
8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia

Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012
9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
10. PRECIZATI ACCIDENTELE/INCIDENTELE IN CAZUL TRANSFUZIEI DE SANGE SI

MASURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
 infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
 iesirea acului din vena;
 perforarea venei;
 coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA

BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari – 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE

COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
 Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
 Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
 Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE

EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala –
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
 Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
 Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
 Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
 nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
 se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
 se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
 se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
 nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
 se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
 se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
 se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
 se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
 se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
 se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
 se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA

PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII

(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
 compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
 aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
 hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
 pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
 pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
 artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
 artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior –
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
 artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
 arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
 artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
 artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
 in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
 enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt.
bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui
şi culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
 timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia
ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune
digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct
 după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a
cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).
 compresiunea asupra nervilor
 gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
 dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245
17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE

ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
 cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
 examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
 scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
 oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
 Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
 Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
 Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
 Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
 Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
 se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
 se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
 se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
 dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
 se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
 se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
 se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
 pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
 se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
 daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
 aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
 pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
 Coma diabetica – 8 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
 Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
 Coma hipoglicemica – 7 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
 Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
 repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
 asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
 colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
 asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
 prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
 transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
 se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
 se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
 se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
 se notează aspectul tegumentelor-1p,
 se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
 se asigură confortul pacientului-1p
 se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
 se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
 se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
 saltele speciale-1p
 perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
 alimente bogate în proteine -1p
 hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE
PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
 alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
 coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136
26.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOC ANAFILACTIC
BAREM DE CORECTARE
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
 administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
 administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
 dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
 daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
 dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
 daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
 dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
 în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
 Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271
27.COLICA RENALĂ: SEMNE SPECIFICE ŞI CONDUITA DE URGENŢĂ
BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
 durere (1 pct)
 caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
 nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
 poziţie antalgică (1 pct)
 tenesme vezicale (1 pct)
 disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
 repaus la pat (1 pct)
 calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
 indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
 internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115

Teste Forma Aprobata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Forma Aprobata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medicală este profesionista b. acordă îngrijiri într-un mediu

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

4 Gastroscopie D seringa Guyon

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1.Antisepsia este: a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză

1 soluţie uleioasă A. tegumente

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 colir A. efect purgativ

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

TESTUL III- GRILA

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

44. a,b idem 52

50. a,b idem 53

52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40

63. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

65. a,b idem 112

66. b,c idem 112

67. ab idem 112

68. a,b idem 112

69. a,c idem 112

70. a,c idem 113

71. a,c idem 113

72. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

A. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice

B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna

1. Pneumonia francă lobară se defineşte a) şancrul de inoculare ,

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS