Sunteți pe pagina 1din 61

Curs 1: Evolutia economiei ca

stiinta de la inceputuri pana


astazi; economia si stiinta
economica

1
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

2
Notiuni cu care operam (1)

Idee economica:
cea dintai reflectare in mintea omului a unei realităţi economice
Gandire economica:
procesul de reflectare activa şi raţionala in mintea oamenilor a realităţii
economice
rezultatul procesului de reflectare
Teorie economica:
intelegem rezultatul procesului de reflectare caracteristic gandirii
economice
Doctrina economica:
Teorie/complex de teorii care adauga la prezentarea abstracta si neutra
a realitatii, judecati de valoare, indicand ce trebuie sau nu trebuie facut

3
Notiuni cu care operam (2)
Şcoala de gândire economică:
formaţiune ştiinţifică de indivizi grupaţi în jurul unui mentor sau/şi a unor
idei directoare.
se fondeaza in slujba unui interes (de regula, national)
îşi propune să sondeze şi să analizeze un anumit domeniu al realităţii
economice, într-o manieră ce ii este proprie
Curent de gândire economică:
ansamblu de teorii şi doctrine economice care explică şi susţin un
anumit gen al dezvoltării
poate fi asociat unei şcoli de mari dimensiuni ( de exemplu, marxismul)
sau mai multor şcoli: liberalismul, neoliberalismul

4
Gandirea economica in antichitate si evul mediu

5
Antichitate

Gandirea economica – plan secundar, dupa religie si filosofie

Cercetarile au permis identificarea unor scrieri privind aspectele economice din

acea perioada, ca de exemplu

Codul lui Hammurabi

Cartea Legii lui Manu

Arthasastra

6
Codul lui Hammurabi

Hammurabi (Hamurappi, 1792 – 1750 I. Chr.)

Referire la “responsabilitatea fata de produs”

Pedepse aplicate arhitectilor, constructorilor sau

muncitorilor ce nu indeplineau cerintele clientilor sau

ce puneau in pericol viata locatarilor

Referire la reglementarea muncii

salariate/remunerarea muncii

Oamenii liberi puteau munci pentru o scurta perioada

de timp, fiind remunerati corespunzator

7
“Cartea legii lui Manu” (Manavadharmashastra)

Prezinta inegalitatea sociala si economica prin referire directa la caste, la

apararea si conservarea privilegiilor economice ale brahmanilor si ale

razboinicilor

Activitate economica era desfasurata doar de o casta “vaisya” – a treia casta

dominanta

“Legile civile si penale. Datoriile castei negustorilor si ale castei servitorilor”

Cei aflati in afara castelor erau numiti paria

8
Arthasatra

Tratat elaborat in sec IV i. Chr.

Ofera numeroase informatii despre viata sociala

Numeroase referiri la aspect precum:

Standarde pentru aprecierea calitatii aurului

Proceduri pentru testarea esantioanelor din aur

Instructiuni pentru testarea materialelor utilizate in procesul de prelucrare a aurului

Etc.

9
Budismul, Confucianismul – implicatii pe plan
economic
Budismul promova stimularea raporturilor economico-sociale atat in interiorul

cat si in afara Indiei

Confucianismul din China perioadei antice prezinta implicatii economice

precum:

Atingerea bunastarii materiale = scop legitim

Cresterea bogatiei are loc prin multa munca si consum moderat

Confucianismul promoveaza interventia activa a statului prin

Educarea maselor conform principiilor umanistice

Exercitarea controlului asupra productiei, schimburilor, si prin masuri de stimulare a

activitatii economice

10
Filosofii Greciei Antice
Intensificarea schimbului, dezvoltarea comertului

aparitia banilor au sporit preocuparea filosofilor pentru aspectele vietii economice in

Antichitate

In Grecia Antica se remarca:

Sofistii – sustin:

Intensificarea activitatii comerciale cu alte popoare

Emanciparea individului si protestul impotriva sclaviei

Socratistii – Sustin interventia statului in repartitia veniturilor

Xenofon – prima incercare de definire a stiintei economice:„o asemenea stiinta cu ajutorul

careia oamenii pot sa-si imbogateasca viata economica, iar viata economica, dupa

determinarea noastra este intrega avutie fara exceptie, iar prin avutia fiecaruia dintre noi

intelegem, ceea ce este util in viata”

Aristotel – conceptul economic al calitatii, distinctia dintre valoare de intrebuintare si


11

valoare
Societatea romana
Contributie activa la dezvoltarea schimburilor prin crearea a doua institutii de

drept:

Dreptul de proprietate

Contractul

In agricultura romana

Lucius Junius Moderatus Coumella (23-79 i.e.n) a promovat idea organizarii exploatarilor mici si

intensive

Cato cel batran (234 – 149 i.e.n) in favoarea marii exploatari agricole universal

Marcus Terrentius Varro (116-27 i.e.n) era adeptul culturii specializate

12
Evul mediu (1)

Perioada caracterizata prin traditie si autoritatea Bisericii


Documentarea ideilor doar in cadrul bisericilor si univeristatilor medievale
Introducerea unui nou process de fabricatie considerat mijloc incorect de concurenta
“Omul de afaceri din secolul al XII-lea si adesea din secolul al XIII-lea nu investeste
decat in limitele personale ale cunoasterii realitatilor economice” – Jean Favier
Toma d’Aquino elaboreaza “Teoria Pretului Just”: pret bazat pe cheltuielile de productie,
la care se adauga venitul necesar existentei producatorului
Necesitatea asigurarii pretului just de catre stat
Diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare: necesitatea acoperirii
riscurilor, imbunatatirea calitatilor produselor sau nevoile familiei comerciantului
Banii = mijloc de schimb, nu trebuie sa genereze dobanda

13
Evul mediu (2)

Nicole Oresme – preocupare fata de moneda – utilizata ca schimb sau ca semn banesc a

carui valoare depindea de emitent.

In Europa, intre al XI-lea si al XVI-lea secol, meseriasii si negustorii se asociaza, formand

breslele, transformate ulterior in corporatii

au creat posibilitatea aparitiei primului curent economic- MERCANTILISMUL:

care a dominat pe o perioada de trei secole (sec. XV - sec. XVIII) gandirea economica si a

generat primele doctrine

14
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

15
Mercantilismul
Posibilitatea de intensificare a schimburilor comerciale incepand cu

secolul XVI aduce cu sine preocupari pentru sporirea acumularii de

capital

Doua etape:

mercantilismul timpuriu – manifestat in secolul XVI si prima jumatate a

secolului XVII in orase cetate precum Venetia, Florenta

mercantilismul dezvoltat caracteristic celei de-a doua jumatate a

secolului XVII si secolului XVIII

16
Interpretari ale mercanitilismului

Beneficiaza de mai multe interpretari:

imbogatirea prin industrie – puterea politica este in conexiune directa cu

expansiunea comerciala

imbogatirea prin comert – sursele de bogatie erau reprezentate de

comert si navigatie, surse protejate prin reglementari ce favorizeaza

dezvoltarea acestor sectoare

imbogatirea prin moneda – banii sunt numai un instrument de schimb, si

nu constituie o bogatie

17
Aparitia gandirii fiziocrate

Dimitrie Cantemir a propus in cadrul lucrarii sale, “Descriptio


Moldaviae” urmatoarele idei:
necesitatea inlaturarii asupririi straine, intrucat aceasta submineaza
posibilitatea de acumulare a avutiei la nivel national

avutia sporeste doar odata cu harnicia poporului si activitatii comerciale

existenta resurselor nationale ≠ o tara bogata

Astfel, realitatea economica din acea perioada a demonstrat


necesitatea schimbarii modului de abordare a conceptelor
economice vehiculate.

18
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

19
Gandirea fiziocrata (1)
Necesitatea instaurarii libertatilor economice si politice

Reprezentantii gandirii fiziocrate au considerat ca bogatia se poate


identifica cu natura pusa in slujba omului

Pamantul = factorul productiv, generand venituri mai mari decat


costurile de productie

Comertul sau industria sunt considerate ca sectoare care nu produc


venit net
introduce conceptul de „ordine naturala” construit in jurul ideii de
respect al individului faţa de legi, raţionalitatea,
Conceptul promovat este cel mai bine reprezentat prin sloganul
“laissez-faire, laissez passer, le monde va de lui même ”

20
Tabloul Economic al lui Quesnay (1)

Literatura de specialitate
economica citeaza frecvent
“Tabloul Economic” al Francois
Quesnay (inclus in lucrarea „Le
Tableau Economique” )

Ilustreaza interdependenţa
economica la nivel de sistem,
incercand sa sistematizeze printr-o
reprezentare schematica
activitatea economica

21
Tabloul Economic al lui Quesnay (2)
In functie de activitatea economica pe care o desfasoara, Quesnay distinge
trei mari clase de agenti economici, ce include diferite categorii de populatie:

Clasa Clasa
Clasa sterila
proprietarilor productiva

Proprietari de Muncitori
Nobili Suverani Stipendiari Fermieri Mestesugari Comercianti
terenuri agricoli

Singura clasa capabila sa obtina produs net este clasa proprietarilor

Fermierii sunt vazuti in rolul de intreprinzatori agricoli/angajatori de factori de


productie, vanzatori ai productiei obtinuta si platitori de renta

Muncitorii agricoli sunt cei care ofera fermierilor capacitatea de munca

Mestesugarii sunt asociati celor ce produc bunuri industriale, in timp ce


comerciantii sunt simpli participanti la schimburile comerciale

22
Exemplu de flux al bunurilor
I 150 ubi

150 ubi

Producție Piața
Muncitori
Meșteșugari Industrială
600ubi
Industrială Agricoli
750ubi 150 ubi

150 uba +
300 uba = 300 ubi 150 ubi 150 uba
450 uba

150 uba
I Stoc
Comercianți

600 uba
150uba 150 uba

Clasa Piața
proprietarilor Producție Fermieri
Agricolă agricolă 1500 uba
300 uba 900 uba

23
Gandirea fiziocrata
fiziocratii sunt preocupati si de aspecte microeconomice,

prezentand modul in care rezultatul activitatii economice intra intr-un

exercitiu competitiv pe piata

In plus, fiziocratii promoveaza urmatoarele principii:

Sporirea pana la nivelul maxim a placerii cu realizarea unor cheltuieli

cat mai mici posibile la nivel de entitate economica

Satisfacerea maxima a nevoilor de consum a tuturor membrilor

societătii, intr-un mediu de concurenţa perfecta si a posibilităţii fiecarui

individ de a-si realiza interesul personal


24
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

25
Diversitatea abordarilor din stiintele
economice
Nu exista un singur tip de teorie economica

Exista moduri diferite conceptualizare de explicare a economiei sau de „a face"


stiinte economice

Exista diferite abordari sau scoli, asa cum sunt adesea numite:
Austriaca

Behaviorista

Clasica

Keynesiana

Marxista

Neoclasica

Schumpeteriana

26
Scoala Clasica
sfarsitul secolului al XVIII-lea pana la sfarsitul secolului al XIX-lea
Fondatorul sau este Adam Smith (1723-1790)

„urmarirea interesului propriu de catre actorii economici individuali


are efecte avantajoase din punct de vedere social, sub forma avutiei
nationale maxime”

respinge orice incercare statului de a restrictiona piata libera:


protectionism
reglementare

Adam Smith: „Avutia Natiunilor” - ideea de “Mana invizibila”, cea


mai influenta metafora din stiintele economice

David Ricardo a dezvoltat teoria avantajului comparativ, intarind si


mai mult rationamentul in favoarea
27
liberului schimb
Scoala neoclasica
s-a format in anii 1870
„Valoarea unui produs (pe care au numit-o pret) depinde si de cat
de apreciat este produsul de potentialii consumatori”
Economia este o serie de indivizi rationali şi egoişti, şi nu o serie de
clase distincte
Arthur Pigou, Cambridge, 1920 a introdus conceptul de
“externalitate”:
efectul indirect al unei activitati de consum sau de productie asupra
altor unitati institutionale (indivizi, comunitati sau unitati economice)
decat cel aflat la originea activitatii respective de consum sau productie
1930 a fost introdus principiul compensarii:
o schimbare poate fi considerata o imbunatatire sociala cand incalca
criteriul Pareto, in cazul in care castigurile totale ale invingatorilor sunt
suficient de mari pentru a compensa pierderile celorlalti si pentru a mai
ramane ceva pe langa

28
Scoala Marxista
pe baza lucrarilor lui Karl Marx

s-a concentrat si asupra productiei:


„productia este... baza ordinii sociale“

considera ca societatile evolueaza printr-o serie de etape istorice,


definite in termenii modului lor de productie (de la primitiv la
capitalism)

Muncitorii sunt vazuti ca agenti activi ai schimbarii sociale

29
Traditia developmentalista
sfarsitul secolului al XVI-Iea
cea mai importanta traditie din stiintele economiei in termenii
impactului asupra lumii reale
Se concentreaza pe ajutarea tarilor inapoiate din punct de vedere
economic sa-şi dezvolte economiile şi sa le ajunga din urma pe cele
mai avansate
Dezvoltarea economica este vazuta ca o problema care tine de
dobandirea unor capacitati de productie mai sofisticate prin folosirea
(şi dezvoltarea) de noi tehnologii şi organizatii

30
Scoala Austriaca
creata de CarI Menger Ia sfarsitul secolului al XIX-lea

Ludwig von Mises (1881-1973) şi Friedrich von Hayek (1899-1992)


au extins influenţa şcolii dincolo de ţara sa natala

subliniaza importanta indivizilor


sustine piata libera, aflandu-se astazi in aceeasi tabara a politicii
laissez-faire ca tabara pietei libere (astazi majoritatea) din scoala
neoclasica

sustine ca piata libera este cel mai bun sistem economic, deoarece
nu suntem complet rationali, si exista atat de multe lucruri in lume
imposibil de cunoscut

31
Scoala (Neo)Schumpeteriana

Schumpeter a dus mai departe ideea lui Marx privind importanta


rolului dezvoltarii tehnologice ca forta motrice a capitalismului

In opinia lui Schumpeter, competitia impulsionata de inovatiile


tehnologice este mult mai puternica si mai importanta decat
competitia preturilor: concurenta prin inovatie este „mult mai
eficienta decat (concurenta prin preturi), asa cum este un
bombardament in comparatie cu fortarea unei usi

32
Scoala Keynesiana
John Maynard Keynes (1883-1946) cel mai important economist din
secolul XX:
macroeconomia ca ramura a stiintei economice
analizeaza intreaga economie ca pe o entitate diferita de suma totala a
componentelor sale

Keynes a incercat sa explice de ce existau someri, fabrici fara


productie si produse nevandute pentru perioade lungi de timp, cand
se presupune ca pietele echilibreaza cererea si oferta:
Explicatia lui are la baza conceptul de nesiguranta, iar ca solutie, el
propunea investitii pentru ocuparea fortei de munca

Keynes a avertizat in legatura cu pericolul pe care il poate


reprezenta sistemul financiar cladit pe speculatii

33
Scoala institutionalista veche
asociata cu Thorstein Veblen (1857-1929), devenit celebru pentru
ca a atacat notiunea de individ rational, egoist

Inspirati de Veblen, a aparut o noua generatie de economisti


americani care au pus bazele unei scoli economice distincte,
proclamata oficial ca scoala institutionalista in 1918

Moment de glorie: programul „New Deal”, ce a vizat mai mult


institutiile - reglementarea financiara, asistenta sociala, uniunile
sindicale si reglementarea utilitatilor decat politica macroeconomica

Dupa anii 1960 a intrat in declin

34
Scoala institutionalista noua
1980, un grup de economisti cu tendinte neoclasice si austriece a
creat o noua scoala de economie institutionalista:
noua economie institutionalista (NEI)
analiza modul in care institutiile iau nastere din optiunile deliberate
ale indivizilor
Foloseste conceptul de cost al tranzactionarii

35
Scoala behaviorista
lucrarile lui Herbert Simon (1916-2001)
incearca sa modeleze comportamentele umane asa cum sunt,
respingand premisa neoclasica dominanta conform careia fiintele
umane se comporta intotdeauna rational si egoist.
Conceptul central al lui Simon este rationalitatea limitata
principala constrangere asupra procesului de decizie nu este lipsa
informatiilor, ci capacitatea noastra limitata de a procesa informatiile pe
care le avem
construim reguli organizationale si institutii sociale pentru a putea
compensa rationalitatea noastra limitata.

36
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

37
Caracteristici comparate ale diferitelor scoli
de stiinte economice (1)
Economia este formata din… Conform scolii

Clase Clasica

Indivizi Neoclasica

Clase Marxista

Fara o perspectiva ferma dar mai centrate pe clase Developmentalista

Indivizi Austriaca

Fara o perspectiva anume Schumpeteriana

Clase Keynesiana

Indivizi si institutii Institutionalista

Indivizi, organizatii si institutii Behaviorista

38
Caracteristici comparate ale diferitelor scoli
de stiinte economice (2)
Indivizii sunt Conform scolii

Egoisti si rationali (dar rationalitatea este definita in termeni de clasa) Clasica

Egoisti si rationali Neoclasica


Egoisti si rationali, cu exceptia muncitorilor care lupta pentru socialism Marxista

Fara o perspectiva ferma Developmentalista

Egoisti, dar stratificati (rationali ca urmare a acceptarii fara opozitie a Austriaca


traditiei)

Fara o perspectiva ferma, dar cu accent pe antreprenoriat nonrational Schumpeteriana

Nu foarte rationali (condusi de obisnuinte si ”spirite animale”); ambigua in Keynesiana


privinta egoismului

Stratificati (instinct-obicei-credinta-ratiune) Institutionalista

Doar limitat rationali si stratificati Behaviorista

39
Caracteristici comparate ale diferitelor scoli
de stiinte economice (3)
Lumea este Conform scolii

Sigura, cu un risc calculabil Clasica

Sigura, cu un risc calculabil Neoclasica


Sigura (”legile miscarii”) Marxista

Nesigura dar fara o perspectiva ferma Developmentalista

Complexa si nesigura Austriaca

Fara o perspectiva ferma, dar complexa Schumpeteriana

Nesigura Keynesiana

Complexa si nesigura Institutionalista

Complexa si nesigura Behaviorista

40
Caracteristici comparate ale diferitelor scoli
de stiinte economice (4)
Cel mai important domeniu al economiei este… Conform scolii

Productia Clasica

Schimbul si consumul Neoclasica


Productia Marxista

Productia Developmentalista

Schimbul Austriaca

Productia Schumpeteriana

Ambigua, cu o minoritate care acorda atentie productiei Keynesiana

Fara o perspectiva ferma, dar pune mai mult accent pe productie decat Institutionalista
neoclasicii
Fara o perspectiva ferma Behaviorista

41
Caracteristici comparate ale diferitelor scoli
de stiinte economice (5)
Economiile se schimba prin Conform scolii

Acumulare de capital si investitii Clasica

Alegeri individuale Neoclasica


Lupta de clasa, acumulare de capital si progress tehnologic Marxista

Dezvoltari are capacitatilor de productie Developmentalista

Inovatie tehnologica Austriaca

Alegeri individuale, dar inradacinate in traditie Schumpeteriana

Ambigua, depinde de economist Keynesiana

Interactiunea dintre indivizi si institutii Institutionalista

Fara o perspectiva ferma Behaviorista

42
Caracteristici comparate ale diferitelor scoli
de stiinte economice (6)
Recomandari in privinta politicilor: Conform scolii

Piata libera Clasica

Piata libera sau interventionismul, in functie de perspectiva economistului Neoclasica


asupra esecurilor pietei si guvernului
Revolutie socialista si planificare centrala Marxista

Protectie si interventie temporara a statului Developmentalista

Piata libera Austriaca

Ambigua – capitalismul este condamnat oricum la atrofiere Schumpeteriana

Politica fiscala activa, redistribuirea venitului spre saraci Keynesiana

Ambigua, depinde de economist Institutionalista

Fara o perspectiva ferma, dar poate accepta destul de mult interventia Behaviorista
statului

43
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

44
Revolutii „industriale”

Revolutie An Informatie

Abur, apa, echipament de productie mecanic

Diviziunea muncii, electricitate, productie in masa

Electronice, IT, productie automatizata

Sisteme bio-cibernetice – inteligenta artificiala

45
Oportunitati si provocari: a 4-a revolutie
OPORTUNITATI

● potentialul de a creste veniturile ● inegalitati semnificative, prin


globale si de a imbunatati calitatea potentialul de a perturba pietele
vietii pentru populatiile de pe tot fortei de munca
globul
● piata a locurilor de munca
● Inovatia tehnologica va duce la segregata in segmente ”nivel scazut
imbunatatiri logistice, cu impact in de calificare/salarii mici” si ”nivel
eficienta si productivitate inalt de calificare/salarii mari”care

PROVOCARI
● Costurile de transport si vor duce la sporirea tensiunilor
comunicare vor scadea, logistica, si sociale
lanturile de aprovizionare la nivel
global vor deveni mai eficace, iar
costul schimburilor se va diminua

46
Impactul celei de-a IV Revolutii Industriale
Impactul asupra guvernelor
rolul politicilor se diminuează datorită noilor surse de competiție
redistribuirea și descentralizarea puterii, posibile urmare noilor
tehnologii
procesul de decizie ”top-down”, creat liniar și mecanic nu mai este
fezabil:
Solutia: guvernarea „agile”
Impactul asupra oamenilor
schimba nu doar ceea ce facem, ci și cine suntem
Intimitatea
......
Impactul asupra afacerilor
La nivelul ofertei:
introducerea de noi tehnologii: modalitati noi de a satisface nevoile
existente, si afecteaza lanturile de valori existente in cadrul industriilor
competitorii agili, inovativi, pot elimina competitorii bine stabiliti mai repede
ca niciodata, prin imbunatatirea calitatii, vitezei, sau a pretului la care ofera
valoarea adaugata.
La nivelul cererii:
platforme tehnologice, ce pot fi utilizate cu ușurință de pe telefoanele mobile,
convoacă oamenii, bunurile, și informațiile, creând în acest proces, noi
modalități de a consuma bunurile 47 și serviciile
Principalele cicluri economice ale secolelor
XX si XXI

Economia spatiala

Economia digitala
Economia globala
Economia serviciilor

Economie industriala

Economia agriculturii

Sursa: Cüneyt Dirican - The Impacts of Robotics, Artificial Intelligence On Business and Economics, disponibil in
format electronic la adresa http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042815036137
48
Agenda

 Gandirea economica in antichitate si evul mediu

 Mercantilismul si gandirea fiziocrata

 Mercantilismul

 Gandirea fiziocrata

 Diversitatea abordarilor din stiintele economice

 Caracteristici comparate ale diferitelor scoli de stiinte


economice

 Revolutii industriale: trecut si viitor

 Economia ca stiinta

49
Economia si perspectiva asupra realitatii
cautare google (in limba romana):
peste 309.000 de rezultate pentru “economia”
„economia” se foloseste:
in contexte diferite si
cu intelesuri diferite,
beneficiaza de mai multe acceptiuni
Utilizam „economia” cu intelesul de:
Stiinta economica
Economie reala, faptica
baza apariţiei şi existenţei economiei teoretice, devenita ştiinţă de
sine stătătoare

50
Economia ca stiinta ... (1)

Samuelson - abordari cu privire la definirea economiei ca stiinta:


studiaza modul de formare a preţului muncii, capitalului şi pamantului, precum şi
modul in care preţurile respective sunt utilizate in procesul de alocare a resurselor;
studiaza comportamentul pieţelor financiare şi analizeaza modul de alocare a
resurselor materiale in economie;
studiaza consecinţele reglementarilor guvernamentale asupra pietei; examineaza
distribuţia veniturilor şi sugereaza modalităţi de ajutorare a persoanelor
defavorizate;
............
Samuelson: știința economică studiază:
felul în care oamenii și societatea utilizând sau nu moneda, decid să folosească resursele
productive rare sau limitate în vederea producerii de bunuri și servicii
modul în care bunurile si serviciile sunt repartizate între membrii societății în vederea
consumului prezent sau viitor”.

51
Economia ca stiinta ... (2)
Asociatia Americana de Economie:
economia „studiază felul în care oamenii aleg să folosească resursele”

modalitatea in care indivizii isi folosesc cunostintele pentru a identifica


resurse si pentru a le folosi in scopul producerii si distribuirii de marfuri intr-
un sistem social.

„resurse”:
timpul pe care indivizii îl au la dispozitie,

talentul pe care îl posedă,

pământul, clădirile, și orice alte instrumentele la care au acces,

nivelul cunoștințelor în ceea ce privește combinarea acestora pentru a


crea servicii și produse corespunzătoare și care sunt valorificate prin
tranzacții comerciale
52
Distinctia economie pozitiva si normativa
realizata acum mai bine de un secol:
„The Scope and Method of Political Economy” (John Neville Keynes)

necesară:
o analiză şi o decizie corectă trebuie întemeiată pe distincția între real și
prezumție

53
Economia pozitiva
informația economică se referă doar la cunoașterea și descrierea realității

stiinta economica opereaza cu afirmatii despre faptele economice si despre


legaturile dintre ele:
Exemplu: „Introducerea obligativității absolvirii de cursuri de instruire într-un
domeniu de activitate generează creșterea cererii in domeniul de instruire asociat.”

Caracterul pozitiv al stiintei economice este relevant cand cercetarea realizata


este de natura explicativa si raspunde la intrebarea “De ce?”

Pentru a oferi un raspuns, se utilizeaza datele de intrare disponibile

Concret, economia pozitiva opereaza cu afirmatii pozitive, bazate pe fapte.

54
Economia normativa
cercetarea realizată este de natură aplicativă și răspunde la întrebări de
genul “Cum?”
se concentreaza pe elaborarea de judecati de valoare corelate cu politici
economice sau in legatura cu conditiile economice:
„Guvernul ar trebui să reformeze sistemul de achiziții publice.”
se fundamenteaza cu ajutorul principiilor etice si a judecatilor de valoare
referitoare la „ce”, „cum”, si pentru „cine” produce o economie

Economia normativa si economia pozitiva coexista

Teoria si practica economica coexista :

Teoria economica foloseste un model/un construct pentru a descrie actiuni realizate


de indivizi intr-un mediu economic

Practica economica este reprezentata de realitati economice, conditii economice,


activitatile economice desfasurate si rezultatele obtinute

55
Realitatea economica....
conceptualizată prin intermediul unor subdiviziuni ale
economiei:
Mmicroeconomia:
adreseaza unitatile economice individuale si interactiunile dintre
acestea
studiaza piete si segmente economice specifice
concepte: comportamentul consumatorului, cererea si oferta pe
pietele individuale, externalitati aparute prin productie si consum
macroeconomia:
adreseaza performantele de ansamblu ale economiei
studiaza economia la nivel de ansamblu
concepte ce tin de agregarea elementelor ce caracterizeaza un
mediu economic:
– cererea agregata, produsul intern national sau inflatia, politici monetare/fiscale,
cauzele inflatiei si ale somajului, cresterea economica, comertul international si
globalizarea, imprumuturi guvernamentale, etc.
mezoeconomia
Diferente dintre microeconomie si
macroeconomie (1)

Microeconomie Macroeconomie
adreseaza segmentul economic adreseaza economia in
mic ansamblul sau
functioneaza pe principiul ca economia poate fi intr-o stare de
piata atinge relativ repede situatia dezechilibru (expansiune sau
de echilibru recesiune) pentru o perioada mai
mare de timp
scolile de economie sunt in acord Macroeconomia este discutata
in ceea ce priveste din perspective diferite in cadrul
microeconomia. mai multor teorii economice (de
exemplu teoria Keynesiana,
scoala austriaca, etc).

57
Diferente dintre microeconomie si
macroeconomie (2)
Categorie de Microeconomie Macroeconomie
informatie economica
Productie Productia pe sectoare de activitate Productie nationala
si firme individuale
Productia industriala totala

Produsul national brut

Crestere sau declin economic


Preturi Preturile bunurilor si serviciilor Nivelul agregat al preturilor
individuale
Preturile de consum

Preturile de productie

Rata inflatiei
Venit Repartitia veniturilor si averilor Venitul national

Volumul total al salariilor

Volumul total al profiturilor obtinute de societatile


comerciale
Ocuparea fortei de Ocuparea fortei de munca pe Ocuparea fortei de munca si somajul intr-o
munca firme si sectoare individuale de economie
activitate
Numarul total de locuri de munca
58 somajul
Informatii economice la nivel de
microeconomie si macroeconomie

aspecte legate de tranzactiile realizate de unitatile economice pe piata, ca de exemplu impactul


cresterii cererii pentru un anumit bun

o crestere a cererii pentru bunul „X” intr-un anumit interval de timp determina o crestere o
ofertei pentru bunul respectiv si o crestere a pretului pentru bunul respectiv

59
Informatii economice la nivel de
microeconomie si macroeconomie
din perspectiva macroeconomica avem in vedere totalitatea bunurilor si a serviciilor produse in
economie

Diagrama adreseaza agregarea informatiilor:


este relevant:
PIB-ul real si nu o cantitate specifica
inflatia reflectata in nivelul preturilor si nu pretul unui anumit bun

60
Mulțumesc,

Violeta Simionescu

violeta.simionescu@in-in.ro
violeta.simionescu@utcb.ro

Tel: 0723.500.726