Sunteți pe pagina 1din 3

Calendarul sărbătorilor ebraice

 Pesah – Sărbătoarea Paștelui, 14-22 nisan,


 Șavuot – Sărbătoarea Săptămânilor, sau a Recoltei sau Pentecoste, 1-2 sivan,
 Roș haȘana – începutul noului an, 1-2 tișrei,
 Iom Kipur – Ziua Ispășirii, 10 tișrei,
 Sucot – Sărbătoarea Corturilor, sau „Tabernacolelor”, 23 tișri.

Roş Haşana:

 Anul nou evreiesc .Roş haŞana este momentul în baza căruia fac referinţe contractele
legale, atât pentru grija animaleleor cât şi pentru trebuinţele poporului. Mişna precizează
că în baza acestei date trebuie calculată desfăşurarea anilor şi – prin urmare – intră în
discuţie şi anul sabatic şi jubileul. În Torah se face referință la el numindu-l ziua sunetului
(cântării) din Şofar (Yom Terua, Levitic 23, 24). Literatura rabinică şi liturgia sinagogală
descriu Roş haŞana ca fiind Ziua Judecăţii (Yom ha-Din) şi Ziua Amintirii (Yom ha-
Zikkaron).
În midrashim se povesteşte că Dumnezeu se aşează pe tron, şi în faţa sa se adună (este
adunată, adusă) întreaga istorie a omenirii (nu doar a poporului ebraic). Acolo fiecare
persoană în parte este luată în considerație ca să se decidă dacă merită ori nu iertarea.
Decizia însă va fi ratificată numai în ziua de Yom Kippur. Acesta este motivul pentru care
cele 10 zile care despart cele două sărbători sunt numite cele 10 zile ale penitenţei. În aceste
10 zile fiecare credincios evreu are datoria de a face o examinare de conştiinţă (cercetare a
cugetului) pentru anul care a trecut şi să identifice toate greşelile (nelegiuirile) săvârşite faţă
de porunci. Omul trebuie însă să fie respectuos şi faţă de aproapele: în acest sens şi mai
importantă estre cercetarea cugetului cu privire la propriul comportament în relaţie cu
ceilalţi (începând de la părinţi, fraţi de sânge, rude, prieteni, propriul popor şi faţă de
străin). Odată descoperită greşeala şi recunoscută în adâncul inimii, omul are datoria de a
cere iertare şi semenului său faţă de care a greşit. Cel căruia i se cere iertare i se recomandă
insistent să ofere propria iertare; facultatea de a refuza această iertare este foarte rar
acceptată (este precizată de norme clare şi facultatea de a refuza este limitată foarte mult).
Yom Kippur, într-adevăr, trebuie trăit cu inima şi cu sufletul de penitent. Sărbătoarea
durează 2 zile atât în Israel cât şi în diaspora, aceasta este însă numai o tradiţie recentă.
Sunt mărturii precise că la IERUSALIM ACEASTă ZI SE CELEBRA NUMAI O
SINGURă ZI CHIAR Şi prin sec- al XIII-lea. Sfintele Scripturi cer (impun) respectarea
sărbătorii numai o singură zi. Acesta este motivul pentru care unele curente (mişcări
spirituale) iudaice (cum sunt de ex. Karaiţi), observă numai prima zi. Iudaismul ortodox şi
cel conservator sărbătoresc ambele zile.

 2013 : 4 septembrie - Noul an 5774


 2014 : 24 septembrie - Noul an 5775

Yom Kippur

 Yom Kippur: Sărbătoarea purificări. Cea mai mare sărbătoare evreiasca, la 10 zile de la
Roş Haşana. (‫ יום כפור‬yom kippùr, Ziua ispăşirii) - este una din cele trei mari Sarbatori
evreiesti, este zi de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispăşirii. În Torah este
numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispăşesc"). Este una din aşa-zisele Yamim
Noraim ("Zilele temerii reverenţioase"). Yamim Noraim sunt Roş haŞana şi YomKippur,
respectiv primele şi ultimele două zile din cele Zece zile ale Penitenţei. În calendarul ebraic
Yom Kippur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tişri (lună care
corespunde ultimei jumătăţi a lui Septembrie şi primei jumătăţi a lui Octombrie din
calendarul gregorian), şi continuă până la apusul soarelui următoarei zile. În următorii ani,
Yom Kippur va corespunde următoarelor zile din calendarul gregorian:Atenţie:
sărbătoarea începe la asfinţitul soarelui în ajun.

 2013: 13 septembrie
 2014: 3 octombrie.

Sucot

 Sukkah aminteste de tipul de locuinţa fragila, corturile, în care locuiau vechi israeli in
timpul celor 40 de ani de pribegie in desert. In timpul celor 7 zile de sarbatoare, sukkah
Sărbătoarea corturilor. Incepe pe 15 tisret si se termina pe 22 tisret (21 in Israel) devine
centrul familiei.Potrivit profetului Zaharia in epoca mesianica, toate neamurile vor
sarbatorii sukkotul si vor face un pelerinaj la Ierusalim pentru a celebra sarbatoarea.

Purim

 salvarea evreilor din babilon de către Estera. Evreii au părut o pradă uşoară în ochii
verosului Haman, unul dintre cei mai înalţi demnitari ai împăratului. Pentru potolirea
propriului său orgoliu, acest Haman pune la cale o stratagemă prin care urmăreşte
distrugerea tuturor evreilor din imperiul persan. Evenimentele se succed cu repeziciune,
situaţiile se schimbă pe neaşteptate şi Haman se trezeşte condamnat la moarte, iar evreii de
pretutindeni sfîrşesc prin a avea două zile de bucurie şi de răzbunare asupra tuturor
duşmanilor lor.

Pesah:

 Paştele evreiesc. Nu se mănâncă nimic dospit, se curătă casa cu mare atentie ca sa nu existe
nici macar firimituri de paine sau altceva dospit. In loc de paine se mananca azimi, se mai
mananca verdeturi amare si pentru ca Pesahul simbolizeaza eliberarea din robia faraonica
se mai pregateste un amestec de miere, nuca si mar, care aminteste de materialul din care
poporul robit facea caramizi in Egipt.

Sărbătoarea este cunoscuta si sub numele de : Hag haHerut( Sarbatoarea Libertatii),Hag


haAviv ( Sarbatoarea Primaverii) sau Hag haMatzot( Sarbatoarea Matzoturilor)(matza
fiind acea "pasca" facuta doar din apa si faina,a carei "proces de productie" e obligatoriu
sa nu dureze mai mult de 18 minute- din momentul in care se pregateste aluatul si pana e
scos din cuptor).