ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

LUCRARE DE PRACTICA LA
BANCA COMERCIALA ROMANA
S.A. SUCURSALA “BCR SECTOR 6”

Masterand:

Tanasa Sabina-Ancuța
Managementul Vânzărilor
 CUPRINS

1. Descrierea generala a Bancii Comerciale Romane S.A. ……………..2

2. Acte normative cu continut financiar-bancar ………………………..4
3. Structura organizatorica a sistemului bancar pe verticală ……….....7
4. Structura organizatorica a sistemului bancar pe orizontală ………...7
5. Sistemul Informaţional……………………………...……………….....8
6. Conturile bancare…… …………………………………………..……..8
7. Stabilirea unei relaţii de credit ………………………………….....…12
8. Discuţii preliminare in vederea acordării creditului ……………….13
9. Acordarea creditelor.……………………………………………….…14
10.Riscuri de creditare……………………………………………….…...17
11.Controlul bancar exercitat in procesul creditarii………………….. 19
12. Acordarea şi rambursarea creditelor…………….………………….21
13. Controlul financiar-preventiv……….……………………………… 22

2
1.DESCRIEREA GENERALĂ a BCR S.A

BCR se prezintă astazi drept cel mai important Grup financiar din România, cu activităţi
în ţară şi străinătate, prin subsidiare şi sucursale bancare, cu o prezenţă marcantă prin
societăţile sale de profil, pe piaţa de capital, pe piaţa leasingului, pe cea a asigurărilor şi
în domeniul managementului activelor. Banca Comercială Română este organizată pe
linii funcționale la nivel central și teritorial numai pentru liniile funcționale de business
retail și corporate. La nivel teritorial, activitatea de retail și corporate este organizată pe
regiuni, coordonate de un director regional retail subordonat direct vicepreședintelui
coordonator al liniei funcționale retail, director regional corporate subordonat direct
directorului executiv al Direcției Rețea Corporate și Sector Public.
Banca este organizată în sistem dualist, fiind administrată de: Comitetul Executiv,
format din 5 membri executivi și Consiliul de Supraveghere, format din 7 membri ne-
executivi, neimplicați în adoptarea deciziilor executive ale companiei.
Consiliul de Supraveghere administrează şi coordonează activitatea Comitetului
Executiv, precum şi respectarea prevederilor legii, ale Actului Constitutiv şi hotărârilor
Adunării Generale a Acţionarilor în desfăşurarea activităţii băncii.
Entitățile funcționale din administrația centrală asigură cadrul organizatoric
necesar realizării activității bancare în condiții de profitabilitate.
Organizarea Băncii este structurată pe 7 linii funcționale, o linie care este
subordonată președintelui executiv și 6 linii care acoperă domeniile operațiuni, corporate
banking, trezorerie și piețe de capital, retail și private banking, financiar, risc, acestea
fiind compuse din entități funcționale.
Rețeaua de unități a Băncii este formată din unități fără personalitate juridică,
respectiv sucursale județene, sucursale, agenții. Directorul județean/sector retail asigură
coordonarea activității de retail, organizată pe unități tip A, B, C care se diferențiază în
funcție de segmentul de clienți și structura de produse oferite.
Structura sucursalei județene/ sucursalei de sector/ sucursalei cuprinde centre de
credite, de investiții imobiliare, subordonate directorului regional retail și centre de

3
afaceri corporate subordonate directorului regional corporate. Unitățile teritoriale au
sarcini legate de afaceri retail sau corporate, după caz potrivit obiectului de activitate
stabilit pentru fiecare unitate teritorială.
Organigrama BCR este prezentată în anexa numărul 1 intitulată Organigrama
Băncii Comerciale Române, iar în anexa 2 este reflectată organigrama unei unităţi
teritoriale de tip A.
BANCA COMERCIALA ROMANA S.A. işi desfăşoară atribuţiile prin
următoarele categorii de unităţi subordonate:
⇒ Centrul Informatic
⇒ Sucursale( coordonatoare)
⇒ Sucursale( tip I si II)
⇒ Agentii.
De asemenea, unele unităţi au şi reprezentanţe( puncte de lucru), care au ca
atribuţii principale atragerea de surse băneşti de la populaţie şi schimbul valutar.
La Banca Comercială, munca operativă şi de evidenţă este organizată pe
grupe, dupa felul şi volumul operaţiunilor, la propunerea şefului serviciului contabilităţii
şi cu aprobarea contabilului-şef al unităţii băncii.
Salariaţii din cadrul grupelor răspund pentru respectarea dispoziţiilor legale şi
normelor de lucru cu privire la primirea, verificarea şi semnarea documentelor şi
inregistrarea acestora in conturile corespunzătoare.
Coordonarea lucrărilor în cadrul grupei este atribuită unui economist, referent
de specialitate sau referent cu experienţă desemnat de contabilul-sef la propunerea
şefului serviciului contabilităţii.
Repartizarea conturilor şi a lucrărilor intre salariaţii din cadrul grupelor se
face de către şeful serviciului contabilităţii cu aprobarea contabilului-sef prin dispoziţia
scrisă care se înmanează sub semnatura fiecărui salariat.
Semestrial se va efectua rotirea salariatilor în administrarea conturilor.
In repartizarea conturilor se va ţine seama de volumul lucrărilor, pregătirea
salariatilor şi interzicerea ca salariatilor băncii să li se repartizeze conturi ale rudelor de
gradul unu sau doi.
De asemenea, se interzice ţinerea evidenţelor contabile la firme care au conturi
deschise la unitatile Bancii Comerciale Romane S.A.
Activitatea de inspecţie bancara cu privire la organizarea, coordonarea,
verificarea unităţilor sucursalelor judeţene şi a unitătilor subordonate lor se exercită prin
servicii proprii ale direcţiei de control Banca Comerciala S.A. Verificarea se efectuează
pe baza unor programe de activitate intocmite de Directia de Control şi executate de
inspectori bancari.
Atributiile Directiei de Control si ale inspectorilor bancari sunt stabilite in
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Băncii.

4
2.ACTE NORMATIVE CU CONŢINUT FINANCIAR-BANCAR
Băncile persoane juridice române pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei emise de
Banca Naţională Română.
Băncile se constituie sub forma juridică de societate comercială pe acţiuni in baza
aprobării Băncii Naţionale a României cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Conform Legii 58/1998-Legea Bancara, băncile persoane juridice române şi
sucursalele băncilor straine pot desfăşura in limita autorizaţiei acordate
următoarele activităţi:
a) Acceptarea de depozite;
b) Contractarea de credite, operatiunile de factoring si scontarea efectelor
de comert, inclusiv forfetare;
c) Emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;
d) Plati si decontari;
e) Leasing financiar;
f) Transferuri de fonduri;
g) Emiterea de garantii si asumarea de angajamente;
h) Tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu:
• Instrumente monetare negociabile( cec-uri, cambii, certificate de
depozit),
• Valuta,
• Instrumente financiare derivate,
• Metale pretioase, obiecte confectionate din acestea, pietre pretioase,
• Valori mobiliare;
i) Intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate
de acesta;
j) Administrarea de portofolii ale clientilor, in numele si pe riscul acestora;
k) Custodia si administrarea de valori mobiliare;
l) Depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;
m) Inchirierea de casete de siguranta;

5
 n) Consultanta financiar-bancara;
o) Operatiuni de mandat.
Legea bancara cuprinde 16 capitole:
Capitolul I, prin dispozitiile sale generale, prevede domeniul de aplicare a legii, definitii
ale termenilor si expresiilor utilizate, interdictii.
Capitolul II stabileste activitatile desfasurate de banci.
Capitolul III se refera la autorizarea bancilor, care pot functiona numai pe baza
autorizatiei emise de Banca Nationala a României.
Capitolul IV precizeaza situatiile în care BNR procedeaza la retragerea autorizatiei de
functionare a unei banci sau a unei filiale românesti, a unei filiale sau sucursale a unei
banci straine.
Capitolul V se refera la fuziunea sau divizarea bancilor.
Capitolul VI precizeaza acele aspecte privind organizarea si conducerea bancilor, care se
stabilesc prin actele constitutive ale acestora, în conformitate cu legislatia comerciala.
Capitolul VII se refera la conflictul de interese, iar capitolul VIII la secretul
profesional.
Capitolul IX stabileste cerintele operationale ale activitatii bancilor, precizându-se ca
acestea se supun reglementarilor si ordinelor emise de BNR, pentru aplicarea legislatiei
privind politica monetara, de credit, valutara, de plati, de asigurare a prudentei bancare si
de supraveghere bancara. Sunt stabilite cerinte privind capitalul social, prudentialitatea,
actionarii semnificativi, tranzactiile interzise, etc.
Capitolul X stabileste transferul de fonduri.
Capitolul XI se refera la supravegherea prudentiala a bancilor de catre Banca Nationala a
României.
Capitolul XII prevede masurile de remediere si sanctiunile aplicate de BNR în situatia în
care constata ca o banca si/sau oricare dintre administratorii, directorii executivi sau
cenzorii acesteia se fac vinovati de o serie de nereguli.
Capitolul XIII stabileste ca BNR, în calitate de autoritate de supraveghere prudentiala
bancara, poate hotarî masuri de instituire a supravegherii speciale si de administrare
speciala a bancilor.

6
Capitolele XIV, XV, XVI reglementeaza modalitatile de contestare a actelor emise în
aplicarea prezentei legi, dispozitii tranzitorii si dispozitii finale. Bancile pot desfasura
activitatile prevazute de Legislatia privind valorile mobiliare si bursele de valori prin
societati distincte, specifice pietei de capital, care vor functiona sub reglementarea si
supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, cu exceptia activitatilor care,
potrivit acestei legislatii, pot fi desfasurate in mod direct de catre banci.
Procedura de reglementare a autorizarii bancilor se efectueaza in conformitate cu
normele B.N.R.-norma nr. 2 din 22 ianuarie 1999 privind autorizarea bancilor.
Procesul de autorizare cuprinde 2 etape:
 Aprobarea constituirii bancii
 Autorizarea functionarii bancii.
Cu privire la modificarile in situatiile bancilor( denumire, sediu, obiect de
activitate, nivelul capitalului social, actionarii bancii, conducatorii bancii, deschiderea de
noi sedii, auditorul independent) au fost emise normele B.N.R. nr. 3 din 22 ianuarie
1999privind modificarile in situatiile bancare.
De asemenea, procedurile privind retragerea autorizatiei, fuziune,lichidare a societatii
bancare, organizarea si conducerea bancii, conflict de interese, secret profesional, cerinte
bancare, tranzactii interzise ale societatilor bancare, supravegherea prudentiala a
bancilor si masurile de instituire a supravegherii sunt reglementate pe capitole in Legea
58-Legea Societatilor Bancare.

7
3.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SISTEMULUI BANCAR PE
VERTICALĂ

ADUNAREA
CONSTITUTIVA

numirea numirea

CENZORILOR `UNUI SINGUR

SI ADMINISTRATOR SAU
SUPLEANTILOR A UNUI CONSILIU DE
ADMINISTRATIE

COMITET DE
DIRECTIE

raportul cenzorilor
ADUNAREA GENERALA
ORDINARA
sau
EXTRAORDINARA

4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BĂNCII COMERCIALE

ROMANE S.A. PE ORIZONTALĂ:

1. Direcţia gestionare credite

2. Direcţia recuperare a creditelor neperformante şi a Activelor in
curs de realizare
3. Direcţia managementul sucursalelor şi operaţiunilor
4. Direcţia juridică
5. Direcţia de operaţii valutare şi relatii externe
6. Direcţia trezorerie

8
 7. Direcţia control
8. Direcţia strategie, marketing şi biroul de presa
5. SISTEMUL INFORMATIONAL

In cadrul Băncii Comerciale Române S.A. funcţionează Centrul Informatic,care

coordonează activitatea de informatică la nivelul tuturor structurilor teritoriale.
Atribuţiile Centrului Informatic in legatura cu aplicatiile sunt reglementate in
Regulamentul de Ordine Interioară, iar in legătură cu sistemele de aplicaţii sunt de a
instala şi de a configura platformele tehnice, tip hardware şi sisteme de operare, conform
documentaţiei de instalare a parametrilor sistemelor de operare, necesari pentru a susţine
sistemele; are rolul de a implementa noile sisteme in mediul de lucru al băncii, pentru
folosirea “live” de către direcţiile de utilizatori.
Categoriile de conturi sau subconturi ce se pot deschide agenţilor economici,
precum şi modul de funcţionare al acestora, sunt prevăzute în normele metodologice
privind efectuarea platilor pe baza instrumentelor de plată intre agenţii economici,
normele de creditare-finanţare, normele privind executarea de casă a bugetului de stat,
precum si in alte norme ale băncii.
Regiile autonome, societătile comerciale, societătile agricole, asociaţiile
familiale, producătorii agricoli individuali, persoane fizice autorizate să desfăşoare
activităţi comerciale, precum şi alte persoane juridice sau fizice pot solicita deschiderea
de conturi, de regulă, la unitătile operative ale Bancii Comerciale S.A. in a căror rază
teritorială işi au sediul sau domiciliul.
Relatia intre unitătile bancare operative şi agentii economici se limitează la
activităţile permise ale băncilor cu privire la acceptarea de depozite, contractarea de
credite, plăţi şi decontări, transferuri de credite, asumarea de angajamente, tranzacţii în
contul clienţilor, consultanţă financiar-bancară şi alte activităţi.

6. CONTURILE BANCARE

Banca Comercială Română S.A. oferă urmatoarele tipuri de conturi clienţilor săi:
 Conturi de depozit

9
  Conturi curente(de disponibilităţi sau la vedere)
 Conturi de imprumut.
Fiecare dintre aceste categorii de conturi satisfac diferite cerinţe ale clienţilor:
⇒ Clienţii persoane fizice pot solicita deschiderea unui cont curent sau pot
folosi avantajele pe care le oferă un cont de împrumut; pot de asemenea
utiliza un cont de depozit;
⇒ Clienţii persoane juridice pot apela la conturi de depozit sau conturi curente.

6.1 Codificarea conturilor

Sistemul de codificare a conturilor e astfel conceput încât conţine o mare
capacitate de informaţie, atât din punct de vedere al clientului cât şi al băncii. Astfel,
clientul are detalii despre bancă, sucursala şi numărul de cont individual, iar pentru
bancă aceste coduri contin elemente care o ajută în gestionarea conturilor. Toate
conturile sunt ţinute in moneda locală, conform sistemului contabil oficial.
Numarul de cont e constituit pe 2 nivele:
• Nivelul sintetic-contul registrului general format din 4 pozitii;
• Nivelul analitic-registrul subsidiar sau conturile personale, până la 17
poziţii.
BNR a stabilit un sistem de codificare a conturilor. Unele coduri sunt obligatorii
pentru banci, iar altele sunt specifice fiecarei banci. Fiecare bancă are un plan de conturi
şi un manual de codificare în care sunt enumerate codurile şi definiţia lor. Sistemul de
codificare include elementele care identifica daca un cont este in moneda locala sau in
valuta.
Nivelul sintetic al registrului general trebuie să fie conform reglementărilor
BNR. Conţine informaţii similare pentru toate băncile. Planul de conturi din registrul
general e împărtit in 9 clase, conform celor 9 clase din bilanţul contabil bancar, plus o
clasă specială pentru conturile în afara bilanţului.
Nivelul sintetic e format din 5 caractere:
-primul caracter reprezinta clasa;
-al doilea caracter reprezinta grupa;

10
 -al treilea caracter reprezinta subgrupa;
-ultimele doua caractere reprezinta tipul clientului si diferentiaza conturile de
acelasi fel.
Toate conturile din registrul general sunt clasificate in conturi de Activ, conturi
de Pasiv si conturi cu functie dubla.
Nivelul analitic al unui cont are un numar de caractere ce poate varia intre 1 si
17. Aceste pozitii sunt folosite pentru a identifica mai multe tipuri de date, pentru a
facilita operatiile in cont sau ca informatii de gestionare cerute de banca.
Lista urmatoare prezinta cateva din elementele ce sunt cuprinse in nivelul
analitic:
 Codul bancii
 Codul sucursalei
 Codul agentiei
 Numarul clientului
 Tipul clientului
 Codul valutei
 Termenul de depozitare
 Tipul imprumutului
 Termenul imprumutului
 Numarul depozitului/imprumutului.

Exista si alte elemente care pot furniza informatii pentru gestionarea conturilor, care
insa difera de la o banca la alta.
Sistemul de codificare reprezinta un avantaj pentru bancile comerciale si anume ca
pot elabora bilantul consolidat, pe tipuri de conturi, astfel incat sa aiba intotdeauna o
imagine completa a lichiditatii lor.

6.2 Deschiderea conturilor

Înainte ca un client să-şi deschidă un cont la bancă, poate să-şi puna mai multe
intrebari:

11
 Banca oferă produse/servicii de care am nevoie?
 Ce comisioane sunt percepute pentru aceste produse/servicii?
 Care sunt ratele dobânzii?
 Ce standard al serviciilor oferă banca?
6.3 Solicitarea deschiderii unui cont.Documente necesare deschiderii contului
Clientii se obligă să depună la bancă documentaţia de deschidere şi funcţionare a
conturilor şi să comunice orice modificare ce a intervenit, in termen de 5 zile lucratoare
de la data eliberării cererii de inscriere de mentiuni la Registrul Comertului.
Dacă doresc să deschidă un cont, clienţii persoane juridice rezidenţi, care
desfăşoară activităti comerciale, trebuie să prezinte băncii, odată cu cererea de
deschidere a contului şi următoarele documente:
1. Contractul de societate, stampilat si autentificat la Notariat;
2. Statutul societatii, autentificat la Notariat;
3. Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului
4. Inregistrarea societatii la Directia Generala a Finantelor Publice si
Controlului Finantelor de Stat;
5. Hotararea judecatoreasca privind autorizarea functionarii societatilor si
constituirea legala a acestora, in conformitate cu Legea 31/1990;
6. Extras din Procesul verbal al Adunarii Generale al Actionarilor pivind
aprobarea nominala a conducerii societatii si a persoanelor imputernicite cu
drept de semnatura in banca;
7. Codul fiscal si amprenta stampilei;
8. Dovada existentei spatiului in care isi desfasoara activitatea;
9. Fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semnatura in
banca si a persoanelor imputernicite a reprezenta valabil societatea.
Conturile personale pot fi deschise numai in numele unei singure persoane, dar, in
general, detinatorul contului poate mandata maxim 2 persoane care sa aiba drept de
semnatura pentru acest cont.
Conturile comerciale(pentru persoane juridice) necesita 2 semnaturi. Una va fi cea
a conducatorului unitatii(sau omologul sau), iar cealalta este de obicei a contabilului.

12
Fiecare dintre cei 2 semnatari pot mandata pana la 2 persoane care sa aiba drept de
semnatura in numele lor. Pentru a fi valabila, imputernicirea trebuie sa aiba stampila
oficiala a societatii. In cazul companiilor straine ce opereaza in Romania poate fi ceruta
doar o semnatura. E important ca banca sa cunoasca tipul de activitate pe care clientul o
desfasoara, pentru a putea avea o imagine cat mai reala asupra operatiilor zilnice ale
firmei şi despre tipul de tranzactţii ce ar putea apărea în cont.

6.4 Inchiderea conturilor

Conturile şi subconturile agenţilor economici vor fi închise de unitătile teritoriale
bancare în următoarele cazuri:
-la cererea titularului
-daca titularul nu mai indeplineste conditiile cu privire la deschiderea si
functionarea contului sau subcontului
-daca in decurs de 6 luni, contul sau subcontul nu prezinta alta miscare decat
operatiile reprezentand dobanda bonificatan la disponibilitatile existente, iar soldul
contului sau subcontului este mai mic de 1.000.000,0lei cu exceptia conturilor de
depozit la termen deschise de persoanele juridice
-daca titularul a produs incidente de plati majore cu cec-uri, cambii si bilete la
ordin si nu are datorii la banca.
Fac exceptie de la prevederile de mai sus, conturile deschise de agentii economici
pentru constituirea de capital social.

7. STABILIREA UNEI RELAŢII DE CREDIT

In mod normal, relaţiile de credite sunt stabilite între bancă şi client prin
intermediul unor contracte de credit. In anumite cazuri insă, se poate stabili o relatie de
credit fără să existe un contract oficial. De exemplu, daca clientul unei bănci cheltuieşte,
fără un acord prealabil, mai mult decât suma pe care o are in cont, apare o relaţie de
credit. In afara domeniului bancar, se fac deseori imprumuturi personale membrilor
familiei, fără contract; având in vedere insă ca acest curs se ocupa numai de creditele
bancare, majoritatea relaţiilor de credit necontractuale nu vor intra in discutie.

13
 Când se incheie un acord de credit între o banca si un client, fiecare obtine
in acelasi timp un drept şi îşi asuma o obligaţie. Obligatia bancii este să aibă
disponibilă suma respectivă la un anumit moment convenit, iar dreptul său este obligaţia
clientului de a inapoia suma respectivă la o dată stabilită( numită scadenţă) plus o
anumită dobândă convenită prin contract.
Relaţia de credit este stabilită printr-o perioadă fixată, care ia sfârşit la data
specificată in contract, când creditul trebuie să fie in întregime rambursat. Desigur,
relatia poate fi prelungită printr-un nou contract.

8. Discuţii preliminarii în vederea acordării creditelor

Procesul de creditare începe de obicei cu un interviu, pe care ofiţerul de credit îl
are personal cu solicitantul, potenţialul beneficiar de credit. Interviul iniţial, în general,
are loc la sediul băncii de la care se solicită imprumutul, sau uneori la sediul companiei
clientului.
Obiectivul principal al acestui prim interviu este acela de a se constata dacă
respectiva cerere de imprumut merită să fie luată in considerare pe mai departe, deci
dacă se justifică continuarea investigaţiilor, desfăsurarea altor interviuri mai în detaliu
sau analiza situaţiilor financiare.
In tot timpul intâlnirii, clientul trebuie tratat cu curtoazie. Informaţiile trebuie
cerute politicos şi nu intr-un mod imperativ.
Nu are nici un rost ca un interviu să fie continuat atunci când este evident că
acordarea imprumutului implică riscuri inacceptabile sau solicitarea este incompatibilă
cu politica de creditare a bancii.
Cererile de imprumut trebuie să fie acceptate sau respinse în funcţie de
bonitatea clientului şi nu in functie de alţi factori, cum ar fi cei de natură
personală.
Ofiţerul de credit trebuie să insiste asupra intrebărilor ale căror răspunsuri pot
furniza informaţii esenţiale despre următoarele cinci domenii de interes:

1. Solicitantul
2. Imprumutul cerut

14
 3. Capacitatea clientului de rambursare a creditului
4. Existenta garantiilor reale si personale, si
5. Relatiile dintre client si banci la momentul respectiv.

Dupa ce s-a răspuns la toate intrebarile necesare, ofiţerul de credit poate decide
dacă este cazul ca acţiunea sa continue sau cererea de imprumut sa fie refuzata. Daca
cererea de imprumut nu se incadreaza in politica de creditare a bancii, aceasta trebuie
respinsă.
Respingerea unei cereri de împrumut trebuie facută in mod politicos, dar ferm,
iar clientului trebuie să i se explice in mod corespunzător argumentele pe baza cărora
cererea de imprumut a fost respinsă.
Dacă, dupa discutia preliminară, ofiţerul de credite consideră că cererea de
imprumut este în concordanţă cu criteriile de baza ale bancii in domeniul creditarii,
urmatorii pasi vor fi efectuarea unor investigatii mai in detaliu si a unei analize
financiare, pe baza documentelor solicitate clientului si a unor informatii obtinute de la
banca si din alte surse externe.

9. ACORDAREA CREDITELOR

In vederea solicitarilor de credite, agentii economici- persoane fizice si juridice se

vor adresa unitatilor bancii cu o cerere-tip completata cu datele prevazute in
formularele respective.
Aceste cereri sunt diferentiate, astfel:
• Societati comerciale si regii autonome cu profil agricol
• Societati comerciale si regii autonome, altele decat cele cu profil agricol
• Fermieri( producatori agricoli individuali constituiti in asociatii)
• Firme individuale si persoane fizice.
Cererile de credite, la randul lor, vor fi insotite de urmatoarele documente:
 Pentru societatile comerciale: statutul societatii, contractul societatii,
certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului, hotararea Adunarii
Generala a Actionarilor prin care sunt imputerniciti reprezentantii unitatii sa

15
 contracteze credite bancare, situatia imprumuturilor si disponibilitatile
banesti la alte unitati bancare;
 Pentru regiile autonome: copia hotararii de guvern sau hotararea organelor
judetenepentru infiintarea regiei, certificat de inregistrare la Registrul
Comertului, copie dupa deciziile de numire a reprezentantilor unitatii sa
angajeze cu semnaturi regia respectiva, situatia imprumuturilor si a
disponibilitatilor banesti la alte banci;
 Pentru firme individuale si alte asociatii: autorizare de functionare,
declaratia de venituri depuse la Organele Fiscale, situatia imprumuturilor si a
disponibilitatilor banesti la alte banci;
 Pentru persoane fizice: adeverinta de avere eliberata de Primarie, adeverinta
de la locul de munca;l
 Pentru tinerii casatoriti: cu conditia sa prezinte copie dupa certificatul de
casatorie, adeverinta de venituri de la locul de munca permanent al tinerilor,
declaratiile ambilor soti ca sunt la prima casatorie.
Dupa depunerea cererii de credite cu toate documentele necesare, inregistrarea
acesteia intr-un registru special, se repartizeaza de directorul unitatii serviciilor de
creditare- finantare in vederea analizei indeplinirii conditiilor de solicitare a
imprumutului.
La primirea cererilor de credite, serviciile de creditare vor urmari ca pe
langa documentele amintite mai sus sa depuna si altele:
 Bilant contabil pe anul precedent insusit de Organele Fiscale si toate
documentele anexei;
 Balanta de verificare pe luna anterioara;
 Situatia patrimoniului si a rezultatelor financiare pe trimestrul expirat;
 Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs;
 Fluxul de incasari si plati pe perioada de creditare;
 Planul de activitate pe anul curent;
 Centralizatorul devizelor tehnologice la societatile sau regiile autonome cu profil
agricol;

16
  Situatia veniturilor brute realizate in anul precedent de regii autonome indiferent
de profil;
 Agentii economici care solicita credite pentru constituirea de stocuri sezoniere
trebuie sa prezinte si situatia miscarii stocurilor cantitativ si valoric pe perioada
de constituire, cat si graficul de utilizare sau vanzare care cuprinde canalele de
verificare.

Procesul de analiza al acordarii creditului cuprinde 3 faze:

I. Analiza formala
II. Analiza de fond
III. Evaluarea creditului.
Analiza formala urmareste prezentarea tuturor documentelor amintite mai sus.
Analiza de fond consta in verifecarea si interpretarea unor indicatori economici si
financiari pe baza datelor din cererea de credite si situatia anexata la cererea de credite.
Pentru agentii economici cu personalitate juridica pe baza indicatorilor economici si
financiari determinati de banca se va determina grupa de bonitate.
Indicatorii financiari si formulele de calcul pentru determinarea bonitatii
agentilor economici:
1. Lichiditatea generala = Active circulante / Datorii curente
2. Solvabilitatea patrimoniala = Capitalul propriu / Total Pasiv * 100
3. Rata profitului brut = Profit brut / Cifra de afaceri * 100
4. Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Capital propriu * 100
5. Gradul de indatorare = Datorii curente / Total Active.
In functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica
va fi incadrat intr-una din urmatoarele categorii de bonitate:
a) Standard ,intre 80 – 100 puncte pentru situatiile in care rezultatele
financiare sunt foarte bune, permitand atat rambursarea ratelor de imprumut
cat si rata dobanzii, conform esalonarii propuse si, in acelasi timp, se poate
constata ca aceste rezultate financiare bune vor fi mentinute inperioada
urmatoare;

17
 b) In observatie ,intre 60 – 79 puncte in cazul in care rezultatele financiare
sunt bune sau foarte bune, dar se pare ca acest nivel nu poate fi mentinut o
perioada mai lunga;
c) Substandard ,intre 40 – 59 puncte in cazul in care rezultatele
financiare sunt satisfacatoare la momentul respectiv, dar perspectivele
activitatii sunt nesatisfacatoare;
d) Indoielnic ,intre 20 – 39 puncte in cazul in care rezultatele financiare sunt
slabe si este probabil sa se mentina la acelasi nivel si inperioada urmatoare;
e) Pierdere ,mai putin de 20 puncte in situatia in care clientul inregistreaza
pierderi in activitatea pe care o desfasoara si reiese foarte clar ca nu va fi
capabil sa ramburseze nici rata la imprumut, nici sa plateasca dobanda.

Evaluarea creditului se face conform unor metodologii specifice in functie de

categoria creditului, grupa de bonitate a solicitantului, domeniul de activitate si obiectul
creditarii.
Evaluarea creditelor consta in negocierea cu solicitantul de credit a volumului
maxim al creditului ce poate fi acordat, a nivelului dobanzii, a termenelor de rambursare
a creditelor si de plata a dobanzilor si a comisioanelor, a garantiilor propuse si modalitati
de asigurare a acestora, precum si a altor clauze care vor fi inscrise in contractul de
credite.
Volumul maxim al creditelor ce poate fi acordat unui solicitant de credite se
stabileste in cadrul unor procente maxime de creditare stabilite de banca, si in functie de
posibilitatea de rambursare si de plata a dobanzilor lunare.

10.RISCURI DE CREDITARE
In vederea limitarii riscului de credit al bancilor, B.N.R., in calitate de
supraveghetor al activitatilor societatilor bancare, vine cu o serie de norme si
regulamente cu privire la limitarea riscului de credit.
In acest sens amintim Regulamentul nr.2 din 7 aprilie 2000 referitor la
clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si la constituirea, regularizarea si

18
utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, normele metodologice nr. 2/2000
ale B.N.R. cu privire la aplicarea acestui regulament, normele B.N.R. nr. 8 din 26
aprilie 1999 privind limitarea riscului de credit referitoare la incadrarea in categorii de
risc de credit a elementelor de Activ din bilant, precum si a celor din afara bilantului
asimilate acestora.
Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credite
potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 2/2000, creditele si plasamentele societatilor
bancare acordate clientelei din sistemul nebancar se clasifica in urmatoarele categorii:
Standard; In observatie; Substandard; Indoielnic; Pierdere.
Odata cu aceasta clasificare se stabilesc si urmatoarele criterii:
A. Serviciul datoriei
B. Initierea de proceduri judiciare.
Serviciul datoriei poate fi clasificat astfel:
♦ Bun – atunci cand ratele la imprumut si dobanda sunt platite la timp sau cu o
intarziere de cel mult 7 zile;
♦ Slab – in cazul in care rambursarea ratelor la imprumut si plata dobanzii se
efectueaza cu o intarziere de maximum 30 de zile;
♦ Inacceptabil – cand rambursarea ratelor la imprumut si plata dobanzii se
efectueaza cu o intarziere mai mare de 30 de zile.

Analiza riscului de creditare contine 2 etape:

1) Evaluarea riscului
2) Asumarea riscului.

Riscul de credit este generat pe parcursul derularii contractului de credit ca urmare a

unor dificultati legata de achitarea la termen a obligatiilor asumate de clientii bancii.
La nivelul bancii, conform Legii Bancare nr. 58/1998 este obligatoriu sa
functioneze un Comitet de Risc.
Analiza si evaluarea riscului se face tinand seama de urmatoarele categorii de
riscuri:

19
1. Risc financiar – reflecta dificultatile ce pot apare in activitatile financiare ale
agentilor economici, si mai ales, posibilitatile de achitare la termen la banca.
2. Risc comercial –reprezinta incertitudinea ce poate sa apara la incasarea creantelor
sau la plata furnizorilor. Acest risc va fi evaluat cu ajutorul unor indicatori:
a) Perioada medie de incasare a creantelor = Creante / Cifra de afaceri * numarul
de zile
b) Perioada medie de plata a furnizorilor = Furnizori neplatiti / Cifra de afaceri *
numarul de zile.
3. Risc de garantie – este reprezentat de posibilitatea aparitiei unor dificultati in
valorificarea bunurilor aduse in garantie.
4. Risc managerial – este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei si va fi
analizat pe baza cunoasterii directe a acesteia de catre economist.
5. Risc de senzitivitate – este folosit pentru investitii pe termen lung. Acest risc este
determinat de influenta schimbarilor ce se manifesta in domeniul tehnic,
economic,financiar, social, intern si extern.
Riscul total de creditare - se determina pe baza punctajelor acordate pe
clasa de risc.

Clasele de risc:
• Clasa I 100 – 80 puncte

• Clasa II 79 – 65 puncte

• Clasa III mai putin de 65 puncte.

Semnificatia claselor de risc:

⇒ Clasa I performante foarte bune
⇒ Clasa II performante bune, dar garantiile oferite de client confera o siguranta
medie

⇒ Clasa III performante scazute.

20
11. CONTROLUL BANCAR EXERCITAT IN PROCESUL
CREDITARII

Controlul bancar se exercita asupra utilizarii si garantiei creditelor. Controlul

faptic este principala forma de control. Se exercita la sediul beneficiarului de credite si
la locurile de desfasurare a activitatilor si are ca principale obiective:
♦ Respectarea graficului de acordare si rambursare a creditelor si
rambursare a dobanzilor.
♦ Analiza realizarii fluxului de numerar comparativ cu cel estimat al
acordarii creditelor. Este foarte important acest control.
♦ Utilizarea creditelor potrivit destinatiilor pentru care au fost aprobate.
♦ Concordanta datelor din documentele depuse la banca cu cele din
unitatea respectiva.
Rezultatul controlului faptic la agentii economici persoane juridice se
consemneaza intr-un proces verbal (act bilateral), in care se inscriu constatarile efectuate
conform celor aratate mai sus si masurile luate de Organul de Control sau care vor fi
propuse de acesta Comitetului de Credite.
Constatarile cu privire la persoanele fizice se consemneaza intr-o “Nota de
Control”, actele de control intocmite se inregistreaza la banca a doua zi si se predau
sefului de servicii-creditare care le va analiza in termen de 3 zile si va dispune aplicarea
sau inaintarea spre aprobarea de Comitetul de Credite.
In cazul constatarii lipsei de garantie sau nerespectarii destinatiei creditelor se va
proceda la rambursarea de egala valoare a creditului, iar in lipsa de disponibilitati se
trece la restanta urmarindu-se recuperarea cu prioritate.
O alta forma de control a utilizarii si garantiei creditelor se refera la analiza
financiara care se efectueaza la sediul bancii pe baza documentelor prezentate de
beneficiarii de credite si consta in:
1) Analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor.
2) Analiza echilibrului financiar.
3) Determinarea bonitatii indicatorilor.

21
 Analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor se face lunar pentru
toti beneficiarii de credite.
Daca agentii economici nu-si respecta graficul de acordare si rambursare, analiza
se extinde si se face o analiza a echilibrului financiar.
Analiza echilibrului financiar se face prin verificarea creditelor. Minusul de
garantie este determinat de pierderi, de mijloacele circulante, clienti neincasati, stocuri
nevandabile, si in acest caz, inspectorul bancar va lua masuri pentru rambursarea
imediata a creditelor de egala valoare sau trecerea la restanta sau recuperarea lor.
La agentii economici care au inregistrat minusuri de garantie, Comitetele de
Credite vor lua masuri de intensificare a controalelor faptice si determinarea bonitatii pe
baza ultimilor indicatori financiari.
Determinarea bonitatii a agentilor economici ca persoana juridice se
efectueaza trimestrial, iar agentilor economici cu grupe de bonitate bune, Comitetul de
Credite poate aproba ca aceeasi analiza sa se poata face semestrial.

12.ACORDAREA SI RAMBURSAREA CREDITELOR

Acordarea creditelor in cadrul Bancii Comerciale Romane S.A. se face in limita

plafoanelor maxime de creditare comunicate de Administratia Centrala. Platile din
aceste credite pot incepe numai dupa semnarea contractului de credite, intocmirea
tuturor documentelor legale privind constituirea garantiilor asiguratorii acceptate de
banca si prezentarea politelor de asigurare la o Societate de Asigurari.
In vederea derularii contractului de credit aprobat, serviciul de credite va preda
serviciului-contabilitate sub semnatura un exemplar din graficul de acordare si
rambursare a creditelor anexa la contract.
Plata creditelor se va face fie integral( la o anumita data), fie esalonat( in
transe) conform prevederilor din Contractul de Creditare si a Graficului de Rambursare.
In situatia in care creditul se acorda in transe, serviciul-contabilitate va urmari ca platile
sa se incadreze in volumul creditelor acordate. Platile din creditele acordate se fac din
conturile simple de imprumut deschise pe categorii de credite.
Procedurile de plata a creditelor se pot face atat sub forma de plati in
numerar pe baza de ordin de plata sau cec in numerar, cat si plati fara numerar pe

22
baza documentelor de decontare( bilete la ordin, cambii, ordin de plata). Toate
documentele pe baza carora se fac plati din contul platitorului vor fi acceptate expres de
platitor si vor fi inregistrate in conturile imprumutatilor numai dupa ce au fost verificate
si vizate de compartimentele de creditare.

Rambursarea creditelor atat pentru persoane juridice, cat si pentru persoane

fizice se face din sumele incasate pentru produsele livrate, lucrari executate si servicii
prestate, din despagubirile primite de la societatile de asigurari, din sumele depuse in
numerar de la casieria unitatii bancare si din oricare alte disponibilitati ale
imprumutatilor la data prevazuta in Graficul de Acordare si Rambursare al Creditului.
Şi la acordare şi la rambursare de credite, banca incaseaza comisioanele cuvenite bancii
conform listei de comisioane aprobate de Administratia Centrala. Comisioanele se
incaseaza fie prin depuneri de numerar de catre client in contul bancii, fie cu nota
contabila din contul curent al agentului economic. Dreptul de a incasa comisioanele cu
nota contabila din contul agentului economic fara acceptul lui este prevazut in contractul
de credit intre banca si solicitantul de credit.

13. CONTROLUL FINANCIAR-PREVENTIV

In conformitate cu Legea 30/1991 privind organizarea si exercitarea

controlului financiar preventiv, presedintele Bancii Comerciale a emis un ordin
privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv in cadrul Bancii
Comerciale Romane S.A.
Conform acestui ordin, controlul financiar preventiv se exercita asupra
operatiunilor si documentelor din care deriva drepturi si obligatii proprii conform unei
anexe.
Documentele insotite de acte justificative se prezinta la controlul financiar-
preventiv semnate de seful compartimentului de specialitate in care s-au intocmit, care
raspunde de realitatea si exactitatea datelor, legalitatea operatiunilor si alte elemente
consemnate in aceste documente.

23
 Documentele prezentate la viza de control financiar-preventiv vor avea formula
“Reflecta realitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunii.”
Persoanele care exercita controlul financiar-preventiv, existenta si autenticitatea
semnaturilor persoanelor care atesta verificarea controlului efectuat de compartimentele
de specialitate si raspunderea pentru verificarea obiectivelor fac parte dintr-o anexa de la
decizia data de conducatorul unitatii.
Viza de control financiar-preventiv se va da in mod expres pe documente cu
indicarea datei si sub semnatura persoanelor care efectueaza acest control.
Documentele referitoare la operatiile supuse controlului financiar-preventiv care
nu au fost vizate nu pot fi inregistrate in contabilitate decat pe baza aprobarii scrise a
conducerii unitatii.
In acest sens se vatine o evidenta a documentelor pentru care s-a refuzat viza de
control financiar-preventiv si motivul refuzului de viza.
Controlul financiar-preventiv in cadrul unităţii teritoriale a Băncii
Comerciale Romane S.A. se efectuează de către contabilul-sef al unitatii.
Operatiunile dispuse de titularii de cont sunt supuse verificarii, in momentul
primirii documentelor la ghiseu si ulterior, in cadrul controlului asupra lucrarilor grupelor
operative. Controlul la ghiseu se executa de salariatii din serviciul (biroul) contabilitatii
unitatii bancii sub semnatura, potrivit competentei si consta din verificarea documentelor
ce urmeaza a fi inregistrate in conturile titularilor pentru a preintampina efectuarea
operatiunilor care nu se incadreaza in dispozitiile legale si in normele bancii.
Obiectivele si modul de efectuare a controlului la ghiseu sunt prevazute in
normele privind: finantarea si creditarea titularilor de cont, efectuarea platilor intre
titularii de cont, operatiunile de casa, exercitarea controlului financiar-preventiv, etc.
Referentii din grupele operative sunt indreptatiti sa ceara, si titularii de cont
sunt obligati a pune la dispozitia bancii, orice documentatie pe baza careia sa se poata
edifica in vederea exercitarii controlului prevazut in normele de lucru.
Contabilii-sefi si sefii serviciilor(birourilor) contabilitatii au obligatia:
A. sa exercite zilnic controlul ierarhic operativ-curent asupra modului de
indeplinire a sarcinilor de catre personalul de executie din cadrul
serviciului(biroului) contabilitatii, in care scop:

24
 ♦ verifica, prin sondaj, modul cum salariatii exercita controlul asupra
documentelor primite la ghiseu sau prin posta, urmarind sa controleze zilnic
un numar cat mai mare de documente, care se inregistreaza in conturi sau se
remit la alte unitati bancare, de la 2-4 salariati, fara a stanjeni desfasurarea
normal;a a muncii acestora sau indeplinirea celorlalte atributii ce revin
contabililor-sefi si sefilor serviciilor(birourilor) contabilitatii. Documentele
verificate vor fi semnate, iar deficientele constatate remediate operativ,
facandu-se cu aceeasi ocazie o indrumare practica a salariatilor;
♦ concomitent cu verificarea documentelor se va urmari modul de servire a
titularilor de cont, circuitul documentelor, modul cum referentii verifica
concordanta semnaturilor si stampilelor de pe documente cu cele din fisele cu
specimene de semnaturi si decontarea in termen a documentelor;
♦ verifica prin sondaj completarea corecta a documentelor prezentate de titularii
de cont, intocmirea corecta a extraselor de cont si existenta anexelor inainte ca
acestea sa fie predate sau remise titularilor de cont, intocmirea corecta a
scrisorilor D.R.S., efectuarea la timp si corecta a eventualelor stornari in
conturile titularilor, evidenta si modul de utilizare a formularelor cu regim
special, etc.
B.sa faca controlul ulterior asupra:
♦ modului de conducere a evidentei tehnic-operative, operatiuni de casierie,
imprimate cu regim special, etc;
♦ concordantei dintre evidenta analitica si cea sintetica la conturile in afara
bilantului;
♦ lucrarilor privind decontarile reciproce intre unitatile bancii;
♦ modului de executare si verificare a lucrarilor de evidenta contabila editate pe
calculator;
♦ modului de arhivare si pastrare a documentelor;
♦ existentei si valabilitatii imputernicirilor (delegatiilor) date de titularii de cont
pentru ridicarea de numerar si a extraselor de cont;

25
 ♦ respectarii termenelor de rambursare a creditelor si de incasare a dobanzilor
neincasate in termen;
♦ altor obiective apreciate ca necesare si care nu au putut fi cuprinse la controlul
operativ-curent.
Directorii unitatilor raspund pentru buna organizare a controlului la ghiseu, a
controlului ce trebuie exercitat de contabilii-sefi asupra documentelor zilei si cel ulterior,
precum si de catre organele de indrumare si control ale serviciului contabilitatii sucursalei
asupra desfasurarii muncii aparatului operativ din filialele si agentiile in subordine.

26