Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Transilvania Brasov – Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea

Afacerilor
CRIZA FINANCIARĂ
- PROIECT LA ECONOMIA SERVICIILOR -
Student : Munteanu Andrei, MK II, GRUPA : 8152
„What we know about the global financial crisis is that we don't know
very much.” Paul Samuelson

Criza economică mondială a început în luna decembrie 2007, moment când pierderea
încrederii învestitorilor americani în ipotecarea securitizată a condus la o criză de
lichidități ce a determînat o înjectare substanțială de capital în piețele fînanciare dîn
partea Rezervei Federale americane, a Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene.

ARTICOLUL 1 :
Titlul : Comportamentul consumatorilor de credit în timpul crizei financiare

Sursa : Economie teoretică şi aplicată

Volumul XX (2013), No. 5(582), pp. 113-122

Autor : Alina LUCA (BRĂTUCU), Academia de Studii Economice din București

Acest articol expune comportamentul creditelor în Romania în perioada crizei

financiare. Primul lucru pe care îl putem observa este acela că romanii au preferat
creditele în
moneda străina și înaintea crizei și în timpul
acesteia. Motivul este cel al dobânzii
mai mici și
al fluctuației cursului valutar. Problema creditului în moneda străina este nesiguranța.
Majoritatea salariaților din Romania primesc
salariile în moneda naționala, iar cursul valutar
le poate face probleme.

Tot în acest articol se evidențiază trecerea de la o activitate de creditare agresivă,


înainte de criză, la o creditare deficitară în timpul crizei și printr-o analiză
econometrică s-a arătat că decizia de a împrumuta poate fi, de asemenea,
influențată de banii dispuși de clienți în conturile curente sau în depozite.

Având în vedere nesiguranța creditelor în valută și încercarea BNR de a acorda mai multe credite
în lei prin condiționare suplimentară a creditelor în moneda străină acestea tot domină piața prin
volatilitatea inflației care este mai mare ca și fluctuațiile cursului de schimb. În timpul crizei avem
chiar o creștere a creditelor în monede străine de la 55% la 65%.

În concluzie, pentru siguranță, ar trebui să optăm pentru creditele în lei.

Părerea mea este că Banca Națională a României ar trebui să adopte unele legi prin care băncile
ce eliberează credite să expună mult mai bine punctele slabe ale împrumuturilor în
valută și să aibă o publicitate si niște oferte mai bune pentru împrumuturile bancare
în moneda națională. În acest caz ar fi mai puțini creditori restanți, iar băncile nu vor
mai trebui să se lupte pentru recuperarea pagubelor.

ARTICOLUL 2 :
Titlul : The financial crisis 2007-2008: causes and consequences

Sursa : MPRA (Munich Personal RePEc Archive) Paper No. 36771, posted 22.
Autor : Ionica Munteanu

Universitatea „Al.I.Cuza", Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor,


publicat la data de 10 Iunie 2009

În anul 2008, pentru prima dată după anii 1930, economia mondială a experimentat o criză
financiară sistemică: pe 18 septembrie, sistemul financiar internaţional a fost pe punctul de a
intra în colaps iar piaţa creditului nu a mai funcţionat în următoarele patru săptămâni.

Chiar dacă ultimele efecte ale crizei încă nu sunt cunoscute, falimentul unor mari instituţii
financiare şi intervenţiile guvernamentale masive în lume sunt semnale ale unei depresii
economice puternice comparabilă cu Marea Depresiune din 1929-1933.

Lucrarea de faţă propune o analiză a cauzelor şi consecinţelor crizei financiare actuale,


cu particularizare pe cazul sistemului financiar românesc, care nu a rămas neafectat de
efectele negative manifestate la nivel global. Criza actuală este o recunoaştere a faptului
că este necesară reconfigurarea sistemului financiar global și că aceste crize financiare
sunt o parte inevitabilă a capitalismului modern.

Cauzele crizei globale a creditului astăzi sunt în general înţelese şi iniţiative majore
sunt în curs de desfăşurare pentru a reforma reglementarea financiară în întreaga
lume, cu importante consecinţe pentru viitorul finanţelor globale.

Articolul subliniază faptul că Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucureşti şi pentru
toţi participanţii pe piaţa bursieră autohtonă una dintre cele mai dificile perioade din istoria pieţei
de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii indici şi indicatori ai BVB au
cunoscut o evoluţie ascendentă, accentuată şi susţinută în ultimii ani de efectele asociate
procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, 2008 a fost marcat de inversarea
abruptă a trendului crescător al cotaţiilor şi de diminuarea sensibilă a lichidităţii generale a pieţei
bursiere. Senzitivitatea pieţei bursiere autohtone la factorii externi a crescut
gradual în ultimii ani, odată cu deschiderea economiei româneşti şi cu liberalizarea
contului de capital.

ARTICOLUL 3 :
Titlul : Impactul crizei financiare asupra pieței de capital din România în
context european

Sursa : Economie teoretică şi aplicată

Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 26-39 Autor : Leonardo BADEA

Universitatea „Valahia” dîn Târgoviște

Acest articol urmărește


să analizeze impactul
crizei financiare asupra pieței de capital
din România în scopul stabilirii
principalelor evoluții
financiare. Există
în mod evident un
fenomen de contagiune, care însă duce la manifestări
diferite ale crizei
pe piețele de capital.

Autorul afirma că aceste crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate
pronunţată, sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere. Problema cu
definiţia acestora constă în a spune cât de mare să fie volatilitatea sau căderea pieţelor
pentru a încadra o evoluţie de acest gen în categoria unei crize. Cât de mare să fie inflaţia,
şomajul sau scăderea PIB-ului unei ţări pentru a aprecia intrarea ei într-o criză.
Convenţional s-a stabilit că recesiune este atunci când după două trimestre succesive avem
de a face cu scăderea PIB-ului unei ţări sau regiuni.

Articolul urmărește să stabilească prin metoda regresiei statistice liniare factorii care
înfluențează evoluția pieței de capital si subliniaza faptul ca banca e supusă riscului
falimentului subit, oricât ar fi de mare și de vestită.

Concluzia analizei de regresie este că există o relație liniară între cele două variabile, în acest

caz nu există o legatură semificativă între evoluția PIB al României și evoluția capitalizării
bursiere. Cea de-a doua analiză arată că nu există o corelație semnificativă între evoluția
ISD (investiţii străine directe) și evoluția capitalizării bursiere. Însă, s-a putut observa, că în
topul capitalizării bursiere pentru țările europene România ocupă unul din ultimele locuri.
ARTICOLUL 4 :
Titlul : Opinii privind cauzele crizei financiare actuale Sursa : The Romanian Economic
Journal, no. 31 (1) 2009

Autor : Ana Bal, Profesor universitar doctor-Academia de Studii Economice, Bucuresti

Acest articol țintește două obiective : prezentarea mecanismului de derulare a crizei și


a cauzelor acesteia,
referindu-se
în mare parte la cum a evoluat
criza in Statele Unite
ale
Americii.

În iunie 2007 banca de investiţii


americană Bear Stearns anunţa
că cele două fonduri
de hedge
pe care le gira pierduseră aproape tot capitalul lor şi că ea însăşi
pierduse în 3 zile toate
lichidităţile
sale (17 miliarde USD!), fiind în pragul falimentului. Era debutul crizei

„subprime”,
care a fost „bulgărele de zăpadă” ce a declanşat actuala criză financiareconomică
globală.

Mecanismul
crizei
este prezentat dinainte ca această criză să fie prezentă, atunci când

ipotecile au devenit
accesibile, în 2004 când Administrația Bush a pus în aplicare programul
„Visul American”.

Articolul subliniază
faptul că anumite voci au atenționat încă din anii ‘90 că modificările
structural- insituționale ale capitalismului sporesc riscurile și că globalizarea financiară face

mai ușoară propagarea crizelor de la o economie


la alta. Unii chiar au incercat sa identifice
vulnerabilitatile acestor economii financiarizate
ale tarilor dezvoltate, mentionând dificultatea
de a controla sau lipsa de control asupra fondurilor speculative si a produselor financiare
derivate,
în primul rând. Altii au semnalat
faptul ca managementul macroeconomic la nivel
national
în conditiile
globalizarii financiare
este mai dificil de realizat, politicile economice
nationale
necorelate
just cu influentele internationalizarii putând conduce la dezechilibre

economice grave.

Dar, atunci când astfel de avertismente sunt date într-o perioada de crestere economica aproape
nimeni nu le ia în seama, ele fiind considerate doar cosmaruri care bântuie pe falsi profeti (asa
cum era considerat pâna de curând si economistul american N. Roubini, acum invitatul preferat
al multor dezbateri despre criza). Au fost de asemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a
lumii, mai cu seama cele ale Marii Crize din anii ’29-’30. Astfel, se punea întrebarea daca
aceasta perioada de crestere prelungita (pe parcursul actualului deceniu
) este cu adevarat o crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilor la diferite
valori si active este una reala sau una artificial întretinuta printr-un comportament
irational si un optimism întemeiat pe iluzia sporirii valorii reale.

ARTICOLUL 5 :
Titlul : NOUĂ LECŢII DIN ACTUALA CRIZĂ FINANCIARĂ

Sursa : Revista Audit Financiar, 2009

Autor : Academician Mugur Isărescu

„Permiteţi- mi să amintesc aici doar că actuala criză din piaţa ipotecară din SUA a
fost doar declanşatorul crizei financiare mondiale.”

În acest articol ne sunt prezentate 9 lecții despre criza financiară, de la faptul că un


nivel scăzut al inflației nu reprezintă o condiție suficientă pentru asigurarea stabilitații
financiare, până la importanța dezechilibrării macroeconomice.

Aceste lecții sunt punctele cele mai importante care au dus la apriția crizei și, de
asemenea, importante pentru prevenirea altor crize.

Articolul evidențiază urmatoarele lucruri :

Că este foarte importantă urmarirea


evoluției financiare prin instituții specializate și a
nu rămâne în urmă deoarece acest domeniu
progresează foarte repede. Trebuie
să fim atenți
chiar și în perioada de prosperitate, perioadă în care uităm de criză și neglijăm
semnele

apariției acesteia. Concentrând atenția asupra crizei din România, un factor


important a fost dependența băncilor de finanțarea externa. Tot această criză ne-a
aratat că leul era supraapreciat, iar adoptarea euro nu este înca posibilă.

Cred că vor mai fi lecţii pe care ţările le vor învăţa de la actuala criză financiară. Vor învăţa
despre modul în care se poate restructura sistemul bancar în faţa unei crize financiare
mondiale, în mod particular, ce înseamnă înstituţia aşa numitei „bad bank” în practică. Dar
oricâte lecţii vor fi învăţat, experienţa crizelor financiare arată că memoria socială a crizelor este
scurtă şi posibilitatea ca unele greşeli să se repete nu trebuie exclusă niciodată.
Prezentarea comparativa a articolelor :
Toate cele 5 articole precizează faptul că SUA a fost declanșatorul crizei financiar-
economice mondiale și este afirmat faptul că momentul de cotitură în expansiunea creditelor
ipotecare este reprezentat de punerea în aplicare a programului „Visul American”.

Articolul scris de Leonardo Badea ne arată printr-un studiu al regresiei că legătura dintre
capitalizarea bursieră la BVB și doi indicatori de referință, PIB și ISD, în mod surprinzător nu
este una cu o influență semnificativă. Iar cel de-al doilea studiu, din articolul scris de Alina

Luca, ne arată că sunt preferate creditele în valută, datorită dobânzii mai mici, iar acest lucru
poate fi influențat de banii depuși de clienți în conturile curente sau în depozite.

Articolele precizează că nu se știe dacă se poate evita o criză financiară, dar ca


după o perioada de creștere este de așteptat sa exiște un colaps, totul constă în cât
de mare poate să fie căderea piețelor.

Un alt subiect atins în articole


este faptul că banca este supusă riscului falimentului subit,
oricât de mare si de vestită ar fi ea, acest lucru a devenit
clar o dată cu falimentul Lehman
Brothers, ci nu datorită pierderilor, ci datorită dispariției
subite a încrederii în bancile aflate în
centrul sistemului financiar.

Concluzii si propuneri :

Din acest proiect putem vedea cauzele începerii


acestei crize cât și influența acesteia asupra
României și restul lumii. Una din importantele
sisteme
afectate de această criză a fost sistemul
de creditare.Din această experiență putem perfecționa
sistemul economic în privința prevenirii
unei astfel de crize și pentru o economie stabila
și prosperă.

Eu sunt de parăre că această criză a fost o perioadă mai intunecată


a economiei, dar care, în
mare parte, s-a soluționat relativ repede. S-au putut observa multe
lipsuri în sistemul
economic mondial care nu ar trebui să rămână neglijate
si cred că este necesara crearea unor
instituții specializare în studiul
riscului apariției
unei crize și în găsirea unor soluții de
depăsire cu bine a unor viitoare
crize economice.
Bibliografie :

Alina Brătucu, Comportamentul consumatorilor de credit în timpul crizei financiare,

Economie teoretică şi aplicată, Volumul XX (2013), No. 5(582), pp. 113-122

http://store.ectap.ro/articole/865_ro.pdfX

Ionica Munteanu, The financial crisis 2007-2008: causes and consequences, MPRA

(Munich Personal RePEc Archive) Paper No. 36771, posted 22

http://core.ac.uk/download/files/432/12031338.pdfX

Leonardo Badea, Impactul crizei financiare asupra pieței de capital din România în
context european, Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX (2012), No. 3(568),
pp. 26-39

http://www.store.ectap.ro/articole/696_ro.pdfX

Ana Bal, Opinii privind cauzele crizei financiare actuale, Sursa : The Romanian

Economic Journal, no. 31 (1) 2009

http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-04-14/2156/je203120- X

20ana20bal.pdfX

Mugur Isărescu, Nouă lecții din actuala criză financiară, Revista Audit Financiar,
2009

http://web.a.ebscohost.com/abstract?direct=true&profile=ehost&scope=site&authtype=crawle X

r&jrnl=15835812&AN=40106068&h=AUuqGpdcYfxuuybicbMkC9y526x9l4ByUtzooRLZ7X

AMrky7zL%2bVd7Vrf7ZlnhPzESbWpsyLEWAOCk%2bkOvNTV1Q%3d%3d&crl=c&resulX

tNs=AdminWebAuth&resultLocal=ErrCrlNotAuth&crlhashurl=login.aspx%3fdirect%3dtrue
%26profile%3dehost%26scope%3dsite%26authtype%3dcrawler%26jrnl%3d15835812%26A X

N%3d40106068X